CAP. 8.

SERII CRONOLOGICE

Obiective:

După studiul acestui capitol, vei avea cunoştinţe suficiente

pentru a fi capabil:

 să te familiarizezi cu seriile cronologice şi aplicabilitatea acestora în statistică

Cuvinte cheie: serii cronologice, comparabilitate, şir de variabile

aleatoare

8.1. Prezentare generală

Seriile
Seriile de distribuţie sau teritoriale unidimensionale şi multidimensionale
cronologice
presupun stabilitatea structurală a repartiţiilor, o anumită permanenţă în
reprezinta interdependenţa dintre variabile (factori).
corelatia dintre Pentru a cunoaşte evoluţia în timp a unui fenomen sau proces social
timp ca economic se utilizează seria cronologică (SCR).
variabila Seria cronologică presupune ca variabilă timpul, iar spaţiul şi structura
factoriala si o organizatorică sunt considerate constante.
variabila Culegerea şi sistematizarea datelor (la diferite momente sau în intervale
statistica de timp) referitoare la evoluţia în timp a caracteristicilor numerice
specifice unităţilor de observare, permit obţinerea de serii cronologice
rezultativa. (dinamice sau de timp).
Ex: datele statistice referitoare la populaţia unei ţări de-a lungul unui
număr de ani, importurile sau exporturile unui agent economic într-un şir
de luni, temperaturile înregistrate într-o anumită localitate în diferite zile,
stocurile de mărfuri dintr-un depozit la sfârşit de lună pe o perioadă de un
an.
Aceste serii prezintă valorile individuale ale unei caracteristici referitoare
la anumite momente, sau pe intervale succesive de timp.
Se observă că în asemenea situaţii, din punct de vedere statistic, prezintă
interes mărimea valorilor individuale înregistrate, dar mai ales ordinea
apariţiei lor.
Deci, o serie cronologică (SCR) se prezintă sub forma unui şir de valori
ale unei caracteristici, la momente sau la intervale de timp succesive.
Curgerea timpului se măsoară cu ajutorul scalei de interval, în succesiune.
Unităţile de timp cel mai des utilizate în seriile cronologice sunt anul,
trimestrul, luna, săptămâna, ziua etc. Pentru a pune în evidenţă
particularităţile unor fenomene (demografice, meteorologice) se folosesc
ca unitate de timp ora şi minutul.
Dacă se are în vedere ansamblul de factori care conduc la formarea
valorilor individuale atunci se poate spune că seria cronologică este o
variabilă aleatoare multidimensională.
Dacă avem un şir de variabile aleatoare

y1 , y 2 , y3 ,..., yt ,..., yT sau

t 
 , t  1, T
 yt 

unde t reprezintă momentul sau intervalul de timp ( t  1, T )

yt nivelul absolut sau relativ atins de fenomenul y la momentul sau la
perioada de timp t.
Putem să spunem că acest şir de variabile aleatoare reprezintă un eşantion
dintr-un şir infinit: ( y,..., y 2 , y 1 , y0 , y1 , y 2 ,..., yt ,..., yT 1 , yT ) Acest şir
infinit este numit proces aleator sau stohastic.
Seria cronologică se deosebeşte de un proces stohastic prin faptul că şirul
 yt  , t  1, T este finit, iar valorile sale sunt ordonate succesiv după
variabila discretă t  1, T .

8.2. Clasificarea seriilor cronologice

În funcţie de natura informaţiilor necesare, observarea statistică a unui

fenomen stochastic se face continuu, în decursul unui anumit interval sau
la un anumit moment în timp.
Aceasta înseamnă că, în funcţie de natura caracteristicii urmărite, valorile
individuale ale acestora se înregistrează în fiecare zi, săptămână, lună,
trimestru, an (ex.: volumul vânzărilor, producţia realizată) sau la anumite
momente de timp (stocul la o dată fixă) ca mărimi de stoc.
Deci, stocul se referă la un punct în timp, iar fluxul la o perioadă de timp,
iar seriile cronologice pot fi de stoc sau de flux.
 Seriile de stoc, numite şi SCR de momente, caracterizează nivelul de
dezvoltare al fenomenelor la anumite momente de timp. Mărimile de stoc
(termenii unei astfel de serii) nu sunt însumabile (suma lor este lipsită de
conţinut economico-social) deoarece ele conţin în mod repetat acele
elemente ale stocului care coexistă în momente diferite de timp.
În funcţie de distanţele dintre momente, de dispunerea momentelor pe axa
timpului, SCR de momente pot fi cu momentele egal sau inegal depărtate.
Această particularitate îşi pune amprenta asupra prelucrării, în mod
deosebit asupra metodologiei de calcul a mărimilor medii.
Seriile cronologice Datorită trăsăturilor lor, SCR de momente sunt cunoscute în modelarea
pot fi serii de statistico-matematică sub denumirea de serii integrale (sau discrete).
stoc( de moment) Seriile de intervale sau de flux reflectă evoluţia unui fenomen sau proces
sau de intervale. în anumite intervale de timp. Termenii unei serii e intervale sunt mărimi
de flux şi se pot însuma, obţinându-se astfel mărimi de flux cumulate pe
intervale tot mai lungi. Ex.: prin însumarea producţiilor zilnice se obţin
producţiile lunare; prin însumarea producţiilor lunare se obţin producţiile
anuale etc.
Seria cronologică de intervale se mai numeşte şi serie cronologică
cumulativă sau continuă. Un exemplu de serie cronologică de intervale
este evoluţia unor indicatori economici pe perioada N - N+4.

