Dicționar cu 10 termeni de specialitate

1. Management
a. Ansamblul proceselor prin care toate elementele teoretico-metodologice furnizate de
știința managementului sunt operaționalizate în practica școlară (Nicolescu, 1993,
p.52)
b. Managementul reprezintă ansamblul activităţilor, disciplinelor, metodelor, tehnicilor
care înglobează sarcinile conducerii, gestiunii, administrării şi organizării
companiei/organizației/instituției şi vizează ca, prin adoptarea deciziilor optime în
proiectarea şi reglarea proceselor microeconomice să antreneze întregul personal
pentru a întreprinde şi a lucra cât mai profitabil, pentru a organiza schimbări capabile
să asigure unităţii un viitor trainic şi eficace pe plan economic şi social
(file:///C:/Users/Lenovo/Desktop/Anul3Semestrul1/Managementul%20institu%C8%9Biilor
%20%C8%99colare/Managementu_-proiectelor_Dezvoltare_durabila.pdf , Florescu, curs
pe suport electronic, p.13, accesat la data 07.01.2021, ora 13:20)
c. Managementul serviciilor educaționale are în vedere teoria și practica, știința și arta
proiectării, organizării, coordonării, evaluării, reglării elementelor activității
educative, a resurselor ei, ca activitate de dezvoltare liberă, integral, armonioasă a
individualității, conform idealului educational. (Gherguț, Ceobanu, 2009, p.12)
2. Obiectiv
a. Obiectivele sunt aserţiuni referitoare la rezultatele aşteptate ale aplicării planului.
Astfel definite, obiectivele operaţionale au o serie de caracteristici:
• Concreteţe - sunt uşor de identificat.
• Pertinenţă - adecvare situaţională.
• Oportunitate - adecvare temporală (acţiunea respectivă se desfăşoară Ia momentul
potrivit).
• Realizabilitate - adecvare la posibilităţile reale ale celui / celor care iniţiază acţiunea
- în cazul nostru: formatorul
• Măsurabilitate - uşor de evaluat cu instrumente cantitative şi calitative. (Iosifescu,
2000, p.43)
b. Obiectivele ar trebui exprimate în conformitate cu rezultatele așteptate. Fiecare
obiectiv ar trebui să răspundă urmatoarelor întrebări:
 CINE: grupuri țintă sau indivizii la care se așteaptă schimbarea.
CE : acțiunea sau schimbarea de comportament așteptată.
CÂT : procentul de schimbare așteptat.
CÂND : când condițiile dorite se vor implini.
UNDE : locul în care se va urmări schimbarea.
(file:///C:/Users/Lenovo/Desktop/Anul3Semestrul1/Managementul%20institu
%C8%9Biilor%20%C8%99colare/PDM_Participant_Manual_RO_FOARTE-
BUN.pdf, Scrierea și managementul proiectelor, 2005, p.14, curs pe suport electronic,
accesat la data 07.01.2021, ora 16:05)
c. În management, termenul obiectiv desemnează un rezultat viitor ce se dorește a fi
obținut (Nica, Iftimescu, 2004, p.98)
3. Leadership
a. Leadership-ul poate fi definit ca abilitatea unei persoane de a exercita un tip de
influenţă prin intermediul comunicării asupra altor persoane, orientându-le spre
îndeplinirea anumitor obiective .
(file:///C:/Users/Lenovo/Desktop/Anul3Semestrul1/Managementul%20institu
%C8%9Biilor%20%C8%99colare/63055_modul_8_management_final.pdf Macri, C.
(coord.) (2011). Management instituțional și de proiect. Modulul 8, p.8 , Curs pe
suport electronic, accesat la data 07.01.2021, ora 14:17)
b. Leadership-ul se referă la promovarea comportamentelor favorabile atingerii
obiectivelor organizației, motivând personalul prin: folosirea diferitelor stiluri de
conducere, calitatea relațiilor interpersonale, modul în care sunt favorizate
comunicarea și cooperarea în cadrul organizației și modul de antrenare a personalului
în procesul decizional (Gherguț, 2007, p.68)
c. Majoritatea definițiilor leadership-ului reflect presupunerea că acesta implică un
proces de influențare socială prin care influența exercitată de o persoană (sau un grup)
asupra altei personae (sau grup) conduce la structurarea activităților și relațiilor într-o
organizație (Yuki, 2002, apud Bush, 2005, p.3)
4. Planificare
a. Planificarea stabilește pașii concreți prin care sunt realizate scopurile proiectului,
adică obiectivele, acțiunile efective acre vor fi realizate, resursele alocateliecărei
 acțiune, termenele și responsabilitățile concrete, indicatorii de performanță și
rezultatele așteptate, acesta fiind nivelul operațional al traiectului ipotetic menționat.
