Etapele realizării unei demers științific de cercetare

ATENTIE! Exemplele date sunt pentru a orienta munca, nu pentru

a le transcribe in proiect; nu se puncteaza daca in proiect copiati
exemplele!
a. Identificarea problemei de cercetare
- Întrebările de cercetare reformulează scopul și obiectivele studiului; acestea sunt:
formulate sub forma de întrebare, sintetice și testabile.
EXEMPLE DE PROBLEME:
“Cum percep cadrele didactice din învățământul preșcolar recentele schimbări în
conceptualizarea și organizarea curriculumului?”
„Cum influențează percepția cadrelor didactice față de recentele schimbări în
conceptualizarea și organizarea curriculumului experiența profesională?”
„Cum influențează stresul zilnic relațiile dintre părinți și copii?”
„Care este atitudinea cadrelor didactice cu privire la integrarea unor aspecte de educație
emoțională în cadrul orelor de matematică?”

b. Stabilirea scopului și obiectivelor cercetării

 Scopul unei cercetări
- finalitatea generală a cercetării, rezumă intențiile cercetătorului privind studierea
problemei de cercetare.
- subliniază conceptele importante ale studiului și relațiile dintre acestea.
- descrierea problemei de cercetare, investigarea unei relații cauzale dintre diverse
elemente ce definesc problema sau către stabilirea unei asocieri între acestea.
EXEMPLE DE SCOPURI:
“Acest studiu vizează studierea percepțiilor cadrelor didactice din învățământul
preșcolar cu privire la recentele schimbări în conceptualizarea și organizarea
curriculumului, analizând totodată relația dintre aceste percepții și experiența
profesională.”

 Obiectivele unei cercetări detaliază scopul acesteia, stabilind coordonatele principale ale
studiului. Ele derivă din scop, precizând în manieră operațională informațiile ce urmează
a fi obținute prin realizarea studiului.
EXEMPLE DE OBIECTIVE:
“Ob1: Determinarea percepțiilor cadrelor didactice cu privire la finalitățile,
conținuturile și strategiile didactice sugerate de noul curriculum pentru învățământului
preșcolar;
Ob2: Investigarea influenței experienței profesionale asupra percepțiilor cadrelor
didactice privind noul curriculum pentru învățământul preșcolar.”

c. Formularea ipotezelor
 Ipotezele cercetării reprezintă
- afirmații care descriu relațiile dintre variabilele studiului

1
 - răspunsuri anticipate ale cercetătorului la întrebările studiului, pornind de la
informații obținute din cercetări anterioare, din teorii care fundamentează
investigația respectivă, din studii exploratorii prealabile.
EXEMPLE DE IPOTEZE
„Există o relație pozitivă semnificativă între inteligența emoțională a elevilor și
performanțele lor școlare.”
„Există diferențe de gen în privința inteligenței emoționale la copiii de clasa a IV-a.“
„Absența părinților (părinții plecați în străinătate) influențează negativ starea de bine a
copiilor.“
„Absența părinților (părinții plecați în străinătate) corelează pozitiv cu anxietatea și
depresia la adolescenți.“
“Experiența profesională influențează percepțiile cadrelor didactice asupra
schimbărilor curriculare.”

d. Identificarea variabilelor (tipuri și nivele)

 variabilă reprezintă un concept, o caracteristică, un construct ce poate fi măsurat (poate
lua cel puțin două valori).
Ex: Vârsta, genul, mediul de proveniență, experiența didactica a profesorilor, stima de sine
a elevilor, motivația, rezultatele elevilor la un test de cunostințe etc.
 În funcție de relațiile care se stabilesc între ele variabilele pot fi:
- Variabile independente (VI) sunt acele caracteristici despre care se presupune că
pot influența alte caracteristici, care se constituie în variabile dependente.
- Variabile dependente (VD) sunt variabilele care sunt influențate (dependente) de
alte variabile (independente).
-
EXEMPLE DE VARIABILE
Exemplul A:
Variabile independente
Vi.1.Genul biologic (cu două nivele, cu eșantioane independente, grupe separate de
subiecți)
- masculine
- feminine
Vi. 2. Tipul de ataşament (cu două nivele, cu eșantioane independente, grupe separate de
subiecți)
- insecurizant
- securizant
Variabile dependente:
Vd. 1. Percepţia elelvului faţă de relaţia de prietenie cu cel mai bun prieten din clasă;
Vd. 2. Percepția profesorului față de relația cu elevul.

