OBIECTUL SI METODA STATISTICII. Statistica = stiinta care se ocupa cu studiul fen econ.

Soc, de masa fen care are urm caract: 1. se intalnesc intr-un nr mare de cazuri 2. sunt generate de acelasi complex de cauze esentiale comune ceea ce face ca manifestarile individuale sa fie asemanatoare 3. se afla sub infl unui nr mare de fact esentiali dar si neesentiali, sistematici dar si intamplatori, cu actiuni de acelas sens sau de sensuri contrare, ceea ce face ca formele individuale de manifestatie sa fie dif spre deosebire de fizica , chimie,fen socio-econ se supun actiunii legilor statistice si va trebui sa studiem un nr mare de cazurri intmplatoare a.i. fact intamplatori sa se compenseze reciproc, iar din masa manifestatiilor individuale sa extragem aspecte tipice, esentiale si stabile. Vom spune asadar ca am creat demersul cercetariilor cuprinde in esenta 3 etape: 1. observarea statistica ( culegerea datelor) 2. prelucrarea statistica ( calculul indicatorilor) 3. analiza, interpretarea si desemnarea rezulatatelor CONCEPTE DE BAZA 1. colectivitatea statistica repr totalitatea elem de aceeasi supuse unui studiu statistic(/populatie statistica) constantele colectivitatii timp -spatiu -forma organizatorica aceste constante sunt impise de scopul cercetarii si nu repr alegerea, decizia cercetatorului. Rezulta ca dimensiunile unei colectiv pot fi uneori atat de mari incat cercetarea ei in totalitatea sa devina dificila, consumatoare de timp si de bani, poate chiar imposibila. In acest caz vom extrage o sub-colectivitate, num colectivitate partiala (de selectie sau esantion) pe care o vom cerceta si care este de volum n , n<N. Comcluziile pe carele vom gasi in esntion le vom extinde apio la colectiv. Generala. In acest demers practic vom presupune ca ceea ce am gasit in esantion oglindeste ceea ce am fi gasit in colectiv. generala. Daca presupunerea noastra va fi solida, concluziile vor fi valide. In schimb, daca omitem parti intregi din pop, rezultatul va fi eronat. Teoretic si practic, modalitatile de a asigura reprezentativitatea esantionului este selectia aleatoare (probabilista), adik aceea in care acordam fiecarei unitati din colectiv generala sansa de a aparea in esantion ( esantion statistic) Dimensiunile unui esantion vor putea fi stabilite de cercetatori punand in balanta: pe de-o parte, precizia(marja de eroare) si probabilitatea dorite pe de cealalta parte, resursele avute la dispozitie(timp&bani) 2.unitatea statistica element constitutiv al ansamblului asupra caruia se va desf observarea si cercetarea statistica. Tb clar de finita si poate fi: simpla(clientul, persoane, studentul, produsul) complexa (rez. al organizarii soc-econ: familia, grupa de studenti, lotul de peoduse, etc) 3.caracteristica statistica-insusirea , trasatura comuna tuturor elementelor care facce obiectul cercetarii si care are proprietatea de a diferi ca nivel de la o unitatea la alta, sub impactul fact. Sistematici dar si intamplarea se va numi si variabila statistica si aleatoare. v.a.!=ct(val aleatoare dif de cst) v.a se pot clasifica astfel 1.dupa modul de exprimare: - numerice(cantitative):venit , salariu, cheltuieli -nenumerice(calitative):profesia, zona de domiciliu; 2.dupa nr variantelor de raspuns: - alternative (accepta doar 2 var de raspuns: A/F) -nealternative 3.variabile numerice clasif dupa modul de variatie in : -discrete(iau doar o anumita val):nr intregi -continue(iau oricare valoare in interval) 4.dupa modul de caract a fenomenului: - de timp:anul nasterii - de spatiu: judetul , tara -atributive: restul; 4.datele statistice -infope care le obt.in etapa de culegere sau prelucrare si care caract dpdv cantitativ colectiv statistice. OBSERVAREA STATISTICA este prima etapa a cercetarii statistice in aceasta etapa se colecteaza info si date statistice se desfasoara pe baza unui plan riguros si elaborat care tre sa contina: scopul observarii se poate presupune sau nu scopul cercetarii in ansamblu, dar este obligatoriu subordonat acestuia din urma. b. Stabilirea colectivitatii si unitatii de observare: colectivitatea poate fi totala sau partiala, iar unitatea de asemenea simpla sau complexa c. Programul observarii: cuprinde toate caracteristiciile asupra carora se culeg date a.i. sa fie permisa o abordare complexa a fenomenului, dar fara info ----d. Formula de inregistrare poate sa fie fisa sau lista