Sunteți pe pagina 1din 17

IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

CATEDRA: CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ ECONOMICĂ

STUDIU INDIVIDUAL
LA BAZELE ANALIZEI

INTEGRAMĂ: METODA INDICILOR ȘI APLICAREA EI ÎN ANALIZA


ECONOMICĂ

ELABORAT: VERIFICAT:
TODOROSCIAN DUMITRU SÎRBU V.
Grupa CON 1702 Magistru în management
educațional,
grad didactic superior

CHIȘINĂU, 2020

1
CUPRINS

SUBIECTUL 1 Ce reprezintă metoda indicilor, esență și conținut..................................... 3

SUBIECTUL 2. Tipuri de indici…………………………………………………………………4-5

SUBIECTUL 3.Integramă ce caracterizează metoda indicilor................................................. 6-7

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................8

2
SUBIECTUL 1.

Ce reprezintă metoda indicilor, esență și conținut


Metoda indicilor este o metodă de analiză factorială pentru măsurarea influenţei factorilor asupra
modificării unui fenomen complex şi pentru aceasta variabila analizată trebuie să fie exprimată ca
produs de cel puţin doi factori. În aplicarea metodei indicilor se pune problema să se identifice şi să
se înregistreze fenomenul studiat dar și , factorii care determină variaţia acestora. Aplicând metoda
indicilor se obţine un sistem de relaţii care permite caracterizarea sub raport statistic a modificării
colectivităţii în ansamblu, a părţilor sale componente, stabilind şi gradul de contribuţie a factorilor
de influenţă .Varietatea indicilor întâlniţi în teoria şi practica statistică şi problemele diferite care se
pun pentru fiecare formă de indice necesită o sistematizare a acestora sub forma unei clasificări.

Calculul influenței factorilor, la forma de legătură multiplicativă a lor, îl putem efectua și cu


ajutorul indicilor statistici factoriali.
În cazul relației R = a x b x c, formula indicelui îndeplinirii programului este:
a1 b 1 c 1 a1 b 0 c 0 a1 b1 c0 a1 b1 c1
Ia,b,c = a0 b 0 c 0 = a0 b 0 c 0 x a1 b0 c 0 x a1 b1 c0
a1 b 0 c 0 a1 b1 c0 a1 b1 c1
Ia = a0 b 0 c 0 ; Ib = a1 b0 c 0 ; Ic = a1 b1 c0
Studiind atent formulele indicilor factoriali observăm că fiecare din ele conțin elemente a metodei
substituirii în lanț. Numărătorul este nu altceva decât substituirea respectiv corespunzătoare factorului, iar
numitorul – substituirea precedentă. De aceea influența factorilor se poate calcula ca diferența dintre
numărător și numitor, însă aceasta o să fie nu altceva decât metoda substituirii în lanț.
Prin metoda indicilor calculul influenței factorilor se efectuează cu ajutorul următoarelor relații:
a) influența factorului a:
ΔRa = R0 x (Ia – 1);
b) influența factorului b:
ΔRb = R0 x (Ib – 1);
c) influența factorului c:
ΔRc = R0 x (Ic – 1).
Funcţia de bază a indicilor este aceea de a descrie schimbările în timp ale unei variabile, în
cel mai simplu mod posibil. Astfel, de exemplu, indicele preţurilor de consum măsoară care este
evoluţia, în unele ţări, a sute de preţuri ale bunurilor şi serviciilor de consum. Pe piaţa americană, de
exemplu, un indice cunoscut este indicele Dow Jones, care măsoară media zilnică a preţurilor de
închidere la bursa de valori, pentru treizeci de mari corporaţii înscrise la Bursa de Valori din New
York. Acest indice este perceput de mulţi oameni ca fiind un bun indicator nu numai pentru starea
curentă a pieţei de valori, dar şi pentru a caracteriza starea economiei la nivel de ţară.

