Notiunea, Importanta si felurile sondajelor Cunoasterea trasaturilor specifice ale unor colectivitati a distributiilor unitatilor, dupa diferite caracteristici

se realizeaza in conditii obisnuite pe baza cercetaroo valorilor caracteristice tuturor unitatilor lor componente in mod exhaustiv. Daca se va incerca sa se caracterizeze o conectivitate pe baza studierii numai a unei anumite parti reprezentative extrase din cadrul ei, gradul de cunoastere va fi afectat intr-o anumita masura de erori, totusi, practica statistica arata ca in anumite conditii erorile ce se produc nu sunt de mari proportii. Cercetarile prin sondaj urmaresc sa determine in ce masura se poate efectua caracterizarea unei colectivitati generalizand propietatile unei subcolectivitati reprezentative extrase din ea, de exemplu se poate aprecia media si abaterea standard a unei colectivitati cu ajutorul mediei si abaterii standard a subcolectivitatii. Cumparatorii de cereale din toate timpurile pentru a alege marfa de o anumita calitate recurg la o examinare selectiva pe baza unei cantitati mici de boabe luate dintr-un sac formandu-si astfel o imagine asupra intregului sac. Inca un exemplu in mod analog pentru a analiza un balot dintr-o anumita tesatura se recurge la studierea unei bucati sub aspectul finetei tesaturi, modul de imprimare al culorilor, rezistenta la greutati pe unitate de suprafata. Medicul pentru a preciza un diagnostic recurgela cercetari prin sondaj, a unei mici parti din substantele componente ale corpului uman(analiza sangelui, analiza tesuturilor). Este clar ca in exemplele ca cele de mai sus NU trebuie sa se acorde o importanta deosebita alegerii propriu zise a esantionului, deoarece materialele considerate sunt omogene prin natura lor in asa fel incat se poate lua o proba din oricare parte a lor si aceasta va fi reprezentativa. Problema alegeri SUBCOLECTIVITATII(n) se complica in cazul unor colectivitati neomogene, cand o singura proba nu va satisface cerinta de a repreenta intreaga colectivitate. Alegerea va fi mai putin preprezentativa daca se vor selecta probele in mod deliberat cu scopul de a exclude anumite categori de unitati. Desi se utilizeaza de mult timp in utilizarea statistica, metoda sondajelor a fost dundamentata stiintific abia in a doua jumatate a secolului XIX pe baza calcului probabil. Esenta medoderi sondajelor consta in urmatoarele: -se da sau se cunoaste o clectivitate formata dintr-un numar mare de unitati notat

cu N -colectivitatea N trebuie caracterizata statistitc din punct de vedere al caracteristicilpr x, y, .... ,z(functia de repartitie, dispersie, etc.)reprezentate prin variabile aleatore dupa cum urmeaza: x:(x1,x2,x3,...xN) ,y(y1,y2,y3...yN), z(z1,z2,z3,....zN) -din colectivitatea N care face obiectul cercetari se extrage dupa anumite principii o subcolectivitate formata din n unitati (n<N) care trebuie sa reprezinte la scara redusa trasaturile esentiale ale intregii colectivitati N -pe baza studieri detaliate a subcolectivitatii n se cere sa se calculeze colectivitatea N sub aspectul diferitelor caracteristiti Colectivitatea N delimitata in timp, in spatiu si din punct de vedere calitativ poarta denumirea de _colectivitatea generala._Unitatile extrase din cadrul colectivitati generale poarta denumirea de _unitati de selectie_Subcolectivitatea n se mai numeste _subcolectivitatea de selectie_, monstra, esantion sau proba. Colectivitatea generala poate fi formata dintr-un numar finit sau infinit de elemente de exemplu colectivitatea satelor dintr-o tara, colectivitatea cladirilor de locuit dintr-un oras, cartile dintr-o bibleoteca, etc. Toate sunt colectivitati formate din elemente concrete, reale si finite, exemple clasice de colectivitati formate dintr-un numar finit de unitati sunt cele referitoare la evenimentele rezultate din aruncarea unui zar sau a unei monede. Numarul ipotetic ale experimentelor sugestive sugereaza colectivitati infinite. Majoritatea conceptelor statistice matematice s-au eliberat pornind de la colectivitati infinite in corcetarea statistica concreta, se aplica rationamente specifice colectivitatilor infinite unor colectivitati de volum mare dar finite fara ca prin aceasta sa se comita erori importante in cercetare in general cu ajutorul cercetatorilor prin sondaje in cazul unei cercetari.

