Introducere în problematica educaţiei şi consilierii

curriculare pentru vârstele mici (C1)

Am convingerea că o teorie a dezvoltării sau trebuie să
fie legată de o teorie a cunoaşterii şi de o teorie a instruirii
sau este condamnată să nu se ridice niciodată deasupra banalităţii
(Bruner, 1970)

1.1. Delimitări conceptuale. Diferențieri semantice: educaţie pentru

toţi, educaţie timpurie, dezvoltare timpurie, curriculum pentru
educaţie timpurie, cicluri curriculare, dezvoltare curriculară,
consiliere curriculară (consiliere educațională). Evenimente
internaţionale şi naţionale de promovare a domeniului

1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant al

reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării în învățământul
preșcolar și primar

Lect.univ.dr. Nicoleta Rogoz

1.1. Delimitări conceptuale

⚫Educaţie pentru toți

❑20 noiembrie 1989, New York,
Convenția pentru Drepturile Copilului
❑Prioritizarea dreptului copiilor la
educație;
❑Asumarea obligativității statelor
semnatare de a asigura învățământul
elementar tuturor copiilor.
1.1. Delimitări conceptuale

⚫Educaţie pentru toți

❑1990-Inițiativa internațională Education
for All (EFA) a vizat analiza beneficiilor
educației “fiecărui cetățean din fiecare
societate.”
❑Coaliție între guverne naționale, grupuri
ale societății civile și agenșii de
dezvoltare (UNESCO, World Bank
Group)
1.1. Delimitări conceptuale

⚫Educaţie pentru toți

⚫ https://www.worldbank.org/en/topic/education/brief/education-for-all

⚫ Identificați și pregătiți pentru prezentare cele 6 obiective educaționale

specifice urmărite în cadrul inițiativei Education for All!
⚫ Pregătiți o scurtă argumentare privind importanța unuia dintre acestea
pentru deciziile de politici curriculare luate la nivel instituțional (școală sau
grădiniță).
1.1. Delimitări conceptuale

⚫5-9 martie 1990-Conferinţa

Mondială de la Jomtien (Thailanda)

❖ Educaţia pentru toţi-education for all

❖ Educație pe parcursul întregii vieți- lifelong learning
❖ Educaţie care începe şi este dezvoltată de la naştere - learning
begins at birth, UNESCO, 1990:Art.5)
https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000127583
Vezi Framework for Action, DESIGNING POLICIES TO IMPROVE BASIC
EDUCAT I O N.20.
1.1. Delimitări conceptuale. Evenimente internaţionale şi

naţionale de promovare a domeniului

⚫ 2000- Summit-ul ONU (perspective noi asupra familiei sau a unor

probleme ca: echitatea socială, drepturile omului/copilului, beneficiile
economice ale educaţiei timpurii; studii noi privind dezvoltarea copilului în
educaţia timpurie);
⚫ Publicarea a 2 rapoarte OECD (The Organisation for Economic Co-
operation and Development)- Starting Strong I (2001), Starting Strong V
(2017);

https://read.oecd-ilibrary.org/education/starting-strong-
2017_9789264276116-en#page8

Analizați și descrieți succint indicatorii cheie privind educația timpurie a

copiilor!
1.1. Delimitări conceptuale. Evenimente internaţionale şi

naţionale de promovare a domeniului

o 1996-2017, 35 ţări au dezvoltat strategii pentru educaţia timpurie (susţinerea

drepturilor copilului).

http://www.oecd.org/education/school/earlychildhoodeducationalcare.htm

+Strategia Naționalã pentru Educație Timpurie elaboratã în 2003, care a

trasat linii de acțiune ce s-au regãsit în ultimii 6 ani în programe și
proiecte naționale privind educația timpurie finanțate de Guvernul
României cu sprijiinul unor finanțatori externi (Banca Mondialã, Banca
de Dezvoltare a Consiliului Europei, UNICEF)
1.1. Delimitări conceptuale. Evenimente internaţionale şi
naţionale de promovare a domeniului

