Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Specializarea: Pedagogie
An II, grupa 3
Profesor coordonator: Elena Seghedin

TEMĂ: FUNCȚII ȘI TIPURI DE EVALUARE

SUBTEMĂ: FUNCȚIILE EVALUĂRII
STUDENTĂ: URSU RALUCA
CUPRINS:
Introducere

Funcții ale evaluării

Perspectiva profesorului/perspectiva elevului

Funcții ale evaluării didactice

Principii

Bibliografie
INTRODUCERE
 Evaluarea școlară reprezintă un asamblu de activități dependente de anumite
intenții. Acestea transcend datele imediate și contingente, raportându-se la o
serie de funcții și scopuri bine determinate.

 Scopul evaluării nu este de a parveni la anumite date, ci de a perfecționa

procesul educativ.

 Plecând de la evaluare ar trebui să se determine de fiecare dată în ce măsură

putem transforma situația educațională într-o realitate convenabilă, adecvată
obiectivelor în extensie ale școlii.
• Funcțiile elavulării vizează incidența activității de evaluare, a cărei
exercitare confero unitate și echilibru procesului de învățământ.

• În activitatea didactică privită ca sistem, evaluarea este un element

component al acestuia, alături de activitatea de predare și cea de învățare.
De aceea, pentru a surprinde cât mai exact funcțiile îndelinite de evaluare,
se impune a avea în vedere interacțiunea cu celelate componente ale
procesului didactic.

• Funcțiile evaluării în cadrul procesului de învățământ sunt date de

contribuția sa specifică la realizarea finalităților acestuia.
FUNCȚII ALE EVALUĂRII
• Raportându-ne la derularea unei secvențe de învățare sau prin relaționare la
un ansamblu structurat de activități de formare, am putea desprinde trei
funcții ale avaluării:
A. Funcția de orientare
• identificarea și verificarea achizițiilor școlare;
B. Funcția de corecție
• perfecționarea și regularizarea căilor de formare a indivizilor, identificarea
celor mai facile și mai pertinente căi de instrucție și educație;
C. Funcția de reglare
• Sancționarea sau recunoașterea socială a schimbărilor operate asupra
indivizilor aflați în formare.
PERSPECTIVA PROFESORULUI/PERSPECTIVA
ELEVULUI

 După cum se poate constata din enunțurile de până acum, funcțiile

specifice ale evaluării descriu următoarele două perspective:
 Perspectiva profesorului
- cu funcția de reglare a activității și de perfecționare a stilului de
predare;
 Perspectiva elevului
- cu funcția de formare a unui stil de învățare, de stimulare a activității
de învățare, precum și a capacității și a atitudinii de autoevaluare.
FUNCŢIILE EVALUĂRII DIDACTICE
 Funcţiile evaluării didactice sunt multiple:
 motivaţionale,
 educative,
 sociale,
 de diagnostic,
 de selecţie,
 de certificare,
 predictive,
 constatative,
 pedagogice,
 de feedback, acestea fiind într-o relaţie de interdependenţă permanentă.
 Aducem în discuție și o sistematizare a funcțiilor evaluării în rezonanță cu
cele ale autoevaluării elevului, ilustrată de Cristian Stan în ambele de mai jos:

Funcții specifice dimensiunii normtive a autoevaluării și evaluării didactice

Funcția specifică Conotații în plan
autoevaluativ
Constatativă Modalitate de surprindere a nivelului
de pregătire atins și de raportare a
acestuia atât la expectanțele proprii,
cât și la cele a profesorului.
Conotații în plan evaluativ
Indicator de bază al gradului de
optimibilitate și eficiență cu privire la
desfășurarea procesului de predare dar și la
derularea celui de învățare.

Diagnostică Radiografiere a capacităților Evidențierea și interpretare ale lacunelor

performanțiale subevaluate sau existente în planul pregătirii elevilor și ale
supraevaluate și interpretare a cauzelor acestora.
discrepanțelor constante.

Prognostică Reconsiderare a stilului propriu de Identificare a modalităților de restructurare

muncă și a modului de dozare a a strategiilor didactice în vederea
efortului de învățare. optimizării lor.
 Funcții specifice dimensiunii formative a autoevaluării și evaluării didactice
Funcția specifică Conotații în plan Conotații în plan evaluativ
autoevaluativ

Motivațională Efectual motivațional este Sancțiune sau recompensă acordată elevilor în

mediat de personalitatea funcție de apropierea acestora de criteriile de
elevului și de relația existentă evaluare.
între autoevaluare și evaluare.

Decizională Reper pentru aprecierea de sine Suport pentru plasarea adecvată în ierarhia clasei
și pentru relaționarea socială în sau în raport cu standardele docimologice.
cadrul grupului de apartenență.

Informațională Element central pentru Mijloc de informare a elevilor, părințelor și

mediatizarea predicțiilor privind societății cu privire la randamentul școlar
evoluția școlară ulterioară. realizat.
PRINCIPII
 Pentru a se ajunge la rezultatele şi
performanţele așteptate, cadrele didactice
trebuie să respecte următoarele principii în
desfăşurarea activităţilor de evaluare:
Principiul competenţei profesionale- conform
căruia toate activităţile desfăşurate trebuie
tratate cu profesionalism, imparţial, pe baza
cunoştinţelor şi a aptitudinilor dobândite de
elevi; rolul cadrului didactic va fi de orientare a
traseului educativ spre obiectivele propuse;
Principiul integrităţii morale- conform căruia
fiecare cadru didactic trebuie să-şi exercite
atribuţiile de evaluator cu onestitate,
corectitudine, bună-credinţă şi responsabilitate
şi să respecte reglementările legale în vigoare;
Principiul obiectivităţii- conform căruia
notarea trebuie să se realizeze pe baza
standardelor naţionale de evaluare şi a
criteriilor de notare;
Principiul neutralităţii- conform căruia
observaţiile care se fac în urma evaluării nu
trebuie să facă obiectul comentariilor,
aprecierilor sau a obiecţiilor cu privire la cei
evaluaţi, ci la documentele/lucrările evaluate.
 Ca să-şi atingă scopul, evaluarea trebuie să se
realizeze printr-o gamă cât mai largă de
forme, metode şi tehnici, care conduc la
stabilirea unor strategii de evaluare.
BIBLIOGRAFIE:
 Constantin Cucoș “Pedagogie”, 2006, Editura Polirom;
 Elena Tiron, Tudor Stanciu “Teoria și metodologia instruirii; Teoria și
metodologia evaluării”, 2019, Editura Didactică și Pedagogică;
 Nadia Mirela Florea, “Pedagogie”, Editura Fundanției României de Mâine,
2007, București.