In sondaj se pot realiza urmatoarele obiective: -estimarea unor valori tipice(media, dispersia sau asimetria, coeficienti de regresie si corelatie) ale colectivitati pe baza informatiilor furnizate de catre un esantion. -determinarea preziziei estimatiilor facute pe baza sondajelor Cei care dispun efectuarea unor cercetari prin sondaje precum si orice

alt utilizator al rezultatelor unor astfel de cercetari trebuie sa nu piarda niciun moment din vedere faptul ca aceste rezultate sunt posibile uneori cu un alt grad de probabilitate dar niciodata ele nu reprezinta certitudini. De multe ori in activitatea unmana cotidiana anumite evenimente sunt posibile intr-un grad atat de inalt incat intodeauna le consideram ca sigure.Alte evenimente sunt atat de nesigure incat intodeuna vom exista sa le luam anumite decizii mai importante pe baza lor. De aceea atat cercetatorii isi pun tot mai des problema: -care este gradul de incredere pe care putem sa-l acordam estimatiilor facute pe baza de sondaj. Cu alte cuvinte se cere sa se determine in conditii probabilistice care este precizia unei estimatii, in ce masura se abate estimatia de la valoarea reala a unei caracteristici dintr-o colectivitate. Prezizarea oricarei estimatii depinde de natura colectivitatii N de modul de constituire a esantionului si de natura estantionului. Representativitatea esantionului Un esantion este reprezentativ pentru o anumita colectivitate daca prezinta la scara redusa aceeleasi trasaturi esentiale ca si colectivitatea generala din care a fost extras: -aceeasi medie -acelasi grad de imprastiere -aceeasi structura

La fel ca orice alta activitate umana cercetarea prin sondaj este afectata de anumite erori: -erori de _inregistrare_ comune tuturor tipurilor de inregistrare statistica si erori de _reprezentativitate_ specifica prin sondaj -erorile de inregistrare sunt determinate de actiunea unor factori intamplatori cum ar fi lipsa de memorie, neatentia persoanelor de inregistrare, etc. -alte erori de inregistrare pot aparea in mod sistematic avand un caracter

premeditat sau nepremeditat ca de exemplu incercarea de a majora sau diminua intentionat marimea unor indicatori ce urmeaza a fi inregistrati. Reprezentativitatea unui esantion se apreciaza cu ajutorul erorilor de reprezentativitate. Eroarea de reprezentativitate se calculeaza ca o diferenta dintre valoarea unui indice simetirc calculat pe baza unui esantion(medie,dispersie)si valoareaaceluiasi indicator calculat pe baza colectivitati generale. Pentru esantioanele "perfect"reprezentative aceste diferente vor fi nule, deci structura esantionului va fi indentica cu structura colectivitatii generale din care provin in cercetarile concrete nu ne putemastepta la acest lucru, reprezentativitatea perfecta fiind un caz ideal spre care se tinde in cercetare dar care practic nu poate fi atins. Erorile de reprezentativitate sunt inevitabile, ele se produc, in orice cercetare prin sondaj si pot fi diminuate prin respectarea intocmai a principiilor de cercetare. Pe baza teoriei, calcului probabilitatilor se poate determina marimea lor probabila. Erorile de reprezentativitate se produc datorita faptului ca nu se asigura tuturor unitatilor statistice din colectivitatea generala, aceeasi probabilitate de a face parte din esantion. Conventional se adminte ca un esantion are o reprezentativitate satisfacatoare daca erorile de reprezentaticitate sunt mai mici sau cel mult egale cu 5%. x-mx*1005% X (are o linie orizondala deasupra ) media de sondaj M media colectivitati generale Dupa cauzele care determina producerea lor, erorile de reprezentativitate pot fi sistematice si intamplatoare. Erorile sistematice sunt determinate de nerespectarea principiilor stabilite pentru constituirea esantionului.Principii ce trebuie sa dea unitatilor din cadrul colectivitatii generale sanse egale de a fi cuprinse in esantion. Erorile intamplatoare sunt determinate de insasi natura cercetarilor prin sondaj depinzand de volumul esantionului, de gradul de imprastiere a variantelor diferitelor variabile in cadrul colectivitatii generale, de metoda de sondaj utilizata ca si metodele de calcul si analiza statistica adoptata pentru reducerea marimi erorilor intamplatoare. Se poate proceda la marimea volumului esantionului care in cazul mentionarii tuturor celorlalte conditii neschimbate duce la micsorarea lor in