În general, utilizarea indicilor este de mare popularitate, uneori fiind regăsiţi şi în limbajul
zilnic curent. Jimmy Carter, de exemplu, a inventat un „indice al sărăciei”, definit ca sumă a ratei
inflaţiei şi a ratei şomajului, în timpul campaniei prezidenţiale împotriva lui Gerard Ford, din 1976,
iar Ronald Reagan a folosit un astfel de indice în 1980 pentru a-i ataca planurile de administraţie.
Un manager poate să compare costurile unitare lunare pentru ultimele şase luni.

3
Subiectul 2.

Tipuri de indici.
Indicii teritoriali sunt indicii care măsoară variaţia în spaţiu a unui fenomen (y) în cadrul aceleiaşi
perioade de timp. Aceşti indici se întâlnesc ca mărimi relative de coordonare, când se compară două
unităţi teritoriale între ele.
Indicii programării sunt rezultatul comparării unei valori realizate faţă de valoarea aceluiaşi
fenomen, înscrisă într-un program. Aceşti indici pot fi folosiţi pentru analiza activităţii, la nivel
microeconomic.

O altă grupare a indicilor statistici se face după nivelul la care s-au înregistrat datele. Din
acest punct de vedere indicii pot fi: indici individuali, indici de grup şi indici generali.

Indicii individuali se calculează la nivelul unei unităţi a colectivităţii analizate, cum sunt indicii
individuali ai preţurilor sau ai valorii.
Indicii de grup ai unei variabile statistice se calculează la nivelul unei grupe sau pe întreaga
colectivitate, aceştia fiind indicii care ridică cele mai mari probleme de construcţie, legate de:
posibilitatea de însumare a elementelor componente, alegerea bazei de raportare, alegerea formulei
de calcul în funcţie de natura datelor, alegerea sistemului de ponderare în funcţie de conţinutul
indicatorului de comparat şi a relaţiilor de sistem utilizate.

După modul de calcul indicii de grup se pot calcula ca indici agregaţi, ca indici sub formă
de medie (aritmetică sau armonică a indicilor individuali) sau sub formă de raport a două medii. În
practica statistică se pot calcula indici agregaţi ale căror elemente sunt însumabile direct (de
exemplu, indicele valorii producţiei) şi indicii agregaţi ale căror elemente nu sunt însumabile direct
(de exemplu, indicele volumului fizic).

 Indicii sub formă de medie se calculează atunci când nu se cunosc toate elementele necesare
calculării unui indice agregat. Pentru calculul lor se poate folosi o medie aritmetică sau o medie
armonică a indicilor individuali.
 Indicele sub formă de raport a două medii este frecvent întâlnit în teoria şi practica statistică
pentru măsurarea variaţiei unor caracteristici derivate care se formează ca mărime medie la nivelul
unei grupe sau pe întreaga colectivitate.
După structura la care se calculează variaţia unei caracteristici, indicii sub formă de raport a
două medii pot fi: indici cu structură variabilă, indici cu structură fixă şi indici ai variaţiei structurii.
 Indicele cu structură variabilă este folosit când se compară două valori medii ale aceleiaşi
caracteristici variabile în timp sau spaţiu în funcţie de modificările valorilor individuale (factor
calitativ) şi de cele ale frecvenţelor lor de apariţie (factor cantitativ).
 Indicele cu structură fixă se foloseşte când se pune problema să se măsoare numai influenţa
variaţiei valorilor individuale din care s-au calculat mediile în cele două perioade, anulându-se
influenţa modificărilor din structura colectivităţii.
 Indicele de variaţie a structurii colectivităţii se foloseşte pentru a stabili numai influenţa
distribuţiei factorului cantitativ în condiţiile în care valorile individuale ar fi rămas neschimbate.

După ponderile folosite indicii pot fi cu ponderi constante şi cu ponderi variabile.