Exemplul B
Variabile independente
Vi.1.Genul biologic (cu două nivele, cu eșantioane independente, grupe separate de
subiecți)
- masculine
- feminine

2
 Vi. 2. Tipul muzică ascultată (cu două nivele, cu eșantioane perechi, toți subiecții trec
prin ambele condiții de experiment)
- intrumentală (fără solist)
- cu solist
Variabile dependente:
Vd. 1. Timpul de rezolvare a unei probleme de logică

Exemplul C
Variabile independente
Vi.1.Momentul zilei (cu două nivele, cu eșantioane perechi, toți subiecții trec prin ambele
condiții de experiment)
- dimineața
- seara
Vi. 2. Tipul muzică ascultată (cu două nivele, cu eșantioane perechi, toți subiecții trec
prin ambele condiții de experiment)
- intrumentală
- vocal instrumentală
Variabile dependente:
Vd. 1. Timpul de rezolvare a unei probleme de matematică

e. Realizarea design-ului de cercetare/planului de cercetare (structura generală a

cercetării)
 Trei aspecte ale experimentului joacă un rol important în realizarea design-ului:
a. numărul de variabile independente,
b. numărul condiţiilor de tratament necesare unei bune testări a ipotezei
experimentale
c. dacă sunt folosiţi aceeaşi sau diferiţi subiecţi pentru fiecare din condiţiile de
tratament.
 NU apar precizate variabilele dependente în design-ul de cercetare!

EXEMPLE DE DESIGN-URI/PLANURI EXPERIMENTALE SAU DE CERCETARE

Exemplul A
Design de cercetare, de tipul 2x2, cu eșantioane independente

Exemplul B

3
 Design de cercetare, de tipul 2x2, mixt

Exemplul C

Design de cercetare, de tipul 2x2, cu eșantioane perechi

f. Descrierea metodei (participanții, instrumentele, procedura)

 Participanți (se prezintă caracteristicile genrale ale lotului de subiecți care participă la
studiu: număr, gen , vârstă, media vârstei, mediu, alte date relevante pentru studio)

EXEMPLU DESCRIERE LOT DE SUBIECȚI:

„La studiu au participat un număr de 44 de mame cu vârste între 27 şi 50 de ani (M =
37.02, AS = 5.44) şi copiii acestora (N = 44), cu vârste între 5 şi 14 ani (M = 8.47, AS =
2.42). Alte date referitoare la lotul de subiecţi care au participat la studiu sunt: 65%
dintre copii sunt de gen masculin, iar 35% sunt de gen feminin; 80% dintre participanţi
sunt din mediul urban, iar 20% trăiesc în mediul rural; 41 dintre mamele participante
sunt căsătorite, iar 3 sunt divorţate. În funcţie de nivelul de studii absolvit, mamele
participante se distribuie astfel: 18% – gimnaziu, 34% – liceu, 10% – studii postliceale,
34% – studii universitare, 4% – studii postuniversitare. În funcţie de diagnosticul
copilului participanţii au fost grupaţi în trei grupe: Tulburări de Spectru Autist (TSA, n =
15), Deficienţă Mentală (DM, n = 16), fără dizabilităţi (n = 13).”

4
 „Cercetarea constatativă s-a realizat pe un lot delimitat aleator (selecție aleatoare
simplă), de 120 subiecți, dintre care 61 sunt de gen masculin şi 59 sunt de gen feminim, cu
vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani, media vârstei lor fiind 13.60. Toţi subiecţii sunt
implicaţi în echipe sportive organizate, de cel puţin un an de zile, asigurând, astfel, un
grad mare de familiaritate între coechipieri, dar şi între membrii echipei şi antrenor.
Aşadar, analizele cercetării s-au realizat pe baza rezultatelor obţinute de la 8 echipe
sportive: 4 echipe de fete ( două echipe de hadbal, o echipă de volei, o echipă de baschet)
şi 4 echipe de băieţi (două echipe de fotbal, una de handbal şi una de volei). Au fost
chestionaţi şi cei 8 antrenori ai echipelor sportive.

