V. Seriile cironologice.

Concepte – cheie

Trăsăturile seriilor cronologice Studierea seriilor cronologice presupune

caracterizarea variaţiei în timp a fenomenului social sau economic. Alegerea unităţii de
timp şi primului termen. Proprietăţile seriilorncronologice.

Clasificarea seriilor cronologice. Clasificarea în funcţie de modul de exprimare a

indicatorilor. Clasificarea după timpul la care se referă datele.

Sistemul de indicatori ai seriei cronologice. Descrierea seriilor cronologice de

momente şi seriilor cronologice de intervale.

Elaborarea seriilor cronologice. Componentele seriei cronologice. Reprezentarea

grafică a seriei cronologice.

Problemele analizei seriilor cronologice.

Studiu de caz referitor la aplicaţiile seriilor cronologice la nivel micro şi
macroeconomic în presă.
„Fugit irreparabile tempus” Vergiliu

Definirea seriilor cronologice şi prezentarea principalelor tipuri de serii cronologice.

Fiecare proces economic se desfăşoară în timp. Dezvoltarea şi creşterea economică sunt
interpretate în timp. Proiecţia variabilelor economice pe axa timpului - un mijloc de
investigare a dinamicii, seriile cronologice. Seriile cronologice - baza analizei statistice,
cantitative a schimbărilor. Studiul seriilor cronologice – componentă de bază a analizei
economice pentru specificarea factorilor şi a intensităţii de manifestare a acestora şi
realizarea de previziuni pentru un anumit orizont de timp.
Caracteristica de bază a seriilor de flux – prin adunarea parţială sau totală a termenilor
comparabili se obţine un indicator ce are o semnificaţie bine definită. Descrierea
principalelor metode grafice folosite pentru caracterizarea unei serii cronologice,
prezentarea principalelor caracteristici ale unei serii cronologice cu conţinut social şi
economic. Calcularea şi interpretarea indicatorilor descriptivi folosiţi pentru
1
caracterizarea unei serii cronologice. Analiza seriilor cronologice la nivel micro şi
macroeconomic.
Noţiuni despre serii cronologice
Informaţiile numerice privind dezvoltarea în decursul timpului a fenomenelor
economice sunt înregistrate sistematic în vederea stocării sau prezentării lor sub forma de
serii cronologice de date.
Seria cronologică, numită şi serie dinamică sau serie de timp, este constituită dintr-
un şir de termeni care reflectă evoluţia unei variabile statistice la anumite momente sau
perioade succesive de timp.
O astfel de serie o putem simboliza yt , unde t =1, n o serie de proprietăţi ale
acestora. Ele se caracterizează prin: variabilitatea, omogenitatea, periodicitatea şi
interdependenţa termenilor prezentaţi.
Variabilitatea termenilor unei serii cronologice apare ca urmare a faptului că
fiecare termen se obţine prin centralizarea unor date individuale diferite ca nivel de
dezvoltare. Existenţa unor date individuale diferite se explică prin faptul că, în cadrul
fenomenelor sociale acţionează, pe lângă cauzele sociale determinate, şi în număr
suficient de mare de cauze neesenţiale, a căror mod de asociere se poate schimba de la o
perioadă la alta.
Este cunoscut faptul că, cu cât acţiunea factorilor întâmplători este mai puternică,
cu atât variaţia în cadrul colectivităţii este mai mare, iar influenţa lor se imprimă în mai
mare măsură asupra modului de manifestare a fenomenelor în fiecare etapă.
În plus, la analiza seriilor dinamice trebuie avut în vedere şi faptul că ele se
întocmesc pentru unităţi complexe, la nivelul cărora gradul de variaţie al indicatorilor este
mult mai mare decât la nivelul unităţilor simple, cuprinzând şi variaţiile de structură de la
o unitate de timp la alta.
Având în vedere această trăsătură, este necesar ca, analizând o serie cronologică, să
se măsoare atât gradul şi forma de influenţă a factorilor esenţiali, cât şi gradul de abatere
de la tendinţa generală rezultată din influenţa factorilor neesenţiali, cu caracter
întâmplător.

