COPILUL SI EDUCATIA PRESCOLARA

COPILUL

EDUCAIA

PRECOLAR

1.1. Coordonate ale reformei sistemului de

nvmnt precolar romnesc

nvmntul romnesc, aflat n continuu proces de reform, i definete liniile directoare ale politicii educaionale concordant cu cea european. Pentru compatibilizarea procesului nostru de nvmnt cu reperele comunitareuropene, se impune o modernizare a acestuia prin transformri eseniale att n optica gndirii pedagogice, ct i n tehnologia didactic, neleas prin abordarea procesului didactic sub raportul scopurilor i obiectivelor riguros elaborate, al coninuturilor i strategiilor adecvate, n scopul asigurrii calitii sistemului de nvmnt. Noua reform a nvmntului n curs de derulare const n asigurarea funciei formative a nvrii, adic formarea unor deprinderi, capaciti i atitudini comportamentale pe care copilul s le poat folosi n integrarea sa socio-culturale. Realizarea unui nvmnt eficient necesit respectarea unei condiii deosebit de importante: asigurarea continuitii ntre diferitele nivele de nvmnt. Aceasta condiie este valabila i pentru primele doua trepte ale nvmntului, precolar i colar. n evenimentele

Grdinia de copii ocupa un loc strategic in sistemul nostru de educaie si nvmnt; ea realizeaz integrarea sociala si pregtirea copilului pentru coala, ea pune o punte de legtura ntre familie si coala. Grdinia interacioneaz cu celelalte trepte ale sistemului de nvmnt , suportnd corecii, adaptri, modernizri la nivelul tuturor componentelor,in special al celei productive, acionale si evaluative. Muli cercettori in domeniul educaiei precolare - U. Schiopu, A. Chircev, G. Mialaret, D.B. Elconin, E. Plaisauce - acorda o mare atenie strategiilor si mijloacelor specifice grdiniei pentru atingerea obiectivelor sale educaionale si sociale ,intre care un loc central l ocupa pregtirea pentru scoal a precolarilor. nvmntul precolar asigura dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a personalitii copilului potrivit ritmului propriu si trebuinelor sale ,sprijinind formarea autohtona si creativa a acestuia. Ca prima etapa a sistemului de nvmnt, grdinia are sarcina de a forma copiii sub aspect psiho-intelectual, fizic si socio-afectiv, innd cont de particularitile specifice de vrsta ale acestora,pentru o cat mai rapida integrare la cerinele clasei I. nvmntul precolar asigura anse egale de pregtire pentru coala tuturor copiilor care frecventeaz grdinia. Grdinia este prima instituie de culturalizare si socializare a copiilor, dar si de transformare a personalitii acestora si de aceea cuprinderea copiilor in aceasta forma instituionalizata trebuie fcuta cat mai de timpuriu posibil, avnd in vedere ca perioada precolara se caracterizeaz prin cea mai mare receptivitate, mobilitate si flexibilitate a gndirii copilului (pn la 4-5 ani copilul asimileaz 40% din activitatea intelectuala pe care o are cnd este adult) si ca acum se pun bazele personalitii lui, acum se creeaz premisele eu-lui cognitiv, socio-afectiv si volitiv, caracterial. Vrsta precolara este deci o perioada importanta in dezvoltarea copilului. Receptivitatea precolarului fata de tot ce-l nconjoar, curiozitatea pentru noutate fac ca influentele mediului sa se nregistreze relativ uor si sa se fixeze temeinic in mintea copilului. La aceasta vrsta se dezvolta intens procesele intelectuale ale copiilor, se schieaz unele trsturi morale, se nsuesc deprinderi, dei elementare, se formeaz premisele trsturilor de caracter. n grdinia se realizeaz educaia multilaterala: educaia fizica, intelectuala, morala, estetica si practica.

