Variabilele educaționale

Variabilele cercetării
Ipoteza cercetării
 Variabilele educaţionale
Variabila – orice aspect, caracteristică, calitate, entitate
măsurabilă, care variază între membrii unui grup
particular (are mai mult decât un nivel sau o valoare)

Exemplu: pentru variabila "gustul pentru lectură", am

putea identifica următoarele niveluri: "foarte
accentuat", "accentuat", "mediu", "diminuat" şi "nul".

Constanta – orice aspect, caracteristică sau calitate care

este similară pentru toţi membrii unui grup particular

Aplicaţie
Stabiliţi posibile variaţii şi constante ale claselor:
scaun, culoarea ochilor, achiziţii, motivaţie, stil de
învăţare
 Clasificarea variabilelor educaţionale (1)
A. După natura lor:
1. variabile cantitative
2. variabile calitative

1. Variabila cantitativă (variabilă cu valori cantitative, exprimate prin numere):

– variază în ceea ce priveşte cantitatea, valoarea, intensitatea etc., dar nu
tipul.

Exemplu: punctajele, notele, interesul, motivaţia, vârsta, înălţimea, greutatea,

- depind de o multitudine de factori independenţi şi întâmplători, se mai
numesc variabile întâmplătoare sau aleatoare.

Variabilele aleatoare pot fi:

a) discrete - pot lua numai anumite valori numerice (de exemplu, numărul de
elevi dintr-o clasă, notele şcolare care pot fi doar numere întregi, pe o scală
de la 10 la 1)
b) continue - pot lua orice valori într-un interval de variaţie finit sau infinit
- pot fi oricât de apropiate una de alta, în funcţie de capacitatea de
rezoluţie a instrumentului de măsură (de exemplu, timpul înregistrat de
elevii unei clase la o probă de alergare, punctajele la o probă de evaluare).
 Clasificarea variabilelor educaţionale (2)

2. Variabila categorială/ calitativă (variabilă cu valori

calitative) – variază în ceea ce priveşte tipul, dar nu în
ceea ce priveşte cantitatea, valoarea, intensitatea;
aceasta este calitativ diferită (nu le putem asocia
numere).

Exemple: religia, ocupaţia, metodele instructiv-

educative, stilurile de învăţare, stilurile de predare.
b) După modul de obţinere:

1. Variabile primare – Variabile care se

obţin, de obicei, direct din procesul de
culegere a datelor.

2. Variabile derivate – Variabilele rezultate

în urma aplicării unui model de calcul asupra
caracteristicilor primare.
c) După relaţia de cauzalitate:

1. Variabile independente

2. Variabile dependente
1. Variabilele independente:

– variabilele explicative/ cauzale, variabilele-

cauze care pot fi utilizate pentru a descrie sau
a explica variaţiile, modificările altor variabile,
pe care le influenţează (numite variabile
dependente)
- este variabila experimentală/ manipulată, care
se presupune că va afecta/ influenţa/ modifica
variabila dependentă, factorul experimental
introdus, controlat sau manipulat de către
cercetător, schimbarea introdusă pentru a-i
studia efectele
- VI:
1) este independentă de alte variabile, de orice se întâmplă
în experiment, cercetătorul o introduce intenţionat, pentru
a-i studia efectele, impactul
- se introduce numai la grupurile experimentale şi se
urmăresc efectele lor (la grupurile de control/ martor ale
cărui rezultate se compară cu cele ale grupului
experimental aplicând exact aceleași probe de evaluare,
procesul educaţional decurge în condiţii obişnuite)
2) are valori/ niveluri mari (pentru a putea produce/ genera
efecte, care să fie studiate) şi stabilite de experimentator
înainte de a începe experimentul
3) este controlată - cercetătorul se asigură că VI este
singura noutate, că asupra subiecţilor nu mai acţionează
alte variabile care ar putea afecta rezultatele (pentru a i
se putea atribui doar ei efectele)
2. Variabilele dependente:
– variabilele nonexplicative/ rezultat/ rezultative,
variabilele-efect care se prezumă că vor fi
influenţate/ afectate de variabilele independente,
între ele existând o relaţie de dependenţă
funcţională/ cauzală
- se numesc dependente pentru că dacă există o
relaţie cu variabilele independente, valoarea
acestei relaţii depinde de variabila independentă
- valorile/ nivelurile variabilelor dependente depind
de nivelurile variabilelor independente (variabilele
independente sunt cauza modificării variabilelor
dependente)
d) În funcţie de factorii care afectează/
modifică relaţia dintre variabila independentă
şi variabila dependentă:

1. Variabile moderator/ moderatoare

2. Variabile externe
 Variabila moderator/ moderatoare – este o
variabilă independentă secundară,
identificată de către cercetător pentru că
aceasta poate afecta / modifica relaţia de
bază dintre variabila independentă primară
şi variabila dependentă.

