Variabilele educaționale

Variabilele cercetării
Ipoteza cercetării
 Variabilele educaţionale
Variabila – orice caracteristică, calitate, entitate
măsurabilă, care variază între membrii unui grup
particular (are mai mult decât un nivel sau o valoare)

Exemplu: pentru variabila "gustul pentru lectură", am

putea identifica următoarele niveluri: "foarte
accentuat", "accentuat", "mediu", "diminuat" şi "nul".

Constanta – orice caracteristică sau calitate care este

similară pentru toţi membrii unui grup particular

Aplicaţie
Stabiliţi posibile variaţii şi constante ale claselor:
scaun, culoarea ochilor, achiziţii, motivaţie, stil de
învăţare
 Clasificarea variabilelor educaţionale (1)
1. Variabila cantitativă (variabilă cu valori cantitative,
exprimate prin numere):
– variază în ceea ce priveşte cantitatea, valoarea,
intensitatea etc., dar nu tipul.

Exemplu: înălţimea, greutatea, interesul, motivaţia, vârsta

-depind de o multitudine de factori independenţi şi întâmplători,
se mai numesc variabile întâmplătoare sau aleatoare.

Variabilele aleatoare pot fi:

a)discrete - pot lua decât anumite valori numerice (de exemplu,
numărul de elevi dintr-o clasă)
b)continue - pot lua orice valori într-un interval de variaţie finit
sau infinit şi pot fi oricât de apropiate una de alta, în funcţie de
capacitatea de rezoluţie a instrumentului de măsură (de
exemplu, timpul înregistrat de elevii unei clase la o probă de
alergare).
 Clasificarea variabilelor educaţionale (2)

2. Variabila categorială (variabilă cu valori calitative)

– variază în ceea ce priveşte tipul, dar nu în ceea ce
priveşte cantitatea,valoarea, intensitatea; aceasta
este calitativ diferită.

Exemple: culoarea ochilor, religia, ocupaţia, metodele

instructiv-educative, stilurile de învăţare.
 Ipoteza – principalul instrument al
cercetării

• o afirmaţie ipotetică/ supoziţie/

presupunere referitoare la legătura dintre
două sau mai multe variabile:
a) legătură cauzală între o variabilă
independentă VI şi una sau mai multe
variabile dependente VD (pentru cercetări
experimentale)
b) legătură corelaţională între două variabile
(pentru studii corelaţionale).
Ipoteza în studiile corelaţionale
• Afirmă că există o corelaţie între variabile:
la modificarea valorilor uneia dintre
variabile V1 se modifică valorile celei de a
doua V2 (una o influenţează pe cealaltă)
Corelaţia poate fi:
a) pozitivă – atunci când ambele variabile variază în
acelaşi sens:
– cresc în acelaşi sens
– scad în acelaşi sens
Exemple:
-Cu cât cresc notele elevilor la limba franceză, cu atât
cresc notele la limba engleză.
-Există o corelaţie pozitivă între notele la franceză şi
notele la engleză.

b) negativă – atunci când variabilele variază în sensuri

diferite – una creşte şi cealaltă scade.
Exemplu:
Există o corelaţie negativă între notele la limba
riomână şi notele la matematică.
Ipoteza în cercetări experimentale
• Raţionament ipotetic care leagă VI și VD:
– "dacă aplic VI atunci VD variază", „utilizând
… se obține…"
• Verbe pentru stabilirea relaţiilor dintre VI
și VD: "determină", “conduce la", "duce
la", "produce", "influenţează",
"generează" ş.a.
• Formularea generală a ipotezei:
Aplicarea VI conduce la variația
(creșterea sau scăderea) VD.
 Variabila independentă (VI)
• este variabila experimentală/ manipulată, care se
prezumă că va afect/ influenţa VD
• reprezintă factorul experimental controlat sau
manipulat de către cercetător, schimbarea
introdusă pentru a-i studia efectele
• nivelurile/ valorile sale sunt mari (pentru a li se
studia efectele) şi stabilite de experimentator
înainte de a începe experimentul (sunt
independente de orice se întâmplă în experiment)
• VI se introduc numai la grupurile experimentale şi
se urmăresc efectele lor (la grupurile de control
procesul educaţional decurge în condiţii obişnuite)
 Variabila dependentă (VD)
– este variabila rezultat, care se prezumă că va
fi afectată de variabila independentă

