Sunteți pe pagina 1din 82

Educatie timpurie.

Problematica
dezvoltării globale şi individuale a
copilului mic

Conf.dr. Laura Elena CIOLAN

Universitatea din Bucuresti


Departamentul pentru Formarea Profesorilor
Teme de dezbatere

1. Educaţia timpurie: doar o


schimbare de concept?

2. Instituţiile educaţiei timpurii:


organizare şi funcţionare

3. Cadrul didactic: de la teorie la


practica profesională
La nivel european
 Seepro-r (20015-2017) = Workforce Profiles in Systems of
Early Childhood Education and Care in Europe (Seepro –
2006-2009 prima ediție, cu 27 de țări). România a
participat la ambele ediții ale studiului.

 La ediția nouă s-au adăugat Croația (nou membru UE) și


Rusia + Ucraina (30 țări)

 Coordonator: Staatsinstitut für Frühpädagogik (State


Institute of Early Childhood Research), finanțare: Federal
Ministry for Family Affairs, Senior Citizens, Women and
Youth, Germania

 Echipa: Laura Ciolan, Romita Iucu, Anca Petrescu,


Cristian Bucur
Scop al proiectului….unde suntem
 Defininirea cerințelor de calificare și a traseelor de
formare inițială și continuă pentru profesioniștii
care lucrează în educația timpurie;

 Raportare la Cadrul European al Calificărilor (EQF)


și clasificarea internațională UNESCO / ISCED.;

 Realizarea unui centralizator (synopsis) cu date


contextuale cheie despre sistemul de educație
timpurie al fiecărei țări participante;
Aspecte urmărite în studiul asupra
sistemului de educație timpurie
1. ECEC Governance [Guvernanța]
2. Who belongs to the Early years workforce? [Cine lucrează în
ET]
3. Initial professional studies [Formarea inițială]
4. Workplace-based learning in the IPS of core practitioners
[Învățarea la locul de muncă în formarea inițială]
5. Continuing professional development (CPD) [Dezvoltarea
profesională continuă]
6. Recent policy reforms and initiatives relating to ECEC
staffing [Reforme / politici / inițiative recente cu privire la
personalul din ET]
7. Recent country-specific research relating to ECEC
professionalisation and staffing issues [Cercetări recente]
8. General workforce issues [Aspecte generale ale forței de
muncă]
9. Workforce challenges – country expert assessment
[Provocări legate de forța de muncă]
Provocări constatate în educația
timpurie- 1
 Guvernanța împărțită (și uneori neclară);

 Rata de cuprindere / disponibilitatea serviciilor


pentru intervalul de vârstă 0-3;

 Diversitatea / caracterul neuniform al personalului


(0-6/7) / rute neclare sau paralele de formare;

 Precaritatea componentei educaționale (0-3);


Provocări constatate în educația
timpurie- 2
 Condițiile formale de angajare și cerințele de
calificare pentru personalul din creșe;

 Frecvența sporadică / inegalitățile demografice;

 Presiunea asupra personalului (ex.: formarea


continuă);

 Remunerația.
Ce perspective alegem- 1
 Nevoia de investiție în infrastructură / instituții de ET (mai
ales 0-3);
 Extinderea infrastructurii și a ofertei de program prelungit
la grădinițe;
 Profesionalizarea personalului care lucrează în creșe,
diversificarea staff-ului din grădiniță (ex.: consiliere, nevoi
speciale etc.);
 Ofertă educațională consistentă pentru segmentul 0-3;
 Investiția în cercetarea specifică ET;
 Focus pe dezvoltarea socială și emoțională a copiilor (well-
being, outdoor, autonomie, solidaritate);
 Influențarea părinților prin intermediul programelor
educaționale destinate copiilor;
Ce perspective alegem- 2
 Comunitatea stakeholderilor din educația
timpurie (guvernanță, management, cercetare,
practică, sector non-profit, mediul privat) –
conferință anuală de ET?
 Proiecte de cercetare cu privire la educația și
dezvoltarea copilului la vârste mici (well-being,
calitatea experiențelor de învățare, interacțiuni,
modele comportamentale etc.);
 Rețea de colaborare mediu academic –
instituții de ET (transfer de expertiză, practică
profesională);
 Politică publică națională: Start bun în
educație!
Strategia Nationala privind
Ed.Timpurie.-1
 Cercetările în domeniul educaţiei timpurii
au evidenţiat corelaţii puternice între
frecventarea grădiniţei şi
comportamente copiilor ca elevi. Mai
concret, remarcăm:
 efectele pozitive asupra viitoarei integrări
sociale şi reducerea comportamentelor
deviante precum şi a eşecului şcolar;
 descoperirea de către fiecare copil a
propriei identităţi, a autonomiei şi
dezvoltarea unei imagini de sine
pozitive;
Strategia Nationala privind
Ed.Timpurie.-2
 dezvoltarea abilităţilor sociale prin
interacţiunile generate de mediul de
învăţare;
 progresul semnificativ în plan
intelectual pentru copii, indiferent de
mediul din care provin;
 comportamente centrate pe sarcină;
 dezvoltare socio-emoţională;
 motivaţie şi atitudini pozitive faţă de
învăţare. (Pre-School Education in the European
Union. Current Thinking and provision, 1995, în
„Curriculum pentru Învăţământul Preşcolar“,
M.E.C.T., 2008)
Argumente si premise (1)