⚫ 2007-Integrarea ➢ Competenţe de comunicare

României în Uniunea în limba română;
Europeană; ➢ Competențe de comunicare
în limbi străine;
➢ Competenţe de utilizare a TIC
⚫ Armonizarea curriculum- ca instrumente de cunoaştere
ului pentru educaţia şi învăţare;
timpurie cu standardele ➢ Competențe în domeniul
europene; matematicii, științei și
tehnologiei;
➢ Competenţe sociale şi civice;
⚫ Corelarea curriculum-ului ➢ Competențe de sensibilizare
cu cele 8 domenii de culturală și exprimare
competenţe cheie artistică;
(Art.68, Legea educaţiei ➢ Competenţa de a învăţa să
naţionale nr.1/2011). înveţi;
➢ Competenţe antreprenoriale,
etc.
2008- Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani)
2012-Introducerea clasei pregătitoare ca parte a
învățământului obligatoriu
2013- Programe școlare clasele pregătitoare, I și a II-a
2014- Programe școlare clasele a III-a și a IV-a
2019-Curriculum pentru educație timpurie
1.1. Delimitări conceptuale. Evenimente internaţionale şi
naţionale de promovare a domeniului

Oferiți exemple de discipline

școlare (din domenii
experiențiale/arii curriculare
diferite) în cadrul cărora se
dezvoltă competențe din cele
8 domenii de competențe
cheie!
➢ Menționați ariile/domeniile
experiențiale-disciplinele școlare
➢ Analizați și explicați caracterul
de continuitate la nivelul
curriculumului preșcolar-primar.

Breakout sessions: 3
Durata: 10 minute
Raportare: 10 minute
1.1. Delimitări conceptuale

⚫Educaţie timpurie (Early Childhood

Education)
▪ Până în 1980-educaţia de dinaintea
şcolarizării (3-6/7 ani)=educaţie
preşcolară;
▪ Din 1990-dezvoltarea timpurie a
copilului-dezvoltarea convergentă în
domeniile social, educaţional,
sanitar (0-6/7 ani).
1.1. Delimitări conceptuale
⚫Dezvoltare timpurie

Definirea acestui concept include referinţe la

cadraje terminologice noi din domeniile:
educaţie, protecţie şi sănătate;
Trecerea de la îngrijirea în cadrul familiei la
contactarea serviciilor publice (servicii de
îngrijire şi educaţie înafara familiei - out of
family).
1.1. Delimitări conceptuale
⚫Dezvoltare timpurie
2012-UNICEF + World Health
Organization, Care for Child
Development. Participant Manual
https://www.unicef.org/earlychildhood/fil
es/3.CCD_-_Participant_Manual.pdf
Identificați recomandările privind
dezvoltarea timpurie, alegându-vă un
interval de vârstă (între 0-3 ani).
1.1. Delimitări conceptuale
⚫Curriculum pentru educaţie
timpurie
curriculum adaptat unei dezvoltări
generale a copilului care asigură
pregătirea sa pentru şcoală şi familie-
curriculum integrativ care inserează
dimensiunile fizic-cognitiv-socio-emoţional.
i. Care sunt efectele pozitive ale educației timpurii?
ii. Numiți minimum 3 condiții ale unui program eficient de
educație timpurie!
1.1. Delimitări conceptuale. Curriculum pentru
educaţie timpurie. Servicii de consiliere oferite de 3
organizaţii româneşti

❑Pentru părinţi-Centre de Resurse pentru

Părinţi (CRP, cu sprijinul UNICEF)
http://www.unicef.org/romania/ro/CRP_pag
ini.pdf
❑Pentru educatori-Centre Educaţionale de
Resurse şi Perfecţionare (CERP);
❑Pentru comunitatea locală-Centre de
Resurse pentru Educaţie şi Dezvoltare
(CRED).
1.1. Delimitări conceptuale

⚫Cicluri curriculare
periodizări ale şcolarităţii care
grupează mai mulţi ani de studiu, la
nivelul cărora se introduc intervenţii
de natură curriculară centrate pe
obiective specifice comune
Exemplu: ciclul achiziţiilor
fundamentale
1.1. Delimitări conceptuale
2010, Repere fundamentale în învăţarea și dezvoltarea
timpurie (RFIDT, aprobate prin O.M. nr. 3851/2010).
• finalităţile educaţiei timpurii au în vedere o abordare
holistică, vizând cele cinci domenii ale dezvoltării
copilului:
dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală;
dezvoltarea socio-emoţională;
dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;
dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor
citirii și scrierii;
capacităţi și atitudini în învăţare
1.1. Delimitări conceptuale
Finalitățile educației timpurii se constituie în premise ale competențelor-
cheie formate, dezvoltate și diversificate, pe traseul școlarizării ulterioare:
Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în
funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea
autonomă şi creativă a acestuia.
Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul
pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi;
Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, ca
experienţe autonome de învăţare;
Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi
atitudini necesare la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.
MEN, Curriculum pentru educație timpurie, 2019, p.14
1.1. Delimitări conceptuale.
Cicluri curriculare
⚫ Ciclul achiziţiilor fundamentale (clasa
pregătitoare, clasa I, clasa a II-a)
⚫ Ciclul de dezvoltare (clasele a III-a- a VI-a)