mod corespunzator .In general se poate afirma ca marimea erorilor intamplatoare variaza invers proportional cu radacina patrata din volumul esantionului. Tot odata pentru a reduce erorile intamplatoare se poate imparti (stratifica) colecivitatea generala in grupe mai omogene in acest fel eliminandu-se posibilitatea ne includeri in esantion a anumitor grupe importante. In cercetarile statistice longitudinale prin sondaj cum este de exemplu cercetarea nivelului de trai pe baza anchetelor selective este necesar sa se verifice periodic reprezentativitatea esantionului. Pentru aceasta se calculeaza indicatorii sintetici, cum sunt media, dispersia si marimile relative de structura si care se compara apoi cu indicatorii corestunzatori ai colectivitatii generale. Daca diferentele sunt mai mici de 5% si se situeaza intre limitele unui interval probabilistic din inainte stabilit inseamna ca esantionul se mentine in continuare reprezentativ, iar in caz contrat trebuie sa se refaca colectivitatea de selectie.

Avantajele sondajelor Cercetarea prin sondaj constituie uneori singura modalitate posibila de studiere a unei anumite colectivitati. Este vorba de cele cu un volum foarte mare si de cele care prin cercetare, unitatile statistice se distrug. Cercetarea prin sondaje obtine rezultate mai operative si cu cheltuieli mai mici decat in cazul cercetarilor totale scopul principal al unei cercetari prin sondaj este acela de a obtine cu un efect minim un volum maxim de informatii cu privire la colectivitatiile studiate. Tipuri de sondaje: -dupa volumul esantionului sondajele se pot inparti in:- sondaje de volum mare - sondaje de volum redus Sondajele de volum mare presupun luarea in studiu a unui esantion format din cel putin 120 unitati statistice iar cele de volum redus sunt cele cu un esantion mai mic de 30 de unitati statistitce. Primele se utilizeaza in cercetari de afaceri in cercetarile de opinie in cercetarea populatiei umane iar cea de a doua categorie isi gaseste o larga

aplicabilitate mai ales in controlul statistitc al calitatii produsului in timpul desfasurarii procesului de productie. In cazul sondajelor de volum redus nu se pot stabili limite suficient de apropiate pentru estimatiile facute cu privire la diferiti indicatori ai colectivitatii, dar se vericiva daca indicatorul obtinut prin sondaj este semnificativ pentru colectivitatea din care provine esantionul. In aceste cazuri se apeleaza la asa numitele teste de semnificatie. Sondajele de volum mare se impart in sondaje intr-o faza si sondaje in doua sau mai multe faze. Sondajele de volum mare intr-o faza dupa procedeul utilizat pentru constituirea esantionului se pot imparti in : -sondaje aleatoare -sondaje dirijate -sondaje mixte Sondajele aleatorii se obtin prin alegerea in mod intamplator din cadrul colectivitatiiintamplatoare ce vor intra in componenta esantionului. Prin alegerea intamplatorare se intelege ca fiecare unitate a colectivitatii generale are aceeasi probabilitate de a fi extrasa. In aparenta, constituirea unui esantion aleator nu ridica probleme deosebite. In realitate, psihologie demonstreaza ca fiinta umana este prin natura ei predispusa la o alegere care nu este pur intamplatoare obiectiva. De aceea ori de cate ori este posibil sa se identifice si sa se numeroteze unitatile statistice ale unei colectivitati se va recurge la procedeul trageri la sorti sau la utilizarea tabelelor cu numere intamplatoare. In conditiile procedeului tragerii la sorti sau al loreriei se intocmeste cate o fisa de aceeasi marime , greutate, forma si culoare pentru fiecare unitate a colectivitati generale .Pachetul de fise va constituii astfel o reprezentare miniaturala a colectivitati generale in vederea sondajului. Pentru a extrage un esantion de volum "n" din cadrul colectivitatii generale de volum "N" se amesteca bine fisele din pachet si apoi se extrag intamplator "n" fise. Dificultatile ridicate de reprezentarile miniaturale a colectivitatilor si de amestecare a fiselor lor sunt deosebit de mare.In cazul in care volumul