 “Educatie globala si functionala


din perspectiva curriculara”
 “Pedagogie a actiunii si a
comunicarii centrata pe copil, ca
autor al devenirii”
 “Abordare stiintifica” a copilului in
organizarea si realizarea procesului
de invatare
 Sprijin psihopedagogic acordat
fiecarui copil
Argumente si premise (2)
 Studierea fenomenului educational sub
toate aspectele pe care le exercita
factorii educatiei asupra dezvoltarii
copilului in plan cognitiv, afectiv-
motivational si comportamental
 Studierea si analizarea/reflectarea
asupra modului de organizare si
structurare a situatiilor educative in
vederea solicitarii la maximum a
potentialului copilului
 Optimizarea educatiei la varstele mici
prin analiza tuturor factorilor implicati
Programe de educatie timpurie -
dimensiuni internationale

 Valoarea si importanta programelor


de educatie timpurie
 Rol determinant al primelor
experiente de invatare si relationare
 Valorizare si potentare a
diferentelor dintre copii
 Flexibilizarea invatarii si set de
interventii educative adecvate
varstei mici
Programele de educatie timpurie

Beneficiile programelor de
educatie timpurie: comunitate,
parinti, copii, profesori, societate in
sens larg, economie, dezvoltarea
stiintei
Beneficiile programelor de
educatie timpurie(1)
 Pentru copii: psihosocial, sanatate, progres,
performanta;

 Pentru adulti: cunoastere generala, atitudine si


practici, relatii, angajare;

 Pentru comunitate. Mediu fizic, participare sociala,


institutii, efectivitate/capacitate;

 Pentru societate: calitatea vietii.


Beneficiile programelor de
educatie timpurie(2)- tendinte

 Politicile de dezvoltare la varstele mici sunt legate de


reforme politice, economice si sociale;
 ”Educatia si protectia copilului mic nu reprezinta o scoala
la dimensiuni reduse”;
 ”Asigurarea supravegherii copilului mic, fara asteptari de
educationale”;
 ”Gradinita ofera un program de pregatire a copilului
pentru scoala”;

 Noi dimensiuni ale programelor de educatie


timpurie: acces, abordare globala, responsabilitate
institutionala.
Educatia timpurie- un slogan politic
 UNICEF, 2002, lanseaza cerinta celor zece actiuni
necesare pentru cresterea calitatii vietii copilului:
1. Nici un copil sa nu fie exclus!

2. Copiii mai intâi!

3. Ingrijire pentru fiecare copil!

4. Sa luptam cu HIV/SIDA!

5. Sa oprim exploatarea si lovirea copiilor!

6. Sa ascultam ce spun copiii!

7. Sa dam educatie fiecarui copil!

8. Sa protejam copiii de război!

9. Sa protejam Pamântul pentru copii!

10. Sa luptăm impotriva sărăciei si să investim în


copii!
1. Educaţia timpurie: doar o schimbare
de concept?
 1990 – Congresul Mondial pentru Copii şi Conferinţa
Mondială despre Educaţia pentru Toţi (Jomtien,
Thailanda)
 Fiecare persoană – copil, tânăr şi adult trebuie să fie
capabilă să beneficieze de oportunităţile educaţionale
proiectate pentru a-i satisface nevoile de bază privind
învăţarea. (...)

 Educaţia timpurie implică o nouă abordare a copilului şi a


nevoilor acestuia – nevoia de învăţare în mod special.
“Adultul trebuie să îl pună în situaţii de învăţare, să îl ghideze şi
să îl încurajeze în demersul lui de a cunoaşte lumea”

ET = domeniu de studiu relativ nou, integrat: sănătate şi


nutriţie, dezvoltarea familială şi comunitară, dezvoltarea
femeii, psihologia dezvoltării, sociologia, antropologia...
Educație timpurie...
 Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la
0 la 3 ani, MECT( în aplicare din 2008) se specific
faptul că prin educație timpurie se înțelege