⚫ Ciclul de observare şi orientare (clasele a

VII-a- a IX-a)
⚫ Ciclul de aprofundare (clasele a X-a-a XI-a)
⚫ Ciclul de specializare (clasele a XII-a-a XIII-
a).
Ciclul achiziţiilor fundamentale.
Obiective
❑Asimilarea elementelor de bază ale
principalelor limbaje convenţionale (scris,
citit, calcul aritmetic);
❑Stimularea copilului în vederea perceperii,
cunoaşterii şi stăpânirii mediului apropiat;
❑Stimularea potenţialului creativ al copilului,
a intuiţiei şi a imaginaţiei;
❑Formarea motivării pentru învăţare înţeleasă
ca o activitate socială.
Numiți domeniile de competențe-cheie relaționate direct cu
obiectivele ciclurilor curriculare! Analizați din această perspectivă
oportunitatea integrării clasei pregătitoare în învățământul primar.
▪ Lucrând în echipe mixte (DAIP, ET) studiați:
cele 8 domenii de competențe cheie, finalitățile educației
timpurii și obiectivele ciclului achizițiilor fundamentale:

▪ Ce aspecte comune ați identificat?

▪ Care sunt aspectele care asigură continuitate între nivelurile de
școlarizare ?
▪ Cum găseste practicianul formulările? Ce ar imbunătăți din
această perspectivă?
Ciclul de dezvoltare. Obiective
❑ Dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbii
române, a limbii materne şi a limbilor străine pentru exprimarea
în situaţii variate de comunicare;
❑ Dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplica
în practică rezolvarea de probleme;
❑ Familiarizarea cu o abordare pluridisciplinară a domeniilor
cunoaşterii;
❑ Construirea unui set de valori consonante cu o societate
democratică şi pluralistă;
❑ Încurajarea talentului, a experienţei şi a expresiei în diferite
forme de artă;
❑ Formarea responsabilităţii pentru propria dezvoltare şi sănătate;
❑ Formarea unei atitudini responsabile faţă de mediu.
Numiți domeniile de competențe-cheie relaționate direct cu
obiectivele ciclurilor curriculare! Argumentați din această perspectivă
rolul schimbărilor legislative și curriculare legate de introducerea
testării naționale la clasa a IV-a.
1.1. Delimitări conceptuale

⚫Dezvoltare curriculară-
subdomeniu de studiu care
abordează curriculum-ul
instituţionalizat, sub aspectul
proiectării, realizării lui în practica
şcolară şi al inovării lui permanente
(Creţu, 2006).
(Creţu, C., 2006, Global Curriculum. Concepts development and current models, în
Crişan, A., [ed], Current and Future Challenges in Curriculum and future challanges in
Curriculum development: policies, practices and networking for change, Ed. Humanitas
educaţional, pp.109-121.)
1.1. Delimitări conceptuale
⚫ Consiliere curriculară
Tip de consiliere oferită de un specialist în
domeniul curriculum-ului, la cerere, către
personalul didactic sau instituţiile interesate,
pe subdomeniile dezvoltării curriculum-ului
(Creţu, 2006);

Vizează practica şcolară bazată pe aspecte faptice/realităţi din

context
Modelul EBP-Evidence-Based Practice in School Counseling
(A.Shlonsky&L.Gibbs, 2004; C.Dimmitt, J.Carey&T.Hatch, 2007);
include 3 aspecte importante: descrierea problemei (a şti la ce
nevoi răspundem), utilizarea rezultatelor cercetării (a şti cum este
potrivit să intervenim)-evaluarea intervenţiei (a şti dacă intervenţia
a introdus schimbări).
1.1. Delimitări conceptuale
Componentele curriculum-ului-surse de
probleme pentru consilierea curriculară:

⚫Un sistem de consideraţii teoretice asupra educatului şi a

societăţii;
⚫Finalităţi şi obiective;
⚫Conţinuturi sau subiecte de studiu cu scop didactic;
⚫Metodologii de predare-învăţare;
⚫Metodologii de evaluare a performanţelor şcolare
(Husen, T., Postlethwaite, T. N., 1985, 1994, The International
Encyclopedia of Education, p.1147).
1.1. Delimitări conceptuale