Fisa este un formular individual utilizat atunci cand progr cercetarii este amplu ori unitatile sunt dispersate teritorial Lista este un formular comun care se completeaza artunci cand programul este redus si unitatile sunt concentrate teritorial e.timpul observarii are dublaacceptiune: 1.timpul cand se culeg datele, cela mai adesea este un intervalsi este prevazut ca data limita 2.timpul la care se refera datele poate fi un mom critic in cazul observarii lor statice ori un interval in cazul observarii dinamice timpul observarii se alege dupa caz( in fct de scopul cercetarii)atunci cand fen este stabil ori, dimpotriva, se caracteriseaza prin variabilitate a. f.locul observarii- se suprapune cel mai adesea cu locul desf evenimentelor

g.notele metodologice- tb clar precizate cu atat mai mult cu cat in aceasta etapa poate fi folosit si personal mai putin specializat PRINCIPALELE METODE DE OBSERVARE 1 . dupa gradul de cuprindere al colectiv: -observari totale(recensamantul, inregistrarea fenomenelor demografice) -observari partiale(ancheta de opinie, sondaj) 2 . in fct de periodicitatea cu care se realizeaza: - curente(permanente) - periodice(recensamant) - special organizate ( o singura data) 3 . in fct de modul de realizare: -directe(ancheta,interviu, masurare) -pe baza de documente SONDAJUL STATISTIC Repr principala metoda de observare a datelor si presupune colectareadatelor de la un esantion reprezentativ Reprezentativitatea este asigurata printr-o selectie aleatorie sau intamplatoare Principalelel tipuri de sondaj aleator sunt: sondajul aleator simplu s. a. tipic/stratificat s.a. de serii/in cuiburi/tip claster A. SONDAJUL ALEATOR SIMPLU Asigura fiecarei unitati statistice sansa calculabila, egala si diferita de zero de a aparea in esantion. Principalele procedee de sondaj aleator simplu: procedeul loteriei/al urnei cu bile procedeul de numere aleatoare procedeul mecanic. Oricare am folosi-o este necesara lista completa si actuala cu unitatiile din colectiv generala. Rezulatatele vor putea fi extinse doar asupra colectiv esantionale B. PROCEDEUL TABELULUI CU NR ALEATOARE Presupune citirea unor astfel de nr din tabele generate automat citirea nr incepe de la un rand si o coloana alese la intamplare, nr se rearanjeaza in secvente de cifre care sa contina tot atatea cifre cate contine N. Din fiecare secventa se va citi nr ce respecta conditia <=N. Ex: N=500 n=50(selecatm) 26542 265 56321 425 ->rearanjam cate 3 45663 632 ........ 145 663 ....... C. PROCEDEUL MECANIC Presupune stabilirea unui pas mecnic K=N/n(=500/50=10) Se citeste la intamplare o unitate cu nr intre 1 si K, dupa care se va citi tot a Ka unitate Ex: 7,17,27.......(in total 50 nr) ANCHETA DE OPINIE Este un sondaj nestatistic, prin urmare acela in care selectia unitatilor nu este neaparat aleatoare(intamplatoare) In urma etapei de observare, datele si informatiile statistice se prezinta sub forma matriciala astfel Media aritmetic (x) reprezint valoarea care nlocuind toi termenii unei serii nu modific nivelul lor totalizator i se calculeaz ca suma valorilor raportat la numrul lor. n cazul n care datele au fost sistematizate ntr-o serie de distribuie de frecvene, n care valorile / centrele intervalelor de variaie (xi ,i = 1, r) apar cu frecvenele ni media aritmetic (numit i medie aritmetic ponderat) este: Asupra mediei aritmetice sunt de fcut cteva observaii i de subliniat cteva proprieti: a) Pentru un ir de valori constante, media este egal cu constanta; b) Media are ntotdeauna valoarea cuprins ntre valoarea minim din serie (xmin) i valoarea maxim (xmax); c) Suma abaterilor valorilor individuale (xi) de la media lor ( x ) este ntotdeauna egal cu zero (adic distanele fa de centru se balanseaz, se compenseaz perfect); d) Dac valorile individuale ale unei variabile sunt mrite sau micorate cu constanta a, atunci media se modific i ea, n acelai sens, cu aceeai constant a; e) Dac valorile individuale ale unei variabile sunt modificate de h ori, media se modific i ea de h ori; Indicatorii medii de poziie sunt: modul i mediana. Mediana face parte din indicatorii (mai generali) de poziie, numii cuantile, alturi de cuartile, decile etc. Valoarea modal Modul (M0) reprezint valoarea cel mai des ntlnit ntr-o serie statistic sau cea care are cea mai mare frecven de apariie. n cazul seriilor de distribuie de frecvene pe intervale de variaie, determinarea modului presupune mai nti, identificarea intervalului cu frecven maxim (int M0). Apoi, modul se poate determina conform relaiei:

Mediana (Me) este un indicator mediu de poziie care face parte din categoria cuantilelor. Ea reprezint valoarea/varianta din mijlocul unei serii de date, serie n care observaiile au fost ordonate cresctor (sau descresctor). Dac datele au fost sistematizate ntr-o serie de distribuie de frecvene pe variante, pentru determinarea medianei vom calcula, mai nti, frecvenele cumulate (Fci). Prima frecven cumulat mai mare dect (n+1)/2, adic mai mare dect locul medianei, ne indic varianta median. Cuantilele, categorie de indicatori de poziie din care face parte i mediana, pot fi uor nelese intuitiv prin extinderea noiunii de median i reprezint valori ce mpart seria n pri egale. Astfel, cuartilele (cuantile de ordin patru) mpart seria n patru pri egale, ele delimitnd cte 25% din observaii. Ele sunt n numr de trei: Q1, Q2, Q3 (fig. 3.5); Q1 se numete cuartila inferioar, Q2 este egal ntotdeauna cu mediana, Q3 se numete cuartila superioar. Similar se pot determina cuantile de ordin superior, ca de pild decilele (care sunt D1, ...., D9 i delimiteaz cte 10% din observaii, D5 = Me) ori percentile (delimiteaz cte 1% din observaii). Media si dispersia unei variabile alternative DA=1, n1=m, NU=0, n2=n-m, media=suma xini/suma ni=m/n=w s2=w(w-1) Legturile statistice (stohastice) sunt relaii prin care se realizeaz procesul de determinare, apariie i dezvoltare a fenomenelor de mas. Trebuie subliniat c metodele i tehnicile statistice utilizate n studiul legturilor dintre fenomenele de mas sunt cuprinse ntr-o categorie numit analiza corelaiei. Trebuie s facem, ns, distincia dintre un model de corelaie care ne arat ct de puternic sunt legate cele dou variabile, ct de mult tind s se modifice mpreun i un model de regresie care examineaz schimbrile unei variabile ca o funcie de schimbrile sau nivelurile altei (altor) variabile. Modelul de regresie permite previzionarea uneia dintre variabile pe baza informaiilor despre alte variabile. Totodat, analiza corelaiei (n sens larg) este specific variabilelor cantitative, numerice, msurate pe scale de intervale i de rapoarte. Printr-o extensie a semnificaiei, putem efectua analiza bivariat i multivariat a caracteristicilor calitative (nominale i ordinale) prin studiul asocierii (sau contingenei) lund n considerare distribuia simultan a unitilor statistice dup dou sau mai multe variabile calitative. .GTURILOR STATISTICE 1. dup tipul variabilelor luate n consideraie i scala pe care sunt msurate datele bi(multi)variate, legturile pot fi clasificate aa cum am vzut n paragraful precedent n asocieri i corelaii statistice. 2. dup numrul variabilelor statistice luate n consideraie, putem avea legturi simple i legturi multiple. 3. dup sensul legturilor dintre variabile, putem avea legturi directe i legturi inverse. 4. dup forma ecuaiei menit s descrie relaia dintre variabile (adic modelul matematic propriu dependenei studiate) putem avea legturi liniare i legturi neliniare. 5. dup modul de manifestare n timp a legturii dintre variabile, avem legturi sincrone i legturi asincrone. Metoda tabelului de corelaie se utilizeaz n cazul gruprii combinatedup dou variabile numerice. Frecvenele din interiorul tabelului permit, la fel ca i n cazul diagramei de mprtiere, identificarea existenei, sensului i chiar a formei dependenei statistice. Pentru a nelege coninutul i modul de utilizare a analizei dispersionale sunt necesare trei observaii preliminare: 1. Este firesc , dup aplicarea metodelor elementare prin care am constatat logic ce se pot stabili relaii de dependen ntre variabile, s testm ipoteza statistic privitoare la semnificaia acestei dependene; 2. pentru fiecare nivel/variant/interval de variaie al factorului cauzal, se nregistreaz o distribuie de valori ale factorului efect, distribuie pe care o putem caracteriza prin nivelul mediu. Sistematizarea datelor se realizeaz prin gruparea i clasificarea datelor statistice, adic prin mprirea lor n grupe/clase omogene, dup unul sau mai multe criterii de grupare/clasificare. O grup/clas este omogen dac unitile din interiorul ei tind s se