”abordarea pedagogică ce acoperă intervalul


de viață de la naștere la 6/7 ani, momentul
intrării copilului în școală și, totodată,
momentul când se petrec importante
transformări în registrul dezvoltării copilului”(
pg. 2).
Educație timpurie...
 Educația timpurie este o componentă
importantă a educației pentru toți, construiește
premisele unei educații inclusive și conține
următoarele elemente caracteristice care o
reprezintă: identifică startul dezvoltării individuale
încă de la naștere, construiește premizele
socializării și participării sociale, egalizează
șansele la dezvoltare/ participare și integrare,
responsabilizează educatorii, familia, comunitatea
și societatea pentru dezvoltarea copiilor, oferă o
perspectivă umanistă, holistică asupra educației,
vârstelor copilăriei mici, activității de joc și
învățare…” (Vrăsmaș, E., 2014, pg. 17)
Tot despre ” educația timpurie”

 Educației timpurii îi sunt asociate și conceptele de


bunăstare și dezvoltare a copilului ca rezultate
al unei abordari integrate

 Starea de bine/ wellbeing ar trebui să


reprezinte cel mai bun indicator pentru toți adulții
din mediul de viață al copilului și să fie transformat
în instrument de măsură/ apreciere/ valorizare a
proceselor educaționale propuse pentru fiecare
etapă de vârstă și fiecare tip de acțiune
Asocierea de concept- 1
 ”Pedagogia învățământului preșcolar sau
pedagogia preșcolară se centrează pe
evidențierea specificului problemelor educative
ce caracterizează intervalul temporal situat între
0 și 6/7 ani”( Stan., L., 2015, pg. 12
 un sens restrâns, în care se identifică și explică/
analizează aspectele educaționale din instituția
de învățământ, dar și un sens larg în care se
analizează și se remarcă totalitatea intervențiilor
educaționale la care este supus copilul în
perioada preșcolarității.
Asocierea de concepte- 2

 ”Copiii trebuie abordați și înțeleși dintr-o


perspectivă evolutivă. Ei nu sunt adulți
în miniatură. Lumea lor este una de
realități concrete, iar experiențele lor
sunt deseori comunicate prin
intermediul jocului…. Jocul este unica
activitate centrală a copilăriei,
petrecându-se tot timpul și în toate
locurile” (Landreth, L. G., 2017, pg. 20).
Asocierea de concepte- 3
 ”Jocul aduce beneficii fizice, cognitive și
psihosociale. Schimbările survenite în privința
tipurilor de joc în care angajează copiii reflectă
dezvoltarea cognitivă și socială….Aspectele
cognitive și sociale ale jocului sunt influențate de
mediul aprobat cultural pe care îl creează adulții
pentru copii.”(Papalia, D.; Olds, W., S.; Feldman,
R., D., 2010, pg. 280-281)
 studiile constată cât de puternic e impactat jocul
copilului de valorile culturale și sociale pe care i
le transferă adultul, le validează prin
comportamentele sale și prin situațiile de învățare
în care este implicat individual încă din primii ani de
Educația timpurie....(1)
 Premisa educației timpurii: ”fiecare copil are nevoie și
merită un început bun în viață”;

 Perioada copilăriei mici este un moment de inițiere


spre dezvoltare, un moment de contact cu mediul fizic și
social din care face parte acum;

 Educația timpurie nu se poate analiza separat de


îngrijire, sănătate și asistență socială- de aceea se
explică de fiecare dată: educație timpurie, îngrijire,
sănătate și protecție;

 Educație timpurie sau educație pentru părinți?


Educația timpurie....(2)

 Creșa și grădinița reprezintă un program centrat


pe dezvoltarea copilului, având suport
experiența acumulată deja de copil în familie;
 Obiectivul major al grădiniței este de a
forma baza personalității copilului, nu
pregătirea pentru școală; de acest lucru se va
ocupa clasa pregătitoare;
 Grădinița nu este și nu trebuie să fie o mică
școală;
 Jocul este cel care oferă posibilitatea apropierii
de cunoașterea normelor, regulilor de conviețuire
și a conceptelor de bază legate de învățarea de
Copilăria şi educaţia timpurie (1)
 “Copilăria timpurie” este definită ca perioada din viaţa
copilului de la concepţie pănă la vârsta de 7-8 ani.

 Învăţarea: manipularea de obiecte, explorarea lumii


înconjurătoare, experiementare, încercare şi eroare în
mediu sigur şi stimulativ (learning by doing).

 Dezvoltarea pre-natală este inclusă – continuitatea


experienţelor pentru copil

 Perioada cea mai rapidă de dezvoltare a creierului:


primii doi ani de viaţă (funcţii intelectuale, emoţionale,
fizice / imunologice şi sociale importante)
Copilăria şi educaţia timpurie (2)
 Îngrijirea – specificul adăugat pentru a surprinde
caracteristicile programelor adresate ante-preşcolarilor

 Definiţia actuală: proces prin care se creează un “mediu


care îi capacitează” pe copii, care le poate sprijini
dezvoltarea optimală.

