CURS STATISTICĂ - Unitatea de învăţare nr.

11

ANALIZA STATISTICĂ A SERIILOR CRONOLOGICE (2)

Cuprins:

1.Obiectivele unităţii de învăţare.

2.Prelucrarea seriilor cronologice pe intervale (sistemul de indicatori).
3.Ajustarea seriilor cronologice.
4. Extrapolarea seriilor cronologice.
5. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare.
6. Teme de control.
7. Rezumatul unităţii de învăţare.
8. Bibliografia unităţii de învăţare.

1. Obiectivele unităţii de învăţare

Pentru a cunoaşte procesele şi fenomenele economico-sociale, statistica economică le

studiază pe parcursul întregii lor evoluţii sau la diferite momente de timp.
Evoluţia fenomenelor şi proceselor economice în timp este studiată cu ajutorul seriilor
cronologice sau serii dinamice sau de timp.
În urma parcurgerii acestui capitol, studenţii vor putea :
 caracteriza o serie cronologică pe intervale utilizând un sistem de indicatori specifici
 determina tentinţa de evoluţie în timp a unui fenomen sau proces
 previziona fenomenele şi procesele economice cu ajutorul unor modele deduse din
proprietăţile sistemului de indicatori.

2. Prelucrarea seriilor cronologice pe intervale (Sistemul de indicatori)

Prelucrarea seriilor cronologice se face cu indicatorii seriilor cronologice.
Indicatorii seriilor cronologice:
 indicatori absoluţi:
 nivelul absolut:
 nivelurile individuale ale seriilor cronologice: yt, t-1, ;
n
 nivelul totalizat al seriilor cronologice:  y t ;
i 1

 modificarea absolută:
 cu bază fixă;
 cu bază în lanţ;
 valoarea absolută a unui procent de modificare:
 cu bază fixă;
 cu bază în lanţ;
 indicatori relativi:
 indicele:
 cu bază fixă;
 cu bază în lanţ;
 ritmul:
 cu bază fixă;
 cu bază în lanţ;
 indicatori medii:
 modificarea absolută medie;
 indicele mediu;
 ritmul mediu;
 nivelul mediu.
Indicatorii seriilor cronologice sunt indicatori primari (nivelul absolut) sau indicatori
derivaţi (obţinuţi prin raportare sau diferenţă).
Dacă compararea se face cu primul termen din serie, atunci indicatorii derivaţi obţinuţi se
numesc indicatori cu bază fixă.
Dacă compararea se face cu termenul precedent din serie atunci indicatorii derivaţi obţinuţi
se numesc indicatori cu bază în lanţ (mobilă).
Indicatorii cu ajutorul cărora se caracterizează seriile cronologice de intervale sunt:
a) indicatori absoluţi;
b) indicatori relativi;
c) indicatori medii.
Indicatori absoluţi:
 nivelurile individuale ale seriei cronologice: y t , t  1, n
n
 nivelul totalizat al seriei cronologice:  y t
t 1

 modificarea absolută se calculează ca diferenţă între doi termeni ai seriei

cronologice şi ne arată cu câte unităţi concrete de măsură s-a modificat fenomenul
analizat de la o unitate de timp la alta:
 cu bază fixă:
 t / 1  y t  y1 t  2, n

 cu bază în lanţ:
 t / t 1  y t  y t 1 t  2, n
n
  t / t 1   n /1
t 2

 valoarea absolută a unui procent de modificare:

 cu bază fixă:
 t /1 y  y1 y t  y1 y
A t /1   t   1 , dacă y t  y1
R t / 1 I t / 1  1  y t  100
  1  100
 y1 
Dacă y t  y1  A t /1  0
 cu bază în lanţ:
 t / t 1 y t  y t 1 y
A t / t 1    t 1 , y t  y t 1
R t / t 1 I t / t 1  1  100 100

Dacă y t  y t 1  A t / t 1  0
Indicatori relativi:
 indicele – se calculează ca raport între doi termeni ai seriei cronologice şi ne arată de
câte ori s-a modificat fenomenul analizat de la o perioadă la alta:
 yt
 cu bază fixă: I t / 1  , t  2, n
y1

 cu bază în lanţ:
yt
I t / t 1  , t  2, n
y t 1
n
 I t / t 1  I n / 1
t 2

 ritmul (rata, procent de modificare, modificare relativă) arată cu câte % s-a

modificat indicatorul analizat de la un interval de timp la altul:
 cu bază fixă: R t /1  I t /1  1  100 , t  2, n

 cu bază în lanţ: R t / t 1  I t / t 1  1  100 , t  2, n

Indicatori medii – caracterizează seria cronologică în ansamblu:

