Strategii de dezvoltare a produsului turistic românesc

Autor: UȚICA Rodica

Coordonator: Lector univ.dr. NIMARĂ Ciprian
Universitatea din Petroșani

Romania has to promote its tourism of great diversity, harmoniously and symmetrically
distributed within the territory, which offers the possibility of practicing different forms of tourism
throughout the year.
Romanian tourism is currently based almost exclusively on natural resources and historical
vestiges, the contribution of infrastructure being minor.
The ethnographic objectives make the Romanian tourism authentic; they are truly unique
and represent the communication between Romanian people and territory. Moreover, in order to
become competitive on the European market and to attract important flows of tourists, it is
indispensable to develop a strategic, responsible and a customer-oriented vision.
In my opinion, the tourism must become a strategic national sector of the Romanian
economy. The development and modernization of the Romanian tourism could increase its share in
the GDP, having in addition a positive impact on the economic, social and environmental welfare
of the country.

1. Introducere
Turismul românesc este susţinut la ora actuală aproape exclusiv de resursele naturale şi
vestigiile istorice, aportul infrastructurii fiind unul minor. Calitatea serviciilor turistice și
dezvoltarea continuă a acestora este indispensabilă în vederea construirii României ca destinație
turistică recunoscută la nivel internațional.
Promovarea internă a produsului turistic românesc va urmări scoaterea în evidenţă a celor
două mari avantaje ale acestuia faţă de piaţa turistică în ansamblu:
- diversitatea şi complexitatea produsului turistic românesc care acoperă şi cuprinde toate
formele principale de turism: turismul estival, balnear, de sporturi de iarnă, turismul cultural şi rural
şi se poate orienta către diferite segmente ale clientelei, de diferite vârste, cu venituri modeste sau
ridicate etc.;
- raportul preţ-calitate, avantajos pentru marea masă a populaţiei în comparaţie cu
destinaţiile externe, mai costisitoare, în multe cazuri pentru o ofertă asemănătoare.

2. Obiective strategice
În vederea creşterii competitivităţii ofertei pe piaţa naţională şi internaţională sunt necesare
dezvoltarea şi modernizarea produsului turistic românesc. În acest sens o serie de obiective
strategice la nivel naţional ar fi:
- îmbunătăţirea şi consolidarea produsului turistic în acele zone, staţiuni, localităţi, trasee
care sunt cele mai cunoscute în prezent pentru turiştii străini şi români şi unde există, deja creată o
anumită structură;
- dezvoltarea şi modernizarea produsului turistic astfel încât România să se distingă de alte
ţări de destinaţie turistică;
- ridicarea nivelului standardului serviciilor în conformitate cu categoria unităţii turistice şi
tariful utilizat;
- optimizarea şi dezvoltarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic;
 - ţinând cont de faptul ca circulaţia turistică internă scăzută este datorată, în principal,
existenţei unei ponderi mari a populaţiei cu venituri mici şi, deci, indisponibile pentru practicarea
turismului, strategia de dezvoltare a produsului turistic pentru perioada următoare va trebui să
acorde o atenţie sporită dezvoltării acelor forme de turism cu adresabilitate către aceste categorii de
populaţie;
- creşterea calităţii şi mărirea capacităţii amenajării turistice;
- protejarea şi îmbunătăţirea mediului natural în zonele turistice, îmbunătăţirea nivelului de
protecţie a turiştilor, ştiut fiind că repercusiunile asupra mediului înconjurător cresc proporţional cu
volumul turismului;
- definitivarea şi promovarea unui număr restrâns de produse turistice pentru piaţa externă,
bine puse la punct;
- organizatorii de produse turistice (tour-operatorii) să fie buni cunoscători ai traseele lor
turistice, ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori din ţară şi străinătate pentru a se putea valorifica
întregul areal turistic, natural şi antropic al României;
- reinventarierea tuturor surselor turistice naturale şi antropice, având ca scop amenajarea,
restaurarea, dezvoltarea şi modernizarea destinaţiilor de vacanţă precum şi extinderea şi
diversificarea serviciilor pe coordonate noi;
- elaborarea unui plan strategic pe termen mediu şi lung pentru a identifica pieţe nişă şi
grupuri ţintă de consumatori;
- crearea unei strategii pentru îmbunătăţirea nivelului serviciilor la hoteluri şi restaurante;
- valorificarea punctelor de atracţie unice ale României: zonele de turism cultural, folcloric
şi rural;
- colaborarea cu parteneri regionali pentru a vinde pachete de programe cu destinaţii
multiple;
- asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive şi a
stimula pieţele turistice actuale şi potenţiale;
Politicile de marketing care au ca obiect produsul turistic românesc trebuie să aibă în vedere
asigurarea condiţiilor optime de cazare în hotel. Aici gama serviciilor care trebuie oferite trebuie să
fie foarte largă. Criteriile calitative ale serviciilor hoteliere vizează:
- o curăţenie exemplară, pornind de la exteriorul hotelului (parcări, trotuare etc.) şi
terminând cu ultima cămăruţă din interior; turiştii occidentali sunt foarte sensibili în privinţa acestui
aspect, care poate deveni decisiv pentru o eventuală revenire în viitor;
- adaptarea bucătăriei ia gusturile turiştilor. Astfel, există turişti care preferă să fie serviţi,
dar există şi unii care preferă să-şi aleagă singuri felul de mâncare (self-service). Bucătăria va trebui
să fie adaptată cerinţelor, preferinţelor clienţilor;
- asigurarea unor variante de recreare, odihnă cum ar fi: saună, piscină, parc sau grădină;
- asigurarea cu maximum de operativitate a altor servicii hoteliere (rezervări de bilete,
închirieri de autoturisme, servicii obişnuite: spălat, călcat etc.).