Variabila Variabila
independentă afectează dependentă
(cauză prezumată) (efect /rezultat
prezumat)
 Exercițiu:
Presupunem că un cercetător intenţionează
să investigheze care dintre grupurile de elevi
vor avea rezultate mai bune în ceea ce
priveşte ştiinţele: elevii cărora ştiinţele le sunt
predate de către un singur profesor sau cei
cărora ştiinţele le sunt predate de către o
echipă de trei profesori, în mod colaborativ.

1. Analizați situația de cercetare.

2. Care este variabila independentă şi care este
variabila dependentă în acest caz?
3. Formulați ipoteza cercetării.
 Variabile independente şi variabile dependente

Aplicaţie
Stabiliţi posibile relaţionări între următoarele variabile şi precizaţi
tipul fiecăreia (cantitativă sau categorială; dependentă sau
independentă):
Aptitudinea muzicală
Aptitudinea matematică
Genul biologic
Apartenenţa la un grup
Anxietate
Carieră
Nivelul socioeconomic al familiei
Statutul marital
 Ipotezele secundare
• Pe lângă ipoteza generală sau de bază, pot fi
formulate ipoteze de lucru secundare/
particulare, aflate în relaţie de dependenţă
faţă de ipoteza de bază.
• Ele explicitează ipoteza generală, respectiv
variabila dependentă.
• O cercetare este valoroasă nu numai prin
problemele pe care le explică sau rezolvă,
prin soluţiile pe care le propune, ci şi prin
punctele de reflecţie şi cercetare pe care le
sugerează.
• Ipotezele exprimă presupuneri.
• Prin confruntare cu realitatea, ele sunt testate, urmând
să fie confirmate/ validate sau infirmate/ nonvalidate.
De aceea, nu este corectă utilizarea sintagmei
„demonstrarea ipotezelor”; într-o cercetare nu se
urmăreşte demonstrarea şi nici validarea/
confirmarea ipotezei formulate, ci testarea/
verificarea ei. Atât confirmarea, cât şi infirmarea
ipotezelor reprezintă pentru cercetarea pedagogică un
spor/ plus de cunoaştere, întrucât se validează sau nu
se validează anumite legături între variabile.
 Variabile moderator
Variabila moderator – este o variabilă independentă
secundară, selectată de către cercetător pentru că aceasta
poate afecta / modifica relaţia de bază dintre variabila
independentă primară şi variabila dependentă.
Exemplu:
Titlul cercetării: „Studierea valenţelor conversaţiei euristice în
studiul istoriei la clasa a IV-a”
Ipoteza cercetării: Aplicarea sistematică a conversaţiei
euristice în studiul istoriei la clasa a IV-a conduce la
ameliorarea rezultatelor şcolare ale elevilor.
Variabila independentă: aplicarea sistematică a conversaţiei
euristice în studiul istoriei la clasa a IV-a
Variabilă dependentă: nivelul rezultatelor şcolare ale elevilor
Variabilă moderator: genul biologic al elevilor
 Variabile externe

Variabila externă – este o variabilă independentă care este

posibil să aibă efecte neintenţionate asupra variabilei
dependente într-un studiu particular şi care trebuie controlată
(ex. menţinerea acesteia constantă) sau eliminată.

Exemplu: S-au utilizat metode diferite pentru predarea istoriei în

liceu şi se compară rezultatele obţinute de elevi la testul final
de istorie.

Variabile externe:
 numărul de elevi din clasă
 orarul clasei (ziua, ora).