 Instrumente (se precizează dacă s-au utilizat chestionare demografice pentru identificarea
datelor precum vârsta, genul, mediul, venit, studii etc; se prezintă fiecare instrument
folosit pentru evaluare, precizându-se autorii, anul realizarii, conținutul instrumnetului,
exemple de itemi; se prezintă și alte mijloace care s-au utilizat în realizarea cercetării –
planșe, jetoane, jucării etc)

EXEMPLU DESCRIERE INSTRUMENT:

“Scala de Exprimare a Furiei pentru Copii (Anger Expression Scale for Children –
AESC). Acest instrument este alcătuit din 26 de itemi, la care se poate răspunde alegând
una din cele patru variante: aproape niciodată, uneori, adesea şi aproape întotdeauna.
Itemii scalei au fost concepuţi astfel încât să reflecte Furia ca trăsătură, precum şi
caracteristici ale exprimării furiei şi controlului: Exprimarea Furiei / Furia în exterior,
Furia în interior / Ostilitatea, Controlul furiei / Reprimarea. Scala este destinată evaluării
copiilor cu vârsta între 7 şi 17 ani.”

“Behavior Coding Scheme (BCS) (Hauck, Fein, Waterhouse & Feinstein, 1995) a fost
dezvoltat pentru a analiza comportamentul social al copiilor. Iniţierea socială a fost
definită ca situaţia în care copilul începe o nouă secvenţă socială, distinsă de secvenţa de
activitate anterioară. Iniţierile specifice au fost combinate în categorii mai mari: pozitive,
negative, nivel redus, atragerea atenţiei, evitare. Astfel, comportamentele de iniţiere a
activităţii sociale evaluate prin cinci subscale sunt: a) iniţieri pozitive (oferirea afecţiunii,
oferirea de informaţii, formule de salut, iniţierea jocului, atragerea atenţiei, cerere de
ajutor verbal şi non-verbal); b) iniţieri negative (agresivitate, provocarea); c) iniţieri la
nivel scăzut (imitaţie, ecolalia, privire, deplasare în proximitate, contact fizic neutru,
interacţiune ritualizată); d) iniţieri de solicitare a atenţiei (solicitare verbală şi non-
verbală a atenţie); e) evitare (evitarea privirii, îndepărtare). Pentru analizele studiului
prezent s-au utilizat subscalele iniţieri pozitive (itemii 1-10), iniţieri la nivel scăzut (itemii
13-18) şi iniţieri de solicitare a atenţiei (itemii 19-20). Itemii specifici comportamentelor
de iniţiere negativă şi ale comportamentelor de evitare au fost eliminaţi pentru obţinerea
unei consistenţe interne optime. Astfel, a fost calculat un alpha Cronbach pentru întreg

5
 instrumentul (.88), dar şi pentru fiecare subscală utilizată: iniţieri pozitive (.81), iniţieri
reduse (.69), iniţieri de solicitare a atenţiei (.63). Pentru analiza datelor s-a utilizat scorul
general al instrumentului. Un scor ridicat semnifică un nivel ridicat al comportamentelor
de iniţiere socială, iar un scor scăzut semnifică un nivel scăzut al comportamentelor de
iniţiere socială. În plus, a fost obţinut acordul de utilizare a scalei de la autor.
Alte materiale utilizate în desfăşurarea procedurii de cercetare au fost: cărţi de poveşti cu
imagini, jucării, jetoane, cuburi, camera video.”