Indicatori U/M N N+1 N+2 N+3 N+4

Pop. totală mii 10.669,5 10.718,6 10.805,4 10.945,7 10.839,5
ocupată la pers.
sf. anului
Nr de unit. 2.072 2.091 2.101 2.101 2.241
întrepr.
industriale
la sfârşitul
anului
Producţia kwh 75.478 74.079 75.851 75.851 64.309
de energ
electr.

Populaţia şi numărul întreprinderilor sunt serii cronologice de moment iar

producţia de energie electrică este o serie de intervale (cumulativă), deci
se pot cumula producţiile din perioade diferite.
În funcţie de numărul de termeni, SCR se clasifică în:
 serii cronologice de lungime mică;
 serii cronologice de lungime medie;
 serii cronologice de lungime mare;
Seriile de lungime mică au mai mult caracter de informare, de
popularizare.
Pentru analizele statistice prezintă interes seriile de lungime medie şi
mare. Pe baza acestor serii, legea numerelor mari are câmp de acţiune; în
urma analizelor se pot desprinde legităţile de evoluţie, şi se elaborează
modele de prognoză. Se recomandă pentru astfel de prognoze ca numărul
minim de termeni să fie de 15-20 (ani).
Particularităţile referitoare la variabilitatea, comparabilitatea,
periodicitatea şi interdependenţa termenilor determină deosebiri
importante între seriile cronologice şi celelalte tipuri de serii statistice.
Variabilitatea termenilor unei serii cronologice oglindeşte procesul de
schimbare, transformare şi dezvoltare în timp a unei unităţi sau a întregii
colectivităţi statistice. Această variabilitate se manifestă prin trecerea în
timp de la o stare la alta, datorită naturii modului de asociere şi intensităţii
factorilor specifici fiecărui moment sau interval de timp.
De asemenea, în cazul seriilor cronologice avem de-a face cu unităţi
complexe de observare care prin definiţie se caracterizează printr-un grad
de variaţie mai mare decât în cazul unităţilor simple, deoarece înglobează
şi variaţiile de structură de la un moment sau interval de timp la altul.
Variabilitatea în timp a termenilor unei serii cronologice sau caracterul
dinamic al acesteia se manifestă în esenţă sub formă de creşteri sau
descreşteri, denumite şi acumulări cantitative în cadrul aceleiaşi
determinări calitative. O altă formă de dinamică este de transformare,
adică o schimbare calitativă în timp a unei unităţi statistice, şi o ultimă
formă este de dezvoltare, care presupune o mişcare ascendentă, o
transformare calitativă în sens superior.
Omogenitatea şi comparabilitatea termenilor unei serii cronologice sunt
particularităţi intercondiţionate. Omogenitatea se asigură dacă în perioada
analizată termenii au aceiaşi esenţă calitativă, se referă la fenomene de
acelaşi fel.
Cerinţa de asigurare a omogenităţii într-o serie cronologică este sinonimă
cu cerinţa minimei dispersări a termenilor succesivi. Pornind de la această
cerinţă, indicatorul care formează seria cronologică trebuie să se calculeze
după aceleaşi reguli metodologice şi să se exprime în aceiaşi unitate de
măsură pe parcursul întregii perioade de timp la care se referă seria.
Satisfacerea cerinţei cu privire la omogenitatea termenilor, determină în
mod implicit comparabilitatea seriilor cronologice. Comparabilitatea
trebuie asigurată din punctul de vedere:
 al conţinutului economico-social al datelor;
 al metodologiei lor de determinare;
 al unităţilor de măsură;
 al preţurilor utilizate în evaluarea indicatorilor.
Dacă nu sunt asigurate cerinţele referitoare la omogenitate şi
 comparabilitate, informaţiile care se obţin sunt eronate şi nu se poate
vorbi de evoluţia unei colectivităţi sau unităţi statistice, deoarece esenţa ei
calitativă nu este aceeaşi.
Omogenitatea şi comparabilitatea termenilor unei serii cronologice sunt
cu atât mai greu de satisfăcut cu cât lungimea ei este mai mare. În cazul
unei serii de lungime mare, pentru a se asigura comparabilitatea este
necesar să fie supusă operaţiei de periodizare.
În urma acestei operaţii se delimitează anumite etape omogene, dar
calitativ diferite, ale evoluţiei fenomenelor social-economice.
Exemple:
- producţia industrială se poate urmări zilnic, săptămânal, decadal, lunar,
trimestrial, anual.
- producţia agricolă se urmăreşte fie anual, fie pe perioade mai scurte. În
cazul unor indicatori influenţaţi de factori specifice anumitor perioade sau
intervale, cum sunt factorii sezonierei sau ciclici, este necesară o
periodizare adecvată.
Interdependenţa în timp a termenilor este o altă particularitate a seriilor
cronologice. Mărimea fiecărui termen al seriei depinde într-o măsură mai
mare sau mai mică, de mărimea termenilor precedent sau de nivelele mai
multor termeni anteriori.
Interdependenţa dintre termenii succesivi ai unei serii ne conduce la
noţiunea de autocorelaţie. Această dependenţă, corelaţie, a etapelor
succesive pusă în evidenţă de interdependenţa dintre termenii unei serii
explică existenţa unei tendinţe obiective. Aceasta este chiar forma de
manifestare a legităţilor care guvernează fenomenul sau procesul studiat.