Identificați 2 probleme care pot fi

abordate în consilierea curiculară.
Propuneți strategii de intervenție:
1. la nivelul unei instituții școlare
2. la nivelul comunității școlare locale.
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant al
reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării
Lucian Blaga, Trei feţe (Poemele luminii), 1919

Copilul râde: Tânărul cântă:

Înţelepciunea şi iubirea mea e Jocul şă înţelepciunea mea-i
jocul iubirea
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

Ce tip de continuitate descrie interogația pe această temă din

perspectiva consilierii curriculare?
O continuitate legată de viziune, de strategie în ceea ce privește politicile
curriculare dezvoltate în domeniile: curriculum, evaluare, manuale
școlare/suporturi electronice, personal didactic, management-financiar/tip de
leadership, standarde ocupaționale, etc.).

⚫Continuum-ul învăţământ preşcolar-învăţământ primar

presupune reactualizarea valențelor curriculare pe care le
generează dinamica procesului de adaptare (acomodare
şi asimilare) la copil;
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

Iniţierea timpurie a copilului în exerciţiul adaptativ trebuie

să facă parte din proiectul educaţional al familiei şi al
educatorilor şi să vizeze comportamente adaptative pe
trei paliere: adaptarea senzorio-motorie, adaptarea
intelectuală şi adaptarea socială (Roşu, Mihail, în Păun,
E., Iucu, R., 2002).
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

Care sunt premisele continuităţii grădiniţă-

şcoală?
▪ Apariţia nevoii de repartizare a conţinuturilor şi de
adecvare a practicilor curriculare pe 2 niveluri: 3-5 ani
(accent pe adaptarea socială-treapta socializării) şi
respectiv, 5-6-7 ani (accent pe dimensiunile senzorio-
motrică şi intelectuală-treapta pregătirii pentru şcoală-
vezi Structura și ghidul de completare a raportului de
evaluare pentru clasa pregătitoare ).
file:///D:/_Downloads/Ghid_de_completare_si_valorificare_a_Rap.pdf
▪ Sistematizarea obiectivelor comune pe cicluri
curriculare la nivelul Curriculum-ului Naţional, 1998
(ciclul achiziţiilor fundamentale vizează obiective
comune pentru vârstele 6-9 ani).
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

▪ Trecerea de la domeniile experienţiale la ariile

curriculare (se păstrează ideea unui curriculum holistic,
unitar care dezvoltă un comportament de învăţare bazat
pe interdisciplinaritate; apare gruparea conținuturilor pe
domenii interdisciplinare, 2013).
▪ coerenţa verticală a curriculum-ului la nivelul planurilor de
învăţământ.
Ex. Domeniul estetic şi creativ-Domeniul Om și societate: educaţie muzicală,
activităţi practice (şi elemente de activitate casnică), activităţi artistico-
plastice;
Aria Arte, Tehnologii, Om și societate: Clasa pregătitoare: Arte vizuale şi abilități
practice, Muzică şi mişcare, TIC- opţionale
▪ coerenţa orizontală a curriculum-ului- activităţi integrate
(5 pe săptămână pentru nivelele I/II, proiecte tematice,
activităţi sau lecţii interdisciplinare-transdisciplinare).
Care este semnificația termenului de transdisciplinaritate din perspectiva
consilierii curriculare?
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

▪ Activităţile pe domenii experienţiale-obligatorii (grădiniţă)

anticipează organizarea procesului de învăţământ sub formă de
lecţii interdisciplinare (şcoală).

▪ Durata activităţii creşte în acord cu specificul şi complexitatea

comportamentului de învăţare, respectiv a calităţilor proceselor
psihice implicate- ex. concentrarea atenţiei (15-30 minute-Nivel I,
30-35 minute-Nivel II, 35-45-50 minute- şcoală).