 Mediu sănătos şi sigur


 Interacţiuni suportive şi afective
 Stimulare
 Protecţie
 Timp
Copilăria şi educaţia timpurie (3)
 Dezvoltarea: ansamblul proceselor de schimbare prin
care copilul ajunge să dobândească niveluri tot mai
complexe de mişcare, gândire, sentimente şi interacţiune
cu oamenii şi obiectele din mediul său de viaţă.

 Dezvoltarea copilului constă atât în evoluţia


caracteristicilor determinate biologic, cât şi în formarea
trăsăturilor prin învăţare şi experimentare.

 Învăţarea este crucială în dezvoltare, fiind înţeleasă ca


proces de asimilare de noi cunoştinţe, de formare de
deprinderi, competenţe, atitudini şi valori prin
experimentare, observare, reflecţie...
Educatia si dezvoltarea de la
nastere la 3 ani
 Dezvoltarea prenatala
 Dezvoltarea cerebrala la copiii mici
 Efectele alimentatiei si alaptarii
sanatoase
 Dezvoltarea limbajului si intelegerea
comunicarii cu ceilalti
 Atasamentul si diferentele
individuale de temperament
 Semnificatia diversitatii culturale
(constiinta de sine)
Educatia si dezvoltarea de la 3 la
6/7 ani (1)

 Extinderea orizontului restrans al


familiei(conditii de viata si cerinte
noi, influente diverse)
 Jocuri sarace in continut, elementul
imitatei cel mai fracvent
 La inceput de prescolaritate,
perceptia, memoria, gandirea sunt
legate de actiune, nu au caracter
sistemic dar evolueaza intr-un ritm
accelerat
Educatia si dezvoltarea de la 3 la
6/7 ani (2)
 3-4 ani: cresterea intereselor, a
aptitudinilor implicate in satisfacerea
dorintei de explorare; instabilitate
psihomotorie; dependenta de mediul
familial; se face trecerea de la satisfacerea
necesitatilor imediate la activitati mai
complicate ca satisfacere a trebuintelor
psihologice; procese cognitive dependente
de actiune;limbaj situativ;instabilitate
afectiva si motorie
Educatia si dezvoltarea de le 3 la
6/7 ani (3)
 4-5 ani: dezvoltarea autonomiei;
receptivitate la specificul mediului de viata;
ritmul accelerat al socializarii; jocul are
caracter colectiv si este atasat de
experienta sociala acumulata de copil;
procese intelectuale care se desprind de
realitate si devin procese independente; se
dezvolta limbajul, memoria activa,
capacitatea de concentrare a atentiei la 14
min; se constituie si se dezvolta trebuinta
de expresie artistica ca dorinta de
identificare
Educatia si dezvoltarea de 3 la 6/7
ani (4)
 5-6/7 ani: diferentierea comportamentului
si a conduitei fata de alte persoane;
activitatile sustinute din gradinita modifica
atitudinea fata de realitatea fizica si cea
emotiala; capacitatea de invatare se
extinde, este activa si asociata intereselor
de cunoastere; perceptia devine pricepere
prin observatie si exersari; apar forme ale
gandirii logice; atentie voluntara de durata
2. Instituţiile educaţiei timpurii:
organizare şi funcţionare (1)

 Racordarea la social
 Promovarea diversităţii culturale
 Calitatea pregătirii personalului
didactic
 Managementul schimbării
 Organizarea spaţiului de joc
 Principiile fundamentale ale educaţiei
timpurii
Instituţiile educaţiei timpurii: organizare
şi funcţionare (2)

 Individualizarea şi diferenţierea
educaţiei timpurii
 Relaţia educaţie – copil – joc
 Flexibilitate şi creativitate în
abordarea situaţiilor educaţionale
 „Părintele ca educator”
Deschiderea la schimbare culturală (2)

 Cooperarea cu comunitatea

 Centrare pe calitatea serviciilor

 Iniţiativă şi capacitate de inovare

 Flexibilitate şi dezvoltare prin


proiecte
3. Cadrul didactic: de la teorie la
practica profesională
 Competenţe psihopedagogice –
proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor
specifice procesului de învăţare; cunoaşterea,
consilierea şi asistarea dezvoltării copilului

