Variabilele educaționale

Variabilele cercetării
Ipoteza cercetării
 Variabilele educaţionale
Variabila – orice aspect, caracteristică, calitate, entitate
măsurabilă, care variază între membrii unui grup
particular (are mai mult decât un nivel sau o valoare)

Exemplu: pentru variabila "gustul pentru lectură", am

putea identifica următoarele niveluri: "foarte
accentuat", "accentuat", "mediu", "diminuat" şi "nul".

Constanta – orice aspect, caracteristică sau calitate care

este similară pentru toţi membrii unui grup particular

Aplicaţie
Stabiliţi posibile variaţii şi constante ale claselor:
scaun, culoarea ochilor, achiziţii, motivaţie, stil de
învăţare
 Clasificarea variabilelor educaţionale (1)
1. Variabila cantitativă (variabilă cu valori cantitative, exprimate
prin numere):
– variază în ceea ce priveşte cantitatea, valoarea, intensitatea
etc., dar nu tipul.

Exemplu: înălţimea, greutatea, interesul, motivaţia, vârsta

-depind de o multitudine de factori independenţi şi întâmplători, se
mai numesc variabile întâmplătoare sau aleatoare.

Variabilele aleatoare pot fi:

a)discrete - pot lua numai anumite valori numerice (de exemplu,
numărul de elevi dintr-o clasă, notele şcolare)
b)continue - pot lua orice valori într-un interval de variaţie finit sau
infinit
- pot fi oricât de apropiate una de alta, în funcţie de
capacitatea de rezoluţie a instrumentului de măsură (de exemplu,
timpul înregistrat de elevii unei clase la o probă de alergare,
punctajul la o probă de evaluare).
 Clasificarea variabilelor educaţionale (2)

2. Variabila categorială/ calitativă (variabilă cu valori

calitative) – variază în ceea ce priveşte tipul, dar nu în
ceea ce priveşte cantitatea, valoarea, intensitatea;
aceasta este calitativ diferită (nu le putem asocia numere).

Exemple: culoarea ochilor, religia, ocupaţia, metodele

instructiv-educative, stilurile de învăţare.
Ipoteza – principalul instrument al cercetării
• Ipoteza cercetării
- principalul instrument în cercetare (o formulăm, ne
raportăm la ea, o utilizăm - în colectarea de date, in
prelucrarea datelor, in formularea concluziilor)
- o afirmaţie ipotetică/ supoziţie/ presupunere referitoare la
posibila legătură dintre două sau mai multe variabile :
– legătură corelaţională între două variabile (pentru cercetări/
studii nonexperimentale corelaţionale, în care cercetătorul
nu intervine în realitatea educaţională)
– legătură cauzală între o variabilă independentă (VI) şi una
sau mai multe variabile dependente (VD) (pentru cercetări/
studii experimentale, în care cercetătorul intervine şi
provoacă fenomenele educaţionale, introducând un factor
experimental, o variabilă independentă).
 Ipoteza în studiile
nonexperimentale corelaţionale (1)
• Nu introducem nici o schimbare, nu
experimentăm
• Afirmă că există o corelaţie între variabile
cantitative, numerice (variabilele sunt legate
una de alta):

la modificarea valorilor uneia dintre variabile

(V1) se modifică valorile celei de a doua (V2)
(una o influenţează pe cealaltă)
 Ipoteza în studiile nonexperimentale corelaţionale (2)
• Corelaţia poate fi:
a) pozitivă/ directă – ambele variabile numerice variază în acelaşi sens:
• Fie cresc în acelaşi sens
• Fie scad în acelaşi sens
Exemple de ipoteze:
- Cu cât cresc notele elevilor la limba franceză, cu atât cresc notele la limba
engleză.
- Există o corelaţie pozitivă între notele la franceză şi notele la engleză.

- V1 – notele elevilor la limba franceză (variabilă cantitativă discretă, poate

lua valori de la 10 la1)
- V2 – notele elevilor la limba engleză (variabilă cantitativă discretă, poate
lua valori de la 10 la1)

- Sensul de variaţie al lui V1 este crescător

- Sensul de variaţie al lui V2 este crescător
 b) negativă/ inversă – variabilele variază în sensuri diferite – una creşte
şi cealaltă scade.