8.3. Analiza primară a seriilor cronologice

Analiza primara a Pentru înţelegerea corectă a mesajului informaţional oferit de o serie

cronologică, este necesar ca aceasta să fie supusă unei analize calitative,
seriilor de conţinut, interdisciplinară.
cronologice se
Această analiză complexă, teoretică şi statistică, presupune prelucrarea
face grapfic,si pe seriilor, sesizarea regularităţilor din evoluţia fenomenelor, elaborarea
baza indicatorilor sistemului de indicatori analitici care le descriu şi le caracterizează,
fundamentarea metodelor de modelare statistică a mişcării de ansamblu şi
a componentelor acestuia, stabilirea intervalelor şi calculele de prognoză
privitoare la evoluţia viitoare probabilă etc.
Un loc special în analiza complexă a unei serii cronologice e reprezintă
analiza primară a acestora realizată prin intermediul reprezentării grafice
şi a sistemului de indicatori.
 Teme de dezbatere:

1. Prezentaţi noţiunea de serie cronologică.

2. Clasificaţi seriile cronologice.
3. Determinaţi comparabilitatea seriilor cronologice.

Teme de control:

Exemplu de calcul a acestor indicatori: evoluţia numărului populaţiei din

România în perioada 1995-2002.

Test de autoevaluare:

Încearcă să rezumi în spaţiul de mai jos interacţiunea date 

informaţie  decizie.

Sistemul de indicatori absoluţi şi relativi

Populaţia Modificarea Indicele de Ritmul Valoarea

totală la 1 iulie absolută a dinamică cu modificării absolută a
(mii pers.) totalului bază (%): relative cu unui procent
populaţiei cu bază din ritmul
yt
Anii bază: sporului cu
bază în lanţ
fixă în fixă în lanţ fixă În
lanţ lanţ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1995 22.477,7 0 - 100,00 - 0 - -
1996 22.553,1 75,4 75,4 100,34 100,34 0,34 0,34 224,8
1997 22.624,5 146,8 71,4 100,65 100,31 0,65 0,31 225,5
1998 22.724,8 247,1 100,3 101,10 100,44 1,10 0,44 226,2
1999 22.823,5 345,8 98,7 101,54 100,43 1,54 0,43 227,2
2000 22.940,4 462,7 116,9 102,06 100,51 2,06 0,51 228,2
2001 23.053,6 575,9 113,2 102,56 100,49 2,56 0,49 229,4
2002 23.151,6 673,9 98,0 103,00 100,43 3,00 0,43 230,5

BIBLIOGRAFIE

1. Baron T. şi colectiv, Statistica economică, ASE Bucureşti, 1988

2. Baron T., Biji E. şi colectiv, Statistica teoretică şi economică, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991
3. Bădiţă M., Baron T., Korka M., Statistică - Culegere de probleme,
ASE Bucureşti, 1994
4. Biji M., Biji E., Statistica teoretică, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1982
5. Câmpanu I., Statistica economică, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1982
6. Doerffel, Eckschlager, Henrion, Chemometrische Strategien in
der Analytik, Ed. VEB, Leipzig 1990
7. Gregory and Ward, Statistics for Business Studies, Second
Edition, McGraw-Hill, London 1974
8. Haber A., Runyon R., General Statistics, Second Edition,
Addison-Wesley, London 1973
9. Ionescu E., Pantea M.F., Lile R., Bazele statisticii, Ed. Concordia,
Arad, 2004
10. Szenteşi S., Rusu S., Cureteanu R., Statistica activităţii
economice, Editura Mirton, Timişoara, 2005
11. Szentesi S., Ionescu E., Lile R, Bălan L, Rusu S., (2008),
Statistică economică, editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad
12. Thirkettle G.L., Business Statistic and Statistical Method, Ediţia
VIII, MacDonald & Evans, London 1978
13. Tovissi L., Isac-Maniu Al., Statistica, ASE Bucureşti 1984