n
 yt
t 1
 nivelul mediu al termenilor seriei: y 
n
 modificarea absolută medie este media aritmetică a modificărilor absolute de la o
perioadă la alta în succesiunea lor de-a lungul intervalului de timp analizat. Se
cheamă spor mediu pentru serii cu tendinţă crescătoare şi respectiv, scădere medie
pentru serii cu tendinţă de scădere. Modificarea absolută medie arată diferenţa medie
dintre ultimul şi primul termen al seriei şi este semnificativă doar dacă modificările
absolute cu bază în lanţ sunt apropiate între ele:
n
  t / t 1
y  y1 t  2
 n 
n 1 n 1
 indicele mediu – ne arată de câte ori s-a modificat în medie fenomenul analizat de la
o perioadă la alta pe parcursul întregii perioade. Se calculează ca o medie geometrică
a indicilor cu bază în lanţ.
n
I  n 1 I n / 1  n 1  I n / 1
t 2

Dacă I  1 atunci indicele mediu semnalează scăderea fenomenului analizat.

Dacă I  1 atunci indicele mediu semnalează creşterea fenomenului analizat.
 Dacă I  1 atunci indicele mediu arată că fenomenul analizat nu s-a modificat.
 ritmul mediu (procentul mediu de modificare) este un indicator derivat şi ne arată cu
cât la sută s-a modificat în medie fenomenul analizat de la o subperioadă la alta pe
parcursul perioadei de analiză:
 
R  I  1  100

Indicele şi ritmul mediu sunt foarte sensibili la valorile extreme ale seriei (y1 şi yn). Dacă
una din cele două valori (y1 sau yn) este nereprezentativă pentru evoluţia fenomenului analizat
este suficient pentru a nu obţine indicatori medii.

☺ Exemplul 1
Se cunosc următoarele date referitoare la tariful lunar practicat de o companie de televiziune prin
cablu pentru pachetul de bază în perioada 1996-2002:

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Tariful lunar
11 13,2 13,9 15,2 16,8 18 20
(USD)
Sursa: The New York Times (2 Aprilie 2003)
Să se calculeze indicatorii seriei.
Rezolvare:
Notăm cu t anul şi numerotăm anii:
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1 2 3 4 5 6 7
t  1,7
Notăm cu yt tariful lunar în anul t.

Calculul indicatorilor:
Avem o serie cronologică de intervale de timp.
Seria se caracterizează cu ajutorul indicatorilor:
 absoluţi:
 modificarea absolută:
- cu bază fixă:  t /1  y t  y1 ; t  1,7

- cu bază în lanţ:  t / t 1  y t  y t 1 ; t  2,7

  valoarea absolută a unui procent de modificare:
y1
- cu bază fixă: A t /1  dacă y t  y1 ;
100
y t 1
- cu bază în lanţ: A t / t 1  dacă y t  y t 1
100
 relativi:
 indicele (dinamica):
y
- cu bază fixă: I t / 1  t ; t  1,7
y1

yt
- cu bază în lanţ: I t / t 1  ; t  2,7
y t 1

 ritmul:
- cu bază fixă: R t /1  I t /1  1  100 t  1,7 ;

- cu bază în lanţ: R t / t 1  I t / t 1  1  100 t  2,7

 medii
Rezultatele calculelor pentru indicatorii absoluţi şi relativi sunt prezentate în tabelul
următor:
Anul
Indicatori
1 2 3 4 5 6 7
yt (dolari) 11 13,2 13,9 15,2 16,8 18 20
t/1 (dolari) 0 2,2 2,9 4,2 5,8 7 9
t/t-1 (dolari) - 2,2 0,7 1,3 1,6 1,2 2
At/1 (dolari/%) - 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1
At/t-1 (dolari/%) - 1,1 1,32 1,39 1,52 1,68 1,8
It/1 1 1,2 1,26 1,38 1,52 1,63 1,81
It/t-1 - 1,2 1,05 1,09 1,10 1,07 1,11
Rt/1 (%) 0 20 26 38 52 63 81
Rt/t-1 (%) - 20 5 9 10 7 11
Între modificările absolute cu bază fixă şi cele cu bază în lanţ există următoarea relaţie de
verificare:
7
 7 /1    t / t 1
t 2