Conform Programei activitilor instructiv-educative in grdinia de copii aprobata de Ministerul nvmntului, ediia a 2-a, revizuita si adugita, din 2005, idealul educaional al scolii romaneti este dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitii umane, in formarea personalitii autohtone si creative. Acest ideal se ntemeiaz pe tradiiile umaniste, pe valorile democraiei si pe aspiraiile societii romaneti, avnd o contribuie importanta la pstrarea identitii naionale. Prin lege, nvmntul precolar este inclus n structura sistemului naional de nvmnt cu grupele: mic, mijlocie, mare si pregtitoare. Pentru nvmntul precolar finalitile sunt urmtoarele: - asigurarea dezvoltrii normale si depline a copilului precolar, valorificnd potenialul fizic si psihic al fiecruia, innd seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective si de activitatea sa fundamentala jocul; - mbogirea capacitaii copilului precolar de a intra in relaie cu ceilali copii si cu aduli ,de a interaciona cu mediul ,de a-l cunoate si de a-l stpni prin explorri, exerciii, ncercri , experimentri; - sprijinirea copilului precolar pentru a dobndi cunotine, capacitate si atitudini necesare activitii viitoare in scoal,precum si vieii sale ulterioare in societate; Comportamentul elemente fundamentale: - considerarea copilului in evoluia sa specific individuala si oferirea sprijinului educaional ,dar si uman, in fiecare etapa a dezvoltrii sale; - un comportament didactic adecvat nseamn a nelege ca un copil nva atunci cnd este suficient de matur pentru activitatea respectiva ,si nu in funcie de nite reguli exterioare prestabilite pentru o vrsta sau alta; - scopul educaiei si instruciei este de a scoate din ce in ce mai multe informaii de la individ, dect de a introduce cat mai multe informaii in mintea acestuia (F.Froebel). Este vorba, de fapt, de un proces de nvare lejer, in care copilul nva o serie de lucruri noi,stabilindu-si singur, sau uneori, mpreuna cu educatorul att subiectul nvrii, ct si limita; - flexibilitatea si creativitatea in abordarea situaiilor didactice,evitarea rutinei si acionarea in direcia transformrii nvmntului bazat pe informaie si reproducerea ei intr-un nvmnt global, integrat si creative, care are la baza educaia. didactic si managerial sunt ghidate de urmtoarele

De aceea in grdini, clasa dulcilor emoii, a primelor amintiri plcute, orele trebuie sa fie nsoite de bucuria mplinirii depline a copilriei fericite, de contiina rspunderilor, iar unda de romantism trebuie sa fie venica. Cadrul in care s ne desfurm activitatea trebuie sa aib o nzestrare aparte, o anumita vibraie interioara,care sa ntmpine cu anumita bucurie, cu dragoste si delicatee pe micile fiine, sa li se deschid ca o floare, luminndu-li-se chipul si sufletul dintr-odat. Educatoarea are o sfnta datorie: de a se cobora la nivelul copilului, de a-l nelege, a-l iubi si a-l ajuta in dezvoltarea lui. 1.2. Direcii ale reformei in domeniul nvmntului precolar Copiii sunt viitorul omenirii . De felul in care ne cretem si educam urmaii depinde lumea de mine. Poate fi o lume a progresului ,a concordiei, sau o lume mcinata de conflicte, de ura si distrugeri. Trim intr-un prezent vulcanic in care grija pentru educaie si pentru copii este o soluie a polarizrii eforturilor si un prilej de conlucrare la nivel naional si internaional. Toate popoarele si iubesc copiii , toi prinii sunt ocrotitorii vlstarelor lor. In cmpul preocuprilor pentru creterea calitii interveniei educative se pot ntlni toate naiunile si toi adulii responsabili. Devine tot mai necesar sa se identifice soluii pentru ca toi copiii sa aib acces la educaie si sa participe la viata sociala, sa se integreze in societate si sa fie cat mai adaptai .Acesta este un drept al tuturor copiilor ,dar si o obligaie a tuturor adulilor. Ultimii zece ani marcheaz pentru educaia timpurie cerine si progrese remarcabile si spectaculoase .Organizarea adecvata a situaiilor de nvare in copilria mica reprezint o cerina evidenta ,implicnd att instituiile specializate cree si grdinie - ct si familia si ntreaga comunitate. Numeroase studii certifica valoarea si importanta socio-individuala a educaiei timpurii .Se recunoate rolul determinant al primelor experiene de nvare si relaionare ale copilului 1.3. Strategii educative specifice nvmntului precolar