▪ Pregătirea preşcolarului pentru un nou regim de viaţă şi muncă

(practici curriculare orientate spre: abordarea strategiilor eficiente
de învăţare-gândire critică, creativitate, etc.; utilizarea strategiilor
de management al stresului, al conflictelor; identificarea şi
dezvoltarea stilurilor de învăţare; dezvoltare personală-ex.
preşcolari: activităţi de dezvoltare personală-rutinele, tranziţiile,
activităţile opţionale).
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

▪ Activitatea dominantă a preşcolarului este jocul, în

timp ce activitatea dominantă a şcolarului mic este
învăţarea prin joc (condiţia: la nivelul clasei
pregătitoare, accentul se va pune pe metodele de
simulare-joc didactic, joc de rol, dramatizare);

▪ Continuum-ul concepte/informaţii-abilităţi-aptitudini-
competențe (apare explicit în Curriculum-ul pentru
învăţământul preşcolar-2008 &Curriculumul pentru
educație timpurie-2019, fiind relaţionat cu domeniile
experienţiale şi cele şase mari de teme; în Curriculum-
ul pentru învățământul primar acest continuum este
descris de orientarea spre atingerea unor competențe
generale sau specifice).
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

Copilul învaţă prin joc, iar învăţarea este

dependentă de mediul învăţării
(Petrescu, C., 2010).

Ex. Interpretaţi afirmaţia, apelând la exemple

concrete din învăţământul preșcolar și primar
(exemple de activități care reflectă o învățare
situațională-aplicate deja sau sugerate de
curriculum).
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

▪ Accentul pus pe învăţarea colaborativă

(specifică perspectivei constructiviste)

Mediu familial-Mediu şcolar

(grădiniţă-şcoală)-Mediu social
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

▪ Continuitatea dezvoltării copilului şi

continuitatea muncii educaţionale
(Manolescu, M., 2002).

Educaţia timpurie- Dezvoltare globală

1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

▪ Dezvoltarea aptitudinii de şcolaritate

ca aptitudine generală ce îmbină
disponbilităţi fizice şi psihice (Kulczar,
1978).
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

Ritmul de dezvoltare a curbei

inteligenţei în perioada 0-18 ani (Bloom,
în Vlăsceanu, 1986, p.160).

0-4 ani-50% din nivelul maxim atins la 18 ani (0-6 ani-capacitatea de

învăţare atinge 33%)

4-8 ani-30 % din nivelul maxim atins la 18 ani(6-13 ani-capacitatea de

învăţare atinge 42%)
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

▪ Realizarea liantului maturitate

intelectuală-maturitate socială
(educaţie cognitivă-educaţie afectivă).

Învăţarea efectivă este dependentă de

rezultatul interacţiunii copilului cu
oamenii şi cu obiectele din jur (Vrăjmaş,
2002).
1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant
al reconsiderărilor cu privire la specificul învăţării

▪ Analiza raportului dezvoltare cognitivă-

dezvoltare morală-dezvoltare socială
(Piaget,J., 1965; Kohlberg, L.,1963;
Erikson, E., 1950, 1993).

Ex. Copil cu vârsta de 4 ani- inteligenţă logico-matematică-? adresată

de mamă în faţa unei rude: Dacă ai 3 bomboane şi te rog să ii dai
tatei 1 bomboană, câte îţi rămân?
Ce credeţi că răspunde copilul?
Piaget, 1965 Kohlberg, 1963 Erikson, 1950

0-2 ani-stadiul 0-1 an-încredere-

senzorio-motor neîncredere
1-3 ani-autonomie-
dependenţă

2-7/8 ani-stadiul 4-10 ani-nivelul 3-6 ani-iniţiativă-

preoperaţional preconvenţional retragere/vinovăţie
(moralitatea ascultării,
moralitatea hedonismului
instrumental naiv)

7/8-11/12 ani- 10-13 ani- 6-12 ani-

stadiul nivelul sârguinţă/
operaţiilor convenţional eficienţă-
concrete (moralitatea bunelor relaţii, inferioritate
moralitatea legii şi ordinii)
Modelul competenţelor profesorului format în
perspectivă constructivistă (Rogoz, 2011)

COMPETENŢE
ŞTIINŢIFICE

ELEV COMPETENŢE ÎNVĂŢARE

PSIHO-SOCIALE

COMPETENŢE
PSIHO - PEDAGOGICE

PROGRES
Bibliografie
***MECT-Unitatea de Management al Proiectelor pentru
Învăţământul Preuniversitar (2008), Ghid de bune
practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7
ani (în cadrul Proiectului pentru Educaţie Timpurie
Incluzivă, din cadrul Programului de Incluziune Socială
cofinanţat de Guvernul României şi Banca Mondială).
http://www.uk.sagepub.com/upm-
data/15363_Dimmitt_Chapter_1.pdf
Dimmitt, C., Carey, J. C., & Hatch, T. (2007). Evidence-
based school counseling: Making a difference with
data-driven practices. Thousand Oaks, CA: Corwin
Press.
Bibliografie