Exemplu de ipoteză:
Există o corelaţie negativă între notele la limba română şi notele la
matematică.
Cu cât notele la limba română cresc, cu atât notele la matematică scad.

V1 – notele la limba română

V2 – notele la matematică

Sensul de variaţie al lui V1 – crescător

Sensul de variaţie al lui V2 – descrescător
 Ipoteza în studiile experimentale (1)

•Introducem o schimbare, o noutate (adică variabila

independentă VI), experimentăm ceva anume (folosim metoda
experimentului)
•Afirmă că există o relaţie cauzală/ de tip cauză-efect între:
Variabila independentă (VI) / experimentală / manipulată –
cauza prezumată, variabila care se prezumă că va afecta/
influenţa/ modifica variabila dependentă
şi
Variabila dependentă (VD) / rezultat – efectul/ rezultatul prezumat,
variabila care se prezumă că va fi afectată de variabila independentă

Variabila Variabila
Independentă afectează dependentă
VI VD
 Ipoteza în cercetările experimentale (2)
• Ipoteza se formulează aplicând raţionamentul ipotetic care
leagă VI și VD:
1) Dacă se aplică VI atunci VD variază.
2) Aplicarea VI conduce la modificarea VD.
3) Utilizând VI se obţine schimbarea VD
• Exemple de verbe pentru stabilirea relaţiilor dintre VI și VD:
determină, conduce la, duce la, produce, generează, modifică,
influenţează ş.a.
• Formularea generală a ipotezei:
1) Dacă aplic VI atunci VD variază (crește sau scade)/ se
modifică.
2) Aplicarea VI conduce la variația (creșterea sau scăderea) VD.
3) Utilizând VI se obţine schimbarea (creşterea sau scăderea)
lui VD.
 Variabila independentă
1. este variabila experimentală/ manipulată, care se
presupune că va afecta/ influenţa/ modifica variabila
dependentă, factorul experimental introdus sau
manipulat de către cercetător, schimbarea introdusă
pentru a-i studia efectele
Exemplu: Vrem să studiem influenţa problematizării în studiul istoriei, la clasa
a IV-a.
Noutatea/ Schimbarea/ Factorul experimental/ VI este:
Aplicarea sistematică a problematizării în studiul istoriei, la clasa a IV-a
(variabilă cantitativă)
VD (aspectul care se modifică) – notele şcolare (variabilă cantitativă discretă)/
nivelul notelor şcolare
Sensul de variaţie al lui VD: crescător.
Ipoteza cercetării:
- Dacă aplicăm problematizarea în studiul istoriei la clasa a IV-a, atunci
notele şcolare cresc
- Aplicarea sistematică a problematizării în studiul istoriei, la clasa a IV-a
conduce la creşterea notelor şcolare
2. este independentă de alte variabile, de orice se
întâmplă în experiment, cercetătorul o introduce
intenţionat, pentru a-i studia efectele
3. se introduce numai la grupurile experimentale şi se
urmăresc efectele lor (la grupurile de control/ martor
ale cărui rezultate se compară cu cele ale grupului
experimental, procesul educaţional decurge în condiţii
obişnuite)
4. are valori/ niveluri mari (pentru a putea produce/
genera efecte, care să fie studiate) şi stabilite de
experimentator înainte de a începe experimentul
5. este controlată - cercetătorul se asigură că VI este
singura noutate, că asupra subiecţilor nu mai
acţionează alte variabile care ar putea afecta
rezultatele (pentru a i se putea atribui doar ei efectele)
 Întrebări legate de variabilele experimentale
Pentru a stabili variabilele cercetării experimentale, ne punem trei întrebări:
1) Ce noutate/ factor experimental introduc? Răspunsul este: VI
2) Ce se modifică? Răspunsul este: VD
3) Cum se modifică (VD)? Răspunsul este sensul de variaţie al lui VD: creşte sau scade.
Exemplu:
Titlul lucrării de licenţă: Valenţele formative ale întâlnirii de dimineaţă la clasa I
Valenţele formative ale întâlnirii de dimineaţă la clasa I, în contextul instruirii online
Titlul cercetării experimentale (mai detaliat, mai particular şi subordonat titlului lucrării):
Studierea valenţelor întâlnirii de dimineaţă asupra gradului de cooperare, la clasa I
Ipoteza cercetării:
Utilizarea sistematică a întâlnirii de dimineaţă va creşte gradul de cooperare dintre elevii
de clasa I.
Organizarea/ desfăşurarea sistematică a întâlnirii de dimineaţă conduce la creşterea
gradului de cooperare dintre elevii de clasa I.
VI – utilizarea sistematică a întâlnirii de dimineaţă
VD – gradul de cooperare dintre elevi
Sensul de variaţie al lui VD – crescător
Variabilă moderatoare: genul biologic (există diferenţe între gradul de cooperare al fetelor
şi cel al băieţilor?)
Variabilă externă: absenteismul elevilor, tipuri de temperament (introvertiţi, extrovertiţi)
• Titlul lucrării de licenţă:
• Influenţa interacţiunilor directe cu persoane având diferite ocupaţii asupra orientării spre o
paletă mai largă de profesii a şcolarilor din ciclul primar
• Strategii de consiliere a şcolarilor mici pentru orientarea lor vocaţională
• Cuvinte şi sintagme cheie: În cercetarea teoretică ne putem referi la aspecte generale