acestuia este foarte mare iar pentru colectivitatile infinite acest tip de sondaj este inaplicabil. Pentru a se evita neajunsurile acestei metode se poat inlocui fisele cu numere intaplatoare cuprinse in asa numitele tabele cu numere intamplatoare sau pe baza unui program de generale a numerelor intamplatoare pe un calculator electronic.Priblema principala ce se pune cu acest prilej este verificarea faptului daca numerele sunt cu adevarat intamplatoare. Ca si metodele de sondaj tip loterie cea bazata pe utilizarea tabelelor cu numere de loterie se poate folosi numai pentru selectii din colectivitati finite. Sondajul dirijat se constituie prin alegerea intentionata a unitatilor din cadrul unei colectivitati generale a carei structura si parametri sunt de regula cunoscuti. Uneori in practica sondajului dirijat poate sa duca la obtinerea unei medii de selectie mai apropiata de media colectivitati generale decat sondajul aleator datorita excluderi constienta de catre cercetatori a unitatilor statistice ale caror valori se abat in mare masura de la grupul mediu dar in general acesta are erori mai mari de reprezentativitate. In general esantioanele dirijate ofera o imagine concludenta a mediei dar cea asupra dispersiei poate fi cu totul necorespunzatoare.Sondajul dirijat se utilizeaza in cercetarea opiniei unde interpretarea persoanelor cercetate are un camp larg de manifestari. Sondajul Mixt imbina avantajele sondajului aleator cu cele ale sondajului dirijat. Forma principala de sondaj mixt este cea a sondajului tipic sau stratificat care se efectueaza prin impartirea colectivitati generale in grupe omogene(straturi,Clase)si apoi se extrage din fiecare grupa dupa anumite principii cate un esantion aleator.

Determinarea marimi esantionului

Determinarea volumului esantionului este pasul esential ce trebuie parcurs inainte de culegerea datelor.Volumul esantionului este desemnat prin numarul unitatilor statistice simple sau complexe ce vor fi prelevate din populatia de referinta de la care se vor inregistra datele de intrare pentru analiza. Analistul trebuie sa decida in functie de mai multi factori care este numarul optim de unitati statistice ce trebuie cuprinse in sondaj pentru ca esantionul sa fie reprezentativ

si rezultatele sale sa se poata extinde asupra populatiei de referinta respectand principiile inferentei statisticei. In conseciinta se pune problema determinarii dimensiunii optime a esantionului care sa asigure indeplinirea obiectivelor sondajului. Contrar simtului comun nu este importanta ponderea esantionului in colectivitatea totala(acesta este doar element de corectie) cat marimea absoluta a acesteia. Fixarea aperiodica a proportiei de sondaj poate conduce fie la supradimensionare fie la subdimensionare. O ratie de sondaj de zeci de procente se dovedeste nesemnificativa. In conditiile unei colectivitati mici dupa cum o pondere chiar mai mica de 1% este suficienta la colectivitatile mari si foarte mari. Volumul optim de esantionare depinde de obtinerea volumului minim care sa asigure o repreznentativitate adevacta a esantionului ce este data de factori de influenta situatiei in afara marimi colectivitati totale si care se refera la structura colectivitatii. Expresiile de calcul a marimi esantionului sunt n=t2*2e2 pentru caracteristici continue n=t2*P(100-P)e2 pentru caracteristitici alternative t-valoarea teoretica corespunzatoare probabilitatii cu care se lucreaza(de regula este de 90%) (sigma) - este abaterea mediei patratica a distributiei caracteristici care sta la baza elaborari esantionului P - procentul in care populatia cercetata poseda carcateristica de esantion E - eroarea limita de reprezentativitate adminsa Datorita faptului ca nu este studiaza intreaga colectivitate estimarea valoarei obtinute(medii, procente) la nivelul esantionului pentru intreaga colectivitate se face cu o anumita eroare. Valoarea reala se afla cuprinsa in limitele determinate de marimea obtinuta la nivelul esantionului + sau - e. In determinarea volumului esantionului se accepta o anumita eraorea cuprinsa intre 1%(foarte rar practicata deoarece necesita esantioane mari) si 5%(pragul de eroare aproape general acceptat decatre expertii in marketing).