Educaia este un proces complex, multinivelar, al crei succes depinde de o multitudine de factori precum: factori materiali, spirituali, organizaionali, elaborai riguros ori conjucturali, explicii ori implicii, bine contientizai ori slab contientizai.

Educaia precolara reprezint un segment esenial din cadrul unui proces instructiv, a crui finalitate nu poate fi stabilita cu precizie si numai pe secvene scurte de desfurare. Orice aciune educativa trebuie sa ia in considerare deschid posibilitilor de intervenie. Educaia precolara ntrunete cteva caracteristici: - educaia se realizeaz att instructiv pune accent pe transmiterea unui ansamblu de cunotine legate de mediul imediat al existentei copilului, ct si educativaccentul fiind pus pe procesul formarii si dezvoltrii personalitii copilului si a capacitaii lui de adaptare la mediu; - educaia precolara este multidimensionala - vizeaz personalitatea umana : educaia intelectuala, educaia moral-civica, educaia estetica, educaia tehnologica, educaia fizica si sanitara; - educaia precolara este adaptabila schimbrilor ce se produc in evoluia copilului prin trecerea de la o etapa de vrsta la alta. Aciunea educativa concreta ctig in coninut si eficienta prin luarea in considerarea a acestor caracteristici pe baza crora se poate elabora o metodologie de lucru clara, coerenta, unitara, capabila sa concerteze resursele umane si pe cele materiale pentru a le servi mplinirii unor scopuri explicite. n optica unei pedagogii umaniste pozitive ,cu care tot mai multe state sunt de acord in documentele lor oficiale referitoare la educaia precolara ,se tinde spre o valorizare si potenare a diferenelor dintre indivizi ,adoptndu-se metode si tehnici didactice care permit eficienta si flexibilizarea nvrii, respectarea individualitii si valorizarea diferenelor. Devine tot mai pregnant faptul ca educaia copilului nainte de coala nu mai constituie doar o educate precolara, ci si un set de intervenii tot mai adecvate si adaptate valorii pe care o are nvtura la vrstele mici, de la 0 la 7 ani. Lumea in care se dezvolta azi copiii notri este complexa si contradictorie. Problemele acestei realiti cer rspunsuri rapide si flexibile. De aceea, tnra generaie trebuie pregtita nu numai sa neleag si sa suporte schimbrile permanente, ci sa le si stpneasca. Copiii de azi vor fi agenii schimbrii de mine si evoluia va depinde de soluiile lor dinamice si adaptate. att premisele, adic consideraiunile valorice de la plecare , cat si perspectivele sau cile multiple ce se