legate de consilierea şcolarilor mici, la strategii concrete, efective, dar în cercetarea
practic-aplicativă trebuie să ştim CONCRET ce strategie vom aplica şi ce vom măsura
• Titlul cercetării practic-aplicative din lucrarea de licenţă (mai concret decât titlul
lucrării şi subordonat acestuia):
• Influenţa interacţiunilor directe cu persoane având diferite ocupaţii asupra orientării spre o
paletă mai largă de profesii a şcolarilor din ciclul primar, în cadrul orelor din aria
curriculară Consiliere şi orientare
• Studiul influenţei interacţiunilor directe a şcolarilor mici cu persoane având diferite
ocupaţii asupra gradului de cunoaştere a specificului diferitelor profesii
• Ipoteza cercetării: Dacă şcolarii mici interacţionează direct cu persoane având diferite
ocupaţii atunci gradul de cunoaştere a specificului diferitelor profesii va creşte.
• VI – Realizarea sistematică a interacţiunilor directe ale şcolarilor mici cu persoane având
diferite ocupaţii
• Nu programul e variabilă, ci aplicarea programului (aplic putin sau mult).
• VD – Gradul de cunoaştere a specificului diferitelor profesii
• Sensul de variaţie al lui VD este crescător.
• Cuvinte cheie: absenteism, delicvența juvenil,
clasa a IV-a
• Titlul lucrării: Efectele delicvenței juvenile în
învățământul primar
• Titlul cercetării: Studierea efectelor delicvenței
juvenile asupra absenteismului școlar la elevii
de clasa a IV-a
• Ipoteza cercetării:
• La elevii de clasa a IV-a, există o corelație
pozitivă între delicvența juvenilă și absenteismul
școlar.
• Titlul lucrării de licenţă:
• Rolul literaturii pentru copii în educaţia morală a şcolarilor
mici. Aplicatii la clasa a IV-a
• Cuvinte şi sintagme cheie: literatura pentru copii, educaţie
morală, şcolarii mici
• În cercetarea teoretică ne putem referi la aspecte generale
legate de literatura pentru copii, educaţia morală a
şcolarilor mici, dar în cercetarea practic-aplicativă trebuie să
ştim CONCRET ce anume vom investiga: ce studiez din
literatura pentru copii (ce anume aplic) şi ce urmăresc din
punct de vedere al educaţiei morale (ce măsor şi cu ce
măsor).
• Titlul cercetării practic-aplicative din lucrarea de licenţă
(mai concret decât titlul lucrării şi subordonat acestuia):
• Titlul lucrării de licenţă:
• Rolul literaturii pentru copii în educaţia morală a şcolarilor
mici
• Cuvinte şi sintagme cheie: literatura pentru copii, educaţie
morală, şcolarii mici
• În cercetarea teoretică ne putem referi la aspecte generale
legate de literatura pentru copii, educaţia morală a
şcolarilor mici, dar în cercetarea practic-aplicativă trebuie să
ştim CONCRET ce anume vom investiga: ce studiez din
literatura pentru copii (ce anume aplic) şi ce urmăresc din
punct de vedere al educaţiei morale (ce măsor şi cu ce
măsor).
• Titlul cercetării practic-aplicative din lucrarea de licenţă
(mai concret decât titlul lucrării şi subordonat acestuia):
• Studierea valenţelor formative ale poveştilor în dezvoltarea
morală a şcolarilor de clasa I
• Studierea valenţelor formative ale poveştilor în dezvoltarea morală a
şcolarilor de clasa I
1) Ce noutate/ factor experimental introduc? Răspunsul este:
VI – utilizarea sistematică a poveştilor şcolarilor de clasa I - incorect pentru că şcolarii
nu concep poveşti
VI – utilizarea sistematică a poveştilor la şcolarii de clasa I
2) Ce se modifică? Răspunsul este:
VD – gradul de dezvoltare morală a şcolarilor de clasa I
3) Cum se modifică (VD)? Răspunsul este sensul de variaţie al lui VD: creşte sau scade.
Sensul de variaţie al gradului de dezvoltare morală este crescător (şcolarii mici se
dezvoltă din punct de vedere moral)
Ipoteza cercetării:
• Utilizarea sistematică a literaturii pentru copii va creşte gradul de
dezvoltare morală a şcolarilor de clasa I - incorectă (nu avem poveştile
care apar în titlul cercetării şi în variabile)
• Utilizarea sistematică a poveştilor pentru copii va creşte gradul de
dezvoltare morală a şcolarilor de clasa I - incorectă (avem poveştile
pentru copii, dar nu aşa apare în titlul cercetării şi în variabile)
• Utilizarea sistematică a poveştilor va creşte gradul de dezvoltare
morală a şcolarilor de clasa I - corectă
Ipoteza generală:
•Utilizarea sistematică a poveştilor va creşte gradul de dezvoltare morală a şcolarilor de clasa I
Ipoteze secundare:
•Utilizarea sistematică a poveştilor va duce la creşterea frecvenţei de manifestare a
comportamentelor morale dezirabile (bazate pe respect, sinceritate, întrajutorare) la şcolarii de
clasa I
VD - frecvenţa de manifestare a comportamentelor morale dezirabile (bazate pe respect,
sinceritate, întrajutorare)
•Utilizarea sistematică a poveştilor va duce la manifestarea unei conduite morale dezirabile