Algoritmul de lucru.

la o anumita valoare a lui (sigma) sau P si o valoare impusa a lui e rezulta in mod automat o anumita valoare a lui n.Dificultatea cea mai mare consta insa tocmai in obtinerea informatiilor referitoare la distribuita caracteristica de esantionare, respectiv valorile (sigma) si P. La valorile (sigma)de 0.5 sau P de 50% si -e de 1% rezulta un esantion de 9600 persoane necesare pentru a fi studiate ori de multe ori colectivitatea este mica. Volumul cerut pentru esantion scade vertiginos daca reducem dorinta de rigurozitate si acceptam valori mai mari ale lui P ceeace se si face de regula pentru un nivel ale erorii e de 2% , 3% , 4% sau 5% mentionant constant (sigma) sau P, volumul esantionului se reduce si el la 2400, 1060, 600 si respectiv 394 persoane. In evaluarea gradului de reprezentativitate a cercetatorilor intervin si alte elemente care se refera la aplicarea corecta a tuturor cerintelor de intocmire a esantionului a corectiilor cerute de schema de esantionare de dispersia spatiala a populatiei de selectare subiectilor si de aratarea efectiva a acestora. Urmatoarele principii trebuiesc respectate pentru evaluare: -aplicarea esantionarii la colectivitatile de populatiei reclama, asigurarea unui numar minim de persoana(e) care sa permita un grad acceptabil de reprezentativitate. -marimea colectivitatii totale intervine doar ca element de corectie factorul de corectie fiind N-n/N-1 cu care se micsoreaza valoarea -n a volumului esantionului deja obtinuta. Valoarea raportului se aproapie de 1 in cazul in care N este un numar mare. Atunci cand studiem colectivitati relativ mici(sub 500 persoane)nu se pot determina esantioane reprezentative dupa regulile numarului mare si ar trebui sa se ia in considerare cerintele suplimentare ale esantioanelor mici.Cand suntem in imposibilitatea construiri esantioanelor reprezentative este populatiei dar care nu ne permit sa generalizam rezultatele la ansamblul colectivitatii.In practiva se mai face de o metoda mai rapida de determinare a marimi esantionului care pleaca de la volumul colectivitatii totale N fara a mai lua in considerare caracteristicile populatiei. Aceasta este expresia Taro Jamane n= N/a+N*e2 Efectuarea unor calcule simple ne indica si de aceasta data ca volumul esantionului obtinuta nu reflecta variatiile marimi colectivitati totale.Se constituie anumite praguri peste care -n nu mai creste oricat de mult ar creste N

N 500 1000 5000 10000 100000 1000000 10000000

n pentru e=5% 222 285 370 384 398 399 399

n pentru e=3% 345 526 909 1000 1099 1109 1110

n pentru e=1% 476 909 3333 5000 9090 9900 9990

Marimea esantionului depinde de numerosi factori controlabili si necontrolabili pentru cercetatori: -Gradul de exactitate cu care se doreste sa se estimeze caracteristicile populatie de referinta, marimea erorilor de sondaj legea numerelor mari si nu in ultimul rand bugetul disponibil.Perioada de timp avuta la dispozitie si resursele de personal de care se dispun. In practica se opereaza cu esantioane de Volum redus(pentru care se foloseste la estimarea erorilor legea repartitiei student) si esantioane de volum normal(pentru care se foloseste legea de repartitie Raplace) In functie de gradul de omogenitate a colectivitati.Un alt factor de inflenta la stabilirea esantionului este dar de faptul ca sondajul in general urmareste rezultate privitoare la mai multe caracteristici.Un esantion suficient de mare pentru estimarea intervalului de incredere pentru o caracteristica poate sa fie insuficient pentru o alta caracteristica. In cazul sondajelor stratificate se estimeaza marimea esantionului pe fiecare strat si prin insumare rezulta esantionul pe totalul populatiei.

Niveluri de masurare statistica .scale statistice

Fenomenele de piata difera prim marime ,forma ,fregventa intensitate de manifestare caracterul de dependenta sau de independenta.Ca rezultat anumite variabile ce caracterizeaza un fenomen de piata pot fi masurate direct cantitativ iar altele pot fi inregistrate ca variabile calitative exprimate prin cuvinte. Cuantificarea implica izolarea masurarea in forme comparabile si inregistrarea elementelor unei populati de consumatori sau bunuri prin caracteristici statistice. Operatiunea de cuantificare se indentifica cu operatiunea de scalare si consta intr-un set de reguli de atribuire a unei valori cu ajutorul scalelor. Pentru analiza statistica este necesara exprimarea numerica a tuturor variabilelor inclusiv a celor calitative . O categorie speciala de variabile calitative este cea a variabilelor de atitudine, opinie,