(Gherghuț, Alois, 2007, p. 38)
b. Planificarea are drept scop elaborarea unor orientări privind desfășurarea activităților
viitoare și presupune stabilirea misiunii, a obiectivelor, a mijloacelor necesare și a
strategiilor. (Nica, Iftimescu, 2004, p. 14)
c. Prevederea este o activitate de evaluare a viitorului, de observare a tendinţelor, a
situaţiilor probabile în care vor acţiona factorii de influenţă. Există trei tipuri de
activităţi previzionale: prognoza – pe termen lung, peste 10 ani, caracterizează
deciziile strategice la nivelul ierarhic superior, planificarea – pe termen mediu, de la
câţiva ani la un semestru, produsul planificării este planul, programarea – pe termen
scurt, decadă, săptămână, schimb, amănunţită în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse,
mijloacele şi resursele utilizate pentru realizarea planului.
(file:///C:/Users/Lenovo/Desktop/Anul3Semestrul1/Managementul%20institu
%C8%9Biilor%20%C8%99colare/63055_modul_8_management_final.pdf Macri, C.
(coord.) (2011). Management instituțional și de proiect. Modulul 8, p.8 , Curs pe
suport electronic, accesat la data 07.01.2021, ora 14:17)

5. Organizarea
a. Organizarea constă în stabilirea cadrului organizatoric optim care să permit
desfășurarea activității în condiții de eficiență și profitabilitate. (Nica, Iftimescu,
2004, p. 15)
b. Organizarea este procesul complex, dinamic și flexibil de selectare și grupare a
activităților pentru asigurarea unor obiective commune, repartizarea
responsabilităților de conducere pe compartimente, departamente sau niveluri
ierarhice subordinate, investirea cu autoritatea necesară a persoanelor care au primit
funcții de conducere și stabilirea unor linii de autoritate în cadrul organizației, precum
și a unor canale oficiale de comunicare prin care să se asigure coerența și eficiența
intervenției și activităților. (Gherghuț, 2007, p. 48)
c. Organizarea cuprinde ansamblul de activităţi prin intermediul cărora se stabilesc şi se
delimitează procesele de muncă fizică şi intelectuală, componentele acestora,
 realizându-se gruparea lor pe departamente, formaţiuni de lucru.
(file:///C:/Users/Lenovo/Desktop/Anul3Semestrul1/Managementul%20institu
%C8%9Biilor%20%C8%99colare/63055_modul_8_management_final.pdf Macri, C.
(coord.) (2011). Management instituțional și de proiect. Modulul 8, p.8 , Curs pe
suport electronic, accesat la data 07.01.2021, ora 14:17)

6. Coordonarea
a. Coordonarea se referă la asigurarea cooperării dintre departamente şi oameni,
armonizarea acţiunilor acestora, pentru a se evita paralelisme şi suprapuneri, risipa de
forţe şi mijloace. (file:///C:/Users/Lenovo/Desktop/Anul3Semestrul1/Managementul
%20institu%C8%9Biilor%20%C8%99colare/63055_modul_8_management_final.pdf
Macri, C. (coord.) (2011). Management instituțional și de proiect. Modulul 8, p.8 ,
Curs pe suport electronic, accesat la data 07.01.2021, ora 14:17)
b. Funcția de coordonare urmărește armonizarea intereselor individuale sau de grup cu
misiunea și obiectivele organizației. (Gherghuț, 2007, p. 51)
c. Coordonarea constă într-un ansamblu de acțiuni vizând orientarea personalului în
scopul realizării obiectivelor operaționale și a sincronizării acestora într-o combinație
optimă, astfel încât desfășurarea lor să se realizeze în condiții de eficiență și
profitabilitate. (Nica, Iftimescu, 2004, p.16)
7. Controlul
a. Controlul poate fi considerat o fază finală în procesul managerial, constând în
compararea stadiului la care s-a ajuns la un moment dat cu obiectivele planificate
anterior. În plus, controlul este necesar pentru a prevenii eventuale situații de
criză și disfuncționalități, protejând organizația și favorizând performanța în
cadrul activităților desfășurate de membrii acesteia. (Gherghuț, 2007, p.86)
b. Controlul constă în verificare permanent și completă a modului în care se
desfășoară activitățile, comparative cu standardele și programele, în sesizarea și
măsurarea abaterilor de la aceste standard și programe, precum și în precizarea
cauzelor și a măsurilor corrective pentru înlăturarea lor. (Nica, Iftimescu, 2004,
p.17)
 c. Controlul constă în supravegherea funcţionării sistemului condus, compararea
rezultatelor obţinute cu cele planificate sau cu obiectivele stabilite.