(materializată prin comportamente bazate pe respect, sinceritate, întrajutorare) la şcolarii de
clasa I
VD – gradul de manifestare a unei conduite morale dezirabile (materializată prin comportamente
bazate pe respect, sinceritate, întrajutorare)
•Utilizarea sistematică a poveştilor va conduce la diminuarea comportamentului verbal violent la
şcolarii de clasa I
VD – frecvenţa de manifestare a comportamentului verbal violent
•Utilizarea sistematică a poveştilor va duce la dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter
(punctualitatea şi hărnicia) la şcolarilor de clasa I
VD – nivelul de dezvoltare al trăsăturilor pozitive de caracter (punctualitatea şi hărnicia)
Variabilă moderatoare: vârsta elevilor (verificăm dacă la elevii de diferite vârste există diferenţe
în ceea ce priveşte influenţa variabilei independente asupra variabilei dependente):
comportamentelor morale dezirabile, conduite morale dezirabile, comportamentului verbal
violente, nivelul de dezvoltare al trăsăturilor pozitive de caracter
Variabila externă: gradul de oboseală al elevilor, nefrecventarea grădiniţei de către un număr
mare de şcolari mici
• Titlul lucrării de licenţă:
• Dezbaterea – stimulent pentru implicarea elevilor de liceu pedagogic
în procesul de învăţare
• Cuvinte şi sintagme cheie: dezbaterea, implicarea elevilor de liceu
pedagogic, procesul de învăţare
• Titlul cercetării practic-aplicativă din lucrarea de licenţă (mai concret
decât titlul lucrării):
• Studierea valenţelor formative pe care dezbaterea Karl Popper le
produce asupra gradului de implicare e elevilor de clasa a IX-a din
liceele pedagogice în activităţile instructiv-educative (în acestea se
realizează predare, învăţare şi evaluare) – formulare nefericită şi inexactă
• Studierea valenţelor formative ale dezbaterii în implicarea elevilor de
liceu pedagogic în procesul de învăţare – formularea este la fel de
generală ca si titlul lucrării, deci nu este bine
• Studierea valenţelor formative pe care dezbaterea Karl Popper le
produce asupra gradului de implicare e elevilor de clasa a IX-a din
liceele pedagogice în procesul de învăţare
• Studierea valenţelor formative din cadrul disciplinelor pedagogice pe
care dezbaterea Karl Popper le produce asupra gradului de implicare
e elevilor de clasa a IX-a în procesul de învăţare în liceul pedagogic
• Titlul lucrării de licenţă:
• Dezbaterea – stimulent pentru implicarea elevilor de liceu pedagogic în procesul
de învăţare
• Titlul cercetării practic-aplicativă din lucrarea de licenţă (mai concret decât titlul
lucrării):
• Studierea valenţelor formative pe care dezbaterea Karl Popper le produce asupra
gradului de implicare e elevilor de clasa a IX-a din liceele pedagogice în
activităţile instructiv-educative (în acestea se realizează predare, învăţare şi
evaluare) – formulare nefericită şi inexactă
• Studierea valenţelor formative ale dezbaterii în implicarea elevilor de liceu
pedagogic în procesul de învăţare – formularea este la fel de generală ca si titlul
lucrării, deci nu este bine
• Studierea valentelor stimulative ale dezbaterii pentru implicarea elevilor de liceu
pedagogic în procesul de învăţare – formularea este la fel de generală ca si titlul
lucrării, deci nu este bine
• Studierea valenţelor formative pe care dezbaterea Karl Popper le produce asupra
gradului de implicare e elevilor de clasa a IX-a din liceele pedagogice în procesul
de învăţare – nu este bună legătura cu titlul lucrării de licenţă
• Studierea valenţelor formative din cadrul/ ale disciplinelor pedagogice pe care
dezbaterea Karl Popper le produce asupra gradului de implicare e elevilor de
clasa a IX-a în procesul de învăţare – formulare incorectă
• Studierea valentelor stimulative ale dezbaterii Karl Popper pentru implicarea
elevilor de clasa a IX-a în procesul de învăţare la disciplinele pedagogice - corectă
 Cuprinsul lucrării de licenţă:
• Dezbaterea – stimulent pentru implicarea elevilor de liceu pedagogic în procesul
de învăţare
Capitolul I
IMPLICAREA ELEVILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE. APLICAŢII LA DISCIPLINELE
PEDAGOGICE
Capitolul II
DEZBATEREA ŞI VALENŢELE EI EDUCAŢIONALE. EXEMPLIFICĂRI PENTRU
DEZBATEREA KARL POPPER APLICATĂ LA DISCIPLINELE PEDAGOGICE
Capitolul III
DESCRIEREA CERCETĂRII DIDACTICE CU TITLUL: Studierea valentelor stimulative
ale dezbaterii Karl Popper pentru implicarea elevilor de clasa a IX-a în procesul
de predare-învăţare la disciplinele pedagogice
Capitolul IV
PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Capitolul V
CONCLUZII
Bibliografie
Anexe
 Titlul cercetării didactice: Studierea valentelor stimulative ale dezbaterii
Karl Popper pentru implicarea elevilor de clasa a IX-a în procesul de
predare-învăţare la disciplinele pedagogice