 Competenţe sociale –
interacţiuni sociale cu copiii şi grupurile de copii

 Competenţe manageriale –
organizarea şi conducerea grupei de copii
Cerinţe pentru cadrul didactic (1)
 Să coreleze programele educative cu particularităţile
copiilor şi ale grupei/clasei;
 Să analizeze / evalueze şi să folosească resursele
existente şi să le îmbogăţească;
 Să coreleze activitatea individuală cu cea în grupuri
mici şi cu grupa/clasa întreagă;
 Să identifice obiectivele de dezvoltare ale
grupei/clasei / ale fiecărui copil;
 Să amenajeze spaţiul educativ;
 Să se autoevalueze periodic, în manieră reflexivă;
 Să-şi perfecţioneze practicile şi să-şi împărtăşească
experienţa celorlalti colegi;
 Să promoveze climatul pozitiv în educaţie;
 Să comunice efectiv şi eficient cu copiii, cu părinţii,
cu colegii,etc.;
Cerinte pentru cadrul didactic (2)
 Proiectarea si organizarea activitatilor directe si
indirecte
 Construirea ocaziilor de joc
 Revalorizarea jocului in actul educational
 Roluri noi pentru cadrul didactic
 Activitatea cu fiecare copil in parte
 Atitudine flexibila fata de copil si actul
educational
Practica pedagogică/ Formare
profesionala

 Componenta pedagogică
 Cercetarea (modelul research-based teacher
education – Finlanda)

 Componenta complementară
(consilierea şi educaţia copiilor cu CES, comunitate,
ONG, media în educaţie etc.)
Institutional, invatamantul adresat
copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: (1)

 Din punct de vedere institutional,


invatamantul adresat copiiilor pana
la 6-7 ani cuprinde:
 cresele (pot fi atat de stat, cat si
particulare) care vizeaza copii intre
0 si 3 ani:
 grupa mica, pana la implinirea
varstei de un an;
 grupa mijlocie, intre un an si 2 ani;
 grupa mare, intre 2 ani si 3 ani.
Institutional, invatamantul adresat
copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: (2)

din personalul care lucreaza in cresele


de copii: “ingrijitoarea” sau ,in
unele cazuri, “instructorul de
educatie”-se ocupa, complementar,
de stimularea si dezvoltarea
copilului prin jocuri si activitati
specifice varstei. Unii instructori de
educatie sunt absolventi ai Scolii
Normale( liceu pedagogic)
Institutional, invatamantul adresat
copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: (3)

Unii instructori de educatie lucreaza in


crese datorita faptului ca postul
ocupat anterior s-a desfiintat sau nu
au ocupat post in invatamantul
prescolar
Ingrijitoarele au studii elementare,
unele dintre ele studii liceale.
Institutional, invatamantul adresat
copiiilor pana la 6-7 ani
cuprinde:(5)

 Centre de zi pentru copii sub 6 ani,


aflati in situatie de risc, coordonate
de Directia Judeteana de Asistenta
Sociala si Protectie a Copilului;
 Centre de zi sau grădiniţe
particulare pentru copiii sub 6 ani,
aprobate de MECT, care oferă
exemple de bună practică în
domeniu;
Creșa de copii- atribuții 1
 asigură servicii de îngrijire și supraveghere a
copiilor in vârstă de până la 3 ani;
 asigură un program de educație timpurie adecvat
vârstei, nevoilor, potențialului de dezvoltare și
particularităților copiilor în vârsta de până la 3 ani;
 asigură supravegherea stării de sănătate și de
igienă a copiilor și acordă primul ajutor și îngrijirile
medicale necesare în caz de îmbolnavire, până la
momentul preluăii copilului de către susținătorul
legal sau al internării într-o unitate medicală, după
caz;
Creșa de copii- atribuții 2
 asigură nutriția copiilor cu respectarea normelor
legale în vigoare;
 colaborează cu familiile copiilor care frecventează
creșa si realizează o relație de parteneriat activ cu
părinții/reprezentanții legali în respectarea
interesului copilului;
 asigură consiliere și sprijin pentru
părinții/reprezentanții legali ai copiilor;
 contribuie la depistarea precoce a situațiilor de
risc care pot determina separarea copilului de
parinții săi”. (art. 1 si 2 din legea nr. 263/2007)
Despre joc la vârsta preșcolară
și școlară mică

 Aspecte generale și delimitări


psihopedagogice
Joc și învățare

 J. Piaget identifica trei tipuri de


învățare: fizică(interacîiunea cu
propriul corp și cu materialele),
sociala( prin imitație, limba,
învățare pe de rost de la alții,
reguli sociale filtrate), logică( când
inventeaza propriile reguli pentru a
ajunge la înțelegerea sensului lumii
înconjurătoare);
 Jocul și învățarea încep prin
”obiecte fizice puse în scenă” de
Când te joci cu copilul...(1)

 Cunoașterea celuilalt;

 Dispare distanța, o apropiere


afectivă și emoțională;

 Facilitarea învățării;

 Satisfacerea nevoii de atenție


acordată copilului;
Când te joci cu copilul...(2)

 Ajutor în explorare și cunoaștere;

 Învață să stabilească relații cu cei


din jur;

 Disciplinarea într-o manieră mai


facilă- jocul cu reguli;
 ”Jocul permite părinților să
pătrundă în mintea copiilor”- L. J.
Cohen;
Când te joci cu copilul...(3)

