Tema Sondajul statistic

1.Conceptul de sondaj
Sondajul statistic sau observarea selectiva reprezinta o metoda de
investigatie statistica prin care se obtin informatii necesare si suficiente, cu grad
de exactitate acceptabil despre intreaga colectivitate cercetata, prin observarea
numai a unei parti a acesteia, numite esantion sau mostra.
Datele de selectie, rezultate din observarea esantionului se prelucreaza, iar
indicatorii obtinuti se extind, in anumite conditii de probabilitate asupra intregii
colectivitati. Extinderea rezultatelor de la esantion la colectivitate se poate face
numai daca esantionul este reprezentativ (ceea ce presupune ca intr-un numar
mai mic de unitati ce formeaza impreuna un esantion, sa regasim aceleasi
trasaturi esentiale ca si in intreaga colectivitate supusa cercetarii).
Intre indicatorii determinati (medie, dispersie) prin prelucrarea datelor la
nivelul esantionului si cei calculati la nivelul colectivitatii apar unele diferente in
plus sau in minus, numite erori de esantionare sau erori de selectie. Aceste erori
reprezinta abaterile intre rezultatul obtinut prin sondaj si valoarea reala a unei
caracteristici pentru colectivitatea studiata. Cu cat eroarea de selectie este mai
mica, cu atat gradul de precizie a selectiei va fi mai mare si invers.
Se considera suficient de reprezentativ esantionul care nu conduce la erori
fata de colectivitatea de baza, decat cel mult
Eroarea de selectie se exprima sintetic prin coeficientul de
reprezentativitate (r):
r = ( x – m / m) -5% £ r £
Unde: x – media esantionului;
m – media colectivitatii, cunoscuta dintr-o cercetare anterioara.
Diferenta dintre media colectivitatii si media esantionului se numeste
eroare de reprezentativitate.
Erorile de reprezentativitate pot fi:
- sistematice, care provin din nerespectarea principiului fundamental al
esantionarii si anume nerespectarea caracterului aleator al prelevarii unitatilor;
-intamplatoare, care nu pot fi evitate, si sunt cauzate de un numar mare de
factori, dar ele sunt previzibile.
Pe langa avantajele sale, operativitate, rapiditate, economicitate, sondajul
are si anumite limite, date tocmai de aparitia erorilor de selectie si de
dificultatile legate de alcatuirea esantionului. Problema consta in gasirea acelei
marimi a esantionului, suportabila din punct de vedere al costului, ce ofera
gradul de precizie acceptabil, reflectand fidel colectivitatea din care s-a extras.

2. Tipuri de sondaj si procedee de alcatuire a esantioanelor

Dupa modul de organizare a colectivitatii generale si dupa modul de
selectie a unitatilor in esantion, se disting mai multe tipuri de sondaj:
A.     Sondaje aleatoare (probabiliste):
 - sondajul simplu repetat si nerepetat. Sondajul aleator repetat – intrucat la
acest tip de sondaj unitatile extrase se reintroduc in colectivitate, toate unitatile au
aceeasi probabilitate de a face parte din esantion. Sondajul aleator
nerepetat presupune ca o unitate odata extrasa, sa nu mai revina in colectivitatea
generala, asadar sansa fiecarei unitati de a intra in esantion creste pe masura
efectuarii extragerilor, volumul colectivitatii generale micsorandu-se treptat cu cate
o unitate.;
- sondajul tipic (stratificat) se utilizeaza in cazul colectivitatilor ce sunt sau pot
fi impartite in grupe omogene calitativ distincte sau tipice.Formarea esantionului
se realizeaza astfel: din fiecare grupa se extrage un numar fix de unitati folosind
unul din procedeele de prelevare aleatoare, astfel fiecare grupa va fi reprezentata in
esantion, ceea ce asigura esantionului un grad mare de reprezentativitate.
- sondajul de serii Sondajul de serii se utilizeaza in cazul in care colectivitatea
generala este sau poate fi impartita intr-un numar oarecare de unitati complexe de
sine-statatoare, denumite serii (sau cuiburi) si formate din unitati statistice simple.
Esantionul se formeaza astfel: seriile in care a fost impartita colectivitatea generala
se numeroteaza de la 1 la R. Din aceste serii se aleg intamplator r serii, folosind
unul din procedeele prezentate. Seriile selectate fac parte din esantion si se
inregistreaza intregul.
- sondajul in mai multe trepte;
- sondajul secventional.
B.     Sondaje cu extractie nealeatoare:
- sondajul dirijat Sondajul dirijat, presupune includerea in esantion numai a
unitatilor pe care cercetatorul le considera reprezentative, apropiate de media ce
trebuie estimata. In practica, deseori este preferata esantionarea dirijata deoarece
este mai ieftina decat selectiile intamplatoare, corespunde mai bine scopului
cercetarii sau exista situatii cand baza de sondaj este incompleta sau inaccesibila.
In multe situatii exista posibilitatea combinarii sondajului aleator cu sondajul
dirijat, folosind avantajele fiecaruia.
- sondajul sistematic (sau mecanic).