Idealul educaional de azi l reprezint omul care stpnete schimbarea. Stpnirea schimbrii presupune nu numai adaptarea la realitate, ci si permanenta interogaie asupra soluiilor gsite. Omul viitorului este cel care formuleaz si adreseaz ntrebri , iar dimensiunea morala constituie o premisa in aceasta construcie. Educaia vrstelor mici este privita intr-o viziune globala ca temelia personalitii, iar societatea nu-si poate permite sa lase care se formeaz copilul. Identificarea si evitarea riscurilor copilriei, identificarea timpurie a situaiilor si dificultilor de adaptare ca dificulti de nvare constituie o direcie prioritara in educaia precolara. Nu se mai vorbete la vrstele mici despre copiii anormali si normali ,ci despre copii aflai in situaii de risc prin raportare la nvare. Pentru aceti copii, sprijinul venit la timp si in mod eficient poate constitui criteriul dezvoltrii specifice sau nespecifice. Intervenia timpurie este condiia unei adaptri adecvate sau compensate la orice problema. Parteneriatul efectiv cu familia si responsabilizarea acesteia fata de educaia copiilor, precum si implicarea comunitii in activitatea si decizia educativa reprezint alte preocupri ale domeniului precolar. Comunicarea dintre grdinia, familie si comunitate depinde de gradul de nelegere a necesitaii acestor aciuni devenirea copilului . Raportarea educaiei timpurii la valorile culturale diverse ca sursa de experiena si nvare - sesizarea valenelor educative ale diferenelor interculturale (de sex, religie, naionalitate) constituie alte demersuri ale nvmntului precolar. Nu trebuie uitata nici raportarea in perspectiva ecologica a educaiei si, respectiv a nvrii care se traduce la acest nivel educativ prin valorificarea spaiului ambiental restrns (sala de educaie) si larg-spaiul natural. Fiecare copil este o prticica a lumii vii in care trebuie sa se simt bine si pe care trebuie s-o ngrijeasc, pentru ca aceasta sa rmn un spaiu favorabil omului. nvmntul precolar se afla acum intr-un proces de restructurare si revalorizare, de racordare la noutile existente pe plan mondial in acest domeniu. Nici o tara nu poate ocoli provocrile viitorului, dar experiena fiecreia devine deosebit de importanta datorita tocmai specificului prefacerilor produse care mbogesc tabloul transformaional si decizii comune ,precum si respectarea statutului fiecruia, prin prisma rolului pe care l au in la voia ntmplrii procesele si situaiile in

de ansamblu. Cutarea de noi soluii la problemele educative au condus la acreditarea concepiei asupra educaiei controlate, dirijate, drept concepie dominant. Rolul grdiniei este sa pregteasc copilul pentru o viata completa. Odat intrat in grdinia, copilul este obiectul unor variate influente complexe si mai bine organizate, care creeaz condiii pentru noi achiziii si progrese in sfera cognitive, afectiva, psihomotric, sociala, estetica. Reglate de cerinele adultului, cu efecte pozitive in ceea ce privete creterea sociabilitii, capacitaii de a proiecta dincolo de limitele eu-lui ,se contureaz de pe acum elementele contiinei. Copilul trebuie sa fie lsat afectiva deplina. Copilul precolar a oferit foarte multe cunoaterii umane. Nu este vorba de un paradox. Copilul precolar nu e nvat si continua sa ne nvee cteva adevruri eseniale ,prin prezenta sa si prin modul in care se apropie in fiecare zi de fenomenele lumii si vieii. Grdinia de copii este prima instituie colar. Ea face parte organica din sistemul de nvmnt, prin specificul ei dezvoltnd armonios copiii si personalitatea acestora. Copiilor li se contureaz personalitatea ,atitudinea fata de lumea nconjurtoare, li se schimba ntregul fel de viata ,ncepe socializarea lor mai larga prin ncadrarea in colectiv. Urmrile sunt de-a dreptul spectaculoase: li se dezvolta interesul pentru cunoatere, pentru comunicarea mai larga cu oamenii, pregtirea pentru viata, cultivarea multidimensionala a intelectului. Grdinia formeaz copiilor deprinderi elementare de cunoatere si aciune deosebit de importante pentru viata si activitatea lor de mai trziu, cnd vor fi colari. n ntreaga perioada a prescolaritatii, mbogindu-se cunoaterea, li se dezvolta capacitatea de a comunica, se mbogete vocabularul, se perfecioneaz motricitatea, sensibilitatea fata de esteticul cotidian sau cel exprimat prin lucrrile artistice. Viata in grdinia e plina de activitate vie, interesanta: jocuri, activitati comune, activitati recreative si de relaxare, activitati de dezvoltare si exersare a aptitudinilor individuale, activitati recuperatorii si activitii alese, jocuri si alte activitii desfurate cu copiii, ambianta in care este mai uor sa educam la copii dorinta de a se juca mpreuna. Colectivul de copii are un rol hotrtor in nlturarea trsturilor negative de caracter si educarea sentimentelor de bucurie, de mulumire. sa acioneze, nu sa fie acionat, sa aib o trire