Între indicii cu bază fixă şi cei cu bază în lanţ există următoarea relaţie:
7
I 7 / 1   I t / t 1
t 2
Deoarece  t /1  0 pentru t  2,7 putem aprecia că tariful lunar a crescut în fiecare an faţă de
anul de bază, anul 1996 (t = 1). În anul 1997 (t = 2) tariful a crescut faţă de anul 1996 cu 2,2
dolari, în 1998 faţă de 1996 a crescut cu 2,9 dolari etc.
Deoarece  t / t 1  0 pentru t  2,7 putem aprecia că tariful lunar a crescut în fiecare an
faţă de anul precedent în perioada 1996-2002. Cea mai mare creştere înregistrată într-un an faţă
de anul precedent a fost în anul 1997, când tariful a crescut cu 2,2 dolari faţă de 1996.
A 3 / 2  1,32 dolari/% , deci putem aprecia că unui procent de modificare (creştere deoarece

 3 / 2  0,7 dolari  0 ) a tarifului în anul 3 (1998) faţă de anul 2 (1997) îi revin 1,32 dolari.

I 2 /1  1,2  1 , deci apreciem că tariful lunar a crescut în anul 2 (1997) faţă de anul 1 (1996)

de 1,2 ori.
R 2 /1  20%  0 , deci apreciem că tariful lunar a crescut în anul 2 (1997) faţă de anul 1

(1996) cu 20%.
Pentru a vedea dacă este vorba de creştere sau scădere:
  se compară cu 0:
- dacă   0  creştere;
- dacă  = 0  tariful nu s-a modificat;
- dacă   0  scădere;
 I se compară cu 1:
- dacă I  1  creştere;
- dacă I = 1  tarif constant;
- dacă I  1  scădere;
 R se compară cu 0:
- dacă R  0  creştere;
- dacă R = 0  tarif constant;
- dacă R  0  scădere;
 A este întotdeauna pozitiv, deci din valoarea lui A nu putem deduce dacă este vorba de
creştere sau scădere.
Valoarea absolută a unui procent de modificare cu bază fixă (At/1) are aceeaşi valoare
pentru întreaga perioadă, deoarece nivelul care s-a considerat egal cu 100% este nivelul anului de
bază (yi) şi exprimă câte unităţi din sporul înregistrat într-un an revin la fiecare procent din
ritmul sporului.
Indicatorii medii ai seriei cronologice sunt:
- media (tariful lunar mediu anual) – se calculează ca o medie aritmetică simplă:
7
 yt
108,1
y  i 1   15,44 dolari
7 7
În perioada 1996-2002 tariful lunar mediu anual a fost de 15,44 dolari.
- modificarea absolută medie anuală:
y  y1 20  11
 7   1,5 dolari/an  0
7 1 6
Tariful lunar mediu anual a crescut în medie de la un an la altul cu 1,5 dolari în perioada
1996-2002.
- indicele mediu anual:
y 20
I6 7 6  1,104  1
y1 11

Tariful lunar mediu anual a crescut în medie de la un an la altul de 1,104 ori în perioada
1996-2002.
- ritmul mediu anual:
 
R  I  1  100  1,104 - 1  100  10,4%  0

Tariful lunar mediu anual a crescut în medie de la un an la altul cu 10,4% în perioada

1996-2002.

3. Ajustarea seriilor cronologice

Ajustarea seriilor cronologice înseamnă înlocuirea termenilor reali ai seriei cronologice cu

valori teoretice care exprimă legitatea matematică de evoluţie a fenomenului considerat.
A. Procedee de ajustare
Există mai multe procedee prin care se poate realiza ajustarea:
A.1. Ajustarea prin metoda grafică – se reprezintă grafic seria de date empirice (cronograma) şi
apoi se trasează dreapta sau curba care uneşte punctele extreme ale graficului astfel încât să aibă
abateri minime faţă de poziţia valorilor reale în grafic:
Cronograma:

yt

OY 

 





t OX

A.2. Metode de ajustare mecanice:

1) Metoda modificării absolute medii: se utilizează atunci când modificările
absolute cu bază în lanţ au valori apropiate ceea ce indică o tendinţă de evoluţie sub forma unei
progresii aritmetice, a cărei raţie este aproximată prin modificarea absolută medie:
ŷ t  y1    t  1 ; t  1, n

ŷ1  y1 ŷ n  y n

2) Metoda indicelui mediu – se utilizează atunci când indicii cu bază în lanţ au

valori apropiate, ceea ce arată că fenomenul analizat tinde să varieze în progresie geometrică, a
cărei raţie este aproximată prin indicele mediu:

 t 1 ;
ŷ t  y1  I t  1, n

ŷ1  y1 ŷ n  y n

A.3. Metode analitice

Metoda celor mai mici pătrate
Metoda celor mai mici pătrate este o metodă analitică de ajustare deoarece utilizează
funcţiile matematice. Alegerea celei mai potrivite funcţii pentru ajustare se face pe baza
graficului şi a indicatorilor absoluţi şi relativi.
Parametrii funcţiei de ajustare se determină cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate care
spune că “suma pătratelor abaterilor valorilor reale de la valorile ajustate este minimă”.
Fie: Yi sau ŷ i = valorile ajustate
yi = valorile reale
 n
Metoda celor mai mici pătrate spune că:  y i  Yi 2 min .
i 1