2
 Omogenitatea termenilor trebuie înţeleasă în sensul că în aceeaşi serie nu pot fi
înscrise decât fenomene de acelaşi gen, care sunt rezultatul acţiunii aceloraşi legi.
Aceasta impune ca, pentru fiecare cercetare în parte, să se verifice în ce măsură
datele sunt omogene între ele şi, deci se pot înscrie în aceeaşi serie statistică.
Omogenitatea termenilor seriei trebuie să ţină seama de forma de exprimare şi de
conţinutul indicatorilor.
Periodicitatea termenilor se referă la alegerea unităţii de timp la care se referă
termenii unei serii cronologice – de pildă încasările din activitatea hotelieră se pot urmări
trimestrial, semestrial şi anual.
Interdependenţa termenilor se explică prin aceea că termenii seriei sunt valori
succesive ale aceluiaşi fenomen ca urmare a respectării principiului unităţii de timp şi
spaţiu. Aceasta face ca valoarea fiecărui termen să depindă de valoarea termenului
anterior, ceea ce înseamnă o independenţă relativă a termenilor seriei.

9.2. Tipuri de serii cronologice

În prezentarea dinamică a fenomenelor se pot întâlni mai multe feluri de serii
dinamice. Clasificarea seriilor cronologice se face în funcţie de modul de exprimare a
indicatorilor, după modul de exprimare a timpului la care se referă datele.
În funcţie de modul de exprimare a indicatorilor din care este formată seria, seriile
cronologice pot fi:
- serii cronologice formate din indicatori absoluţi; (1)
3 − de dinamică
- serii cronologice formate din indicatori relativi; 5 − de int ensitate
6 − de coordonare


- serii cronologice formate din indicatori medii;(4)

Serii cronologice formate din indicatori absoluţi reprezintă forma de bază a seriilor
dinamice. Pe baza datelor unei serii dinamice formate indicatori absoluţi se pot obţine
indicatorii generalizatori pe întreaga perioadă. Aceste serii statistice se obţin prin operaţia
de concentrare a datelor statistice pentru fiecare unitate de timp.

3
 Seriile cronologice formate din indicatori relativi constituie un mijloc de reprezentare
a unor mărimi derivate, calculate fie sub formă de mărimi relative de dinamică, fie sub
formă de mărimi relative de coordonare, fie sub formă de mărimi relative de structură.
Acestea se pot exprima fie în unităţi de măsură concrete, fie prin numere abstracte, de
regulă sub formă de procente. Indiferent de forma de exprimare a indicatorilor din care
este formată seria, în cazul mărimilor relative este obligatoriu ca în titlu sau în afara
tabelului.
Serii cronologice formate din indicatori medii sunt de asemenea serii, reprezentate
conform datelor derivate calculate ca mărimi medii fie ca mărimi absolute, fie prin
intermediul mărimilor relative.
În funcţie de modul de prezentare a timpului, respectiv a variabilei (y) (sau se mai
numesc niveluri) studiate se deosebesc:

- serii de intervale (1) – diferenţiale

- serii de momente (2) – integrale
Serii cronologice de intervale (preioade) de timp, denumite şi serii de fluxuri, sunt
seriile statistice în care fiecare indicator reprezintă rezultatul unui proces social-economic
pe fiecare perioadă de timp folosită în prezentarea datelor.
Seriile cronologice de momente (sau de stocuri) sunt acelea în care fiecare indicator
caracterizează mărimea la care a ajuns caracteristica urmărită sau volumul colectivităţii în
momentul de calcul (de exemplu populaţia R.M. la 1 iunie a fiecărui an)

Anii Produsul Populaţia Dinamica Producaţia Venitul Raportul

social ocupată salariului medie la naţional dintreponderea
(mld. Lei (la 31.12 mediu grîu la ha pe producţiei
preţuri mii net (%) (kg) locuitor animale şi
curente) oameni) (lei) vegetale
1965 328,7 9684,0 100 1778 7418 0,58
1970 523,4 9873,0 125 2514 10474 0,70
1975 863,7 10150,8 150 2781 17034 0,76

4
 198 1250,9 10350,1 218 3210 22913 0,78
1985 1839,9 10586,1 245 3846 29569 0,71
1990 1915,4 11106,2 179 2756 28935 0,69
0 1 2 3 4 5 6

În funcţie de modul de exprimare a indicatorilor din care este formata seria, seriile
cronologice pot fi:
1. serii cronologice formate din indicatori absoluţi,
2. serii cronologice formate din indicatori relativi,
3. serii cronologice formate din indicatori medii.