Grdinia asigura dezvoltarea normala a copilului si totodat satisface nevoile vitale ale precolarului ,prin variate forme si procedee de activitate in contextul relaiilor interpersonale de tipul :educatoare-copil,copil-educatoare,copil-copil,copil-ceilalti aduli cu care relaioneaz. Perioada precolara este perioada expansiunii potentialului creativ al copilului sub influenta factorilor ambientali, acum rsar maladitele EU-lui cognitiv , afectiv, actional, se constituie si se consolideaza trasaturile de personalitate, prescolaritatea imprimand cele mai profunde ,durabile si fructuase amprente asupra individualitatii copilului. Copilul, aceasta entitate vitala, acest unicat cu particularitati originale,riguros individualizate ,trebuie sa beneficieze de atenie si in jurul lui sa graviteze toate interveniile formative ale educatoarei ,sa se dezvolte frumos sub scutul rbdrii si al cugetrii iubitoare. 1.4. Copilul si mediul instituionalizat Copilria a nceput odat cu omul, a crescut odat cu el si s-a maturizat continuu ca in final sa ajungem aici: la vrsta de aur la care ne aflam. Cnd a nceput copilria a nceput si jocul. Am pornit la drum prin acele jocuri de manipulare a obiectelor, cnd pe tot ce puneam mana doream sa fie al nostru. Am continuat, apoi, cu jocurile de stimulare, in care, fiind ajutai de obiecte am nceput sa ne jucam jocuri precum Cu trenul, La pia, oferul si multe altele. Pe parcurs, aceste jocuri s-au transformat in jocuri de rol sau dramatizri, in care copilul este un personaj imite. Mediul in care triete ii ofer ocazii de nvare, prinii l nva tot timpul ce nume au lucrurile si fiinele, la ce sunt folositoare, cum trebuie desfurate diferite activiti. Grdiniele desfoar educaia dup programe alctuite pe criterii tiinifice si in mod sistematic, att cat permite vrsta copiilor, dnd atenia necesara tuturor aspectelor importante ale dezvoltrii. Prinii pot deveni mai buni educatori daca se informeaz corect asupra procesului de nvmnt din grdinia si asupra evoluiei copiilor lor. Anchetele in rndul prinilor si observaia arata ca acetia neglijeaz multe dintre aspectele dezvoltrii copilului, ca unele metode si tehnici de nvare pe care le folosesc sunt slab productive sau greite. Prin parteneriatul educativ dintre prini si educatoare este bine sa se stabileasc un fie din basme, fie din viata personala, pe care ncearc sa-l

