1.
Conceptul de crestere economica
zero si crest.econom. negativa.
Creşterea economică drept ansamblul
modificărilor cantitative înregistrate la
nivelul rezultatelor macroeconomice
într-un anumit cadru spaţial şi temporal.
Creşterea economică „zero” corespunde
situaţiei în care rezultatele
macroeconomice cresc în acelaşi ritm cu
populaţia totală astfel încât raportul
rezultate / locuitor rămâne constant.
Creşterea economică „negativă”
evidenţiază situaţia în care, pe o anumită
perioadă de timp, rezultatele
macroeconomice pe locuitor au o
tendinţă de scădere, menţinându-se însă
sub control o serie de corelaţii
fundamentale de echilibru.
2.Ce presupun politicile passive de
ocupare?Dar cele active de ocupare?
Politicile pasive de ocupare ţin seama de
faptul că nivelul ocupării este determinat
de condiţiile generale din economie şi
pun accentul pe protecţia şomerilor,
îndeosebi prin indemnizaţia de şomaj şi
pe convingerea unor persoane active să
se retragă de pe piaţa muncii. Dintre
măsurile de politică pasivă de ocupare
relevăm pe cele mai semnificative:
- reducerea duratei muncii; -diminuarea
vârstei de pensionare; - creşterea
perioadei de şcolarizare obligatorie; -
sporirea numărului locurilor de muncă
cu program zilnic redus şi atipic;-
descurajarea activităţilor salariale
feminine; - restricţionarea sau
interzicerea imigrărilor etc.
Politicile active de ocupare sunt acelea
ce presupun un ansamblu de măsuri,
metode, procedee şi instrumente cu
ajutorul cărora se urmăreşte sporirea
nivelului ocupării. Acest ansamblu
cuprinde măsuri menite să favorizeze
accentuarea mobilităţii populaţiei
active, precum şi crearea de noi locuri
de muncă pe bază de investiţii. Dintre
măsurile de politică activă de ocupare
cele mai relevante sunt: A. Măsuri care
se adresează cererii de forţă de muncă:
instruire antreprenorială, centre de
consultanţă în afaceri, incubatoare de
afaceri etc.; B. Măsuri care se adresează
ofertei de forţă de muncă: formare şi
pregătire profesională în meserii cerute
pe piaţa muncii, Job Club-uri etc.; C.
Măsuri active de corelare a cererii cu
oferta de forţă de muncă: centre de
medierea muncii, burse de locuri de
muncă, servicii pentru comunitate, etc.;
D. Măsuri active speciale prin care se
urmăreşte reintegrarea diferitelor
categorii sociale pe piaţa muncii:
subvenţionarea locurilor de muncă,
servicii pentru comunitate, etc.
3.Cauzele inflatiei.
- deficitul bugetar. Atunci când statul
are cheltuieli mai mari decât veniturile
curente, pentru a acoperi diferenţa, se
împrumută la banca centrală. În
consecinţă, banii în circulaţie vor creşte,
fără ca nevoile circulaţiei să fi crescut,
pentru că statul se împrumută pentru a
consuma şi nu pentru a produce
suplimentar bunuri.
- creditul bancar. Când băncile acordă
credite fără o analiză serioasă a
destinaţiilor acestora, este posibil ca
banii de cont să producă efecte
inflaţioniste similare banilor numerar.
- intrarea în circulaţie a unor sume de
bani din economiile non-bancare. Dacă
există posesori de depozite monetare
non-bancare şi dacă există deja inflaţie,
aruncarea pe piaţă a unor noi cantităţi
de bani constituie un factor potenţial de
inflaţie.
4.Obligatiunea ca titlu de valoare.
Obligaţiunea reprezintă un titlu de
credit, în care emitentul este debitorul ,
iar deţinătorul acesteia este creditorul.
Deţinerea unei obligaţiuni îi dă dreptul
deţinătorului ei: - de a încasa
(semianual sau anual) o dobândă fixă
numită cupon; - de a primi la o dată
determinată (scadenţă), valoarea
nominală a obligaţiunii, care este de
fapt suma cu care a fost creditat
emitentul. Obligaţiunile sunt emise de
stat, autorităţi locale sau firme. Statul şi
administraţiile locale emit obligaţiuni
pentru a finanţa lucrări şi echipamente
costisitoare (autostrăzi, metrou etc.).
firmele emit obligaţiuni, cel mai adesea,
pentru a evita creşterea capitalului care
riscă să modifice structura puterii, ele
preferând să-şi multiplice micii creditori
pentru un împrumut substanţial, decât
să se împrumute la un partener exigent
şi puternic, cum este banca.