1. Seriile cronologice formate din indicatori absoluţi

Reprezintă forma de baza a seriilor dinamice. Pe baza lor se pot obţine indicatorii
generalizatori pe întreaga perioada.
Indicatorii de nivel sunt chiar termenii unei serii formate din indicatori absoluţi (y1, ...yt,
..., yn.).
 n 
Nivelul totalizat al termenilor   yt  , numai pentru seriile de intervale de timp de
 t =1 
mărimi absolute.
Modificările absolute
• cu bază fixă(t/1):
t/1=yt - y1 unde, t = 2, n
• cu bază în lanţ (bază mobilă sau variabilă) (t/t-1):
t/t-1=yt - yt-1 unde, t = 2, n
Relaţii de trecere de la o bază la alta:
• de la bază în lanţ la bază fixă pentru un termen din interiorul seriei:
m


t =2
t / t −1 = m /1 unde m  n

şi pentru toată seria:

5
 n
  t / t −1 =  n /1
t =2

• de la bază fixă la bază în lanţ:

t/1 - t-1/1 = t/t-1 unde t = 2, n

2. Serii cronologice formate din indicatori relativi

Constituie un mod de prezentare de regula procentual. În aceasta situaţie este
obligatoriu ca în titlu sau în afara tabelului sa se specifice care este baza de raportare,
pentru ca interpretarea datelor să se facă corect.
Indice de dinamică
• cu bază fixă (It/1):
yt y
I t /1 = sau I t / 1(%) = t  100 unde t = 2, n
y1 y1

• cu bază în lanţ (It/t-1) :

yt y
I t / t −1 = sau I t / t −1(%) = t  100 unde t = 2, n
y t −1 y t −1

Ritmul de dinamică
• cu bază fixă (Rt/1) :
y t − y1
Rt =  100 sau Rt / 1 = I t / 1(%) − 100% t = 2, n
1 y1

• cu bază în lanţ (Rt/t-1) :

y t − y t −1
Rt / t −1 =  100 sau Rt / t −1 = I t / t −1(%) − 100% t = 2, n
y t −1

3. Serii cronologice formate din indicatori medii

Se folosesc ca mijloc de prezentare a evoluţiei unor caracteristici calitative ce apar
sub forma de categorii medii: productivitatea muncii, randamentul mediu, recolta medie la
ha, salariul mediu etc. De asemenea, se folosesc astfel de serii si pentru unele
caracteristici cantitative atunci când ele trebuie incluse în analiza unor fenomene ce se
produc în cadrul unui interval de timp, ca de exemplu: valoarea medie anuala a fondurilor
fixe, numărul mediu al personalului muncitor.
6
Nivelului mediu
• pentru o serie cronologică de intervale de timp formate din indicatori absoluţi:
n

y t
y= t =1

• pentru o serie de momente cu intervale egale între momente (media cronologică

simplă ):
y1 y
+ y 2 + y 3 + ... + y i +... + y n −1 + n
y cr = 2 2
n −1

• pentru o serie de momente cu intervale neegale între momente (media cronologică

ponderată):
d  d +d  d +d  d 
y1 1  + y2  1 2  + ... yi  i −1 i  + ... + yn  n −1 
ycr =    2   2   2 
2
n −1

 di i =1

Modificarea medie absolută:

=
 t / t −1
sau =
y n − y1
n −1 n −1
Indicele mediu de dinamică (I ) :

yn
I = n−1  I t / t −1 sau I = n −1
y1

Dacă dispunem de mai mulţi indici medii ce caracterizează mai multe subperioade
succesive de timp, indicele mediu ce caracterizează întreaga perioadă se calculează astfel:
k

 ni
I = i =1
I 1n1  I 2n2  ...  I ini  ...I knk

în care:
I - indicele mediu general de dinamică;
Ii - indicii medii parţiali de dinamică;
ni - numărul indicilor cu bază în lanţ ce intră în componenţa fiecărui indice mediu parţial;
k - numărul subperioadelor, adică al indicilor medii parţiali.
Ritmul mediu de dinamică