Exemple: gen biologic, vârsta, coeficientul

de inteligență, vechimea în învățământ,
mediul (rural, urban), tipul de școală
(centrală, de cartier), statutul socio-
economic al familiei, nivelul educaţional al
familiei, tipul familiei (părinţii în ţară, părinţi
emigranţi)
Variabila externă – este o variabilă
independentă care este posibil să aibă efecte
neintenţionate şi nedorite asupra variabilei
dependente într-un studiu particular şi care
trebuie controlată (ex. menţinerea acesteia
constantă) sau eliminată, pentru că modifică,
denaturează, biasează rezultatele cercetării.
De exemplu:
Numărul de elevi din clasă
Gradul de oboseală al elevilor
Absenteismul pe parcursul semestrului
Orarul clasei (ziua, ora)
 Ipoteza – principalul instrument al cercetării
• Ipoteza cercetării
- principalul instrument în cercetare (o formulăm, ea ne
ghidează, ne raportăm la ea, o utilizăm - în proiectare, în
colectarea de date, în prelucrarea datelor, în formularea
concluziilor)
- o afirmaţie ipotetică/ supoziţie/ presupunere referitoare la
posibila legătură dintre două sau mai multe variabile:
1) existenţa unor relaţii cauzale/ de tip „cauză şi
efect” între o variabilă independentă și una dependentă
(cercetătorul intervine, introduce variabila independentă,
cercetarea este experimentală);
2) existenţa unor corelații/ relaţii sau interrelaţii
concomitente între anumite variabile (două sau mai
multe) (cercetătorul nu intervine, cercetarea este
corelațională).
 Tipuri de ipoteze (1)

1. Ipoteza atributivă - în cercetările

constatative, vizează o singură variabilă (analiză
univariată) şi urmărește un scop descriptiv. În
vederea testării ei, sunt necesare demersuri de
colectare, măsurare şi înregistrare de date.

•Exemplu: „Majoritatea studenților de la

specializarea Pedagogia Învăţământului Primar
şi Preşcolar sunt între 18 și 23 de ani.”
 Tipuri de ipoteze (2)
2. Ipoteza asociativă
-în cercetările corelaţionale, în care
cercetătorul nu intervine în realitatea
educaţională, nu introduce nici o schimbare,
nu modifică desfăşurarea fenomenelor
educaţionale, realitatea educaţională

- anticipează o relație/ corelaţie între două

variabile cantitative, respectiv:
 Ipoteza în studiile corelaţionale explicative (1)

a) Evidențierea unei asocieri (variații concomitente, variabilele

fiind legate una de alta) între variabile cantitative, numerice,
studiindu-se indicatori care măsoară intensitatea şi sensul
asocierii – în cercetările corelaţionale explicative.

•Ipoteza asociativă afirmă că există o corelaţie între variabile

cantitative, numerice (variabilele sunt legate una de alta), că
modificarea uneia dintre variabile (V1) determină modificarea
valorilor celei de a doua variabile (V2) (una o influenţează pe
cealaltă), respectiv că la modificarea valorilor uneia dintre
variabile (V1) se modifică valorile celei de a doua (V2) (una o
influenţează pe cealaltă).
 Ipoteza în studiile corelaţionale explicative (2)
• Corelaţia poate fi:
a) pozitivă/ directă – ambele variabile numerice variază în acelaşi sens:
• Fie cresc în acelaşi sens
• Fie scad în acelaşi sens
Exemple de ipoteze:
- Cu cât cresc notele elevilor la limba franceză, cu atât cresc notele la limba
engleză.
- Există o corelaţie pozitivă între notele la franceză şi notele la engleză.

• V1 – notele elevilor la limba franceză (variabilă cantitativă discretă, poate

lua valori de la 10 la1)
• V2 – notele elevilor la limba engleză (variabilă cantitativă discretă, poate
lua valori de la 10 la1)

• Sensul de variaţie al lui V1 este crescător

• Sensul de variaţie al lui V2 este crescător
 Ipoteza în studiile corelaţionale explicative (3)

b) negativă/ inversă – variabilele variază în sensuri diferite – una creşte

şi cealaltă scade.