5.Ce sunt impozitele si cum se clasifica
ele?
Impozitele sunt prelevări băneşti
impuse persoanelor fizice şi juridice, de
către autoritatea publică, cu caracter
definitiv şi fără contraprestaţie directă şi
imediată, în scopul asigurării veniturilor
bugetare. Din punct de vedere al
conţinutului lor, impozitele se împart în
două mari categorii:- impozite directe –
se suportă nemijlocit de către cei care le
plătesc (impozitul pe salarii, impozitul
pe profit); - impozite indirecte – sunt
suportate de către consumatorii finali,
fiind incluse în preţul mărfurilor (TVA,
accize).
6.Care sunt si cum se caracterizeaza
cele 4 faze ale ciclului economic?
Faza de depresiune înseamnă un nivel
scăzut al producţiei, ceea ce conduce la
un nivel scăzut al ocupării forţei de
muncă şi, în consecinţă, al veniturilor;
aceasta antrenează un nivel scăzut al
cererii pentru bunuri de consum, care, în
condiţiile unei oferte superioare, duce la
scăderea preţurilor, a profiturilor şi, în
final, a investiţiilor.
Faza de înviorare este marcată de
creşterea producţiei, a ocupării forţei de
muncă, a veniturilor şi în consecinţă, a
cererii pentru bunuri de consum.
Faza de prosperitate se caracterizează
prin nivelul ridicat al producţiei, ocupării
forţei de muncă, veniturilor, cererii,
preţurilor, investiţiilor, inventarului,
cererii pentru împrumuturi, precum şi
prin dinamici ascendente ale costului şi
ratei dobânzii; se remarcă, de asemenea,
scăderea rezervelor bancare şi a
capacităţilor de producţie nefolosite şi o
atitudine optimistă a agenţiilor
economici.
Recesiunea apare ca o consecinţă a
modificării acţiunii factorilor externi şi a
relaţiilor dintre factorii interni într-o
măsură care contribuie la declinul
economiei.
7.Indicatorii somajului.
- nivelul şomajului – poate fi exprimat
în mărime absolută prin numărul
şomerilor, iar relativ prin rata şomajului;
- durata şomajului – dată de intervalul
de timp scurs între momentul pierderii
locului de muncă şi reluarea activităţii;
- structura şomajului – evidenţiată pe
categorii de vârstă, sex, profesii, nivel de
calificare, ramură de activitate etc.;
- intensitatea şomajului – din acest
punct de vedere distingem: şomaj total
(atunci când are loc pierderea locului de
muncă), şomaj parţial (generat de
diminuarea duratei de muncă) şi şomaj
deghizat (dat de angajarea în firme a
unui număr de salariaţi superior celui
necesar).
8.Str-ra bugetului in f-ie de raportul
dintre venituri si cheltuieli.
În funcţie de raportul de mărime dintre
veniturile şi cheltuielile bugetare, putem
vorbi despre: - buget echilibrat – atunci
când veniturile sunt egale cu
cheltuielile; - buget deficitar – atunci
când cheltuielile depăşesc veniturile;
- buget excedentar – atunci când
cheltuielile sunt situate sub nivelul
veniturilor.
9.Ce este si cum se calculeaza
produsul national brut?
Este dat de valoarea brută, de piaţă, a
producţiei finale de bunuri şi servicii
obţinute în decursul unei perioade
determinate de timp (de regulă un an)
de către agenţii economici autohtoni
indiferent că-şi desfăşoară activitatea
economică în interiorul sau în afara
graniţelor ţării. Se calculează adunând la
mărimea PIB soldul veniturilor factorilor
de producţie în raport cu străinătatea,
exprimat în valoare adăugată brută
(SVFSVAB): PNBpp = PIBpp + SVFSVAB
unde: SVFSVAB – se obţine făcând
diferenţa dintre veniturile obţinute de
agenţii economici naţionali din
activitatea economică desfăşurată în
străinătate şi veniturile obţinute de
agenţii economici străini din activitatea
economică desfăşurată în ţară. Poate
avea valoare pozitivă sau negativă.