asemene ct mai mult ntre ele din punctul de vedere al criteriului utilizat, adic dac ntre unitile din aceeai grup/clas exist variaii ct mai mici, date de prezena factorilor aleatori, ntmpltori. Criteriul de grupare/clasificare reprezint variabila (caracteristica) statistic n funcie de care sistematizm datele. Dup cum avem de-a face cu un singur criteriu sau mai multe criterii de grupare/clasificare, vom vorbi de grupri/clasificri simple sau combinate. Dac sistematizarea datelor se face dup o variabil nenumeric, procesul se numete clasificare. Gruparea reprezint sistematizarea datelor dup o variabil (caracteristic) numeric. n funcie de tipul acesteia, gruparea se poate face dup o variabil discret sau continu. Metoda regresiei-utilizarea unei functii de regresie care sa descrie efectul ca o functie data doar de cauza (X). Astfel o valoare observata, yi poate fi scrisa f(xi)+ci. F(xi)=componenta determinista, cea care descrie efectul doar functie de cauza ci=valoarea variabilei reziduale, cea care sintetizeaza influenta altor factori, considerate a fi de medie 0. (influenta altor factori se considera neglijabila, iar in ansamblu se compenseaza) Modelul teoretic de ajustare: y^I =f(xi) In cazul regresiei simple liniare, un punct observat se descrie prin a+b x i+ci Y^I=a+b xi Se determina coeficientii a si b prin metoda celor mai mici patrate: na+b suma xi=suma yi a suma xi+b suma x2i= suma xi yi se calculeaza determinantii, a si b a=punctual de interceptie cu oy Serii cronologice datele se sistematizeaza in functie de o variabila de timp: 1 2tn y1 y2yn a)serie de momente sau de stoc daca t se refera la momente de timp egal ori inegal distante b)serii cronologice de flx sau de intervale daca se refera la perioade Formata din: a)marimi absolute-vanzari, cheltuieli lunare, anuale b)marimi relative-indici preturi c)marimi medii-salariul mediu a)putini termini pt descrierea variabilelor b)multi termini pt previziuni se caracterizeaza prin: 1. variabilitatea termenilor 2. interdependenta termenilor 3. ciclicitatea 4. omogenitatea Sistemul de indicatori-indicatori primary si derivati, simpli, sintetici (se calculeaza cu baza in lant t fata de t-1 sau cu baza fixa t fata de 1) 1. Indicatori exprim in marimi absolute: a)nivelul seriei y b)modificarea absoluta delta 2. indicatori exprim in marimi relative a)indicele de dinamica I b)ritmul de modificare R c)valoarea absoluta a 1% din R 3. marimi medii a)y mediu b)delta med c)i med d)r med Componentele unei serii cronologice: Trend- tendinta pe term lung(tendinta seculara). Poate fi pus in evidenta prin analiza unei serii mari (>15).e datorata unor factori sistematici cu actiune de lunga durata. Evolutie lina, liniara sau nu cresc sau descresc Sezonalitatea componenta sistemtica ce determina oscilatiiperiodice in plus si in minus fata de trend astfel incat o oscilatie completa se inregistreaza la intervale mai mici sau egale cu un an Ciclicitatea act unor fact sistematici din care rezulta oscilatii periodice + - de la trend, dar oscilatia are loc la perioade >1 an Componenta aleatoare data de act unor fact intamplatori, oscilatii intamplatoare + - de la trend Metode mecanice si analitice de modelare a trenduluiMecanice-metoda lui delta mediu: Y1^=y1 Y2^=y1^+delta mediu .. yt^=y1^+(t-1) delta mediu yn^=yn Se utilizeaza atunci cand modificarile absolute cu baza in lant au valor aproximativ egale.se foloseste atunci cand variabila evolueaza aproximativ in progresie aritmetica. Extrapolarea pe baza acestei metode presupune o evolutie viitoare tot in progresie aritmetica cu ratia delta mediu: y n+k^=yn+k delta mediu Mecanice-metoda indicelui mediu de modificare se utilizeaza atunci cand din grafic se obtine o tendinta de evolutie a variabilei, aproximativ in progresie geometrica cu rata egala cu I mediu, evolutie aproximativ exponentiala. E necesar ca indicii cu baza in lant sa aiba valori aproximativ egale, astfel incat sa poata fi inlocuiti prin indicele mediu. Y1^=y1 Y2^=y1 Imediu .. yt^=y1 (I mediu)t-1 .. yn^=yn previziunea: yn+k=yn (I mediu)

Una dintre metode va fi aleasa pe baza criteriului de minimizare a erorilor: Suma(y-y^)=min Suma(y-y^)2=min Metode analitice-se utilizeaza functii analitice pentru ajustare. Similar cu regresia, o valoare absoluta este: yt^=f(t)+ct. Vor fi ajustate de functia f(t). In

cazul trend-ului liniar: yt^=a+b t. Aplicand metoda celor mai mici patrate obtinem cele 2 ecuatii cu necunoscutele a si b: n a+ b suma t=suma yt a suma t+b suma t2=suma t yt previziunea:y^n+k=a+(n+k)b