7
 R = (I (%) ) − 100%

4. Serii cronologice de intervale (perioade) de timp

Denumite şi serii de fluxuri, sunt seriile statistice în care fiecare indicator reprezintă
rezultatul unui proces social-economic pe fiecare perioadă de timp folosită în prezentarea
datelor. Astfel de serii se pot întâlni în prezentarea evoluţiei producţiei, a cifrei de afaceri,
a mărimii investiţiilor, a profitului realizat, a creditului acordat şi/sau rambursat etc. Ele se
întocmesc pentru indicatori însumabili pe o anumită perioadă de timp, care determină
periodicitatea cu care se prezintă termenii seriei. Termenii seriei de intervale pot fi
cumulaţi obţinându-se un indicator totalizator pe întreaga serie sau pe subperioade.
Serii cronologice de momente (sau de stocuri)
Sunt acelea în care fiecare indicator caracterizează mărimea la care a ajuns
caracteristica urmărită sau volumul colectivităţii în momentul de calcul. De exemplu,
puterea instalată, exprimată în mii Kw, la sfârşitul fiecărui an; populaţia României, la 1
iulie a fiecărui an; valoarea capitalului fix al întreprinderii x la sfârşitul anului; valoarea
capitalului investit în industrie la sfârşitul fiecărui trimestru sau an; numărul depunătorilor
şi depozitelor la sfârşitul fiecărei luni etc.
Pentru seria de elemente este caracteristic faptul că termenii ei nu se pot cumula în
vederea obţinerii unui indicator statistic totalizator cu conţinut real pe întreaga perioadă,
deoarece seria de momente cuprinde înregistrări repetate. De exemplu, o parte din
mărfurile de la 1 I se pot găsi şi în stocurile de la 1 II, 1 III etc. Deci, aceşti termeni
reprezintă mărimi de stoc. Caracterizarea nivelului atins pe întreaga perioadă nu se poate
face, în acest caz, decât pe baza unui indicator mediu.
Scopul analizei datelor unei scrii cronologice este acela de a caracteriza modul de
dezvoltare a fenomenelor sociale şi economice pe o perioadă expirată, în vederea
extrapolării datelor statistice pentru fundamentarea diferitelor calcule de prognoza.
Aceasta analiza statistică se realizează în mod diferenţiat în funcţie de felul seriei (de
stocuri sau de fluxuri); de lungimea seriei şi de periodicitatea cu care este înregistrata
variabila de timp. Cea mai cuprinzătoare analiză statistică se realizează pentru seriile
cronologice, în care variaţia de timp este continuă şi pe grafic se poate descrie sub forma

8
unei cronograme (historiograme) şi ca atare poate fi interpretata ca o funcţie analitică de
timp.

9.3. Indicatori ai seriilor cronologice

Pentru seriile de intervale şi seriile de valori medii nivelul mediu se calculează ca
media aritmetică a diferitelor niveluri, adică dacă unele niveluri vor fi notate prin yi ,

nivelul mediu (y ) va fi exprimat prin y = 

yi
; unde n este numărul de niveluri.
n
Calculul nivelului mediu al seriei de momente, ce conţine niveluri poate fi
exprimată prin formula:
y1 y
+ y 2 + ... + y n −1 + n
y= 2 2
n −1

deci această formulă se mai numeşte media cronologică pentru seria de momente.
Abaterea medie pătratică:

 (y )
2
−y
=
i

iar coeficientul de variaţie:


V=  100%
y

Sporul absolut se calculează ca diferenţa dintre două niveluri ale seriei:

y = yi − yi −1 - cu baza în lanţ

Sporul absolut indică cu câte unităţi (în represie absolută) nivelul unei perioade este
mai mare sau mai mic decât un anumit nivel premergător.
y = yi − y0 - cu baza fixă.

Indicele de dinamică este un indicator relativ (exprimat în coeficienţi sau %), care
se obţine ca urmare a împărţirii a două niveluri şi care indică de câte ori nivelul perioadei
de timp respective sau este mai mare sau mai mic decât nivelul de bază sau câte procente
constituie nivelul acestei perioade în comparaţie cu nivelul de bază.
- ratele de bază I 0 = yi / y 0

9
 - ratele în lanţ I i = yi / yi−1
Ritmul de creştere (descreştere) este un indicator relativ, care arată cu câte procente
un nivel oarecare este mai mare (sau mai mic) decât nivelul de bază. Acest indicator poate
fi calculat prin scăderea a 100% din indicele de dinamică sau ca raport procentual al
sporului absolut faţă de nivelul de bază, în comparaţie cu care este calculat sporul absolut
Ri = I i (%) − 100 .

