Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obiectivele unei cercetări detaliază scopul acesteia, stabilind coordonatele principale ale
studiului. Ele derivă din scop, precizând în manieră operațională informațiile ce urmează
a fi obținute prin realizarea studiului.
EXEMPLE DE OBIECTIVE:
“Ob1: Determinarea percepțiilor cadrelor didactice cu privire la finalitățile,
conținuturile și strategiile didactice sugerate de noul curriculum pentru învățământului
preșcolar;
Ob2: Investigarea influenței experienței profesionale asupra percepțiilor cadrelor
didactice privind noul curriculum pentru învățământul preșcolar.”
c. Formularea ipotezelor
Ipotezele cercetării reprezintă
- afirmații care descriu relațiile dintre variabilele studiului
1
- răspunsuri anticipate ale cercetătorului la întrebările studiului, pornind de la
informații obținute din cercetări anterioare, din teorii care fundamentează
investigația respectivă, din studii exploratorii prealabile.
EXEMPLE DE IPOTEZE
„Există o relație pozitivă semnificativă între inteligența emoțională a elevilor și
performanțele lor școlare.”
„Există diferențe de gen în privința inteligenței emoționale la copiii de clasa a IV-a.“
„Absența părinților (părinții plecați în străinătate) influențează negativ starea de bine a
copiilor.“
„Absența părinților (părinții plecați în străinătate) corelează pozitiv cu anxietatea și
depresia la adolescenți.“
“Experiența profesională influențează percepțiile cadrelor didactice asupra
schimbărilor curriculare.”
Exemplul B
Variabile independente
Vi.1.Genul biologic (cu două nivele, cu eșantioane independente, grupe separate de
subiecți)
- masculine
- feminine
2
Vi. 2. Tipul muzică ascultată (cu două nivele, cu eșantioane perechi, toți subiecții trec
prin ambele condiții de experiment)
- intrumentală (fără solist)
- cu solist
Variabile dependente:
Vd. 1. Timpul de rezolvare a unei probleme de logică
Exemplul C
Variabile independente
Vi.1.Momentul zilei (cu două nivele, cu eșantioane perechi, toți subiecții trec prin ambele
condiții de experiment)
- dimineața
- seara
Vi. 2. Tipul muzică ascultată (cu două nivele, cu eșantioane perechi, toți subiecții trec
prin ambele condiții de experiment)
- intrumentală
- vocal instrumentală
Variabile dependente:
Vd. 1. Timpul de rezolvare a unei probleme de matematică
Exemplul A
Design de cercetare, de tipul 2x2, cu eșantioane independente
Exemplul B
3
Design de cercetare, de tipul 2x2, mixt
Exemplul C
Participanți (se prezintă caracteristicile genrale ale lotului de subiecți care participă la
studiu: număr, gen , vârstă, media vârstei, mediu, alte date relevante pentru studio)
4
„Cercetarea constatativă s-a realizat pe un lot delimitat aleator (selecție aleatoare
simplă), de 120 subiecți, dintre care 61 sunt de gen masculin şi 59 sunt de gen feminim, cu
vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani, media vârstei lor fiind 13.60. Toţi subiecţii sunt
implicaţi în echipe sportive organizate, de cel puţin un an de zile, asigurând, astfel, un
grad mare de familiaritate între coechipieri, dar şi între membrii echipei şi antrenor.
Aşadar, analizele cercetării s-au realizat pe baza rezultatelor obţinute de la 8 echipe
sportive: 4 echipe de fete ( două echipe de hadbal, o echipă de volei, o echipă de baschet)
şi 4 echipe de băieţi (două echipe de fotbal, una de handbal şi una de volei). Au fost
chestionaţi şi cei 8 antrenori ai echipelor sportive.