• Variabila independentă (VI): utilizarea sistematică a dezbaterii la elevii de

clasa a IX-a – formulare incorectă şi incompletă
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper la elevii de clasa a IX-a la
disciplinele pedagogice – formulare corectă
• Variabila dependentă (VD): gradul de implicare a elevilor de clasa a IX-a în
procesul de predare-învăţare la disciplinele pedagogice
• Ipoteza cercetării:
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va creşte gradul de implicare
a elevilor de clasa a IX-a în procesul de predare-învăţare la disciplinele
pedagogice.
• Dacă utilizăm sistematic dezbaterea Karl Popper atunci va creşte gradul de
implicare a elevilor de clasa a IX-a în procesul de predare-învăţare la
disciplinele pedagogice.
• Utilizând sistematic dezbaterea Karl Popper obţine creşterea gradului de
implicare a elevilor de clasa a IX-a în procesul de predare-învăţare la
disciplinele pedagogice.
• Variabilă moderatoare: genul biologic (se constituie grupe
perechi afirmatoare şi negatoare de fete şi grupe perechi
afirmatoare şi negatoare de băieţi; se va organiza
dezbaterea pe grupe afirmatoare şi negatoare de fete,
respectiv de băieţi şi se vor face comparaţii între rezultatele
obţinute de grupele de fete şi cele obţinute de grupele de
băieţi şi se vor constata diferenţele)