Kulczar, T. (1978), Factorii psihologici ai reuşitei

şcolare, Bucureşti:EDP

Petrescu, C. (2010), Educaţia timpurie o

prioritate a învăţământului românesc.
Introducerea educaţiei timpurii în politicile şi
practicile sistemului de învăţământ din
România, Bucureşti: Ed. Cultura Didactică
Bibliografie

Rogoz, N. (2013), Proiectarea curriculum-ului

constructivist. Noi tendințe și sugestii
metodologice, Iași:Ed. UAIC
http://btci.stanford.clockss.org/cgi/reprint/4/
2/137.pdf

Vlăsceanu, L.(1986), Învăţarea şi noua revoluţie

tehnologică, Bucureşti:Ed. Politică
http://btci.stanford.clockss.org/cgi/reprint/4/2/137
.pdf
Bibliografie

https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/index.php/Rom%C3%A2n
rezentare_general%C4%83http://www.edu.ro/index.php/articles/c1003/

http://uis.unesco.org/en/glossary
https://digital.educred.ro/educatie-timpurie
APLICAȚII ET, seminar 1

Aplicație 1. Reprezentați într-o diagramă

minimum 3 schimbări relevante din educația
timpurie.
Indicatori de analiză:
a) Identificarea etapelor de vârstă corespunzătoare educației
timpurii. Menționarea tipurilor de activități propuse pentru fiecare
interval de vârstă
b) Evenimente și documente semnificative care susțin importanța
educației timpurii
c) Noi direcții de abordare a Curriculumului pentru educație
timpurie, 2019.
APLICAȚII ET, seminar 1

Aplicație 1.
3 Breakout sessions
Durata de lucru: 15 minute
Raportare: 10 minute
APLICAȚII ET, seminar 1
Surse bibliografice utile:
MEN (2019), Curriculum pentru educație timpurie
Ionescu, Mihaela, Anghelescu, Carmen (2010), Repere fundamentale în
învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani
București : Vanemonde
https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/early-
childhood-education-and-care-25_en
https://www.unicef.org/earlychildhood/files/3.CCD_-_Participant_Manual.pdf
Stadiul implementării strategiei privind educaţia timpurie şi analiza practicilor
promiţătoare în educaţia timpurie din România / Anca Nedelcu,
Cătălina Ulrich ; coord. din partea UNICEF România: Luminiţa Costache. -
Buzău: Alpha MDN, 2015
APLICAȚII ET, seminar 1

Aplicație 2. Identificați specificul educației

timpurii din cel puțin 2 țări europene.
Sursă: https://eacea.ec.europa.eu/national-
policies/eurydice/national-description_en
Indicatori de analiză:
a) Modalități de organizare și asistență;
b) Specificul predării și învățării
c) Evaluarea copiilor de vârste mici
d) Structuri alternative în educația timpurie.
APLICAȚII ET, seminar 1

Aplicație 2.
2 Breakout sessions
Durata 15 minute
Raportare: 10 minute
APLICAȚII DAIP, seminar 1

Aplicație 1. Reprezentați într-o diagramă

minimum 3 schimbări relevante din structura și
curriculumul-ul învățământului primar.
Indicatori de analiză:
a) Identificarea etapelor de vârstă corespunzătoare învățământului
primar. Menționarea ariilor curriculare și a disciplinelor studiate
la fiecare nivel
b) Argumente care susțin importanța introducerii clasei
pregătitoare în învățământul primar (minimum 3)
c) Noi direcții de abordare în curriculum-ul învățământului primar
(minimum 3).
APLICAȚII DAIP, seminar 1

Aplicație 1. Surse de consultat

http://programe.ise.ro/
http://www.ise.ro/wp-
content/uploads/2013/12/studiu_cp_clasaprega
titioare.pdf
https://eacea.ec.europa.eu/national-
policies/eurydice/national-description_en
APLICAȚII DAIP, seminar 1

Aplicație 2. Identificați specificul educației din

învățământul primar pentru 2 țări europene.
Sursă: https://eacea.ec.europa.eu/national-
policies/eurydice/national-description_en
Indicatori de analiză:
a) Modalități de organizare și asistență;
b) Specificul predării și învățării
c) Evaluarea copiilor de vârste mici
d) Structuri alternative în educația timpurie.
APLICAȚII DAIP, seminar 1

Aplicație 2.
Sursă de consultat
https://eacea.ec.europa.eu/national-
policies/eurydice/national-description_en

2 Breakout sessions
Durata 15 minute
Raportare: 10 minute