Sondajul aleator simplu este sondajul ce corespunde cel mai bine

principiului fundamental al selectiei, asigurand caracterul aleator al prelevarii.
Acesta se aplica in special in cazul colectivitatilor omogene.
In cazul acestui tip de sondaj, unitatile statistice sunt prelevate la
intamplare, fara preferinte, fiecare unitate a colectivitatii avand sanse egale de a
face parte din esantion. Daca unitatile extrase, dupa inregistrarea caracteristicilor
urmarite sunt reintroduse in colectivitate, atunci se aplica sondajul simplu
“nerepetat”.
Procedeele ce pot fi utilizate pentru alcatuirea esantionului sunt:
 Procedeul bilei revenite si nerevenite;
 Procedeul tabelului numerelor aleatoare;
 Procedeul mecanic.
1) Procedeul bilei revenite si nerevenite, este analog urnei lui Bernoulli si
presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
 -se numeroteaza unitatile colectivitatii generale si fiecare numar este
inregistrat pe o bila (biletele)
-se introduc intr-o urna bilele, se amesteca si se extrage la intamplare cate
un biletel. Unitatea statistica ce are numarul extras intra in alcatuirea
esantionului.
Bila extrasa poate fi reintrodusa in urna si atunci se aplica schema sondajului
simplu repetat, se amesteca din nou bilele si se face o noua extragere sau bila nu
se mai introduce in urna, urmandu-se schema sondajului simplu nerepetat.
2) Procedeul tabelului numerelor aleatoare, se aplica de regula pentru
colectivitati de mari dimensiuni, unde procedeul anterior nu este adecvat. Pentru
formarea esantionului se folosesc diferite tipuri de tabele ce cuprind numere
aleatoare formate din cifre grupate cate doua, doua cu trei sau alte variante,
asezate pe coloane si randuri in mod intamplator. Tabelele se pot obtine cu
ajutorul unor procedee de amestecat numere sau sunt generate pe calculator prin
programe specifice.
Etapele specifice acestui procedeu sunt:
se stabileste volumul esantionului;
- pentru selectarea unitatilor esantionului se citesc din tabel numerele
aleatoare, punctul de incepere al citirii alegandu-se arbitrar;
- citirea se face de la stanga la dreapta si de sus in jos in ordinea
crescatoare a coloanelor si randurilor ;
- daca se ajunge la capat se reincepe citirea de la coloana 1, randul 1.
3) Procedeul mecanic este mai rapid si presupune stabilirea pasului de
numarare si a unitatii de la care se va porni, intrucat includerea unitatilor in
esantion se face asemanator unei progresii aritmetice.
Aplicarea acestui procedeu presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
- Se calculeaza ratia progresului, respectiv pasul de numarare, cu relatia:
p = N/n, unde N – volumul colectivitatii totale
n – volumul esantionului
- Se determina in continuare unitatea de la care se porneste in construirea
esantionului, avand numarul de ordine inregistrat si p.
De exemplu: pentru o colectivitate formata din 420 unitati statistice din care
dorim sa extragem prin procedeul mecanic un esantion format din 35 unitati,
pasul de masurare va fi:
p = N/n = 420/35 = 12
Punctul de plecare va fi una din unitatile statistice cuprinse intre 1 si 12. Sa
presupunem ca acesta este 3, atunci esantionul va fi format din urmatoarele
unitati: x, x + p, x + 2p, x + 3p,.
3. Estimarea mediei si dispersiei. Eroarea medie de reprezentativitate
In cazul cercetarii statistice prin metoda sondajului se lucreaza cu indicatori
pereche, calculati atat la nivelul esantionului cat si al colectivitatii dintre care cei
mai importanti sunt media si dispersia:
- media esantionului: x = Sxi / n
- media colectivitatii: m = Sxi / N
- dispersia esantionului:
S  = S xi - x / n sau S2 = S xi - x n-1
2

- dispersia colectivitatii:
s S xi - m / N
 

Pe baza acestor indicatori se pot determina alti indicatori:

- dispersia mediilor de sondaj de la media generala s x
- abaterea medie patratica a mediilor de sondaj de la media generala, s x ,
denumita si eroare medie de reprezentativitate.
Indicatorii obtinuti la nivelul esantionului pentru a fi estimatori corecti ai
indicatorilor colectivitatii generale, trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
a)      sa fie estimatii nedeplasate, adica valoarea medie a indicatorilor de
sondaj trebuie sa fie egala cu indicatorul corespunzator intregii
colectivitati;
b)      sa fie estimatii consistente, adica indicatorul de sondaj sa convearga
in probabilitate, pentru un volum mare al esantionului, catre
indicatorul teoretic din colectivitatea generala;
c)      sa fie estimatii eficiente, adica sa aiba dispersie minima.
Eroarea medie de reprezentativitate (s x ) se calculeaza distinct pentru fiecare tip
de sondaj cu ajutorul unor formule specifice.