• Variabilă externă: absenteismul elevilor pe parcursul

semestrului (care determină goluri/ lacune în cunoştinţele
elevilor, astfel încât elevii din grupa afirmatoare nu vor
putea elabora textul moţiunii (nu vor putea argumenta), iar
cei din grupa negatoare nu vor putea contraargumenta)
• Ipoteza generală cercetării: (toate cele trei formulări sunt corecte)
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va creşte gradul de implicare a elevilor
de clasa a IX-a în procesul de predare-învăţare la disciplinele pedagogice.
• Dacă utilizăm sistematic dezbaterea Karl Popper atunci va creşte gradul de implicare
a elevilor de clasa a IX-a în procesul de predare-învăţare la disciplinele pedagogice.
• Utilizând sistematic dezbaterea Karl Popper obţine creşterea gradului de implicare a
elevilor de clasa a IX-a în procesul de predare-învăţare la disciplinele pedagogice.
• Ipoteze secundare:
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va creşte numărul intervenţiilor pe care
elevii de clasa a IX-a le au în procesul de predare-învăţare la disciplinele pedagogice.
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va creşte numărul intervenţiilor pe care
elevii de clasa a IX-a le au, din proprie iniţiativă, în procesul de predare-învăţare la
disciplinele pedagogice.
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va scădea numărul de solicitări de
răspuns din partea cadrului didactic, în procesul de predare-învăţare la disciplinele
pedagogice, la clasa a IX-a.
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va conduce la modificarea raportului
dintre intervenţiile profesorului şi ale elevilor, în procesul de predare-învăţare la
disciplinele pedagogice, la clasa a IX-a.
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va conduce la scăderea raportului
dintre intervenţiile profesorului şi ale elevilor, în procesul de predare-învăţare la
disciplinele pedagogice, la clasa a IX-a. forrmulare incorectă
• Titlul lucrării de licenţă: Modalităţi de dezvoltare a limbajului preşcolarilor
• Concepte cheie: Modalităţi de dezvoltare a limbajului, preşcolari
• Scopul didactic: dezvoltarea limbajului preşcolarilor
• Scopul cercetării (intenţie de cercetare):
- identificarea, experimentarea şi validarea unei/ unor modalităţi de dezvoltare a
limbajului preşcolarilor
Sau
- verificarea eficienţei unei modalităţi (Niciodată nu demonstrăm în cercetările pedagogice)
• Titlul cercetării didactice (ESTE MAI DETALIAT, MAI CONCRET, MAI OPERAŢIONAL ŞI SUBORDONAT
TITLULUI LUCRĂRII): Studierea valenţelor formative pe care memorizările ca modalităţi de
dezvoltare a limbajului le produc asupra gradului de îmbogăţire a vocabularului la
preşcolari – formulare lungă, se repetă limbaj şi vocabular
Studierea valenţelor formative pe care memorizările le produc asupra dezvoltării
limbajului preşcolarilor – formulare incorectă
Studierea valenţelor formative pe care memorizările le produc asupra gradului de
îmbogăţire a vocabularului la preşcolari – formulare incorectă
Studierea modalităţilor pe care memorizările le produc asupra gradului de dezvoltare a
limbajului – formulare fără sens, incorectă
Memorizarea ca modalitate de dezvoltare a limbajului preşcolarilor - incorect
Studierea memorizării ca modalitate de dezvoltare a limbajului preşcolarilor – formulare
incorectă (nu ştim sigur că memorizarea dezvoltă limbajul)
Studierea impactului utilizării memorizării asupra gradului de dezvoltare a
• Titlul lucrării de licenţă: Modalităţi de dezvoltare a limbajului preşcolarilor
• Titlul cercetării didactice: Studierea impactului utilizării memorizării asupra
gradului de dezvoltare a limbajului preşcolarilor
Capitolul I
CARACTERIZAREA VÂRSTEI PREŞCOLARE
Capitolul II
LIMBAJUL ŞI DEZVOLTAREA LUI ÎN GRĂDINIŢĂ
Capitolul III
MODALITĂŢI DIDACTICE DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI LA PREŞCOLARI - aici vorbim
despre diferite modalitățí de dezvoltare a limbajului și vom vorbi despre memorizare, mai
mult decât despre alte modalităţi
Capitolul IV
DESCRIEREA CERCETĂRII DIDACTICE CU TITLUL: Studierea impactului utilizării
memorizării asupra gradului de dezvoltare a limbajului preşcolarilor
Capitolul V
PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Capitolul VI
CONCLUZII (în mod obligatoriu vor include concluzii referitoare la ipoteza noastră – la
confirmarea sau infirmarea ei; pot conţine şi concluzii generale)
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
• Studierea memorizării ca modalitate de dezvoltare a limbajului
preşcolarilor – formulare corectă
• Studierea impactului utilizării memorizării asupra gradului de
dezvoltare a limbajului preşcolarilor – formulare corectă