 Alegerea jucăriei este un proces, nu


un simplu gest;

 ” Istoria timpului liber este partea


cea mai importantă a vieții
noastre”- Diderot;

 Războiul jocului liber și al jocul


organizat
DEFINIREA JOCULUI (1)
 “A priva un copil de joaca inseamna a-l priva de
placerea de a trai.”. (F.Martens, R.Kramerman)
 Copilul “vorbeste” cand se joaca…
 Orice joc este un mediator al dorintelor
 Jocul satisface in cel mai inalt grad trebuintele
copilului.
 Jocul este un mijloc de cunoastere si
autocunoastere, de exersare a unor capacitati,
de socializare primara, de antrenare si
dezvoltare a capacitatilor cognitive, de
exteriorizare a emotiilor si a sentimentelor.
Definirea jocului (3)
 M.MONTESSORI: jocul este munca
realizata de copil; atrage atentia asupra
efortului depus.
 J. PIAGET: cand un copil se joaca, el
pune in miscare toata capacitatea sa de
a stapani si influenta realitatea
 E. ERIKSON: jocul ca instrument prin
care copiii actioneaza si scot la lumina
sentimentele si ideile interioare.
Definirea jocului (4)
 F. FROEBEL (fondatorul gradinitei de
copii) – jocul este expresia cea mai intalta
a dezvoltarii umane in copilarie pentru ca
este expresia libera a ceea ce se afla in
sufletul copilului.

 E.VRASMAS = jocul este activitatea prin


care copilul se dezvolta, dar fiind
dependent de propria sa alegere, de
motivatia intrinseca, de orientarea catre
proces, de implicarea participarii active
CARACTERISTICILE JOCULUI/
ORGANIZARE (1):
 IDENTIFICAREA OBIECTELOR
 ANTRENAREA COPILULUI CA PARTICIPANT ACTIV
 COLABORAREA ADULTULUI CU COPILUL
 DIVERSITATEA MODALITĂŢILOR DE INTEGRARE A
OBIECTELOR ÎN JOC
 DIVERSIFICAREA MEDIULUI EDUCAŢIONAL
 JOCUL FAVORIZEAZĂ TRECEREA DIN PLAN REAL
ÎN PLAN IMAGINAR
 COPILUL, PRIN JOC, TRECE DE LA ETAPA
EXPERIMENTALĂ LA ÎNVĂŢARE PRIN
DESCOPERIRE
 JOCUL- MODALITATE DE ÎNVĂŢARE A
COMUNICĂRII ( ex. comunicarea cu sine, cu
adulţii apropiaţi, cu alţi copii etc.)
CARACTERISTICILE JOCULUI/
ORGANIZARE (2):
 JOCUL CA FORMĂ, MIJLOC, PROCEDEU, DE
DEZVOLTARE A PROCESELOR, CAPACITĂŢILOR,
DEPRINDERILOR FIZICE, COGNITIVE, AFECTIVE ŞI
SOCIALE ALE COPLULUI
 JOCUL CA MIJLOC, PROCEDEU, ACTIVITATE DE
REZOLVARE DE PROBLEME
 JOCUL – PRINCIPALA MODALITATE DE INTEGRARE ÎN
GRUP SOCIAL, INTERRELAŢIONARE ŞI SOCIALIZARE A
COPILULUI
 JOCUL CA ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ DE ÎNVĂŢARE
ŞI ASIMILARE A CUNOŞTINŢELOR
 CU CÂT JOCUL ESTE MAI COMPLEX, CU ATÂT
DEZVOLTAREA ESTE MAI COMPLEXĂ
 JOCUL > EDUCAŢIE (ÎN TOATE PLANURILE ŞI ÎN
TOATE FORMELE)
 JOCUL CA MODALITATE DE DOBÂNDIRE A NORMELOR,
Clasificari ale jocurilor (1)
B. QUERAT
 Jocuri cu caracter ereditar

 Jocuri de imitatie privind activitatile specific umane

 Jocuri de imaginatie

K. GROSS
 Jocuri de experimentare

 Jocuri de functii generale

 Jocuri senzoriale

 Jocuri motorii

 Jocuri intelectuale

 Jocuri afective

 Jocuri de vointa
Clasificari ale jocurilor (2)
E. CLAPAREDE (dupa directia formativa a jocurilor)

1. Jocuri cu functii generale


 Jocuri senzoriale
 Jocuri motorii
 Jocuri psihice (intelectuale si afective)

2. Jocuri privind functiunile speciale


 jocuri de lupta
 Jocuri de vânatoare
 Jocuri speciale (comportamente sociale)
 Jocuri familiale
 Jocuri de imitatie
Clasificarea jocurilor (3)
J. PIAGET
1. Jocuri exercitii (pre-exercitii, exercitii, post-exercitii)
- Jocuri senzorio-motorii sau de manuire
- Jocuri de exersare a gandirii