Metoda celor mai mici pătrate a mai fost utilizată la estimarea parametrilor funcţiilor de
regresie, numai că în cazul seriilor cronologice în locul variabilei independente X de la regresie
utilizăm variabila timp (t).
Valorile variabilei timp (t) se măsoară cu ajutorul scalei de interval, în cadrul căreia
originea scalei şi unitatea de măsură pot fi alese arbitrar.
Pentru uşurinţa calculelor valorile lui t se aleg astfel încât  t i  0 .
i

Putem distinge două situaţii:

- dacă seria are un număr impar de termeni, atunci originea scalei va fi termenul central:

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t
-3 -2 -1 0 1 2 3
- dacă seria cronologică are un număr par de termeni, atunci originea scalei (t = 0) se va
găsi între cei doi termeni centrali ai seriei. Cei doi termeni centrali vor primi valorile –1 şi
respectiv 1, iar ceilalţi termeni ai seriei cronologice vor fi distribuiţi simetric faţă de cei doi
termeni centrali la distanţă de două unităţi (pentru că distanţa dintre fiecare doi termeni succesivi
trebuie să fie egală):
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

-7 -5 -3 -1 1 3 5 7

Cea mai utilizată funcţie analitică pentru determinarea trendului este:

Funcţia liniară:
Y  a  bt
Metoda celor mai mici pătrate spune:

 y t  Yt 2 min   y t  a  bt 2 min

 derivatele sumei în raport cu parametrii a şi b se anulează 

 na  b  t   y t
a t  b t 2  ty
    t

Deoarece  t  0 :

a
 yt y ; b
 ty t
n  t2
a – reprezintă media variabilei yt calculată ca o medie aritmetică simplă a termenilor
seriei;
b – reprezintă panta dreptei de tendinţa (de trend), iar valoarea sa arată cu cât se
modifică în medie fenomenul analizat dacă variabila timp se modifică cu o unitate
(an, lună, trimestru).

2. Procedee de apreciere a calităţii ajustării

Atunci când se utilizează mai multe procedee diferite pentru ajustarea aceleiaşi serii
cronologice, în final trebuie să alegem cea mai bună metodă de ajustare comparând rezultatele
teoretice cu valorile reale:
1) se reprezintă pe acelaşi grafic valorile reale şi valorile teoretice obţinute prin diferite
procedee de ajustare. Comparând valorile de pe grafic alegem valorile teoretice cele
mai apropiate de valorile reale;
2) compararea sumei valorilor reale cu suma valorilor teoretice:
n n
 yi  Yi
i 1 i 1

3) calcularea sumei pătratelor abaterilor valorilor ajustate de la cele reale:

n
 y i  Yi 2  min
i 1

4) se calculează coeficientul de variaţie al valorilor teoretice faţă de cele reale pentru

fiecare metodă de ajustare folosită:
n
 y i  Yi
v  i 1  min
ny

Cu cât v este mai mic cu atât metoda de ajustare este mai bună.
 ☺ Exemplul 2
Pentru exemplificarea metodelor de ajustare a seriilor cronologice se va utiliza aceeaşi serie
pentru care s-au calculat şi indicatorii statistici:

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Tariful lunar
11 13,2 13,9 15,2 16,8 18 20
(USD)
Sursa: The New York Times (2 Aprilie 2003)

a) Ajustarea prin metode mecanice:

a1) Ajustarea seriei cronologice prin metoda modificării absolute medii:
ŷ t  y1    t  1 t  1,7

  1,5 USD a fost calculat în exemplul de la subcapitolul 8.4.1.

t  1  ŷ1  y1  11 USD
t  2  ŷ 2  y1    11  1,5  12,5 USD
t  3  ŷ 3  y1  2  y1      ŷ 2    12,5  1,5  14 USD
t  4  ŷ 4  ŷ 3    15,5 USD
t  5  ŷ 5  ŷ 4    17 USD
t  6  ŷ 6  ŷ 5    18,5 USD
t  7  ŷ 7  ŷ 6    20 USD  y 7

a2) Ajustarea seriei cronologice prin metoda indicelui mediu:

 t 1
ŷ t  y1  I t  1,7
I  1,104 a fost calculat în exemplul de la subcapitolul 8.4.1.

t  1  ŷ1  y1  11 USD
t  2  ŷ 2  y1  I  11  1,104  12,144 USD
t 3   2
ŷ 3  y1  I  ŷ 2  I  13,406 USD
t  4  ŷ 4  ŷ 3  I  14,7 USD
t  5  ŷ 5  ŷ 4  I  16,339 USD
t  6  ŷ 6  ŷ 5  I  18,038 USD
t  7  ŷ 7  ŷ 6  I  20 USD  y 7

b) Ajustarea seriei cronologice prin metode analitice.

