11.Gruparea datelor statistice 12.

Mărimi medii cu aplicații special Media geometrica (̅ x g ) are la baza o

Media armonică(̅̅ x h ) se defineste ca relatie multiplicative.Ea reprezinta acea
Prin gruparea datelor intelegem separarea
fiind egala cu valoarea inversa a mediei valoare care daca ar substitui toti
unitatilor colectivitatii in grupe omogene.
aritmetice calculate din valorile inverse termenii seriei nu modifica produsul
După nr. Caracteristicilor utilizate distingem
ale termenilor seriei. Relatiile de calcul termenilor seriei. Relatiile de calcul
grupări simple si grupari combinate.
pentru o serie simpla: Pentru o serie simpla
a)Gruparile simple sunt acelea în care

√∏
gruparea unitatilor se face in f-ție de variatia n n
unei singure caracteristici și se pot x h= n xg=
n
xi
1
centraliza atât numărul unităților statistice, ∑ xi
i=1
cât și valorile unor caracteristici cu care i=1
caracteristica de grupare se găsește în Pentru o serie de frecvente
interdependență. Pentru o serie de frecvente:
k
b)Grupările combinate sunt acelea în care x g =∏ x ni
¿
i
k
se folosesc mai multe caracteristici pentru
formarea grupelor. Se allege o prima
∑ ni i=1
i=1
caracteristica de grupare si in f-ție de
x h= k 13.Indicatorii sintetici ai variatiei
variația ei se repartizează unitățile ∑ x1 ∙ ni Caracterizeaza gradul de variatie, luând în
colectivității, apoi fiecare grupă se separa pe i=1 i considerare toti termenii seriei.Acesti indicatori
subgrupe dupa variatia celei de-a doua exprima împrastierea tuturor nivelurilor
Media armonica
caracteristici s a.m.d. Ordinea de grupare individuale ale unei caracteristici fata de
este functie de relatia de interdependent k nivelul lor mediu.
dintre variabile. Odata cu cresterea nr ∑ xi ni Abaterea medie liniara(̅d) arata variatia
caracteristicilor de grupare se obtin grupe i=1 medie, in plus sau in minus =, de la valoarea
x h= k
medie a distributiei. Rel de calc
∑ x1 ∙ x i n i
din ce in ce mao omogene. Pentru a nu
n
farâmița colectivitaea, pentru a nu pierde din
esentialitatea fiecarei grupe, in practică nu
i=1 i
Pentru seriile simple:
∑|x i− x|
i=1
se depășesc 4 sau 5 caracteristici de grupare. Media patratica(̅ x p) este acea d=
n
Dupa continutul caracteristicii de grupare valoare a caracteristicii care, daca ar
substitui toti termenii seriei ridicati la Pentru seriile de frecv. absolute
întâlnim grupari cronologice, teritoriale,
atributive. patrat, nu modifica suma patratelor
k
termenilor seriei.Media patratica se folos
a)Gruparile cronologice-in care se folos
atunci cand predomina valorile mari ale
∑|x i− x|∙ ni
drept caracteristica de grupare o variabila de
variabilei si dorim sa acordam acestora o d = i=1 k
timp
b)Gruparile teritoriale sunt folosite pentru importanta mai mare. Relatiile de calcul ∑ ni
i=1
a separa unitatile colectivitatii in grupe dupa
Pentru o serie simpla
o caracteristica de spatiu P/u seriile de frecvente exprimate %-al,

√
c)Gruparile attributive se folos pentru n k
toate caracteristicile care au format
∑x 2
i
daca ∑ n¿i %=100
programul observarii, exceptând i=1 i=1

caracteristicile de timp si spatiu.

x p=
n k

Gruparea datelor este utila Deoarece Pentru o serie de fraecvente

∑|x i− x|∙ n¿i %
ajuta la: evidentierea stucturii d = i=1

√
100
colectivitatii, evidentierea mutatiilor n
stucturale intervenite in timp si/sau
spatiu, reflectarea tendintelor de variatie
∑ x2i ∙ ni Dispersia (σ 2) se calcul. Ca medie aritmetica a
i=1
x p= patratelor abaterilor valorilor individuale de la
ale variabilelor studiate, evidentierea k

interdependentelor sta-ce dintre ∑ ni media lor. Rel de cal.