Instrumente (se precizează dacă s-au utilizat chestionare demografice pentru identificarea
datelor precum vârsta, genul, mediul, venit, studii etc; se prezintă fiecare instrument
folosit pentru evaluare, precizându-se autorii, anul realizarii, conținutul instrumnetului,
exemple de itemi; se prezintă și alte mijloace care s-au utilizat în realizarea cercetării –
planșe, jetoane, jucării etc)
“Behavior Coding Scheme (BCS) (Hauck, Fein, Waterhouse & Feinstein, 1995) a fost
dezvoltat pentru a analiza comportamentul social al copiilor. Iniţierea socială a fost
definită ca situaţia în care copilul începe o nouă secvenţă socială, distinsă de secvenţa de
activitate anterioară. Iniţierile specifice au fost combinate în categorii mai mari: pozitive,
negative, nivel redus, atragerea atenţiei, evitare. Astfel, comportamentele de iniţiere a
activităţii sociale evaluate prin cinci subscale sunt: a) iniţieri pozitive (oferirea afecţiunii,
oferirea de informaţii, formule de salut, iniţierea jocului, atragerea atenţiei, cerere de
ajutor verbal şi non-verbal); b) iniţieri negative (agresivitate, provocarea); c) iniţieri la
nivel scăzut (imitaţie, ecolalia, privire, deplasare în proximitate, contact fizic neutru,
interacţiune ritualizată); d) iniţieri de solicitare a atenţiei (solicitare verbală şi non-
verbală a atenţie); e) evitare (evitarea privirii, îndepărtare). Pentru analizele studiului
prezent s-au utilizat subscalele iniţieri pozitive (itemii 1-10), iniţieri la nivel scăzut (itemii
13-18) şi iniţieri de solicitare a atenţiei (itemii 19-20). Itemii specifici comportamentelor
de iniţiere negativă şi ale comportamentelor de evitare au fost eliminaţi pentru obţinerea
unei consistenţe interne optime. Astfel, a fost calculat un alpha Cronbach pentru întreg
5
instrumentul (.88), dar şi pentru fiecare subscală utilizată: iniţieri pozitive (.81), iniţieri
reduse (.69), iniţieri de solicitare a atenţiei (.63). Pentru analiza datelor s-a utilizat scorul
general al instrumentului. Un scor ridicat semnifică un nivel ridicat al comportamentelor
de iniţiere socială, iar un scor scăzut semnifică un nivel scăzut al comportamentelor de
iniţiere socială. În plus, a fost obţinut acordul de utilizare a scalei de la autor.
Alte materiale utilizate în desfăşurarea procedurii de cercetare au fost: cărţi de poveşti cu
imagini, jucării, jetoane, cuburi, camera video.”
“În primă fază, s-a luat contactul cu antrenorii echipelor care şi-au dat acceptul pentru
desfăşurarea cercetării în cadrul echipei. Tot antrenorii au fost cei care au furnizat o listă
cu numele tuturor sportivilor din echipă pentru ca în faza următoare aceste liste să fie
completate de subiecţi.
În etapa desfăşurării propriu-zise a studiului, întâlnirea cu participanţii a avut loc în
timpul unei sesiuni de antrenament, iar completarea chestionarelor s-a desfăşurat în
prezenţa investigatorului. Sportivii au fost rugați să citească cu atenție consemnul și să
marcheze cifra care descrie cel mai bine măsura în care comportamentele sau atitudinile
expuse, li se potrivesc. De asemenea, ei au fost instruiţi să completeze testele fără a se
consulta cu colegii de echipă, încercând, în acelaşi timp, să fie cât mai sinceri. Subiecții
au fost asigurați de confidențialitatea răspunsurilor lor, subliniindu-se ideea că aceste
rezultate vor fi utilizate strict în interes științific.
Durata completării chestionarului a fost estimată a fi de maxim 30 de minute, fiecare
participant reuşindu-se să se încadreze în acest interval de timp.”
g. Rezultate (se prezintă analizele statistice utilizate pentru prelucrarea datelor, rezultatele
obținute și dacă ipotezele au fost sau nu confirmate de rezultatele obținute)
6
Datele trebuie analizate şi interpretate pentru a determina dacă ipoteza formulată este
susţinută. Analiza statistică a datelor permite acceptarea sau respingerea ipotezei de
cercetare. Cercetătorii trebuie să decidă care sunt analizele statistice potrivite pentru
analiza datelor obţinute. Folosind metode statistice adecvate se poate obţine o mai bună
validitate şi semnificaţie a rezultatelor. Testele statistice sunt determinate de tipul datelor
obţinute în experiment. Pe baza metodelor statistice putem determina dacă diferenţele
dintre grupe sunt reale (fundamentate statistic) sau accidentale (datorate întâmplării). Dacă
obţinem o diferenţa demnă de încredere între grupele experimentale putem considera că
aceasta se datorează tratamentului experimental, deoarece rezultatele au fost prezise de
ipoteză, iar ipoteza a fost susţinută de date. Când o ipoteză este susţinută de date, creşte
probabilitatea ca ipoteza să fie confirmată (aceasta este probabil adevărată). Dacă
rezultatele grupelor experimentale nu diferă sau diferă în alt sens decât cel acceptat,
ipoteza nu este susţinută de date şi putem concluziona că ipoteza nu este confirmată (este
probabil falsă). După analiza datelor cercetătorii trebuie să interpreteze rezultatele şi să
specifice exact semnificaţia acestora.
“În prelucrarea datelor obținute s-a folosit metoda Anova Univariată, pentru a analiza
efectele celor două variabile independente: genul biologic ( cu două nivele : feminin și
masculin) și ataşamentul (cu doua nivele: insecurizant şi securizant), asupra variabilelor
dependente: relaţia de prietenie a subiectului cu cel mai bun prieten din echipă. Această
metodă permite calcularea efectelor principale ale fiecărei variabile independente
asupra variabilei dependente, indiferent de acțiunea celeilalte variabile independente,
precum și măsurarea efectului de interacțiune, adică influența combinată a două sau mai
multe variabile independente asupra variabilei dependente.