 Pentru a putea ajusta seria prin metode analitice trebuie să reprezentăm grafic seria
cronologică prin cronogramă:

Scara de reprezentare: 1 cm OY = 2 USD

Ajustarea prin funcţie liniară:

Se poate observa de pe grafic că punctele sunt grupate în jurul unei drepte, deci pentru
ajustare putem utiliza funcţia liniară:
ŷ t  a  bt

Estimarea parametrilor a şi b ai funcţiei liniare se face cu ajutorul metodei celor mai mică
pătrate:

 y t  ŷ t 2 min   y t  a  bt 2 min 
t t
na  b t   y t

a  t  b t   ty t
2

Acest sistem se rezolvă în ipoteza în care  t  0 .

Deci, vom avea:
na   y t
 
b t   ty t
2

a
 yt y
n

b
 ty t
t2
Deoarece  t  0 , va trebui să renumerotăm anii:
 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1 2 3 4 5 6 7

a  y  15,44

b
 ty t  (3)  11  (2)  13,2  (1)  13,9  16,8  2  18  3  20  1,41
t2 (3) 2  (2) 2  (1) 2  12  2 2  3 2
Deci:
ŷ t  15,44  1,41t
Pentru:
t  3  ŷ 3  15,44  1,41   3  11,21 USD
t  2  ŷ 2  15,44  1,41   2  12,62 USD
t  1  ŷ 1  15,44  1,41   1  14,03 USD
t  0  ŷ 0  15,44 USD
t  1  ŷ1  15,44  1,41  1  16,85 USD
t  2  ŷ 2  15,44  1,41  2  18,26 USD
t  3  ŷ 3  15,44  1,41  3  19,67 USD

Alegerea celei mai bune metode de ajustare:

1) Se calculează suma abaterilor luate în valoare absolută între datele empirice şi cele
ajustate pentru toate metodele folosite. Se consideră cel mai potrivit procedeu acela pentru care

 y t  ŷ t 2 min .

ŷ t prin ŷ t prin
ŷ t prin
y t  ŷ t y t  ŷ t y t  ŷ t
yt media  metoda funcţiei
Anul metoda I prin funcţia
(USD) (USD)
(USD
liniare prin  prin I liniară
(USD
1996 11,0 11,0 11,000 11,21 0,0 0,000 0,21
1997 13,2 12,5 12,144 12,62 0,7 1,056 0,58
1998 13,9 14,0 13,406 14,03 0,1 0,494 0,13
1999 15,2 15,5 14,800 15,44 0,3 0,400 0,24
2000 16,8 17,0 16,339 16,85 0,2 0,461 0,05
2001 18,0 18,5 18,038 18,26 0,5 0,038 0,26
2002 20,0 20,0 20,000 19,67 0,0 0,000 0,33
Total 1,8 2,449 1,8

Deoarece  y t  ŷ t  este minim pentru metoda lui  şi pentru funcţia liniară vom utiliza şi
un alt criteriu pentru alegerea celei mai bune metode de ajustare.

Anul
y t  ŷ t 2 y t  ŷ t 2 y t
 ŷ t 2
prin  prin I prin funcţia liniară
1996 0,00 0,000 0,0441
1997 0,49 1,115 0,3364
1998 0,01 0,244 0,0169
1999 0,09 0,160 0,0576
2000 0,04 0,212 0,0025
2001 0,25 0,001 0,0676
2002 0,00 0,000 0,1089
Total 0,88 1,732 0,6340

Deoarece  y t  ŷ t 2 este minim în cazul ajustării prin funcţia liniară rezultă că funcţia
t
liniară reprezintă cea mai bună metodă de ajustare.

4. Extrapolarea seriilor cronologice

Estimarea valorilor viitoare ale unui fenomen porneşte de la tendinţa de evoluţie

înregistrată anterior. Dacă se consideră că nu sunt probabile modificări în această tendinţă de
evoluţie în perioada următoare atunci se pot determina valorile viitoare ale fenomenului studiat
folosind aceeaşi metodă de ajustare prin prelungirea axei timpului.

