Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A SERIILOR CRONOLOGICE
1
Componentele unei serii cronologice
▪ Dacă datele statistice sunt transversale (dinamice), adică dacă
variabila este măsurată în timp, în ordine secvenţială, atunci, în urma
sistematizării, se obţine o serie cronologică de tipul:
1 2 ... t ... n t
, t 1, n
y1 y 2 ... yt ... y n y t
Componenta
Componenta Componenta Componenta
Denumire de lungă
sezonieră ciclică reziduală
durată
Tip Sistematică Sistematică Sistematică Nesistematică
Fluctuaţii Fluctuaţii Fluctuaţii
regulate ce aproximativ reziduale
apar în regulate ce (întâmplătoar
Tendinţa de
interiorul unei apar la e), care
Definiţie modificare pe
perioade de intervale de rămân după
termen lung
12 luni şi se timp mai mari evidenţierea
repetă an de de 1 an de celorlalte
an zile componente
Evenimente
Schimbări în neprevăzute
Condiţii Interacţiunea
populaţie, (greve,
climaterice, unor factori
tehnologie, inundaţii,
obiceiuri ce
educaţie, războaie etc.)
religioase, influenţează
Factori de nivel de trai sau variaţii
influenţă sociale etc. economia
etc. aleatoare ale
datelor
Un număr Mai mică sau Durată scurtă
De obicei 2-
Durată mare de egală cu 12 şi care nu se
10 ani
termeni luni repetă
3
Modelul general al unei serii cronologice poate fi exprimat ca:
▪ un model aditiv
▪ ca un model multiplicativ
• Metode mecanice:
1. metoda modificării medii absolute
2. metoda indicelui mediu de modificare
3. metoda mediilor mobile.
5
Estimarea componentei trend prin metoda mediilor mobile (MMM)
8
Anul Trimestrul Perioada (t) yt ytT(MM)
0 1 2 3 4
I 1 940 —
II 2 650 —
2003
III 3 1934 1222
IV 4 1360 1231
I 5 952 1255
II 6 706 1278
2004
III 7 2072 1289
IV 8 1406 1297
I 9 992 1303
II 10 734 1314
2005
III 11 2088 1327
IV 12 1478 1332
I 13 1026 1346
II 14 740 1360
2006
III 15 2190 —
IV 16 1492 —
9
▪ Prima medie mobilă centrată este:
y1 y5
y 2 y3 y 4
y 3TMM 2 2
4
940 952
650 1934 1360
y3TMM 2 2 1222
persoane.
4
▪ Cea de-a doua medie mobilă centrată este:
650 706
1934 1360 952
y4TMM 2 2 1231
persoane
4
ş.a.m.d.
10
Reprezentarea grafică ilustrează modul în care
mediile mobile permit determinarea tendinţei de lungă
durată, prin eliminarea oscilaţiilor sezoniere.
2500
2000
persoane
1500
1000
500
0
Tr. I Tr. II Tr. Tr. Tr. I Tr. II Tr. Tr. Tr. I Tr. II Tr. Tr. Tr. I Tr. II Tr. Tr.
'03 '03 III IV '04 '04 III IV '05 '05 III IV '06 '06 III IV
'03 '03 '04 '04 '05 '05 '06 '06
11
Estimarea componentei sezoniere
• Variaţiile sezoniere pot să apară în interiorul unui an sau
chiar al unui interval mai scurt de timp, cum ar fi luna,
săptămâna sau ziua.
• Deci, pentru studiul statistic al componentei sezoniere
este necesar să avem la dispoziţie date sistematizate pe
intervale de timp mai mici de un an de zile.
• Pentru a măsura efectul sezonier putem determina
devieri sezoniere sau indici de sezonalitate.
• Devierile sezoniere măsoară, în medie, abaterile
fiecărui sezon de la trend, iau valori pozitive şi negative,
astfel încât suma devierilor sezoniere, pentru toate
sezoanele, este egală cu zero.
• Indicii de sezonalitate măsoară, în medie, de câte ori
se abate variabila, în fiecare sezon, de la trend, iau
valori supraunitare sau subunitare, astfel încât produsul
lor este egal cu 1.
12
Determinarea devierilor sezoniere
Pentru determinarea devierilor sezoniere se parcurg următorii paşi:
yt-ytT=ytS+ytR.
14
Pentru fiecare sezon vom determina media abaterilor:
303 (311) (320)
– pentru trimestrul I: 311,3 ;
3
15
Cum suma acestor medii ale abaterilor este diferită de zero:
4
y
k 1
Sk (311,3) (590,7) 752 128 22
,
22
vom ajusta mediile calculate cu valoarea 4 5,5 , obţinând
devieri sezoniere, astfel:
16
• Devierile sezoniere în trimestrele I şi II sunt
negative (niveluri sub trend), iar trimestrele III şi
IV sunt pozitive (vârfuri de activitate)
17
Determinarea indicilor sezonieri
▪ Pentru determinarea indicilor de sezonalitate, metodologia
este similară, parcurgându-se paşii:
19
Pentru fiecare sezon determinăm media valorilor astfel obţinute:
20
▪ Cum produsul acestor medii (geometrice) este diferit de 1:
4
y
k 1
Sk 0,761 0,555 1,588 1,099 0,737 , vom ajusta mediile calculate cu media
yS1=0,761:0,9265=0,821
yS2=0,555:0,9265=0,599
yS3=1,588:0,9265=1,714
yS4=1,099:0,9265=1,186
4
Acum y
k 1
Sk 1
. 21
• Indicii de sezonalitate arată că, în medie, sosirile de turişti:
- în trimestrele III şi IV se află peste tendinţa de lungă durată cu
71,4%, respectiv cu 18,6%
- în trimestrele I şi II, sosirile de turişti se situează sub linia de trend
cu 17,9%, respectiv cu 40,1%.
• În previzionarea sosirilor de turişti va trebui să ţinem cont, pentru
fiecare trimestru, de influenţa factorului sezonier, influenţă
determinată sub forma devierilor sezoniere sau a indicilor de
sezonalitate.
• După ce am determinat devierile sezoniere ori indicii de
sezonalitate, vom desezonaliza seria cronologică ((yt-ySk) pentru
devieri şi yt/ySk pentru indici).
• Rezultatele astfel obţinute vor conţine doar componenta trend (ytT)
şi componenta reziduală (ytR).
• Putem acum să determinăm tendinţa de lungă durată, aplicând
o metodă mecanică ori analitică.
• Trebuie subliniat că in etapa de previzionare, va trebui să ţinem cont
şi de devierile sezoniere sau de indicii de sezonalitate.
22
Previzionarea fenomenelor afectate de sezonalitate
▪ În cazul fenomenelor afectate de sezonalitate, nivelurile
previzionate, pentru tendinţa pe termen lung pe sezoane, vor trebui
corectate cu factorul sezonier.
▪ Astfel, în cazul în care am determinat devieri sezoniere, paşii
pentru previzionare sunt:
y( n p ) y( n p )T ySk 23
Exemplu
25
▪ În cazul în care factorul sezonier a fost măsurat prin indici de
sezonalitate, atunci, pentru previzionare parcurgem paşii:
1. Pentru seria desezonalizată ( yt / ySk ytT ytR ) se determină trendul
( y tT ), folosind o metodă mecanică sau analitică.
2. Pentru perioada viitoare, se previzionează componenta de
trend y ( np )T .
3. Se corectează (prin înmulţire) valorile previzionate pe
sezoane, cu indicii de sezonalitate ( y Sk ) pentru a obţine previziunea
26
Exemplu
27
Previzionarea sosirilor trimestriale de turişti
28