2. Jocuri simbolice
- jocuri cu o simbolistica constienta
- jocuri cu o simbolistica inconstienta

3. Jocuri cu reguli
- cu reguli spontane
- cu reguli de la o generatie la alta
Dupa sfera antrenata pot fi:
- jocuri senzoriale
- jocuri intelectuale
Jocul didactic- concept (1)
 M. Taiban: jocuri didactice( activitate
intelectuală), jocuri de mișcare(
dezvoltarea și coordonarea mișcărilor),
jocuri cu caracter distractiv;

 Jocul didactic: are un caracter instructiv,


cu scopul dezvoltării și aprofundării
experienței cognitive a copiilor, dar și cu
acela al dezvoltării optime a proceselor
și funcților psihice.
Jocul didactic- concept (2)

 Eficiența jocurilor didactice:


 Pregătirea jocurilor didactice( asigurarea
condițiilor materiale; selectarea jocurilor
didactice, stabilirea frecvenței acestora în
saptămână);
 Îndrumarea și monitorizarea jocurilor
didactice în funcție de nivelul vârstei, de
modul de organizare- individual, cu toată
grupa/clasa, pe grup restrâns
Jocul didactic (3)
Joc didactic- “metoda de invatamant in care predomina
actiunea didactica simulata” ( Cristea, S., 1998, pag.256)

Clasificare:
 Dupa obiectivele prioritare
 Dupa continutul instruirii
 Dupa forma de exprimare
 Dupa resursele folosite
 Dupa regulile instituite
 Dupa competentele psihologice stimulate

Alta clasificare
 Dupa continutul jocului didactic
 Dupa prezenta sau absenta materialului didactic
 Dupa scopul urmarit
Joc didactic- structură (4)
Joc didactic- dezvoltarea psihica a copilului prescolar
 Jocul psihomotor
 Jocul de stimulare intelectuala
 Jocul de dezvoltare socio-emotionala

Structura( caracteristiclei) jocului didactic contine:


 Scopul jocului didactic
 Sarcina didactica( problema de gandire, de recunoastere, de
comparatie, de reconstituire..)
 Elementele de joc( ghicire, miscare, intrecere, surpriza..)
 Continutul jocului didactic( pot avea acelasi continut, dar cu
caracter diferit in functie de sarcina didactica)
 Regulile jocului didactic( indica modul de actiune, de
rezolvare; au functie reglatoare pentru relatiile dintre copii)
 Materialul didactic( sufficient, divers, adaptat varstei..)
 Actiunea de joc( cuprinde momentele jocului prin care se
realizeaza sarcina)
Metodologia jocului didactic

 Organizarea salii de grupa


 Introducerea in joc
 Prezentarea materialului
 Anuntarea titlului jocului si a scopului
acestuia
 Explicarea si demonstrarea jocului
executarea jocului de proba
 Executarea jocului de catre copii
complicarea jocului
 Incheierea jocului
Prezentul curriculum 2008-se remarcă prin:
• extensie;
• echilibru
• relevanţă;
• diferenţiere
• progresie şi continuitate;
• Domeniile experienţiale sunt
adevărate „câmpuri cognitive
integrate” (L.Vlăsceanu) care
transced graniţele dintre discipline
şi care, în contextul dat de
prezentul curriculum, se întâlnesc
cu domeniile tradiţionale de
dezvoltare a copilului.
DOMENIILE EXPERIENŢIALE

1. Domeniul estetic şi 1. Domeniul


creativ psihomotric
2. Domeniul om şi societate
3. Domeniul limbă şi
2. Domeniul limbajului
comunicare
4. Domeniul ştiinţe 3. Domeniul socio-
emoţional
5. Domeniul psiho-motric

4. Domeniul cognitiv
are o structură pe două niveluri de
vârstă şi, în contextul unei învăţări
centrate pe copil, încurajează
eterogenitatea (abandonarea
sistemului de constituire a grupelor
pe criteriul cronologic).
Planul de învăţământ,
ca şi domeniile experienţiale prezentate
anterior, permite parcurgerea
interdisciplinară,
integrată a conţinuturilor propuse
şi asigură libertate cadrului didactic
în planificarea activităţii
zilnice cu preşcolarii.
1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare
sistemică,
2. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni), care apar în planul de
învăţământ, precum şi categoriile şi numărul de activităţi
3. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina
zilnică, interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi
activităţile/situaţiile de învăţare, special create.
4. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter
planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul
didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum.
5. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ
sunt:
a) Activităţile pe domenii experienţiale
b) Jocurile şi activităţile didactice alese
c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile
din perioada după-amiezii
Intervalul de vârstă Categorii de activităţi de Nr.de activităţi/săptămână Nr.ore/tură, din norma
învăţare cadrului didactic,
dedicate categoriilor
de activităţi din planul
de învăţământ