3. Mentalitatea angajaților din turism

Mentalitatea lucrătorilor din industria ospitalităţii reprezintă o altă problemă pe care
România trebuie să o rezolve, dacă doreşte să reintre în circuitul turistic internaţional. Hotelierul din
România nu a înţeles încă faptul că zâmbetul nu-l costă nimic... în plus, este deja cunoscut modul în
care chelnerii români îşi tratează clienţii, încărcarea notelor de plată sau, pur şi simplu, escrocarea
turiştilor se regăsesc, din nefericire, în topul plângerilor clienţilor străini. Lucrătorii din turismul
autohton îşi schimbă vechea mentalitate foarte greu şi întâmpină dificultăţi de înţelegere a
psihologiei şi nevoilor turiştilor occidentali. Aici trebuie să avem în vedere faptul că se vinde
confortul unei vacanţe care, în majoritatea cazurilor, se realizează o dată pe an şi sunt foarte greu de
compensat nemulţumirile care pot să apară în rândul turiştilor.
 Este absolut necesară şi realizarea unor infrastructuri cu facilităţile aferente: autostrăzi, staţii de
alimentare cu combustibil suficiente (în această privinţă, progresul este evident), indicatoare de
prezentare a căilor de circulaţie şi a zonelor străbătute de automobilişti, posibilităţi de a închiria
autovehicule de o cât mai mare diversitate, posibilităţi de parcare, staţii de spălare şi reparaţii etc.
În plus, cred că se impune asigurarea unei oferte variate de produse de tip suvenir. O atenţie
deosebită trebuie acordată hărţilor, pliantelor, ilustratelor şi obiectelor de artizanat.
Atunci când grecii contemporani, spre exemplu, au demarat construirea unor punţi şi balustrade
din lemn într-o peşteră oarecare, luminând-o electric şi găsindu-i, ulterior, şi o anumită valoare
istorică, ei au construit, de fapt, un produs turistic, în jurul căruia s-au ridicat, apoi, minihoteluri şi
restaurante pentru turiştii amatori să viziteze peştera respectivă. Aceasta este ordinea după care se
structurează o afacere în turism: mai întâi depistarea sau crearea produsului turistic şi numai după
aceea ridicarea infrastructurii (căi de acces, unităţi de cazare etc.).