Exemplu de ipoteză:
Există o corelaţie negativă între notele la limba română şi notele la
matematică.
Cu cât notele la limba română cresc, cu atât notele la matematică scad.
 Ipoteza în studiile corelaţionale predictive (4)
b) Efectuarea predicției unei variabile prin intermediul valorilor
altei/ altor variabile, studiindu-se indicatori de predicţie – în
cercetările corelaţionale predictive. În acestea, se vizează
predicția valorilor unei variabile, numită criteriu/ rezultat/
dependentă, pe baza altei variabile, numită predictor/
independentă.
•O variabilă predictor/ independentă este acea variabilă care se
utilizează pentru a face o prognoză, predicţii despre un rezultat
așteptat în cercetarea corelațională, respectiv despre variabila
criteriu/ rezultat/ dependentă. Procedura statistică de corelație
în studiile de predicție se numește analiză de regresie.
•Variabila criteriu/ rezultat/ dependentă face trimitere la
rezultatul prognozat în cercetarea corelațională.
 Ipoteza în studiile corelaţionale predictive (4)

Exemplu de ipoteză: „Mentoratul derulat pe

parcursul procesului de instruire a profesorilor
reprezintă un predictor pentru succesul
profesional al acestora.”
-variabila predictor/ independentă este
mentoratul derulat pe parcursul procesului de
instruire a profesorilor
-variabila criteriu/ rezultat/ dependentă este
succesul profesional a profesorilor.
 3. Ipoteza cauzală
- în cercetările experimentale, în care
cercetătorul intervine, introduce o schimbare,
o noutate (adică variabila independentă VI),
experimentează ceva anume (folosește
metoda experimentului), provoacă
fenomenele educaţionale, este cauza lor
 Ipoteza în studiile experimentale (1)

•Afirmă că există o relaţie cauzală/ de tip cauză-efect între:

Variabila independentă (VI) / experimentală / manipulată –
cauza prezumată, variabila care se prezumă că va afecta/
influenţa/ modifica variabila dependentă
şi
Variabila dependentă (VD) / rezultat – efectul/ rezultatul prezumat,
variabila care se prezumă că va fi afectată de variabila independentă

•Afirmă că aplicarea variabilei independente conduce la

creşterea sau descreşterea variabilei dependente:

Variabila Variabila
Independentă afectează dependentă
VI VD
 Ipoteza în cercetările experimentale (2)
• Ipoteza se formulează aplicând raţionamentul ipotetic care
leagă VI și VD:
1) Dacă se aplică VI atunci VD variază (crește sau scade).
2) Aplicarea VI conduce la modificarea (crește sau scade) VD.
3) Utilizând VI se obţine schimbarea (crește sau scade) VD
• Exemple de verbe pentru stabilirea relaţiilor dintre VI și VD:
determină, conduce la, duce la, produce, generează,
modifică, influenţează ş.a.
• Formularea generală a ipotezei:
1) Dacă aplic VI atunci VD variază (crește sau scade)/ se
modifică.
2) Aplicarea VI conduce la variația (creșterea sau scăderea)
VD.
3) Utilizând VI se obţine schimbarea (creşterea sau scăderea)
lui VD.
Se dorește cercetarea influenței problematizării în studiul istoriei,
la clasa a IV-a
Titlul cercetării: „Valenţele problematizării în ameliorarea
performanţele şcolare ale elevilor de clasa a IV-a în studiul
istoriei”
VI: problematizarea în studiul istoriei, la clasa a IV-a (aplicarea ei
sistematică) (variabilă cantitativă)
VD: (aspectul care se modifică) – notele şcolare (variabilă
cantitativă discretă)/ nivelul notelor şcolare
Sensul de variaţie al lui VD: crescător.
Ipoteza cercetării:
- Dacă aplicăm problematizarea în studiul istoriei la clasa a IV-a,
atunci notele şcolare cresc
- Aplicarea sistematică a problematizării în studiul istoriei, la
clasa a IV-a conduce la creşterea notelor şcolare
- Aplicând sistematic problematizarea în studiul istoriei, la clasa
 Întrebări legate de variabilele experimentale
Pentru a stabili variabilele cercetării experimentale, ne punem trei întrebări:
1) Ce noutate/ factor experimental introduc? Răspunsul este: VI
2) Ce se modifică? Răspunsul este: VD
3) Cum se modifică (VD)? Răspunsul este sensul de variaţie al lui VD: creşte sau
scade.
Exemplu:
Titlul lucrării de licenţă: Valenţele formative ale întâlnirii de dimineaţă la clasa I
Titlul cercetării experimentale (mai detaliat, mai particular şi subordonat titlului lucrării):
Studierea valenţelor întâlnirii de dimineaţă asupra gradului de cooperare, la clasa I
Ipoteza cercetării:
Utilizarea sistematică a întâlnirii de dimineaţă va creşte gradul de cooperare dintre
elevii de clasa I.
Organizarea/ desfăşurarea sistematică a întâlnirii de dimineaţă conduce la creşterea
gradului de cooperare dintre elevii de clasa I.
VI – întâlnirea de dimineaţă (utilizarea ei sistematică)
VD – gradul de cooperare dintre elevi
Sensul de variaţie al lui VD – crescător
Variabilă moderatoare: genul biologic (există diferenţe între gradul de
cooperare al fetelor şi cel al băieţilor?)
Variabilă externă: absenteismul elevilor, tipuri de temperament (introvertiţi,
• Titlul lucrării: Influenţa utilizării muzicii în predarea Istoriei
asupra motivaţiei elevilor pentru învăţare şi a rezultatelor
învăţării
sau
Impactul muzicii în predarea Istoriei la clasa a VIII-a
Impactul muzicii în predarea Istoriei la clasa a VIII-a.