ON* OP/OS*

37 – 60 luni (3,1 - 5 ani) Activităţi pe domenii 7 +7 2h x 5 zile = 10h


experienţiale

Jocuri si activităţi didactice alese 10 +5 1,5h x 5 zile = 7,5h

Activităţi de dezvoltare 5 + 10 1,5h x 5 zile = 7,5h


personală

TOTAL 22 + 22 25 h

61 – 84 luni (5,1 - 7 ani) Activităţi pe domenii 10 + 10 3h x 5 zile = 15h


experienţiale

Jocuri si activităţi didactice alese 10 +5 1h x 5 zile = 5h

Activităţi de dezvoltare 6 + 11 1h x 5 zile = 5h


personală

TOTAL 26 + 26 25 h
6. Jocul este activitatea fundamentală a
copilului;
7. Programul anual de studiu se va organiza în
jurul a şase mari teme;
8. Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7
proiecte;
9. O activitate cu copiii durează între 15 şi 45
de minute;
10. Numărul de activităţi zilnice desfăşurate
cu copiii variază în funcţie de tipul de
program ales de părinţi.
11. pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani,
categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza
îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare,
negociere, luarea deciziilor în comun etc.) şi obţinerea
treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele
de vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani, accentul se va
deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa
socială a acestuia.
12 . În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o
activitate sau un moment/secvenţă de mişcare
13. Activitatea didactică a profesorului se compune din 5
ore pe zi de activitate desfăşurată cu grupa de minimum
10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de activitate
metodică
14. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de
educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind
activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a
activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă, Calendarul
naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei şi portofoliile
copiilor.
Descrierea temei
O explorare a naturii umane, a
convingerilor şi valorilor noastre, a
corpului uman, a stării de sănătate proprii
şi a familiilor noastre, a prietenilor,
comunităţilor şi culturilor cu care venim în
contact (materială, fizică, sufletească,
culturală şi spirituală), a drepturilor şi a
responsabilităţilor noastre, a ceea ce
înseamnă să fii om.
Descrierea temei
O explorare a lumii fizice şi materiale, a
universului apropiat sau îndepărtat, a
relaţiei cauză-efect, a fenomenelor
naturale şi a celor produse de om, a
anotimpurilor, a domeniului ştiinţei şi
tehnologiei.
Descrierea temei
O explorare a Sistemului solar, a evoluţiei vieţii pe
Pământ, cu identificarea factorilor care întreţin viaţa,
a problemelor lumii contemporane: poluarea,
încălzirea globală, suprapopularea etc.
O explorare a orientării noastre în spaţiu şi timp, a
istoriilor noastre personale, a istoriei şi geografiei din
perspectivă locală şi globală, a căminelor şi a
călătoriilor noastre, a descoperirilor, explorărilor, a
contribuţiei indivizilor şi a civilizaţiilor la evoluţia
noastră în timp şi spaţiu.
Descrierea temei
O explorare a modalităţilor în care
comunitatea/individul îşi planifică şi organizează
activităţile, precum şi a universului produselor
muncii şi, implicit, a drumului pe care acestea îl
parcurg .
O incursiune în lumea sistemelor şi a comunităţilor
umane, a fenomenelor de utilizare/ neutilizare a
forţei de muncă şi a impactului acestora asupra
evoluţiei comunităţilor umane, în contextul formării
unor capacităţi antreprenoriale.
Descrierea temei

O explorare a felurilor în care ne


descoperim şi ne exprimăm ideile,
sentimentele, convingerile şi valorile,
îndeosebi prin limbaj şi prin arte.
O incursiune în lumea patrimoniului
cultural naţional şi universal.
Descrierea temei

O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre, a


gândurilor şi năzuinţelor noastre de dezvoltare personală.
O incursiune în universul muncii, a naturii şi a valorii sociale
a acesteia (Munca - activitatea umană cea mai importantă,
care transformă năzuinţele în realizări). O incursiune în
lumea meseriilor, a activităţii umane în genere, în vederea
descoperirii aptitudinilor şi abilităţilor proprii, a propriei
valori şi a încurajării stimei de sine.
Teme pentru portofoliu
 Educație timpurie: elemente de specificitate și
organizarea activităților educaționale cu copiii de
vârstă preșcolară- realizați o lucrare personală cu
această temă;
 Descrieți și analizați o activitate în care copilul se
manifestă liber în joc. Veți avea în vedere rolul
cadrului didactic și modul în care intervine
acesta, rolul activității respective în dezvoltarea
copilului.
 OBS: Descrierea/ analiza nu înseamnă un proiect
de activitate în grădiniță.