 Procedură (se descrie fiecare acțiune realizată cu privire la recrutarea participanților,

desfășurarea exeprimentului, colectarea datelor)
EXEMPLU DESCRIERE PROCEDURĂ
„Participanții la studiu au fost recrutați dintre studenții căsătoriți de la Universitatea
“Ștefan cel Mare” din Suceava, înscriși la programele de licență și continuare de studii la
Facultatea de Științe ale Educației. La rândul lor, studenții participanți au căutat alte
cupluri dispuse să participe la cercetare. Subiecții au primit setul de chestionare acasă și
au fost rugați să le completeze fără a se consulta cu soțul/soția. Pe lângă setul de
chestionare de completat, fiecare participant a primit o descriere a studiului și o fișă de
consimțământ informat, pentru exprimarea acordului de participare la cercetare. În final
am primit 490 de chestionare; dintre acestea au fost eliminate chestionarele incomplete,
cele completate doar de către un partener sau cele în care răspunsurile subiectului au fost
incongruente. Am eliminat în total 60 de chestionare.”

“În primă fază, s-a luat contactul cu antrenorii echipelor care şi-au dat acceptul pentru
desfăşurarea cercetării în cadrul echipei. Tot antrenorii au fost cei care au furnizat o listă
cu numele tuturor sportivilor din echipă pentru ca în faza următoare aceste liste să fie
completate de subiecţi.
În etapa desfăşurării propriu-zise a studiului, întâlnirea cu participanţii a avut loc în
timpul unei sesiuni de antrenament, iar completarea chestionarelor s-a desfăşurat în
prezenţa investigatorului. Sportivii au fost rugați să citească cu atenție consemnul și să
marcheze cifra care descrie cel mai bine măsura în care comportamentele sau atitudinile
expuse, li se potrivesc. De asemenea, ei au fost instruiţi să completeze testele fără a se
consulta cu colegii de echipă, încercând, în acelaşi timp, să fie cât mai sinceri. Subiecții
au fost asigurați de confidențialitatea răspunsurilor lor, subliniindu-se ideea că aceste
rezultate vor fi utilizate strict în interes științific.
Durata completării chestionarului a fost estimată a fi de maxim 30 de minute, fiecare
participant reuşindu-se să se încadreze în acest interval de timp.”

g. Rezultate (se prezintă analizele statistice utilizate pentru prelucrarea datelor, rezultatele
obținute și dacă ipotezele au fost sau nu confirmate de rezultatele obținute)

6
 Datele trebuie analizate şi interpretate pentru a determina dacă ipoteza formulată este
susţinută. Analiza statistică a datelor permite acceptarea sau respingerea ipotezei de
cercetare. Cercetătorii trebuie să decidă care sunt analizele statistice potrivite pentru
analiza datelor obţinute. Folosind metode statistice adecvate se poate obţine o mai bună
validitate şi semnificaţie a rezultatelor. Testele statistice sunt determinate de tipul datelor
obţinute în experiment. Pe baza metodelor statistice putem determina dacă diferenţele
dintre grupe sunt reale (fundamentate statistic) sau accidentale (datorate întâmplării). Dacă
obţinem o diferenţa demnă de încredere între grupele experimentale putem considera că
aceasta se datorează tratamentului experimental, deoarece rezultatele au fost prezise de
ipoteză, iar ipoteza a fost susţinută de date. Când o ipoteză este susţinută de date, creşte
probabilitatea ca ipoteza să fie confirmată (aceasta este probabil adevărată). Dacă
rezultatele grupelor experimentale nu diferă sau diferă în alt sens decât cel acceptat,
ipoteza nu este susţinută de date şi putem concluziona că ipoteza nu este confirmată (este
probabil falsă). După analiza datelor cercetătorii trebuie să interpreteze rezultatele şi să
specifice exact semnificaţia acestora.

EXEMPLU DE REDACTARE A REZULTATE

“În prelucrarea datelor obținute s-a folosit metoda Anova Univariată, pentru a analiza
efectele celor două variabile independente: genul biologic ( cu două nivele : feminin și
masculin) și ataşamentul (cu doua nivele: insecurizant şi securizant), asupra variabilelor
dependente: relaţia de prietenie a subiectului cu cel mai bun prieten din echipă. Această
metodă permite calcularea efectelor principale ale fiecărei variabile independente
asupra variabilei dependente, indiferent de acțiunea celeilalte variabile independente,
precum și măsurarea efectului de interacțiune, adică influența combinată a două sau mai
multe variabile independente asupra variabilei dependente.