☺ Exemplul 3
Întrucât cea mai bună metodă de ajustare este funcţia liniară rezultă că valorile previzionate cele
mai bune se obţin prin această metodă.

Extrapolarea tarifului practicat de companie pentru anul 2003 va fi:

Anul 2003 este anul 4: ŷ 4  15,44  1,41  4  21,080 USD

Testul de autoevaluare 1
1. Se cunosc următoarele date referitoare la numărul de participanţi la o probă sportivă în
perioada 2000-2006:
Anul Număr participanţi
2000 745
2001 720
2002 745
2003 737
2004 757
2005 800
2006 803
 Se cere:
a) să se reprezinte grafic seria cronologică;
b) să se ajusteze seria printr-o metodă analitică (funcţie liniară) şi să se aprecieze calitatea
ajustării;
c) să se previzioneze seria pentru anii 2007 şi 2008.

2. Un bebeluş a fost cântărit în fiecare zi în primele 25 de zile de viaţă. În tabelul următor este
prezentată greutatea zilnică pentru 25 de zile:
Greutatea Greutatea Greutatea
Ziua Ziua Ziua
(grame) (grame) (grame)
1 3110 11 3180 21 3460
2 3050 12 3240 22 3500
3 3030 13 3300 23 3530
4 3080 14 3340 24 3560
5 3130 15 3300 25 3620
6 3100 16 3370
7 3140 17 3390
8 3180 18 3350
9 3150 19 3410
10 3200 20 3490
Se cere:
a) să se reprezinte grafic seria;
b) să se calculeze medii mobile pentru o săptămână;
c) să se traseze pe diagrama de la punctul a), curba mediilor mobile.

3. Se cunosc următoarele date referitoare la producţia de conserve de carne a unei societăţi în

perioada 2002-2006:
Modificarea absolută a producţiei faţă de anul precedent
Anul
(mii bucăţi)
2003 2
2004 3
2005 6
2006 7
Se cere:
a) să se reconstituie seria de valori absolute ştiind că producţia a crescut în anul 2006 faţă de
anul 2002 de 1,2 ori;
b) să se calculeze indicatorii seriei cronologice;
c) să se ajusteze seria prin metode mecanice;
d) să se extrapoleze seria pentru anul 2007.

5. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Testul de autoevaluare 1
1. Rezolvare:
Notăm cu: t = anii t  1,7
yt = numărul de participanţi din anul t.
a) Avem o serie cronologică de intervale de timp, deci o reprezentăm grafic prin
cronogramă sau historiogramă:

yt
820

800

780

760

740

720

700
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 t

Scara de reprezentare: 1 cm OY = 20 participanţi

b) Ajustarea seriei cu ajutorul funcţiei liniare:

ŷ t  a  bt

Parametrii funcţiei a şi b îi determinăm cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate

(MCMMP), care spune:

 y t  ŷ t 2 minim
i
Obţinem sistemul:
na  b  t   y t
a t  b t 2  ty
    t
Acest sistem se rezolvă în ipoteza în care  t  0 
 na   y t  a 
 yt

745  720  ...  803 5307
  758,14
t 7 7
b
 ty t  (3)  745  (2)  720  ...  (3)  803  346  12,36
 t 2 (3) 2  (2) 2  (1) 2  12  2 2  32 28
Deoarece  t  0 , va trebui să renumerotăm anii:

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

-3 -2 -1 0 1 2 3
Tabel ajutător pentru calcularea parametrilor a şi b şi pentru aprecierea calităţii ajustării:

Anul t yt tyt t2 y t  t 2
2000 -3 745 -2235 9 169
2001 -2 720 -1440 4 1444
2002 -1 745 -745 1 169
2003 0 737 0 0 441
2004 1 757 757 1 1
2005 2 800 1600 4 1764
2006 3 803 2409 9 2025
Total 0 5307 346 28 6013

Funcţia de regresie este:

yt = 758,14 + 12,36t
c) Anul 2007 corespunde anului 4
2008 5
Pentru t = 4, avem:
yt = 758,14 + 12,36  4 = 807,58 ~ 808 participanţi
Pentru t = 5, avem:

yt = 758,14 + 12,36  5 = 819,94 ~ 820 participanţi

2. Rezolvare:
a) Avem o serie de momente cu intervale egale între momente, deci se va reprezenta grafic
prin cronogramă:
 greutatea
3700

3600

3500

3400

3300

3200

3100

3000
t
5 10 15 20 25

b) Notăm: t = ziua;
yt = greutatea în ziua t;
Calculul mediilor mobile din 7 termeni:
y  y t 2  y t 1  y t  y t 1  y t  2  y t 3
y t  t 3
7
t  4,22
Pentru t = 4, avem:
y  y 2  y3  y 4  y5  y6  y7
y4  1 
7