preferinte, comportament denumite variabile de atitudine. La baza metodelor clasice si moderne de scalare se afla notiunea de atitudine, definita ca o variabila latenta ce nu poate fi evidentiata in mod nemijlocit ci numai prin anumiti indicatori de preferinta opiinionari. Aceasta variabila este unidimensionala atitudinile individuale se plaseaza pe o axa continua de la o pozitie nefavorabila pana la una favorabila, trecand printrun punct neutru corespunzator celor ce nu s-au format inca o opinie.Procedura de culegere a datelor reprezinta o conditite esentiala ce trebuie realizata pentru asigurarea indepliniri obiectivelor cercetarii de piata. Procedura urmeaza dupa definirea populatiei statistice si stabilirea variabilelor ce urmeaza a fi inregistrate despre aceasta. Datele statistice reprezinta valorile numerice obtinute prin observare directa pentru o variabila cantitativa si numerele asociate categoriilor variabilelor calitative care pot fi ierarhizate. In cazul variabilelor calitative neierarhizate datele statistice vor fi frecventele asociate fiecarei categori. Fiecare variabila poate fi masurata cu diferite niveluri de masurare denumite scale . Exista patru tipuri de scale conventionale: -nominala este caracterizata prin simboluri folosite pentru a reprezenta posibile categori ale variabilelor. Aceste simboluri permint regruparea exclusiva a populatiei in vase diferite fara a stabili o ordine intre acestea. Simbolurile numerice au ca unic scop atribuirea de etichete categoriilor sau claselor variabile. Scala nominala exprima apartenenta elementelor la o singura categorie. Este caracterizata de identitate. Scopul sau este de identificare si nu de evaluare cantitativa. Exemple de variabile masurate cu ajutorul acestei scale : genuri, statutul marital, ocupatia, profesia, culorile, etc. -Oridinala este caracterizata de utilizarea simbolurilor numerice pentru exprimarea diferitelor categori permitand gruparea unitatilor de observare in clase ca la scala nominala si in plus ierarhizarea si ordonarea acestora permitand stabilirea clasei minime si maxime. Exemple de variabile potrivite a fi masurate pe scala oridinala : clasa sociala, opinia consumatorului, preferintele clientilor, atitudini, comportamente -De interval permite gruparea unitatilor in clase ordonarea acestora si identificarea distantelor intre clase. Pentru scala de interval este caracteristic raportul dintre doua puncte de pe scala independent de punctul de origine ales si de unitatea de masura. -De raport implica in plus fata de cea de interval existenta unei origini fixe, un punct zero. Exemple de variabile masurate pe aceasta scala: lungimea,

inaltimea, greutatea, pretul si venitul. Chestionarele Chestionarul este cel mai utilizat instrument de culegere a datelor primare folosit in cercetarea efectuata pe teren format dintr-o corectie de intrebari la care urmeaza sa raspunda persoanele cuprinse in esantion reprezentand un fel de plasa flexibila ce colecteaza datele cautate si le filtreaza pe cele nesemnificative. Pentru pregatirea unui chestionar, cercetatorul trebuie sa stabileasca ce intrebari va cuprinde in functie de oboectivul si programul sondajului, ce forma vor avea acestea, cum vor fi formulate si in ce ordine vor fi puse . Daca un chestionar este bine intocmit el repreznta baza succesului unui proiect de studu al pietei. Cand chestionarul prezinta deficient, informatiile corectate fiind incomplete, irelevante, tendentioase fara a putea fi corectate prin metode de analiza ulterioare, este necesara intocmirea unui nou chestionar si proiectarea unui alt sondaj. Un chestionar eficient trebuie sa indeplineasca anumite conditii: Sa fie cat mai scurt si simplu cu putinta dar sa cuprinda intrebari cu privire la toate datele relevante, predefinite in sondajul programulul; Sa asigure raspunsuri cat mai complete;

Sa evite inregistrarea datelor nesemnificative si a celor deja culese stocate anterior in bancile de date; Sa usureze intelegerea cerintelor intrebarilor de catre intervievati;

Sa contina intrebari filtru si de control care sa permita identificarea subiectului intervievat cu exigentele de reprezentativitate a esantionului; Sa faciliteze controlul, prelucrarea analiza datelor statistice si interpretarea rezultatelor. Una din regulile non formale, ale realizari unui chestionar este sa se potriveasca cu mediul studiat. Niciodata un chestionar administrat prin telefon nu va putea asigura evaluarea reactiei consumatorului la o noua culoare sa unui produs de exemplu. Intodeauna se recomanda ca orice chestionar indiferent de suportul sau sa fie insotit de o scrisoare prin care sa se explice persoanei alese sa faca parte din esantion, de ce a fost aleasa, respectarea anonimatului si confidentialitatii raspunsurilor. Oferirea de informatii referitoare la studiu obiectivele sale si posibilele decizii ce vor urma ajuta la obtinerea de raspunsuri cat mai complete si duce la evitarea ignorarii chestionarului de catre potentialul respondent.