program unitar de educaie, cu obiective, cu performante ateptate clare, cu coninuturi si mijloace adecvate. Copilul care frecventeaz grdinia este cooptat intr-un proces de construire sau elaborare a unui comportament care sa-i permit afirmarea eului prin descoperirea competentelor sale ori prin constatarea dificultilor pe care le are de nvins. Prin intermediul mediului instituionalizat, grdinia, copilul se integreaz intr-un grup de co-vrstnici cu care mparte satisfaciile sau insatisfaciile realizrii unor activiti colective; dobndete abiliti in a se raporta la ceilali membri ai grupului cu care nva sa stabileasc relaii eficiente; ctig in sociabilitate si exerseaz independenta sub diversele ei aspecte. Programul grdiniei ofer prilejul unei educaii asistate, supervizate, in cadrul unui mediu educativ destul de diferit de cel familial si neasemntor fata de cel colar. Mediul grdiniei este unul formalizat, pe cnd cel familial este centrat pe relaii de tip informal, ncrcate de o gama diversa de tririi emoionale. El creeaz o tranziie necesara tipului colar, mult mai riguros , mai exigent si mai normativ. Ca funcii, mediul educativ instituit in grdinie diversifica modalitile de abordare a copilului, de integrare a lui in comuniti de joaca si mai apoi in comuniti de instruire. Grdinia contribuie intr-un mod propriu la procesul construirii personalitii copilului intruna din etapele de vrst cele mai maleabile si vulnerabile. In afara climatului favorabil pe care il poate oferi dezvoltrii, grdinia adaug sigurana, securitatea manifestrilor libere a copilului care se poate juca si poate lucra sub supravegherea unui adult competent in probleme educative. Programele de instruire pe care le propune grdinia sunt lejere, structurate pe natura dinamica a copilului precolar cruia i se prezint cunotine accesibile despre mediu, despre lume, despre sine si despre ceilali. Caracterul neacademic al acestor cunotine si absenta unor examinri riguroase permit integrarea treptata a copilului in sarcinile de instruire specifice scolii. Considerata global, grdinia reprezint unul din mediile educative cu impact esenial asupra procesului socializrii copilului.

1.5. Comportamentul social al copilului precolar Comportamentul copilului este oglinda dezvoltrii lui psihice; este reacia personalitatii lui in formare fata de lumea din afara si fata de propria lui persoana. Este expresia externa a nucleului personalitii in formare. Comportamentul este diferit in funcie de: vrsta, factori temperamentali, factori constituionali, factori sociali. El oscileaz intre anumite limite considerate normale pentru vrsta respectiva. Interaciunile pe care copiii le stabilesc unii cu alii reflecta intr-o buna msur specificul relaiilor pe care le ntrein cu adulii. Astfel, daca adulii manifesta teama, nesigurana in nesigurana. Copiii pana in 9 luni manifesta reduse tendine de a intra in relatii de scimb social cu ali copii. In jurul vrstei de 2 ani copii devin mai prietenosi si incep sa manifeste interes pentru socializarea cu ceilali. Dup vrsta de 3 ani copii simte nevoia de a participa la activitati in grup si, astfel la varsta de 5-6 ani ei prefera sa se joace in grupuri restranse de 5-6 membrii. Incepand cu varsta de 6 ani sfera relatiilor sociale ale copilului se largeste din ce in ce mai mult, astfel incat procesul integrarii in clasa scolara ca grup organizat, cu reguli si exigente, devine absolut posibil. Putem afirma ca acelasi copil aflat intr-un anumit grup, se simpte confortabil si adopta un comportament participativ, pe cand in alte grupuri prefera sa fie simplu spectator. In general, atunci cand se confrunta cu o situatie noua copilul adopta o atitudine de asteptare, de tatonare, stabileste putine contacte si manifesta multa precautie, iar daca grupul ii inspira incredere si siguranta , el se relaxeaza si incepe sa se simta bine. Cateva tipuri de comportamente sociale Tipuri comportamente sociale - spiritul de cooperare este in legatura cu descresterea gradului de dependenta si cu cresterea spiritului de intrajutorare; de Caracteristici in prescolaritate relaiile lor cu co-vrstnicii, atunci ele se transmit si astfel se dezvolta si copiilor sentimentul de teama si

loialitate fata de grup popularitate atitudine de sprijin agresivitatea conflictele

se manifesta atunci cand copilul se lasa influientat de grup; se manifesta in jurul varstei de 3-4 ani; se formeaza in ultima parte a prescolaritatii; se exprima in raporturile interpersonale de genul Da-mi! , ia!, etc. se manifesta ca tendinta de declansare si intretinere a unor situatii de genul :certuri, batai, antagonisme, etc.

rivalitatea

sentimentul de rivalitate se naste in familie, mai ales acolo unde sunt multi frati care intra in competente pentru a atrage mai mult atentia si afectiunea.