Ipoteza1: Genul biologic reprezintă un factor ce influenţează evaluarea relaţiei cu cel mai
bun prieten din echipă, în sensul în care fetele sunt cele care percep aceste relaţii ca fiind
mai favorabile, comparativ cu percepţia băieţilor despre aceste relaţii (efectul principal
al genului biologic asupra relaţiei de prietenie cu cel mai bun prieten din echipa)
În urma analizei se obţine o notă F semnificativă şi se observă că există un efect
principal al variabilei gen biologic asupra relaţiei de prietenie cu cel mai bun prieten din
echipă, F(1.107) = 5.90, p = 0.017.
Apar diferenţe semnificative (M dif = 4.710; p = 0.017) din punctul de vedere al
relaţiei de prietenie cu cel mai bun prieten din echipă între subiecții de gen feminin ( M =
83.85) și subiecții de gen masculin (M = 79.14). Astfel, fetele obţin un scor semnificativ
mai ridicat referitor la relaţia de prietenie cu cel mai bun prieten din echipa sportivă,
comparativ cu băieţii, care obţin un scor mai slab.
7
În concluzie, subiecţii de gen feminin evaluează relaţia cu cel mai bun prieten din
echipă ca fiind mai favorabilă, decât o evaluează subiecţii de gen masculin. Așadar,
ipoteza 1 se confirmă”
i. Puncte tari ale cercetării, limite și direcții viitoare de cercetare (se precizează câteva
aspect prin care cercetarea capătă valoare – puncte tari; se identifică punctele slabe; se
schițează direcțiile de cercetare pentru viitor)
EXEMPLU PUNCTE TARI
”Rezultatele obţinute au întregit imaginea formării relaţiilor interpersonale la
adolescenţi, mai ales a relaţiei de prietenie, prin faptul că nuanţează importanţa tipului
de ataşament fixat, încă din prima copilărie, dar şi a rolului de gen pe care fiecare
persoană îl învaţă de la vârste fragede.
În plus, rezultatele fiind obţinute în contextul sportiv, ajută la evaluarea ulterioară a unor
probleme ce pot să apară în cadrul echipelor sportive, la diagnosticarea unor blocaje la
nivelul relaţional care pot să afecteze coeziunea grupului şi chiar performanţele
sportivilor. Constatarea cauzelor este primul pas spre rezolvarea problemelor şi spre
îmbunătăţirea performanţei şi a satisfacţiei membrilor grupului sportiv.”
EXEMPLU LIMITE
8
“O limită a acestui studiu este faptul că rezultatele obţinute implică măsurători ale
ataşamentului de tipul auto-raport, care ar trebui intrepretate cu precauţie, deoarece
aceste inventare nu pot furniza o evaluare directă a mecanismelor inconştiente legate de
ataşament (West, 1998). Mult mai probabil, caracteristicile rapotate în AAQ reflectă
nivelul simptomelor de suprafaţă care stau la baza modelelor de ataşament.
O altă limită a studiului este aceea că în cercetarea prezentată evaluarea se realizează
doar pe un lot de subiecţi care fac sport şi care sunt implicaţi în echipa sportivă de cel
puţin un an de zile. După cum am mai precizat, sportul dezvoltă abilităţile sociale şi de
comunicare,dar în alte contexte lucrurile se pot desfăşura diferit.”
EXEMPLU
“Prin implicațiile practice ale lucrării înțelegem utilitatea aspectelor care se nuanțează cu
prilejul realizării studiilor în domeniul terapiei familiilor cu copii cu TSA. Astfel, având în
vedere rezultatele studiului, specialiștii care oferă suport psihologic familiilor cu copii cu TSA,
în special părinților, trebuie să aibă în vedere trei elemente importante care pot să ajute
cuplurile să își îmbunătățească satisfacția maritală și starea de bine: a) percepţia coerentă a
părintelui asupra bolii copilului, astfel încât, imaginea subiectivă pe care acesta o are despre
afecțiunea copilului să nu fie dezorganizată sau aglomerată de credințe și mituri; b)
comunicarea clară şi deschisă la nivelul familiei pentru rezolvarea problemelor; c) prezența
copingul suportiv iniţiat de partenerul de cuplu. Aceste trei elemente s-au dovedit a fi factori
mediatori în relația dintre stresul parental și satisfacția în cuplu. Congruența în cuplu față de
percepția bolii și implicațiile acesteia în dinamica familială sunt aspecte care sugerează
terapeuților maniera sistemică în care cognițiile și emoțiile își pun amprenta la nivelul familiei
și necesitatea lucrului cu ambii parteneri de cuplu”
9
“În concluzie, conform rezultatelor studiului de față, persoanele mai tinere, cu stabilitate
emoțională ridicată, mulțumite de propria viață și care au dezvoltat dimensiunea spiritualității,
au stare psihologică de bine crescută.”
10