O regula importanta este cea a dublului S , chestionarulu trebuie sa fie cat mai SCURT si cat mai SIMPLU. Niciodata un chestionar prea lung cu prea multe intrebari nu va aduce mai multa informatie fata de doua chestionare scurte din contra. O medoda de a determina lungimea eficient a unui chestionar este ca cel ce l-a elaborat sau membri echipei care l-au construit sa raspunda individual la intrebarile cuprinse. Daca nu se plictisesc e posibil ca acel chestionar sa nu fie prea lung.

Constructia chestionarului Pentru o cercetare structurata, intrebarile sunt precis stabilite si aranjate intro ordine prestabilita. La constructia chestionarului trebuie sa se pargurga urmatorii pasi: Pasul 1-Determinarea informatiei specific necesare si modul sau de utilizare. Pentru analiza vor fi utilizate metode de tabelare simple, procedeee statistice cum ar fi analiza de regresie sau analiza factoriala Pasul 2-Selectarea proceduri de intervievare. Aceasta este legata de unele elemente cheie cum ar fi tipul datelor cautate, tipul persoanelor ce vor fi intervievate si pozitia acestora in cadrul organizatiei Pasul 3-Selectarea continutului intrebarii. Este bine de stiut daca cei ce raspund la intrebari au acces la informatia necesara pentru a da un raspuns correct. Totodata trebuie sa se tina seama de fapt ca oamenii pot avea tendinta sa micsoreze varsta si consumul de alcool in schimb sa isi exagereze pregatirea, lectura, mersul la biserica. Intr-un chestionar se intalnesc doua mari categori de intrebari dupa continut, factuale si de opinie, care pot fi utilizate in functie de metoda de culegere a datelor folosite. Intrebarile factuale privesc fapte, realizari, ele sunt ca exemplu cele privind forma de propietate, provenienta capitalului, venituri, cheltuieli, etc. In domeniul intrebarilor de opinie, problemele sunt mult mai complexe si implicit mai dificil de evitat si corectat. Opinia unei persoane asupra unei anumite probleme, are anumite laturi de exemplu : un mamager poate fi deacord cu afirmatia angajatii mei pot sa participle la cursuri de perfectionare si instruire in timpul orelor de serviciu deoarece acest lucru le va imbunatati eficienta in viitorgandindu-se la angajatii altui department sau birou si poate fi impotriva acestei afirmatii daca se gandeste la propri sau subaltern. Raspunsul primit va depinde de acel aspect al problemei care prevaleaza in mintea interlocutorului.

Forte posibil sub influenta formularii intrebarii sau a contextului creat de intrebarile anterioare. Strans legata de acest aspect este problema intensitatii opiniei. Despre orice subiect dat, unele persoane au sentimente puternice altele sunt indiferente sau neinteresate, unele au opinii stabile si coerente altele au atitudine extreme de mobile Pasul 4 - Selectarea tipurilor generale de intrebari dupa forma lor de prezentare. Dupa forma lor intrebarile se grupeaza in: a. Intrebari deschise b. Intrebari cu raspunsuri precodificate c. Intrebari multi-optiune d. Intrebari dihotomice Intrebari deschise .Subiectul chestionat poate raspunde acestor intrebari cu propiile cuvinte si poate exprima orice idee sugerata de intrebare, raspunsul poate fi scurt sau extins. O slabiciune a acestui tip de intrebare, este ca cel ce raspunde poate interpreta gresit tipul informatiei cautate. De asemenea pot aparea dificultati la codificarea ulterioara a raspunsurilor si la prelucrarea primara a datelor ce se face in acest caz manual. Intrebarile deschise acorda mai multa importanta raspunsurilor persoanelor cu un anumit nevel de educatie, medie si peste medie, deoarece acest grup este mai articulat in gandire si poate comunica mai eficient ideile. Intrebari cu raspunsuri precodificate Raspunsurile sunt incadrate intr-o variant codificata anterior desfasurari intrebarilor de catre operator. Numarul variantelor este limitat la maxim 12 variante Intrebari multi-optiuni. In acest caz se ofera subiectilor, un numar de alternative specific din care pot alege unul sau mai multe raspunsuri. Acest tip de intrebare da posibilitatea obtineri unor raspunsuri rapide si eficiente. Elaborarea machetelor de prelucrare a datelor inregistrate este mult simplificata si raspunsurile alternative ghdeaza subiectul spre tipul general de raspuns asteptat. Un aspect nedorit al acestui tip de intrebare este faptul ca raspunsurile pot fi polarizate datorita ordini alternative. Aceasta poate fi evitata prin alternarea variantelor in lista de raspuns in diferitele seturi de chestionare. Daca raspunsurile posibile au forma cantitativa, managerii indecisi tind sa selecteze numelele de mijloc mai degraba decat extremele. In situaita in care literele a.b.c.d. etc. sunt utilizate,sa observant statistic ca persoanele indecise aleg in marea majoritate a cazurilor variant cu litera a. aceasta fiind asociata mental cu cea mai inalta performanta sau cele codificate cu vocale in defavoarea celor codificate cu consoane.

