Studiu de caz 1

Elevul şi Dickens

Una dintre “poveştile” cele mai semnificative îi are ca protagonişti principali pe Robert,
elevul de liceu şi profesorul acestuia de literatură engleză. Subiectul relatat este întâlnirea
elevului cu opera lui C.Dickens, A Tale of Two Cities (O poveste despre două oraşe-1859).
Împreună cu un prieten, Robert a descoperit, într-o bună zi, însemnările profesorului lor în
legătură cu un binecunoscut ghid de studiu (la vremea aceea) al operei amintite. Aceste
însemnări conţineau un sumar al naraţiunii şi o listă a personajelor. Robert a împrumutat
ghidul de la bibliotecă, pentru a-l arăta părinţilor săi, care iubeau literatura şi îşi petreceau
serile citindu-şi unul altuia texte interesante.

În loc să aprecieze valoarea didactică a ghidului, aşa cum se aştepta Robert, părinţii săi s-au
mirat că fiul lor recurge la o recenzie literară şi nu preferă să citească direct, cartea. Mirarea
acestora a fost şi mai mare când au aflat că însuşi profesorul proceda la fel, recurgând la
critica literară şi nu la textul literar. Părinţii săi au fost cei care l-au ajutat pe Robert să
înţeleagă intenţia lui Dickens de a crea o atmosferă prin opera sa şi nu o simplă relatare de
întâmplări. Tot părinţii săi au fost “educatorii” care i-au relevat firea omenească descrisă
de Dickens prin personaje. În comparaţie cu lecţia dată predată de părinţii săi, lecţia
profesorului i se părea lui Robert o prezentare schematică, lipsită de farmec, fără suflet.

Subiecte de reflecţie pedagogică:

 Relaţia: profesor – subiect predat.

 Nivelul de cunoaştere al subiectului de către profesor.

 Formularea şi prezentarea subiectului de către profesor.

 Metodele de instruire.

Modalităţile în care educatorii sun formaţi în universităţi (pregătirea iniţială a cadrelor didactice).
 Studiu de caz 2

Curriculum-ul relaţiei discipol-maestru

Ulterior, Robert Coles a relatat relaţia avută, în calitate de medic internist, cu doi profesori
universitari, “seniori ai psihanalizei” care l-au învăţat să dea sens întâmplărilor povestite de pacienţi.
Maeştrii săi aveau o strategie foarte clară în relaţia didactică cu Robert.

Aceştia îl încurajau să-şi formuleze minuţios afecţiunile pe care şi le propunea să le trateze şi să

asculte relatările pacienţilor în aşa fel încât să-I ajute să găsească singuri sensul profund al propriilor
lor poveşti. Astfel, tânărul internist a învăţat să-şi restrângă aria interpretărilor personale (inducerea
subiectivităţii proprii a medicului în lumea pacientului) şi să-l determine pe pacient să relateze
propria sa interpretare, singura validă, ca bază de date în psihiatrie. Profesorii săi nu I-au oferit doar
o strategie de a lucra cu pacienţii, ci şi o nouă imagine asupra rolului profesorului. Robert Coles
sublinia, de exemplu, că unul dintre profesorii săi vedea în examenul de supervizare a tratamentului
prescris de el, o întâlnire autentică între doi specialişti, o ocazie de împărtăşire reciprocă a
experienţei şi un prilej de investigaţie ştiinţifică.

Subiecte de reflecţie pedagogică:

 Imaginea profesorului ghid, consilier.

 Natura relaţiilor profesor-discipol.

 Modul de transpunere a conduitei profesorului în experienţă de învăţare (curriculum

subliminal) pentru discipol.

 Tipurile de interelaţie dintre teorie şi practică.

 Studiu de caz 3

Artă, viaţă şi curriculum

Robert Coles povesteşte, apoi, o întâmplare plină de semnificaţii pedagogice, şi implicit de
sugestii de resemnificare curriculară, petrecută în timpul activităţii sale de medic.

