Tema 5.

Indicatorii tendinței centrale

1. Indicatorii medii de calcul (media aritmetică, geometrică, armonică, pătratică)
2. Indicatorii medii de poziţie (modul, mediana, cuartile, decile). Reprezentarea lor grafică

1. Indicatorii medii de calcul (media aritmetică, geometrică, armonică, pătratică)

Media unei variabile statistice este expresia sintetizării într-un singur nivel reprezentativ a tot ceea
ce este esenţial, tipic şi obiectiv în apariţia, manifestarea şi dezvoltarea acesteia.
Media statistică – este o mărime sintetică ce exprimă printr-o valoare reprezentativă nivelul tuturor
unităţilor din colectivitatea studiată.
Media se exprimă în unităţi concrete de măsură, dar are un caracter abstract, deoarece valoarea ei
calculată poate coincide sau nu cu vreo valoare individuală înregistrată de caracteristica urmărită.
Pentru a asigura un conţinut cât mai real mediilor calculate se impune respectarea următoarelor
condiţii:
 omogenitatea colectivităţii (valorile individuale din care se calculează media să fie omogene,
cât mai apropiate între ele)
 volumul suficient de mare de date individuale
 alegerea acelei forme de medii care corespunde cel mai bine formei de variaţie a
caracteristicii cercetate.

Clasificarea mărimilor medii

1) După rolul în statistică deosebim:
 mărimi medii fundamentale (media aritmetică, modul, mediana)
 mărimi medii cu aplicaţie specială (media geometrică, armonică, pătratică, cronologică).
2) După modul de obţinere mărimile medii pot fi:
 mărimi medii de calcul (media aritmetică, armonică, pătratică, geometrică)
 mărimi medii de poziţie (modul, mediana, cuartilele, decicele, centilele, mediala)

Mărimile medii de calcul se diferenţiază în:

 medii simple calculate în cazul seriilor simple sau fără frecvențe, adică pentru seriile în care
variantele caracteristicii sunt purtate de câte o singură unitate statistică.
 medii ponderate aplicate în cazul seriilor de distribuţie de frecvențe, adică când variantele
caracteristicii au frecvenţe diferite.

Media aritmetică și proprietățile ei

Media aritmetică, simbolizată prin X , se foloseşte în general când fenomenul supus cercetării
înregistrează modificări aproximativ constante, variază în progresie aritmetică. Ea se obţine prin
raportarea valorii totalizate a caracteristicii la numărul total de unităţi din colectivitate.
Media aritmetică simplă se foloseşte în cazul seriilor simple:
n

x i
X  i 1
n , unde n - volumul colectivităţii

Exemplu: Sunt prezentate datele privind salariul obținut de 6 persoane în luna ianuarie:
620$, 480$ , 535$, 475$, 590$, 555$

1
 620 480 535 475 590 555 3255
X   542,5$ / pers
Media aritmetică este: 6 6

Daca datele sunt sistematizate într-o serie de distribuţie de frecvenţe în care fiecare variantă xi are o
anumită frecvenţă de apariţie ni, se aplică media aritmetică ponderată:
r

x n i i
X  i 1
r

n
i 1
i

Notă: În cazul când caracteristica statistică este reprezentată sub formă de intervale, în calitate de xi
se ia mijlocul intervalului respectiv.

Dacă în locul frecvenţelor absolute ni se folosesc frecvenţe relative fi (sau ni,%) relaţia de calcul
devine :
r r

 xi  fi x  f i i

 f  100%)
r
X  i 1  i 1
x  f ,  f  1)
, (dacă i
r 100 X
 i i (daca i
fi
i 1 sau i 1

Exemplu: Sunt prezentate datele privind salariul obținut de 74 persoane în luna ianuarie:
Salariul ($) Nr. persoane
xini
xi ni
475 5 2375
480 7 3360
535 14 7490
555 24 13230
590 16 9440
620 8 4960
Total 74 40945

x i  ni
40945
X  i 1   553,31 $ / pers.
r 74
n
i 1
i
Media aritmetică:

2
3
 Principalul dezavantaj
al folosirii mediei aritmetice constă în sensibilitatea sa la valorile extrem de mari şi la cele extrem de
mici ale caracteristicii (sensibilă la prezenţa valorilor aberante). Ea devine nereprezentativă dacă
termenii seriei sunt prea împrăştiaţi.

4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
Reprezentarea grafică a medianei:

16
17
18
19
Exemplu de calcul a decilei 8:

Restul decilelor se vor calcula similar.

20