Pentru seriile cronologice mai pot fi calculaţi asemenea indicatori generalizatori sub
formă de valori medii:
- sporul mediu anual absolut
- coeficientul
- ritmul de creştere
- ritmul sporului mediu anual.
Sporul mediu absolut se calculează ca media aritmetică simplă a sporurilor absolute
(în lanţ) pentru anumite perioade.
Rata medie de creştere se calculează ca media geometrică.
I = n I1  I 2  I 3 ...  I n

Valoarea absolută a 1% de spor

y i
A% =
Ri

9.4. a) Netezirea seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile

Şirul real se substituie printr-un alt şir de medii mobile. Se calculează pentru anumite
intervale consecutiv mobile şi se referă la mijlocul fiecăruia dintre ele. Această metodă se
aplică pentru orice număr de termeni a seriei. U n neajuns al netezirii seriei prin metoda
n −1
mediilor mobile este, că aplicând această metodă seria ,,se scurtează” cu termeni de
2
la un capăt şi celălalt. (n – numărul de termeni pentru care se calculează mediile).
Exemplu
Anul Indicatorul Suma mobilă Media mobilă

10
 1975 5,7 - -
1976 6,0 - -
1977 6,0 29,3 5,86
1978 5,9 30,5 6,10
1979 5,7 31,6 6,32
1980 6,9 32,9 6,58
1981 7,1 34,7 6,94
1982 7,3 37,4 7,48
1983 7,7 38,4 7,68
1984 8,4 39,6 7,92
1985 7,9 41,1 8,22
1986 8,3 41,9 8,38
1987 8,8 42,7 8,54
1988 8,5 43,9 8,78
1989 9,2 45,2 9,04
1990 9,1 45,7 9,14
1991 9,6 46,4 9,28
1992 9,3 45,8 9,16
1993 9,2 45,5 9,10
1994 8,6 - -
1995 8,8 - -

b) Metode mecanice
- metoda mediilor mobile
- metoda sporului mediu absolut
- metoda indicelui mediu.
c) Ajustarea cu ajutorul dreptei
na 0 + a1  t =  y

a 0  t + a1  t =  yt
2

11
 a0 =
y a1 =
 yt
n t 2

1) Linia dreaptă – dacă modificările absolute cu b.l. este constantă sau aproximativ
yt = a + bt constantă.
2) Parabola de ordinul doi – când viteza de sporire/reducere cu b.l. alcătuieşte
yt = a + bt + ct 2 aproximativ o linie dreaptă şi acceleraţia evoluţiei sânt
absolut constante.
3) Curba exponenţială – când între termenii seriei se înregistrează o creştere relativă
yt = a  b t aproximativ constantă, adică dacă se poate admite că
termenii cresc aproximativ în progresie geometrică.
4) Curba logistică – dacă termenii seriei prezintă în prima perioadă de timp o creştere
lentă, care apoi se accelerează până la un (moment) punct de
inflexiune (punct până la care creşterea este exponenţială, după
care ritmul se încetineşte, tinzând spre o limită.
Aprecierea a celei mai bune curbe de ajustare:

(y − yt ) = minim
2
i

sau  (y i − y t ) = minim – care este mai facil de calculat.

Întrebări şi aplicaţii:
1. Cum este formată o serie cronologică ?
2. Clasificaţi seriilor cronologice.
3. Cerinţele metodologice pentru construirea unei serii cronologice.
4. Numiţi indicatorii statistici ai seriilor cronologice.
5. Cum se reprezintă grafic o serie cronologică ?
6. Numiţi componentele unei serii cronologice?

Bibliografie:
1. Andrei, Tudorel, Stancu,Stelian, Statistica - Teorie şi aplicaţii, Editura ALL,

12
 Bucureşti, 1995, pag. 358-448.
2. Anghelache, Constantin, Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura
Economica, Bucureşti, 2008, pag. 149-169.
3. Băcescu –Cărbunaru, Angelica. Statistica. Ed. Universitară, Bucureşti, 2009,
pag.156-189.
4. Dehon, Catherine, Droesbeke, Jean-Jacques, Vermandele, Catherine. Elements de
statistique, Cinquieme edition revue et augmentee, Editions de l`Universite de
Bruxelles,2008, pag. 255-321.
5. Jaba, Elisabeta, Statistica,Ediţia a treia, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, pag.207-
243.
6. Săvoiu, Gheorghe. Statistica pentru afaceri. Ed. Universitară, Bucureşti, 2011,
pag.189-212.
7. Sincich, T., Business Statistics by Example, Prentice-Hall, New Jersey 1996

13