Ipoteza1: Genul biologic reprezintă un factor ce influenţează evaluarea relaţiei cu cel mai
bun prieten din echipă, în sensul în care fetele sunt cele care percep aceste relaţii ca fiind
mai favorabile, comparativ cu percepţia băieţilor despre aceste relaţii (efectul principal
al genului biologic asupra relaţiei de prietenie cu cel mai bun prieten din echipa)
În urma analizei se obţine o notă F semnificativă şi se observă că există un efect
principal al variabilei gen biologic asupra relaţiei de prietenie cu cel mai bun prieten din
echipă, F(1.107) = 5.90, p = 0.017.
Apar diferenţe semnificative (M dif = 4.710; p = 0.017) din punctul de vedere al
relaţiei de prietenie cu cel mai bun prieten din echipă între subiecții de gen feminin ( M =
83.85) și subiecții de gen masculin (M = 79.14). Astfel, fetele obţin un scor semnificativ
mai ridicat referitor la relaţia de prietenie cu cel mai bun prieten din echipa sportivă,
comparativ cu băieţii, care obţin un scor mai slab.

7
 În concluzie, subiecţii de gen feminin evaluează relaţia cu cel mai bun prieten din
echipă ca fiind mai favorabilă, decât o evaluează subiecţii de gen masculin. Așadar,
ipoteza 1 se confirmă”

h. Discuții și concluzii (reprezintă o parte substanțială în raportul științific redactat;

surprinde o etapă de interpretare a rezultatelor obținute prin raportare la studiile anterioare
și literatura în domeniu, analizarea măsurii în care rezultatele obținute pot fi generalizate)
EXEMPLU DE FRAGMENT PENTRU REDACTAREA DISCUȚIILOR
„Cercetarea de bază, de la care s-a iniţiat studiul prezentat, este cea a lui Carr (2009),
care ajunge la concluzia că stilul de ataşament pe care tânărul l-a fixat faţă de părinte,
încă din prima copilărie, are o legătură semnificativă cu experienţele relaţiei de prietenie
dintre sportivi. Un stil de ataşament securizant faţă de părinte, corespunde cu o relaţie
pozitivă şi agreabilă faţă de cel mai bun prieten din echipă, faţă de întreaga echipă, dar şi
cu o relaţie agreabilă privită din perspectiva antrenorului şi a tuturor coechipierilor.
Toate aceste perspective ale cercetărilor anterioare sunt confirmate şi de
rezultatele studiului prezent, realizat pe un lot de adolescenţi sportivi, fapt care
accentuează importanţa primelor relaţii din viaţa copilului. Contextul sportiv este cadrul
cel mai adecvat, care permite evaluarea relaţiilor din mai multe perspective. Pe lângă
faptul că stilul de ataşament este resimţit la nivel intern, de către fiecare persoană în
parte, manifestările comportamentale, consecinţe externe ale paternurilor formate, sunt
percepute şi evaluate şi de cei din jur. Astfel, ataşamentul individului influenţează şi
atitudinea celor din jur faţă de persoana în cauză. De aceea, după cum arată şi
rezultatele, dar şi concluziile enunţate de Carr (2009). Atât antrenorii, cât şi întreaga
echipă, percep relaţia cu un anumit membru al echipei mai favorabilă sau mai puţin
favorabilă, în funcţie de stilul de ataşament.”