i=1
fenomenele studiate. n

Media patratica sta la baza calculului P/u seriile simple: σ =

2
∑¿¿¿
i=1
abaterii medii patratice .Observatie.
Pentru calculul mediei patratice si p/u seriile de frecvente absol:
mediei armonice se pot folosi si
¿ ¿
frecvente relative ni sau ni %. n
σ =∑ ¿ ¿ ¿
2

i=1
 P/u serii de frecvente relative exprim 1 a)p/u car nealternativa
n Pn= la sfarsitul efectuarii
N −(n−1)
procentual: σ =
2
∑¿¿¿ selectiei, nr unitatilor ramase in urna va fi
sond stratificat repetat
i=1
(N-n). 2 2
z ∙ σ0
p/u serii de fr relative sub forma de coeficienti n= 2
Procedeul selectiei aleatoare mecanice ∆x
k se effect fie pe baza tabelelor cu nr aleatoare
∑
σ 2= ¿ ¿ fie pe baza unui pas de numarare. Tabelele sond stratificat nerepetat
i=1
cu nr aleatoare ofera serii de nr aleatoare
2 2
Formula de calcul simplificat rezultate fie in urma aplicarii unui procedeu z ∙ σ0
de tip loterie si consemnarea rezultatelor sie n=
z 2 ∙ σ 20
2
k prin utilizarea calculatorului electronic cu ∆+ x
∑
σ 2= ¿ ¿ ¿ care pot fi generate numere aleatoare. N
i=1
b)caracteristica alternatica
Abaterea medie patratica se calculeaza ca
medie patratica a abaterilor valorilor sond stratificat repetat
individuale de la media lor. Si reflecta intr-o
masura mai mare influenta factorilor aleatori. z 2 ∙ p ( 1− p )
n=
∆ 2w
σ =√ σ 2

2
Coeficientul de variatie este o masura relative
z ∙ w (1−w)
≅ 2
a imprastieii si se foloseste pentru asigurarrea ∆w
comparabilitatii imprastierii datelor atunci cand
variabilele sunt exprimate in unitati de masura sond stratificat nerepetat
diferite sau au ordine de marime diferite.
15.Determinarea volumului z 2 ∙ p(1−p)
σ esantionului in sondajul aleator n= 2
El se calculeaza dupa relatia: v= ∙ 100 sau z ∙ p (1− p)
x simplu si sondajul stratificat ∆2w +
N
d Sondajul aleator simplu
v= ∙10 0 si poate lua valori intre 0 si 100% a)p/u caracteristica nealternativa
x
din relatia ∆ x =z ∙ σ x deducem

2 2 2 2
z ∙ σ0 z ∙σ
n= 2
≅ 2 - in cazul
∆x ∆x
14.Procedee de selecție pentru
sondajului aleator simplu repetat
construirea esantionului

Procedeul selectiei aleatoare repetate z 2 ∙ σ 20

z2 ∙ σ2
n= 2 2
≅
se realiz. Dupa schema urnei cu bila
2 z ∙ σ0 z2 ∙ σ 2 - in
revenita; de fiecare data bila extrasa se ∆ x+ ∆ 2x +
N N
reintroduce in urna, astfel incat volumul
cazul sondajului simplu nerepetat
colectivitatii generale(N) ramane
neschimbat si deci toate unitatile au aceeasi b)pentru caracteristica alternative
probabilitate de a intra in esantion,
1 2
z ∙ p(1−p) z ∙ w(1−w)
2
respectivP= . n= ≅ - in
N 2
∆w
2
∆w
Procedeul selectiei aleatoare nerepetate se
cazul sond aleator simplu repetat
realiz dupa schema urnei cu bina nerevenita;
o unitate odata extrasa din colectivitatea 2 2
z ∙ p(1−p) z ∙ w (1−w)
generala, nu se mai reintroduce in urna si n= 2
≅
prin urmare probabilitatea fiecarei unitati de 2 z ∙ p (1− p) 2 z2 ∙ w(1−w)
∆w + ∆w +
a intra in esantion creste pe masura N N
1 1 - in cazul sond aleator simplu nerepetat
efectuarii selectiei P1= P2=
N N −1
Sondajul startificat