Intrebarile dihotomice O intrebare dihotomicca sau binara este o forma binara a unei intrebari multi optiune unde exista doar doua posibilitati de alegere : DA sau NU. Aproape in totdeauna trebuie inclusa in chestionar si o a3a varianta de rapsuns : NU STIU sau ALTCEVA. Chestionarele care incep cu o intrebare dihotomica doresc sa identifice de la inceput persoanele potrivite sa faca parte din esantion. Pasul 5 Alegerea tipului de scale. Pentru a aborda analiza si evaluarea atitudinilor,opiniilor. Pentru a analiza datele calitative, independent si mai ales in interdependenta cu alte variabile, precum si pentru a identifica factori ce sunt influentati sau care influenteaza asemenea variabile se utilizeaza analiza scalar. Analiza scalar permite esalonarea si ierarhizarea atitudinilor Pasul 6 Decizii aspupra redactarii intrebarilor. Anumite aspect ale formulari intrebarilor sunt deosebit de interesante in studiile de marketing bazate pe sondaje si anume: a. Intrebarile cu caracter general este recomandat sa fie eliminate

b. Limbajul trebuie sa fie simplu, clar, fara ambiguitati. O serie de cuvinte trebuie inlocuita cu alternative mai simple, de exemplu: a cominica cu a informa, a acorda asistenta cu a ajuta , a initia cu a incepe, major cu esential, etc c. altceva d. Intrebarile ambigue trebuie evitate, pentru ca fiecare va percepe Intrebarile vagi nedefinite sufficient, furnizeaza raspunsuri vagi

e. Intrebarile tendentioase, adica cele care prin continut structura sau formulare sungereaza intervievatului un anumit raspuns, vor trebui evitate f. Intrebarile prezuntive, trebuie sa lipseasca din chestionar, intru- cat intrebarile nu ar trebui sa aibe la baza presupuneri Pasul 7 Decizii asupa intrebarilor. Intrebarile trebuie sa se inlantuie intr-o ordine logica care sa nu afecteze gradul de concentrare al intervievatului si nici pe cel al operatorului de interviu. Pasul 8 Maximizarea atractiei si utilitatii chestionarului. Chestionarele trebuie sa fie attractive visual si destul de scurte pentru a nu plictisi persoana intervievata. Intrebarile ce se refera la tipul serviciului sau produsului sunt plasate in prima parte a chestionarului. Cei mai multi intervievati sunt interesati sa vorbeasca despre gusturile si stilul de viata, de aceea se recomanda utilizarea de scale amuzante, cartoane colorate si toate acestea inaintea sectiunii

intrebarilor de clasificare, acestea de obicei trezind suspiciunea subiectilor. Intrebarile personale dificile se plaseaza de regula la sfarsitul chestionarului. Se recomanda ca operatorii sa invete intrebarile pe derost pentru a nu fi nevoiti sa le citeasca in timpul interviului si astfel interviul va parea mai mult o discutie libera. Pasul 9 Organizarea unui pre-test.care este un studio pilot de testare a eficientei chestionarului observand-se din analiza pe un esantion foarte mic a posibilelor polarizari ale raspunsurilor, acestea putand fi usor remediate. Pasul 10 Redactarea ghidului si instructiunilor de folosire a chestionarului. Ghidul trateaza posibilele probleme ce pot aparea dealungul desfasurarii interviurilor si ofera posibile solutii pentru rezolvarea lor.