10.Ce reprezinta cererea de munca?
Dar oferta de munca?
Nevoia de muncă salariată ce se
formează la un moment dat sau într-o
perioadă determinată de timp într-o
economie reprezintă cererea de muncă.
Oferta de muncă reprezintă potenţialul
de muncă disponibil la un moment dat
într-o economie.
11.Care sunt institutiile pietei
monetare?
Banca este un agent economic
specializat în activităţi monetar-
financiare; ea efectuează două categorii
de operaţiuni: active (se referă la
activitatea băncilor de plasare a
capitalului bănesc concentrat în ele) şi
pasive (se referă la mobilizarea de către
unităţile bancare a mijloacelor băneşti
disponibile ale agenţilor economici şi
populaţiei).Banca Naţională
funcţionează ca bancă centrală de
emisiune şi de coordonare a activităţii
monetare şi de credit din economie,
scopul său principal fiind menţinerea
stabilităţii monedei naţionale şi
asigurarea funcţionalităţii întregului
sistem bancar-financiar. Băncile
comerciale sunt organizate ca societăţi
pe acţiuni al căror obiect de activitate îl
constituie atragerea şi formarea de
depozite băneşti de la persoane fizice şi
juridice, acordarea de credite, efectuarea
de servicii bancare pentru agenţii
economici şi populaţie, a unor operaţiuni
de comerţ exterior şi a altor operaţiuni
bancare. Cooperativele de credit
reprezintă asociaţii de persoane care se
constituie cu scopul de a acorda sprijin
financiar membrilor asociaţi, angajaţi la
aceeaşi firmă. Fondurile de pensii
reprezinte programe de pensii finanţate
de agenţii economici privaţi sau de
guvern în beneficiul angajaţilor şi sunt
gestionate, îndeosebi, de către
departamente ale companiilor de credit
ipotecar sau companiile de asigurare pe
viaţă. Societăţile de asigurări reprezintă
instituţii care garantează asiguratului, în
schimbul unei sume de bani (prima de
asigurare), despăgubirea integrală sau
parţială, în cazul producerii unui
eveniment pentru care aceasta s-a
asigurat (seism, secetă, incendiu, furt sau
eveniment în viaţa personală ).
Societăţile de investiţii sunt instituţii
cunoscute sub denumirea de fonduri
mutuale care acceptă să preia fonduri
băneşti de la indivizi şi să le folosească
pentru a cumpăra acţiuni, obligaţiuni pe
termen lung sau scurt.
12.Ce este si cum se calculeaza PIB?
Evidenţiază valoarea brută a producţiei
finale de bunuri şi servicii realizate într-
o perioadă determinată de timp (de
regulă un an), de către toţi agenţii
economici autohtoni şi străini ce-şi
desfăşoară activitatea economică în
interiorul ţării. Mărimea acestui
indicator se poate determina prin mai
multe metode: 1. metoda producţiei sau
metoda valorii adăugate. PIBpf = PGB –
CI sau PIBpf = Σ VABi
2. metoda utilizării finale sau metoda
cheltuielilor. PIBpp = CPV + CP + Ib +
EXPN
3. metoda repartiţiei sau metoda
însumării veniturilor. PIBpf = ΣVF +ΣA
13.Ce reprezinta somajul si care sunt
conditiile ca o persoana sa fie
declarata somer?
Şomajul evidenţiază o stare de
dezechilibru pe piaţa muncii
caracterizată printr-un excedent al
ofertei de muncă în raport cu cererea de
muncă. O persoană este considerată
şomeră dacă are peste 15 ani şi
îndeplineşte cumulativ următoarele
condiţii: - este aptă de muncă; - nu are
un loc de muncă; - este în căutarea unui
loc de muncă, utilizând în ultimele 4
săptămâni diferite metode pentru a-l
găsi: înscrierea la agenţiile de plasare a
forţei de muncă, demersuri pentru a
începe o activitate pe cont propriu,
publicarea de anunţuri şi răspunsuri la
anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi
etc.; - sunt disponibile să înceapă lucrul
în următoarele 15 zile, dacă şi-ar găsi
imediat un loc de muncă.