3110  3050  3030  ...  3140

  3091 grame
7
Pentru t = 5, avem:
y  y3  y 4  y5  y6  y7  y r
y5  2 
7

3050  3030  ...  3140  3180

  3101 grame
7

Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

Media mobilă Media mobilă Media mobilă

Ziua Ziua Ziua
(grame) (grame) (grame)
1 - 11 3227 21 3471
2 - 12 3244 22 3510
3 - 13 3276 23 -
4 3091 14 3303 24 -
5 3101 15 3327 25 -
 6 3116 16 3351
7 3140 17 3379
8 3154 18 3396
9 3170 19 3424
10 3199 20 3447
Numărul de termeni obţinuţi (numărul de medii mobile) este:
n – k + 1 = 25 – 7 + 1 = 19
c) Reprezentând grafic noile valori, se observă că graficul nu mai are aspectul unor dinţi de
fierăstrău, ci avem o curbă cu tendinţă strict crescătoare.

3. Rezolvare:
a) Notăm: t = anul t  1,5 ;
yt = producţia de conserve de carne din anul t;
Ştim că:
y5/y1 = 1,2
5
 5 / 1  y 5  y1    t / t 1  18 mii bucati
i 1

y1 = 90 mii bucăţi
y2 = 108 mii bucăţi

 2 /1  y 2  y1  2 mii bucati  y 2  92 mii bucati

 3 / 2  y 3  y 2  3 mii bucati  y 3  95 mii bucati
 4 / 3  y 4  y 3  6 mii bucati  y 4  101 mii bucati

b) Indicatorii seriei cronologice pe intervale sunt:

- indicatori absoluţi;
- indicatori relativi;
- indicatori medii.
Indicatorii seriei cronologice 2002 2003 2004 2005 2006
1 2 3 4 5
Indicatori absoluţi

Modificarea absolută cu bază fixă 0

2 5 11 18
t/1 (mii bucăţi) -
Valoarea absolută a unui procent de
modificare cu bază fixă At/1 (mii - 0,90 0,90 0,90 0,90
buc/%)
Valoarea absolută a unui procent de
modificare cu bază în lanţ At/t-1 - 0,90 0,92 0,95 1,01
(mii buc./%)
 Indicele cu bază fixă It/1 1
1,02 1,05 1,12 1,2

Indicatori
-

relativi
Indicele cu bază în lanţ It/t-1 - 1,02 1,03 1,06 1,07
Ritmul cu bază fixă Rt/1 (%) - 2 5 12 20
Ritmul c ubază în lanţ Rt/t-1 (%) - 2 3 6 7

Indicatorii medii:
- media:
5

y
i 1
t
y  97,2 mii buc.
5
Numărul mediu de conserve produs de firmă pe an în perioada 2002-2006 a fost de 97,2
mii bucăţi.
- modificarea absolută medie anuală:
y  y1 y 5  y1 108  90
 n    4,5 mii buc./an
n 1 4 4
În perioada 2002-2006, producţia de conserve de carne a crescut în medie de la un an la
altul cu 4,5 mii bucăţi.
- indicele mediu anual:
y 108
I  n 1 n  4  1,046
y1 90
În perioada 2002-2006, producţia de conserve de carne a crescut în medie de la un an la
altul de 1,046 ori.
- ritmul mediu anual:
 
R  I  1  100  (1,046  1)  100  4,6%
În perioada 2002-2006, producţia de conserve de carne a crescut în medie de la un an la
altul cu 4,6%.
c) Ajustarea seriei cronologice prin metode mecanice:
- prin metoda modificării absolute medii:
ŷ t  y1    t  1 t  1,5
Pentru:
t = 1 avem: ŷ1  y1  90 mii buc.
t = 2 avem: ŷ 2  y1    94,5 mii buc.
t = 3 avem: ŷ 3  y1  2  y 2    94,5  4,5  99 mii buc.
t = 4 avem: ŷ 4  y 3    103,5 mii buc.
t = 5 avem: ŷ 5  y 4    108 mii buc.
 - prin metoda indicelui mediu:
t 1
ŷ t  y1  I t  1,5
Pentru:
t = 1 avem: ŷ1  y1  90 mii buc.
t = 2 avem: ŷ 2  y1  I  90  1,046  94,14 mii buc.
t = 3 avem: ŷ 3  y 2  I  98,47 mii buc.
t = 4 avem: ŷ 4  y 3  I  102,9 mii buc.
t = 5 avem: ŷ 5  y 5  108 mii buc.
d) Extrapolarea seriei pentru anul 2007 (pentru anul 2007, t = 6):
- prin metoda lui  :
ŷ 6  y 5    108  4,5  112,5 mii buc.
- prin metoda indicelui mediu:
ŷ 6  y 5  I  108  1,046  112,9 mii buc.