(file:///C:/Users/Lenovo/Desktop/Anul3Semestrul1/Managementul%20institu
%C8%9Biilor%20%C8%99colare/63055_modul_8_management_final.pdf
Macri, C. (coord.) (2011). Management instituțional și de proiect. Modulul 8, p.8
, Curs pe suport electronic, accesat la data 07.01.2021, ora 14:17)

8. Misiunea unității școlare

a. Misiunea şcolii are ca funcţii fundamentale orientarea, asigurarea consistenţei şi
coerenţei activităţii desfăşurate în şcoală în jurul unor scopuri şi valori comune.
(Iosifescu, 2000, p.41)
b. Misiunea are drept scop diferențierea de alte organizații din același domeniu de
activitate, definește filosofia activității din perspectiva managerilor decidenți și
precizează scopul altivităților organizației, încercând să armonizeze interesele tuturor
factorilor implicate în aceste activități. (Gherguț, 2007, p.119)
c. Misiunea exprimă rațiunea de a fi a acelei organizații în raport cu principalii ei
parteneri, clienții. Prin misiune este precizat specificul activităților de bază întreprinse
și este sugerată, uneori făcând apel la emoții și sentimente, direcția spre care se
îndreaptă în viitor. (Nica, Iftimescu, 2004, p. 94)
9. Analiza SWOT
a. Analiza SWOT este un instrument de analiză strategică, flexibil şi uşor de aplicat pe
care o organizaţie/instituție sau o echipă de proiect îl foloseşte pentru a identifica cele
mai potrivite direcţii de acţiune. Scopul analizei SWOT este de a realiza un plan
strategic sau de a găsi o soluţie la o problemă, luând în considerare factorii interni şi
externi ai unei echipe sau ai unei organizaţii.
(file:///C:/Users/Lenovo/Desktop/Anul3Semestrul1/Managementul%20institu
%C8%9Biilor%20%C8%99colare/Managementu_-
proiectelor_Dezvoltare_durabila.pdf, Florescu, p.40, curs pe support electronic,
accesat la data 07.01.2021, ora 14:17)
b. Analiza de tip SWOT oferă o bună ocazie de evaluare a organizației, a partenerilor și
a beneficiarilor direcți; este una dintre cele mai utilizate metode în identificarea
 nevoilor, urmărind două dimensiuni: punctele tari și punctele slabe (se referă la
mediul intern); oportunitățile și amenințările (se referă la mediul extern). (Gherguț,
2007, p.123)
c. În definirea conținutului unei strategii, un rol esențial îl are analiza factorilor interni
(caracteristici organizației) și a celor externi (de mediu). Una dintre cele mai folosite
metode pentru o astfel de analiză este metoda SWOT, care ia în considerare, pentru
factorii externi, oportunități și amenințări, iar pentru factorii interni, punctele tari și
puncte slabe. (Nica, Iftimescu, 2004, p.104)
10. Analiza PEST(E)
a. Analiza PEST(E) (analiza contextului politic, economic, social şi tehnologic, la care,
în ultima perioadă, s-a adăugat şi cel ecologic) reprezintă un instrument complex şi
frecvent utilizat în analiza diagnostică managerială. Analiza PEST este o analiză pe
domenii a contextului în care funcţionează unitatea şcolară, care completează analiza
pe orizonturi contextuale, pentru evidenţierea “texturii“ complexe de elemente
structurale, relaţii din anumite cadre contextuale. (Farcas, 2012, p.172)
b. Analiza de tip PEST(E) presupune o radiografie asupra aspectelor referitoare la:
- contextul politic – se referă cu precădere la politicile sociale, educaționale, de sănătate
etc. promovate în societate la nivel național, regional sau local și mai puțin la distribuția
puterii între diferitele partide politice
- contextul economic – se referă la resursele existente la nivel analizat (național, regional
sau local): dacă există expansiune sau recesiune economică, ce ramuri economice sunt
prioritare și ce resurse pot oferi ele organizației sau instituției care face analiza, care este
dinamica forței pieței de muncă, care este nivelul mediu al câștigului, care este puterea de
cumpărare a populației etc
- contextul social – se referă atât la existența problemelor sociale și la modul în care
acestea sunt abordate, la nivel național, regional și local, cât și la poziția diferitelor
grupuri de interese față de problematica socială existentă
- contextul tehnologic – se referă la posibilități de utilizare a noilor tehnologii: dacă
există în zonă posibilități de accesare a surselor multimedia, dacă există dotare cu
aparatură eficientă, infrastructura zonei, facilități de transport.