i. Puncte tari ale cercetării, limite și direcții viitoare de cercetare (se precizează câteva
aspect prin care cercetarea capătă valoare – puncte tari; se identifică punctele slabe; se
schițează direcțiile de cercetare pentru viitor)
EXEMPLU PUNCTE TARI
”Rezultatele obţinute au întregit imaginea formării relaţiilor interpersonale la
adolescenţi, mai ales a relaţiei de prietenie, prin faptul că nuanţează importanţa tipului
de ataşament fixat, încă din prima copilărie, dar şi a rolului de gen pe care fiecare
persoană îl învaţă de la vârste fragede.
În plus, rezultatele fiind obţinute în contextul sportiv, ajută la evaluarea ulterioară a unor
probleme ce pot să apară în cadrul echipelor sportive, la diagnosticarea unor blocaje la
nivelul relaţional care pot să afecteze coeziunea grupului şi chiar performanţele
sportivilor. Constatarea cauzelor este primul pas spre rezolvarea problemelor şi spre
îmbunătăţirea performanţei şi a satisfacţiei membrilor grupului sportiv.”
EXEMPLU LIMITE

8
 “O limită a acestui studiu este faptul că rezultatele obţinute implică măsurători ale
ataşamentului de tipul auto-raport, care ar trebui intrepretate cu precauţie, deoarece
aceste inventare nu pot furniza o evaluare directă a mecanismelor inconştiente legate de
ataşament (West, 1998). Mult mai probabil, caracteristicile rapotate în AAQ reflectă
nivelul simptomelor de suprafaţă care stau la baza modelelor de ataşament.
O altă limită a studiului este aceea că în cercetarea prezentată evaluarea se realizează
doar pe un lot de subiecţi care fac sport şi care sunt implicaţi în echipa sportivă de cel
puţin un an de zile. După cum am mai precizat, sportul dezvoltă abilităţile sociale şi de
comunicare,dar în alte contexte lucrurile se pot desfăşura diferit.”

EXEMPLU DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE

“Cercetările viitoare ar putea lua în calcul posibilitatea unei comparaţii între
caracteristicile relaţiilor din echipa sportivă şi clasa de elevi, de exemplu, sau alt context,
care să nu presupună o coeziune foarte puternică şi o dinamică atât de mare a relaţiilor
ca în cadrul sportiv.
Ca direcţie pentru studiile viitoare ar putea fi şi analiza mai aprofundată a
subdimensiunilor scalelor, atât pentru cea care se referă la caracteristicile ataşamentului,
cât şi cea care evaluează relaţia de prietenie dintre sportivi. Astfel, s-ar putea observa
care subdimensiuni au o mai mare influenţă asupra relaţiilor interpersonale şi în funcţie
de ce se diferenţiază (gen, vârstă, context etc).”

j. Implicații practice (ce impact au rezultatele/studiul la nivel practice, social, educativ)

EXEMPLU

“Prin implicațiile practice ale lucrării înțelegem utilitatea aspectelor care se nuanțează cu
prilejul realizării studiilor în domeniul terapiei familiilor cu copii cu TSA. Astfel, având în
vedere rezultatele studiului, specialiștii care oferă suport psihologic familiilor cu copii cu TSA,
în special părinților, trebuie să aibă în vedere trei elemente importante care pot să ajute
cuplurile să își îmbunătățească satisfacția maritală și starea de bine: a) percepţia coerentă a
părintelui asupra bolii copilului, astfel încât, imaginea subiectivă pe care acesta o are despre
afecțiunea copilului să nu fie dezorganizată sau aglomerată de credințe și mituri; b)
comunicarea clară şi deschisă la nivelul familiei pentru rezolvarea problemelor; c) prezența
copingul suportiv iniţiat de partenerul de cuplu. Aceste trei elemente s-au dovedit a fi factori
mediatori în relația dintre stresul parental și satisfacția în cuplu. Congruența în cuplu față de
percepția bolii și implicațiile acesteia în dinamica familială sunt aspecte care sugerează
terapeuților maniera sistemică în care cognițiile și emoțiile își pun amprenta la nivelul familiei
și necesitatea lucrului cu ambii parteneri de cuplu”

k. Concluzie (concluzia generala care încheie demersul științific)

EXEMPLU

9
“În concluzie, conform rezultatelor studiului de față, persoanele mai tinere, cu stabilitate
emoțională ridicată, mulțumite de propria viață și care au dezvoltat dimensiunea spiritualității,
au stare psihologică de bine crescută.”

10