4. Politici şi strategii aplicate la nivel regional

Transformarea unor zone rurale în destinaţii turistice se face progresiv fie la iniţiativa unor
grupuri de întreprinzători care dezvoltă mici afaceri turistice cu scopul de a atrage turişti, fie ca
rezultat al descoperirii zonelor de către vizitatori generând astfel cererea pentru activităţi turistice la
care comunitatea locală reacţionează.
În ultimele decenii politica dezvoltării regionale a Uniunii Europene coroborată cu politicile
naţionale ale statelor membre au încurajat orientarea turismului către zonele rurale luând în calcul
efectele şi implicaţiile sociale pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizaţia Mondială
a Turismului rezultă că turismul rural se dezvolta într-un ritm mai rapid decât turismul internaţional
în ansamblul său.
Există un număr satisfăcător de site-uri româneşti, unele de sine stătătoare, altele găzduite de
alte site-uri specializate. O mare parte din firme au preferat să-şi construiască imaginea pe internet
numai în limba engleză, fără a avea o versiune în limba română. Domeniile principale sunt: mare,
munte, străinătate, vânătoare, ticketing (rezervări avion). Lipsesc aproape cu desăvârşire listele
detaliate cu ofertele agenţiilor de turism, prezentările lăsând impresia că ar fi un fel de site-uri de
promovare a imaginii turistice a României. Sunt folosite imagini cu peisaje pitoreşti, însoţite de
texte publicitare, dar informaţii despre preţ şi posibilitatea de cazare, transport etc. nu există decât
pe foarte puţine site-uri.Imaginea firmelor se oglindeşte şi în designul site-urilor care, de obicei, nu
depăşesc mai mult de trei-patru pagini, sfârşindu-se de fiecare dată cu adresa şi numerele de telefon
unde pot fi contactate.
Un site cunoscut, în cadrul căruia firme de turism (agenţii de turism, hoteluri, companii de
transport etc.) îşi promovează produsele şi serviciile turistice este Romanian Travel Guide - Ghidul
turistic al României. Ca pachet de informaţii, acest site cuprinde date generale despre România, dar
şi date detaliate despre firmele de-turism ale fiecărui judeţ obiectivele turistice, opţiuni pentru
cazare, prestări de servicii turistice. Acest ghid turistic pe internet oferă şi servicii utile turiştilor din
întreaga lume interesaţi de România.
Printre portalurile de turism ale României sunt: www.eTurism.ro,
www.infotravelromania.ro, www.romaniantour.ro, www.infoturism.ro, www.romaniatravel.ro ş.a.
Avantajele realizării unui astfel de site turistic sunt:
- poate fi accesat din orice colţ ai lumii;
- are o structură de informaţii accesibilă, completă şi complexă;
- informaţiile sunt prezentate în forme sintetice, care sunt ulterior detaliate;
- informaţiile sunt actuale, putând fi modificate în orice moment;
- satisface nevoile de promovare specifice ale firmelor din domeniul turismului.
România este capabilă să ofere experienţe variate şi speciale, într-un mediu nealterat şi
sigur, spre satisfacţia profundă a turistului şi recunoaşterea din partea cunoscuţilor. România ( ca
ţară şi ca destinaţie turistică) păstrează anumite valori, mergând de la cele spirituale şi până la
aprecierea avantajelor oferite de un stil de viaţă simplu şi sănătos.

Bibliografie

Buia Gr., Nimară C., Resurse și destinații turistice, Editura Universitas, Petroșani 2016
www.turism.gov.ro
www.encliclopediaromaniei.ro
www.utgjiu.ro
www.biblioteca.regielive.ro