- tendinte de sprijin

se manifesta ca tendinte dominative, de impunere a influenr\tei asupra celorlalti; unii se impun ca lider pentru ca sunt mai volubili, altii pentru ca sunt mai agresivi, iar altii pentru ca sunt mai originali si stabileesc cu mai multa usurinta relatii cu ceilalti.

1.6. Autonomia

precolarului

Desi posibilitatile prescolarului de orientare in spaiul sunt reduse, el are autonomie si sigurana in deplasarea in interiorul sau pe strazile strabatute des. Vorbete suficient de bine pentru a se intelege cu ceilalti. In general prescolarul este apt de autoservire mananca si se imbraca avand nevoie de putin ajutor din partea adultilor face cu naturalete servicii altora, constientizeaza si isi exprima trebuintele, dorintele, este interesat de un mare numar de activitati, are preferintele si chiar unele criterii de apreciere, opinii : cooperent cu adultii cunoscuti si incepe sa ceara in mod obisnuit sa se joace cu alti copii. Daca este stimulat corect, gradul de manifestare a autonomiei sale devine apreciabil la sfarsitul prescoalritatii, inclusiv cu privire la initiativa de invatare. Conditiile principale ale cresterii independentei in activitate sunt : stabilirea unui raport just intre

activitatea dirijata de adult si cea independenta, varietatea si accesibilitatea activitatilor. Copilul cere si primeste mult mai mult decat poate oferi in cadrul unei cativitati comune cu adultul. Aceasta este autonomia suprema, dar si o sursa de siguranta si de satisfactie, de cunostinte. De obicei el vine in intampinarea dorintelor copilului. Apropierea, disponibilitatea si interventia frecventa ale adultului ii sunt indispensabile. Sugestiile adultului sunt primite cu placere pentru ca doreste sa implineasca tot mai multe actiuni. Receptarea masajului adultului, cu rol de stimulare, de apreciere sau de intretinere a activitatii se realizeaza la 3-4 ani intr-un schimb bilateral personalizat, adaptat la situatia concreta din acel moment, iar mai tarziu sub forma unor norme generale valabile si a unor indicatii pentru perioade mai lungi. 1.7. Socializarea Socializarea precolarului

prescolarilor este un proces progresiv. Cu varsta, posibilitatile de

cooperare ale copiilor cresc. Din experientele sociale diferite ale copiilor pot rezulta diferente semnificative. Gradinita joaca un rol esential in ceea ce priveste socializarea copiilor.Prescolarii mici nu sunt impermeabili la activitatea din jur. Imbogatirea cunoasterii si activitatii lor are mult de profitat din schimbul de informatii perceptive si verbale. Posibilitatile de socializare ale copilului intre cei pe care le ofera gradinita constituie un atu pentru aceasta institutie. La trei ani, copiii se joaca insa, de obicei, unul langa altul fara sa colaboreze. Interesul pentru persoane, trebuintele in context social, de afiliere la un grup de copii mai mari sunt insa manifestate. Prescolarii mici nu sunt impermeabili la activitatea din jur. Imbogatirea cunoasterii si activitatii lor are mult de profitat din schimbul de informatii perceptive. Se stie ca, mai ales in materie de deprinderi psihofizice copii invata foarte usor unul de altul, prin imitatie. Nivelul de dezvoltare al copilului de 4-5 ani ii permite acestuia realizarea unor activitati in care colaboreaza cu 1-2 parteneri. In momentul de incertitudine, recurge prompt la apararea sau ajutorul adultului. Cooperarea prin schimb de idei si activitate unitara cu contributii alternative a doi sau mai multi copii , isi face aparitia spre varsta de 5 ani. Copilul are acum o autonomie mai mare; organizeaza si planifica jocul dre comun acord cu ceilalti participanti. Daca nu este implicat efectiv, poate sa aprecieze rezultatele activitatilor folosind criterii obiective. De obicei traieste tot in sfera intereselor personale imediate.