Un băiat de 15 ani, Phil, spitalizat pentru poliomelită, i-a povestit medicului său, Robert
Coles, modul în care un profesor care îl vizita la spital l-a determinat să citească cartea lui
Mark Twain, Aventurile lui Huckleberry Finn precum şi impactul profund pe care lectura
cărţii l-a avut asupra sa.

Profesorul vizitator i-a lăsat cartea pe noptiera patului său de spital, fără să-i facă nici o
sugestie verbală, sau o altă presiune către lectură. “Am fost curios să văd ce fel de carte mi-
a adus. Am deschis-o şi am răsfoit câteva pagini. M-am mirat de ce mi-a lăsat-o. Doar citisem
în clasă, la orele lui de anul trecut, rezumatul cărţii”, spunea tânărul pacient. Robert
relatează apoi, confesiunea lui Phil în legătură cu stările pe care le-a trăit în zilele ce au
urmat. Din momentul începerii lecturii, Phil nu s-a mai oprit până la ultima filă. Nu-şi putea
explica ce se întâmplă cu el; nu-şi putea alunga gândurile de la carte; părea că formează
permanent un trio cu eroii cărţii, Huck şi Jim.

Mai târziu, Phil a cerut şi alte cărţi, pe care le-a citit cu atenţie, interesat, din ce în ce mai
mult, de caracterul personajelor. Ca orice elev în situaţia sa , Phil era asistat la spital, de
către profesori, în regim de tutoriat dar, cu timpul, băiatul a început să înveţe şi singur. Phil
se confrunta cu o veritabilă dilemă afectivă. Ceea ce-şi dorea cel mai mult, după ieşirea din
spital, era să-şi găsească unul sau doi prieteni şi să plece într-un loc, ştiut numai de ei, unde
să trăiască după placul lor. În acelaşi timp, nu ar fi vrut să-şi părăsească, de tot, lumea în
care crescuse până atunci.

Subiecte de reflecţie pedagogică:

 Valenţele stilului didactic laisser faire şi condiţionarea lui de contexte speciale de

desfăşurare a relaţiei didactice.

 Varietatea gradelor de intensitate a trăirii conexiunii dintre artă şi viaţă.

 Urmările în timp, ale unei exprienţe profunde de învăţare.

 Asemenea experienţe trebuie provocate? În ce condiţii?

 APLICAŢIE 2
STUDIU DE CAZ LA NIVELUL INSTITUŢIEI ŞCOLARE

Propuneţi o situaţie curriculară care poate face obiectul consilierii

curriculare. Identificați o problemă la nivelul instituției școlare
(grădiniță sau școală) și parcurgeți următoarele etape de analiză:

a)Descrieţi datele problemei

b)Menţionaţi factorii implicaţi şi metodologiile adecvate de
intervenţie curriculară în vederea soluţionării problemei
(recomandări pentru fiecare dintre aceşti factori)
c)Precizaţi tipurile de competenţe activate/practicate de consilierul
curricular şi resursele necesare (informaţionale, de timp,
materiale/infrastructură, etc.)
d)Descrieţi schimbările anticipate la nivelul fiecărei categorii de
factori asupra căreia s-a intervenit
e)Precizați mediile în care veți face diseminarea rezultatelor
intervenției curriculare.

Posibile teme/probleme de consiliere curriculară la nivelul

școlilor/instituțiilor din învățământul preșcolar

1.Alegerea curriculumului opțional în acord cu nevoile

grădiniței/școlii, ale copiilor și ale comunității
2.Proiectarea curriculumului pornind de la competențe
3.Evaluarea la grădiniță/școală. Practici de evaluare, competențe
ale evaluatorului, tipuri de rezultate școlare
4.Modalități eficiente de comunicare a rezultatelor evaluării către
părinți
5. Organizarea activităților din cadrul Programului Național De
Educație Nonformală Școala Altfel
6. Conceperea, implementarea și evaluarea programelor și
proiectelor educaționale
7. Proiectarea curriculumului integrat, interdisciplinar sau
diferențiat/personalizat

8. Caracteristicile mediului de învățare pentru dezvoltarea

creativității