6. Teme de control

1. Se cunosc următoarele date despre evoluţia tricotajelor din bumbac produse în România
în perioada 1993-2004:

Anul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Tricotaje bumbac (mil.
27 19 16 16 14 8 7 7 6 8 6 6
buc.)
Sursa: Anuarul Statistic al României 2005
Se cere:
a) să se precizeze tipul seriei cronologice şi să se reprezinte grafic;
b) să se caracterizeze evoluţia producţiei de tricotaje a României cu ajutorul indicatorilor
absoluţi, relativi şi medii;
c) să se ajusteze seria cronologică pe baza metodelor mecanice şi analitice şi să se precizeze
care este cea mai bună metodă de ajustare;
d) să se extrapoleze seria pentru anii 2005 şi 2006.

2.Se cunosc următoarele date referitoare la producţia unei societăţi comerciale în perioada 2001-
2006:

Anul Dinamica producţiei faţă de anul precedent

 (%)
2002 125
2003 120
2004 110
2005 105
2006 90
Se cere:
a) să se reconstituie seria ştiind că valoarea producţiei a fost în anul 2003 de 120 mii Euro;
b) să se reprezinte grafic seria cronologică;
c) să se ajusteze seria prin metode mecanice şi să se extrapoleze pentru anul 2007.

3. Despre vânzarea unui produs în 5 luni consecutive se cunosc datele:

Modificarea absolută a vânzărilor faţă de luna precedentă
Anul
(tone)
1 -
2 3
3 -1
4 0
5 3
Se cere:
a) să se reconstituie seria valorilor absolute ştiind că ritmul mediu lunar în această perioadă a
fost de 11%;
b) să se ajusteze seria printr-o metodă mecanică şi să se extrapoleze pentru luna 6.

7. Rezumatul Unităţii de învăţare

Pentru a cunoaşte procesele şi fenomenele economico-sociale, statistica economică le studiază pe

parcursul întregii lor evoluţii sau la diferite momente de timp.
Evoluţia fenomenelor şi proceselor economice în timp este studiată cu ajutorul seriilor cronologice
sau serii dinamice sau de timp.
Prelucrarea seriilor cronologice se face cu indicatorii seriilor cronologice.
Indicatorii seriilor cronologice:
 indicatori absoluţi:
 nivelul absolut:
 nivelurile individuale ale seriilor cronologice
 nivelul totalizat al seriilor cronologice
 modificarea absolută:
 valoarea absolută a unui % de modificare:
 indicatori relativi:
 indicele:
 ritmul:
 indicatori medii:
  modificarea absolută medie;
 indicele mediu;
 ritmul mediu;
 nivelul mediu.
Toţi aceşti indicatori absoluţi şi relativi pot fi cu bază fixă sau cu bază în lanţ.Dacă compararea se
face cu primul termen din serie, atunci indicatorii derivaţi obţinuţi se numesc indicatori cu bază fixă.
Dacă compararea se face cu termenul precedent din serie atunci indicatorii derivaţi obţinuţi se numesc
indicatori cu bază în lanţ (mobilă).
În această unitate de învăţare, pe lângă indicatorii seriilor cronologice pe intervale, sunt
prezentate şi câteva metode de ajustare (de determinare a tendinţei de evoluţie) cum ar fi: metode
mecanice (metoda modificării absolute medii şi metoda indicelui mediu), metoda grafică şi metoda
analitică. Pe baza metodelor de ajustare se poate realiza estimarea valorilor viitoare ale unui fenomen
pornind de la tendinţa de evoluţie înregistrată anterior, dacă se consideră că nu sunt probabile
modificări în această tendinţă de evoluţie în perioada următoare

8. Bibliografia Unităţii de învăţare

1. Anderson D., Sweeney D.,Williams T., Statistics for Business and Economics, Thomson South
Western, 2008
2. Chauvat G., Reau J.P., Statistiques descriptives, Armand Colin, Paris, 2004
3. Isaic-Maniu Al., Mitrut C., Voineagu V., Statistică, Editura Universitară, Bucureşti, 2003;
4. Voineagu V., Ţiţan E., Ghiţă S., Boboc C., Todose D. – Statistică. Baze teoretice şi aplicaţii,
Editura Economică, Bucureşti, 2007;
5. Wonnacott T.H., Wonnacott R.J., Statistique, Economica, paris,1995