• Ipoteza cercetării:
• Dacă utilizăm sistematic memorizarea atunci va creşte gradul de
dezvoltare a limbajului preşcolarilor.
• Sau
• Utilizând sistematic memorizarea se va obţine creşterea gradul de
dezvoltare a limbajului preşcolarilor
• Sau
• La preșcolarii de grupă mare, utilizarea sistematică a memorizării va creşte
gradul de dezvoltare a limbajului acestora.
• VI = utilizarea sistematică a memorizării la preşcolari
• VD = gradul de dezvoltare a limbajului preşcolarilor - CORECT
VD = dezvoltarea limbajului preşcolarilor – INCORECT
VD = creşterea gradului de dezvoltare a limbajului preşcolarilor – INCORECT
• Ipoteza generală a cercetării:
• Dacă utilizăm sistematic memorizarea atunci va creşte gradul de dezvoltare
a limbajului preşcolarilor.
• Ipoteze secundare:
• Dacă utilizăm sistematic memorizarea atunci va creşte numărul preşcolarilor
care se exprimă în propoziţii dezvoltate (cu mai mult de cinci cuvinte).
• Dacă utilizăm sistematic memorizarea atunci va creşte numărul preşcolarilor
care deţin un vocabular bogat (adjective, sinonime, antonime).
• Dacă utilizăm sistematic memorizarea atunci va creşte numărul de cuvinte
din vocabularul preşcolarilor (se va dezvolta lexicul preşcolarilor)
• Dacă utilizăm sistematic memorizarea atunci va creşte capacitatea de
înţelegere şi utilizare a metaforelor în limbajul curent al preşcolarilor
• Variabile moderatoare: numărul de frați în familiile preșcolarilor (un
singur copil sau mai mulți); genul biologic (adică: Există diferenţe între
fete şi băieţi în ceea ce priveşte influenţa memorizării asupra gradului de
dezvoltare a limbajului?)
• Variabile externe: dificultăți de memorizare, absenteismul (acestea
trebuie controlate sau eliminate – preşcolarii cu dificultăţi de memorizare
vor fi ajutaţi să le depăşească, iar cei care au absentat vor fi excluşi din
analiza rezultatelor)
 Exercițiu:
Presupunem că un cercetător intenţionează să investigheze
care dintre grupurile de elevi vor avea rezultate mai bune în
ceea ce priveşte ştiinţele: elevii cărora ştiinţele le sunt predate
de către un singur profesor sau cei cărora ştiinţele le sunt
predate de către o echipă de trei profesori, în mod colaborativ.
1. Analizați situația de cercetare.
Situaţie de cercetare experimentală.
2. Care este variabila independentă şi care este variabila
dependentă în acest caz?
V.I. = predarea ştiinţelor de către o echipă de trei profesori
(noutatea/ factorul experimental)
V.D. = nivelul rezultatelor elevilor (schimbarea)
3. Formulați ipoteza cercetării.
Predarea ştiinţelor de către o echipă de trei profesori conduce la
îmbunătăţirea rezultatelor elevilor.
Sensul de variaţie al lui V.D.: creşte (crescător)
 Variabile independente şi variabile dependente