14.Politicile antiinflationiste.
Blocajul monedei presupune evitarea
creării de monedă suplimentară prin
restrângerea creditului, manevrând
eficient rata dobânzii în sensul creşterii
acesteia.
Blocajul veniturilor presupune
îngheţarea salariilor şi, concomitent, a
preţurilor.
Blocajul cheltuielilor publice
presupune restrângerea acestora, având
ca efect creşterea şomajului în sectorul
public, dar ea este necesară în cazul unui
buget deficitar generator de inflaţie.
15.Actiunea ca titlu de valoare.
Acţiunea este un titlu de proprietate
emis de o societate comercială pe
acţiuni, care atestă participarea
deţinătorului ei la o parte din capitalul
social al respectivei societăţi. Deţinerea
unei acţiuni generează 4 drepturi:
- dreptul de a primi o parte din profitul
firmei sub formă de dividend;
- dreptul de a fi informat în legătură cu
activitatea şi gestiunea societăţii;
- dreptul de vot în adunările generale
ale acţionarilor;
- dreptul de a participa la lichidarea
societăţii în caz de vânzare sau
dizolvare.
16.Cum se poate acoperi dificitul
bugetar?
Deficitul bugetar esteatunci când statul
are cheltuieli mai mari decât veniturile
curente, pentru a acoperi diferenţa, se
împrumută la banca centrală. În
consecinţă, banii în circulaţie vor creşte,
fără ca nevoile circulaţiei să fi crescut,
pentru că statul se împrumută pentru a
consuma şi nu pentru a produce
suplimentar bunuri.
17.Caracterizati starea de presiune si
starea de absorbtie.
Starea de presiune este considerată un
dezechilibru normal, este caracterizată
printr-o ofertă excedentară în raport cu
cererea, ceea ce înseamnă că vânzătorii
caută cumpărători. În acest caz,
concurenţa este deosebit de puternică
între ofertanţi, selecţia pe piaţă făcând-o
cumpărătorul.
Absorbţia este un dezechilibru
anormal, caracterizat printr-o lipsa de
ofertă sau exces de cerere, cumpărătorul
fiind cel care aşteaptă pentru satisfacerea
nevoilor pe care le are. În această
situaţie, concurenţa se desfăşoară între
cumpărători pentru a ajunge în posesia
bunurilor pe care şi le doresc.
18.Tipuri de somaj in f-ie de cauzele
care il determina.
- şomaj ciclic, care la rândul său poate fi
şomaj conjunctural (dat de alternanţa
perioadelor de prosperitate cu cele de
recesiune) şi şomaj sezonier;
- şomaj structural, datorat schimbărilor
ce au loc în structura economică,
teritorială, socială a economiei;
- şomaj tehnologic, generat de
înlocuirea vechilor tehnologii cu altele
noi, performante şi prin restrângerea
locurilor de muncă prin reorganizarea
întreprinderilor;
- şomaj tehnic, determinat de
întreruperile ce apar în procesul de
producţie: greve, defecţiuni ale unor
maşini şi utilaje etc.;
19.Caracterizati inflatia.
Inflaţia reprezintă un dezechilibru
structural, monetaro-material, care
reflectă existenţa în circulaţie a unei
mase monetare care depăşeşte nevoile
reale ale economiei, ceea ce conduce la
deprecierea banilor şi la creşterea
sensibilă, generalizată şi durabilă a
preţurilor.
Cauzele inflaţiei sunt: - deficitul bugetar;
- creditul bancar;- intrarea în circulaţie a
unor sume de bani din economiile non-
bancare.
Formele inflaţie:
Inflaţie prin monedă – se datorează
introducerii şi menţinerii în circulaţie a
unei mase monetare excedentare
raportată la cantitatea de mărfuri şi
servicii de pe piaţă. Inflaţie prin cerere
– are la bază existenţa unui exces de
cerere solvabilă în raport cu oferta.
Inflaţie prin ofertă – determinată de o
insuficienţă a producţiei. Inflaţie prin
costuri – generată de sporirea costurilor
de producţie şi tendinţa de transferare a
acestor creşteri către consumatorul final.
Inflaţie structurală – este rezultatul
condiţiilor de formare a preţurilor în
anumite sectoare ale economiei.