TEME SI TIPURI DE ESANTIONARE

NOTIUNI GENERALE

Prin esantionare se urmareste realizarea unei cercetari reprezentative prin studierea

numai a unei parti din universul cercetarii, care alcatuieste o colectie statistica de unitati.
Populatia - reprezinta totalitatea unitatilor simple sau complexe care formeaza obiectul
cercetarii.
Esantionul - reprezinta o parte sau un numar de elemente ale populatiei totale.
Esantionarea - este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei populatii intregi,
interogand doar cativa indivizi din aceasta.
Un esantion bun:
- ofera posibilitati de determinare a numarului de subiecti necesar;
- specifica probabilitatea ca fiecare individ din populatie, sau fiecare subiect din universul
cercetarii sa poata fi inclus in esantion;
- da posibilitatea estimarii erorii de esantionare;
- permite determinarea gradului de incredere pe care-o putem avea in estimarile populatiei
esantionului.
Reprezentativitatea este o calitate esentiala pe care esantionul trebuie sa o aiba. Ea
consta in capacitatea esantionului de a produce cat mai fidel structurile si caracteristicile
populatiei din care este extras.
Factori care determina sau influenteaza marimea esantionului:
- omogenitatea populatiei, adica gradul in care indivizii sunt asemanatori cu referire la
caracteristicile comunitatii studiate;
- metoda de esantionare;
- timpul, banii si personalul;
- numarul categoriilor prin care vor fi analizate datele;
Un esantion este o parte aleasa a populatiei astfel incat studiul realizat asupra ei sa
genereze concluzii valabile pentru intreaga populatie.

2
 TIPURI DE ESANTIONARE

Esantionarea simpla aleatoare - este procedura cea mai simpla in sensul ca nu

presupune operatii prealabile de grupare a indivizilor sau de repetare a selectiei. Indivizii
componenti ai esantionului sunt alesi uniform si cu o probabilitate identica pentru fiecare.
Exista doua proceduri de esantionare simpla aleatoare:
1. Procedura loteriei sau a "tragerii la sorti"
Acest procedeu consta in extragerea dintr-o urna a unor bile sau jetoane identice reprezentand
elementele populatiei; se extrag bile sau jetoane pana se obtine esantionul de marimea
proiectata.
Acest procedeu are doua variante:
- cu reintoarcerea bilelor sau jetoanelor (sondaj repetat);
- fara reintoarcerea bilelor sau jetoanelor (sondaj nerepetat);
In practica, deoarece este greu de confectionat bile sau jetoane elementele populatiei se
inregistreaza pe cate un cartonas.
Acest procedeu este indicat in cazurile in care se cerceteaza populatii mai restranse.
2. Procedeul tabelului cu numere intamplatoare
Acest tabel se alcatuieste cu ajutorul unei masini de amestecat numere (randomizatoare).
Procedeul e o varianta de selectie probabilistica. Utilizarea tabelelor cu numere aleatoare
consta in extragerea din cadrul populatiei a unitatilor ale caror numere de ordine stabilite
printr-o numerotare prealabila, au fost citite dupa o anumita ordine din tabelul numerelor
aleatoare. Tabelul numerelor aleatoare contine 10 coloane si 100 de randuri (numerotate de la 1
la 10 respectiv de la 1 la 100), deci e compus din 1000 de numere a cate 4 cifre, grupate cate
doua. Citirea numerelor se face de la stanga la dreapta si de sus in jos in ordine crescatoare a
numerelor de ordine ale coloanelor si ale randurilor.

3
 Esantionarea prin stratificare este o procedura probabilistica, care are la baza
urmatoarea idee. Se divide populatia dupa un criteriu A in s clase de efective N1, N2, ...Ns,
care insumate dau efectivul total al populatiei. Subesatioanele provin din cate un strat al
populatiei si sunt proportionale cu marimea stratului respectiv:
n1/N1=n2/N2=...=ns/Ns
Astfel in raport cu caracteristica A esantionul este perfect reprezantativ in sensul ca in fiecare
proportie din esantion reproduce proportia corespunzatoare din populatie:
ni/n=Ni/N
Esantionarea multistadiala (Grupala) se bazeaza pe ideea ca populatia umana poate
fi privita ca fiind formata din indivizii ce apartin unor grupuri in cadrul carora ei se gasesc; la
randul lor aceste grupuri sunt formate din altele mai mici, care si ele sunt formate din altele si
mai mici, si asa mai departe se ajunge la nivelul individului. Astfel intr-un prim stadiu se alege
un esantion de grupuri de rang inalt, apoi de rang 2, iar in final se va alege un esantion de
indivizi care cuprinde intreg efectivul ultimului esantion de grupuri.
Denumirea de "multistadial" provine din faptul ca exista mai multe stadii in alegerea
esantionului final.
Esantionare multistadiala are ca scop reducerea costului si timpului de culegere a informatiei.
"Un esantion multistadial este mai putin reprezentativ, la volum egal decat unul simplu
aleator".
Esantionarea multifazica consta in alegerea unui esantion de dimensiune mare la
nivelul caruia se aplica un instrument de cercetare mai simplu, esantion care se supune unor
operatii succesive de esantionare, rezultand loturi din ce in ce mai mici, carora li se vor aplica
si alte instrumente mai complexe. De exemplu, pe un esantion mare de cateva mii de persoane
putem aplica un chestionar cu numar mic de intrebari folosind modalitati usoare de inregistrare
a raspunsurilor. Un subesantion poate fi supus apoi chestionarii cu un instrument mai
complicat (atat in privinta numarului de intrebari cat si a formelor de inregistrare a
raspunurilor). Din punct de vedere temporal este posibil ca operatiile din diferite faze sa fie
realizate concomitent sau succesiv. In cazul in care culegerea datelor se face concomitent
operatorul de interviu va alege din esantionul mare pentru faza a doua tot al cincilea individ si
apoi, pentru faza a treia tot al zecelea din cei alesi in faza a doua. Avantajul acestui procedeu
este de natura materiala si promptitudine. In cazul in care culegerea datelor se face succesiv o