Aplicaţie
Stabiliţi posibile relaţionări între următoarele variabile şi precizaţi
tipul fiecăreia (cantitativă sau categorială; dependentă sau
independentă):
Aptitudinea muzicală
Aptitudinea matematică
Genul biologic
Apartenenţa la un grup
Anxietate
Carieră
Nivelul socioeconomic al familiei
Statutul marital
 Ipotezele secundare
• Pe lângă ipoteza generală sau de bază, pot fi formulate (dacă
ipoteza are formulare generală) ipoteze de lucru secundare/
particulare, aflate în relaţie de dependenţă faţă de ipoteza de
bază, pe care o explicitează.
• Ele se formulează astfel:
– se păstrează variabila independentă
– se explicitează variabila dependentă, astfel încât să devină
cât mai uşor de măsurat, identificându-se aspecte concrete/
indicatori operaţionali, care pot fi ușor observate/ observaţi,
măsurate/ măsurați
– Putem avea multe ipoteze secundare (spre exemplu 8-10);
ele pot fi testate/ verificate în cercetarea noastră, de către noi
sau pot fi testate/ verificate de ale persoane
• O cercetare este valoroasă nu numai prin problemele pe care le
explică sau rezolvă, prin soluţiile pe care le propune, ci şi prin
punctele de reflecţie şi cercetare pe care le sugerează.
• Ipotezele exprimă presupuneri, se formulează afirmativ;
afirmaţiile se referă la o posibilă legătură între anumite
variabile (legătură care se va confirma sau nu).

• Prin confruntare cu realitatea, ele sunt testate, urmând să

fie confirmate/ validate sau infirmate/ nonvalidate. De
aceea, nu este corectă utilizarea sintagmei
„demonstrarea ipotezelor”; într-o cercetare nu se
urmăreşte demonstrarea şi nici validarea/ confirmarea
ipotezei formulate, ci testarea/ verificarea ei într-o
manieră riguroasă, ştiinţifică.

• Atât confirmarea, cât şi infirmarea ipotezelor reprezintă un

rezultat ştiinţific (pentru că am testa ipoteza în mod
ştiinţific), pentru cercetarea pedagogică un spor/ plus de
cunoaştere, întrucât se validează sau nu se validează
anumite legături între variabile.
 Variabile moderator/ moderatoare
Variabila moderator/ moderatoare – este o variabilă independentă
secundară, identificată de către cercetător pentru că aceasta poate afecta /
modifica relaţia de bază dintre variabila independentă primară şi variabila
dependentă.
Exemple: gen biologic, vârsta, coeficientul de inteligență, vechimea în
învățământ, mediul (rural, urban), tipul de școală (centrală, de cartier),
statutul socio-economic al familiei, nivelul educaţional al familiei, tipul
familiei (părinţii în ţară, părinţi emigranţi)

Exemplu:
Titlul cercetării: „Studierea valenţelor conversaţiei euristice în studiul istoriei la
clasa a IV-a”
Ipoteza cercetării: Aplicarea sistematică a conversaţiei euristice în studiul
istoriei la clasa a IV-a conduce la ameliorarea rezultatelor şcolare ale
elevilor.
Variabila independentă: aplicarea sistematică a conversaţiei euristice în studiul
istoriei la clasa a IV-a
Variabilă dependentă: nivelul rezultatelor şcolare ale elevilor
Sensul de variaţie al variabilei dependente: crescător
Variabilă moderator: genul biologic al elevilor; natura conţinuturilor curriculare
(spre exemplu, în mediul rural se poate valorifica monografia satului)
 Variabile externe
Variabila externă – este o variabilă independentă care este
posibil să aibă efecte neintenţionate şi nedorite asupra
variabilei dependente într-un studiu particular şi care trebuie
controlată (ex. menţinerea acesteia constantă) sau eliminată,
pentru că modifică, denaturează, biasează rezultatele
cercetării.
Exemple: cerințele educaționale speciale (de exemplu, dificultățile
de învățare), gradul de oboseală al elevilor, gradul de încărcare
al elevilor, absenteismul
Exemplu: S-au utilizat metode diferite pentru predarea istoriei în
liceu şi se compară rezultatele obţinute de elevi la testul final de
istorie.
Variabile externe:
 numărul de elevi din clasă
 orarul clasei (ziua, ora)
 absenteismul pe parcursul semestrului.