- contextul ecologic – este un domeniu mai recent, apărut ca o consecință a erei
industriale, se referă la calitatea mediului și la felul cum acesta influențează calitatea
vieții oamenilor dintr-o anumită regiune, la implicațiile factorilor de mediu asupra
apariției unor afecțiuni sau asupra creșterii gradului de risc în rândul populației, la aspecte
privind alimentația populației, gradul de poluare etc. (Gherguț, 2007, p. 122)
c. Analiza PEST(E). Modul de organizare şi de utilizare a acestei analize şi evaluări de
nevoi este similar cu cel aplicat în cazul modelului menţionat mai sus. PEST(E) este
totodată o prescurtare care se referă la analiza contextului politic (Political), economic
(Economic), social (Social), tehnologic (Tehnological) şi, în ultimul timp, al celui de
mediu (Ecological/Environment) acest ultim aspect nu este întotdeauna menţionat. (Farla,
2007, p.14)

Bibliografie:
1. Bush, T (2005) Leading and Managing People in Education. Editura SAGE, Los
Angeles
2. Farcas, N (2012) Management educațional. Noțiuni de bază, fundamente
interdisciplinare
3. Farla, T. (coord.) (2007) Analiza nevoilor de formare. Ghid pentru pregătirea,
implementarea și interpretarea datelor analizei nevoilor de formare în școli. Editura
Atelier Didactic, București
4. file:///C:/Users/Lenovo/Desktop/Anul3Semestrul1/Managementul%20institu
%C8%9Biilor%20%C8%99colare/63055_modul_8_management_final.pdf Macri, C.
(coord.) (2011). Management instituțional și de proiect. Modulul 8 . Curs pe suport
electronic, accesat la data 07.01.2021, ora 14:17
5. file:///C:/Users/Lenovo/Desktop/Anul3Semestrul1/Managementul%20institu
%C8%9Biilor%20%C8%99colare/Managementu_-
proiectelor_Dezvoltare_durabila.pdf Florescu, M. Managementul proiectelor.
Dezvoltare durabilă. Curs pe suport electronic, accesat la data 07.01.2021, ora 13:20
6. file:///C:/Users/Lenovo/Desktop/Anul3Semestrul1/Managementul%20institu
%C8%9Biilor%20%C8%99colare/PDM_Participant_Manual_RO_FOARTE-
 BUN.pdf, Scrierea și managementul proiectelor (2005), Curs pe suport electronic,
accesat la data 07.01.2021, ora 16:05
7. Gherguț, A (2007) Management general și strategi în educație. Editura Polirom, Iași
8. Gherguț, A; Ceobanu, C (2009) Elaborarea și managementul proiectelor în servicii
educaționale. Editura Poliron, Iași
9. Iosifescu, Ș. (coord.) (2000). Manualul de management educațional pentru directorii
de unități școlare. Editura ProGnosis
10. Nica, P; Iftimescu, A (2004) Management. Concepte și aplicații. Editura Secom
Libris, Iași
11. Nicolescu, O (1993) Noțiuni în managementul international. Editura Tehnică,
București