4
faza ulterioara nu incepe decat dupa ce s-au cules si prelucrat datele din faza anterioara.
Esantionarea pe cote (esantionare nealeatoare) este cea mai cunoscuta si mai
utilizata procedura de esantionare nealeatoare, limitand subiectivitatea operatorilor in alegerea
subiectilor si impunand incadrarea acestor alegeri in anumite cote (indicand frecventele
indivizilor care prezinta anumite insisiri). Daca se cunoaste distributia populatiei dupa un
numar de variabile atunci operatorilor li se va indica sa selecteze indivizii astfel incat
esantionul final sa aiba aceeasi distributie procentuala ca si populatia totala.
De exemplu, sa presupunem ca se cunoaste despre o populatie ca se compune din
52% femei si 48% barbati, iar dupa mediul in care ea locuieste, repartitia e de 60% in mediul
urban si 40% in mediul rural. Daca esantionul propus pentru anchetare vrem sa cuprinda 1000
de persoane, atunci va trebui sa se aleaga:
- 520 de femei si 480 de barbati
- 600 de oraseni si 400 de rurali
Aceste cifre se defalca apoi pe operatori. Daca lucram cu 40 de operatori, care vor realiza
fiecare 25 de chestionare, impartirea se poate face uniform, revenind fiecaruia drept "cote"
urmatoarele cifre:
- 13 femei si 12 barbati
- 15 oraseni si 10 sateni
Cotele pot fi:
- Independente (cand variabilele nu depind una de alta; ex: diviziunea pe sexe nu depinde de
cea pe medii)
- Legate (daca variabilele sunt incrucisate)
Un motiv important pentru care se utilizeaza esantionarea pe cote este ca operatorul de interviu
nu mai e nevoit sa caute o persoana anume, pe care trebuie s-o identifice corect si pe care
trebuie s-o convinga sa raspunda. Aici, operatorul e lasat sa gaseasca el singur persoanele ce
corespund cotelor indicate.
Esantioane fixe (Panel)
Esantioanele fixe sunt esantioane supuse unei investigatii repetate, cu un acelasi instrument
(chestionar) sau cu unele apropiate. Tehnica panel se foloseste atunci cand se urmareste
scoaterea in evidenta a schimbarilor petrecute, in cadrul unei populatii in ceea ce priveste
atitudinile, opiniile, etc.

5
Avantajele pe care le prezinta folosirea unui esantion panel sunt de doua categorii:
a. De accesibilitate:
- facilitati legate de costurile materiale;
- facilitati legate de de selectia si instruirea operatorilor;
- operatorii nu mai trebuie sa convinga persoanele sa participe la sondaj.
b. De cunoastere:
- subiectul are o mai mare incredere in operator;
- nonraspunsurile vor fi foarte rare.
Avantajul principal al esantioanelor fixe este ca inregistrarile facute la doua momente de timp
pe un acelasi lot de indivizi, conduc nu numai la detectarea schimbarilor la nivel de esantion, ci
permit si identificarea persoanelor care prezinta sau nu schimbari de comportament.
Uzura morala a esantionului (conditionarea indivizilor) este una dintre problemele aparute in
cazul esantionarii pe cote. Oamenii, constienti ca vor fi interogati in mod repetat, cu privire la
anumite aspecte ale vietii lor, pot ajunge sa-si schimbe comportamentele in raport cu aceste
probleme si astfel esantionul isi pierde din reprezentativitate.

CONCLUZIE:
Esantionarea intervine in cercetari sociale realizate atat prin ancheta de tipul sondajelor de
opinie, de marketing, de audienta, dar si in studierea documentelor sociale, ca si in diverse cercetari.
Esantionarea este legata de intrebarea „Pe cine inerogam?”

6
BIBLIOGRAFIE:

1) Rotariu, T., Ilut, P. (1999), Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si

practica, Iasi, Editura Polirom
2) Marginenu, I., (1999), Proiectarea cercetarii sociologice, Iasi, Editura Polirom
3) Maria-Ana Georgescu, Florin Ciotea, (2006), Studii sociologice si anchete prin sondaj