“VÂRSTA DE AUR” A COPILĂRIEI

A. CONSIDERAȚII GENERALE
 Odată cu intrarea copilului la gradiniță, orizontul
său existențial se dilată deosebit de mult.
 Reperele psihologice fundamenale, ce dau contur și
individualitate celei de-a doua copilării sunt:
1.activitatea de bază reprezentată de joc
2.tipul relațiilor în care este antrenat individul
 Astfel în relațiile lui interfamiliare și a celor
extrafamiliare se produc nuanțări și diversificări ce
conduc la cristalizarea identității sale primare.
 Din această perioadă a vieții individului se obțin
urmatoarele secvențe:
1. a preșcolarului mic (3-4 ani)
2. a preșcolarului mijlociu (4 ani)
3. a preșcolarului mare (5-6/7 ani)
B. EVOLUȚIA PSIHOLOGICĂ
 Vârsta preșcolară constituie perioada structurării
viitoarei personalități, ce este deosebit de permeabila
unor influențe diverse.
 Structurile psihologice se diversifică și se nuanțează,
contribuind la schițarea vieții interioare a copilului,
acesta devenind mai sociabil și mai comunicativ.
 Distingem astfel mai multe planuri de dezvoltare care
stau la baza evoluției psihologice a copilului:
 planul senzorial
 planul intelectual
 planul reglatoriu
 personalitatea
B.1 Pe plan senzorial
 Asistăm la progrese remarcabile ale sensibilității
tuturor organelor de simț, senibilitatea individului
trecând printr-o serie de transformări ale:
 Pipăitului
 Văzului
 Auzului
 Gustului
 Mirosului
 Tactul pierde teren în favoarea văzului și auzului.
 Apare cooperarea dintre tact și văz, astfel încât
obiectul poate fi identificat fără a fi văzut, doar prin
simpla palpare și invers.
 Auzul se perfecționează și el (auzul fonetic, muzical)
precum și abilitatea de a repera obiectele și
fenomenele numai după sunetul lor.
 Copilul face progrese și pe plan gustativ și odorific,
mediul de proveniență având rol decisiv în reglarea
preferințelor sale pe acest plan.
B.2 Pe plan intelectual
 La vârsta preșcolară, asistăm la o dezvoltare insulară
a gândirii și cunoașterii, focalizate, mai ales, în jurul
unor zone de interes.
 Acest plan se caracterizează prin :
 Memorie
 Limbaj
 Gândire
 Imaginație
a. Memoria
 Întreaga activitate a copilului, îndeosebi cea de joc,
solicită plenar memoria.
 Copilul memorează ușor chiar și dacă nu înțelege, dar
uită repede, ceea ce atestă fragilitatea structurilor
mnezice.
b.Limbajul
 Dacă debutul vârstei este caracterizat de limbajul
situativ, format din propoziții simple, acompaniate de
exces gestual și piperat cu exclamații, interjecții,
repetiții, onomatopee, treptat se impine limbajul
contextual.
 Zestrea de cuvinte a vocabularului sporește:
 La 3 ani este de maxim 1000 de cuvinte
 La 6 ani este de cel mult 2500 cuvinte.
c.Gândirea
 Activitatea cotidiană suplimentară în care este
antrenat preșcolarul influențează favorabil dezvoltarea
gândirii sale.
 La 5 ani se formează aproximativ 50% din potențialul
intelectual al individului.
 La vârsta preșcolară, gândirea copilului se află în
stadiul preoperatoriu, cu urmatoarele două secvențe:
 până la 4 ani, gândirea este preconceptual-simbolică
 între 4-7/8 ani, gândirea este intuitivă
d.Imaginația
 Jocul oferă un teren deosebit de fertil în dezvoltarea
imaginației la vârsta preșcolară, acesta fiind un mare
amator de basme și povești.
 Dacă la 3 ani, copilul confundă fantasticul cu realul,
după vârsta de 5 ani, fantasticul devine doar o
convenție directă de joc, realizându-se astfel un
progres intelectual.
B.3 Pe plan reglatoriu
 Planul reglatoriu se caracterizează prin:
 Atenție
 Afectivitate
a.Atenția
 Jocul solicită și funcțiile atenției, mai ales, a celei
involuntare, dar și a celei voluntare. Se consolidează
volumul, concentrarea și mobilitatea atenției.
 Concentrarea este:
 la preșcolarul mic de 5-7 minute
 la preșcolarul mijlociu de 20-25 minute
 la preșcolarul mare de 45-50 minute
b.Afectivitatea
 Plasaea copilului în grădiniță diversifică registrul
trăirilor afective, educatoarea devenind un nou
destinatar pentru atașamentul său afectiv.
 Un climat afectiv tonic în familie și grădiniță are
efecte stimulative asupra întregii dezvoltări psiho-
fizice a preșcolarului.
B.4 Personalitatea
 La vârsta preșcolară se pun bazele personalității
copilului, acesta începând să dobândeasca unicitate.
 Se schițează primele trăsături pozitive:
 inițiativa
 independența
 hotărârea
 stăpânirea de sine
 hărnicia
 perseverența
SFAT:
 Posibilitatea unor elemente de coloratură
psihopatologică în copilărie pledează ca individul să
beneficieze, înca din primii ani ai vieții, de un climat
existențial armonios, securizant și stimulativ!
 Cu vârsta preșcolară se încheie cea mai frumoasă
secvență a copilăriei, respectiv, timpul freneziilor și al
tuturor nesăbuințelor posibile.
 Este etapa când adunăm cei mai mulți sâmburi de
fericire, prin candoare, inocență și generozitate,
sâmburi din care ne vom hrăni întreaga noastră viață.
 “
Impresiile din copilarie, sunt durabile si fiecare
copac se imbolnaveste de la radacina”
W. Stekel