4
 Indicii cu ponderi constante sunt aceia în care pentru toată seria se folosesc aceleaşi ponderi, iar
indicii cu ponderi variabile sunt aceia în care ponderea se schimbă odată cu schimbarea bazei de
raportare

În literatura de specialitate indicii folosiţi în studiul fenomenelor economice sunt de trei


tipuri şi anume: indicele preţurilor, indicele cantităţii şi indicele valorii.

o Indicele preţurilor este unul dintre cei mai frecvent utilizaţi şi compară schimbările în nivelul
preţului de la o perioadă la alta.
o Indicele preţurilor bunurilor de consum măsoară modificarea preţurilor unei varietăţi de bunuri şi
servicii şi este folosit pentru a defini costul vieţii.
o Indicele cantităţii măsoară modificările în timp ale cantităţilor, iar indicele valorii măsoară
modificările totale a valorii bunurilor şi serviciilor consumate. Indicele valorii combină modificările
preţurilor şi cantităţilor pentru a conferi indicelui mai multă valoare informativă.

Din prezentarea clasificării indicilor rezultă că indicele măsoară modificările în timp ale
unei variabile, care poate să apară şi sub formă de serie de timp, dar poate fi, de asemenea, folosit
pentru măsurarea diferenţelor unei variabile date, pentru locaţii diferite. Indicele costului vieţii, de
exemplu, calculat pentru regiuni diferite evidenţiază folosind costurile bunurilor şi serviciilor
consumate că nivelul de viaţă este mai ridicat în unele regiuni şi mai scăzut în altele.

Subiectul 3

Integramă ce caracterizează metoda indicilor.


1) Cauza distorsiunii în folosirea indicilor.
2) Cea mai simplă formă de calcul a unui indice.
3) Indici ce măsoară variabila în spațiu a unui fenomen.
4) Ce reprezintă Pn Qn la calcularea prin metoda mediei relative ponderate.
5) Cum mai este numit indicele ce masoară cantitatea?
6) Cu ajutorul căror indici putem efectua calculul influenței factorilor?
7) Tip de pondere.
8) Tip de factor.
9) Coeficient care afectează valorile mărimii determinate experimental .
10) Tip de indice care se calculează la nivel de entitate .
11) Tip de pondere folosită.
12) Indici folosiţi pentru a compara în timp acelaşi fenomen.
13) Metodă de ponderare a indicelui.
14) Indice ce indică rezultatul comparării unei valori realizate faţă de valoarea aceluiaşi
fenomen, înscrisă într-un program.
15) Ce reprezintă P0i ?

5
Rezolvă integrama și vezi ce iese pe vertical. Este interesant!!!

M
E
T
O
D
A

I
N
D

I
C
I
L
O
R

6
Răspunsuri:

7
T

8
R

9
P

10
F

Ă
11
C

12
R

13
C

14
L

15
M

16
Bibliografie
1. https://www.google.com/search?
rlz=1C1GGRV_enMD757MD757&sxsrf=ALeKk01s08ebW_8ZCPpFhI4xnzidriw9-w
%3A1584443828098&ei=tLFwXvbLBaeyrgTUyqrQAw&q=ce+reprezint
%C4%83+metoda+indicilor+in+analiza&oq=ce+reprezint
%C4%83+metoda+indicilor+in+analiza&gs_l=psy-
ab.3..35i39.8764.9133..9994...0.2..3.1046.3464.5-1j2j1......0....1..gws-
wiz.......0i71.rd4blR4pA_A&ved=0ahUKEwj29aicsaHoAhUnmYsKHVSlCjoQ4dUDCAs&uact
=5
2. https://mecc.gov.md/sites/default/files/analiza_economico-_financiara_a_intreprinderii.pdf
3. https://mecc.gov.md/sites/default/files/f.06.o.016_bazele_analizei_economice_1.pdf
4. http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/3030/1/Movila_statistica_teoretica.pdf

17