Studierea impactului muzicii asupra performanței și

motivației elevilor de clasa a VIII-a la disciplina Istorie

Impactul muzicii în predarea Istoriei la clasa a VIII-a.

Studierea rezultatelor școlare și a motivației școlare
Impactul muzicii în predarea Istoriei la clasa a VIII-
a. Impactului muzicii asupra performanței
elevilor de clasa a VIII-a la disciplina Istorie
Studierea impactului muzicii asupra performanței și
motivației elevilor de clasa a VIII-a la disciplina
Istorie
• Titlul cercetării: Studierea impactului muzicii în predarea
istoriei, la clasa a VIII-a, asupra motivaţiei elevilor pentru
învăţare şi asupra performanțelor învăţării
• Studierea impactului muzicii în predarea istoriei, la clasa a
VIII-a, asupra performanţelor elevilor
• Studierea impactului cântecelor patriotice în predarea
istoriei, la clasa a VIII-a, asupra motivaţiei elevilor pentru
învăţare şi asupra rezultatelor învăţării

• Cuvinte cheie: influenţa muzicii, predarea istoriei, motivaţia

pentru învăţare la clasa a VIII-a, rezultatele învăţării la clasa
la VIII-a, cântecele patriotice
 Titlul cercetării: Studierea impactului cântecelor patriotice în
predarea istoriei, la clasa a VIII-a, asupra motivaţiei elevilor
pentru învăţare şi asupra rezultatelor învăţării
• Cercetarea este de tip experimental.
• Legătura dintre variabile credem că este
de tip cauzal: variabila-cauză este VI,
adică utilizarea muzicii în predarea
Istoriei, la clasa a VIII-a
• VI: (utilizarea) cântecelor patriotice în
predarea Istoriei, la clasa a VIII-a
Variabilele-efect sunt VD1: nivelul motivaţiei
elevilor pentru învăţare la istorie
VD2: nivelul rezultatelor învăţării la istorie
• Titlul lucrării: Influenţa utilizării muzicii în predarea Istoriei asupra
motivaţiei elevilor pentru învăţare şi a rezultatelor învăţării
sau
Impactul muzicii în predarea Istoriei la clasa a VIII-a

• Titlul cercetării: Studierea impactului muzicii în predarea, la clasa a VIII-a,

asupra motivaţiei elevilor pentru învăţare şi asupra rezultatelor învăţării
• Titlul cercetării: Studierea impactului cântecelor patriotice în predarea istoriei,
la clasa a VIII-a, asupra motivaţiei elevilor pentru învăţare şi asupra
rezultatelor învăţării
Scopul cercetării: Verificarea impactului cântecelor patriotice în
predarea istoriei, la clasa a VIII-a, asupra motivaţiei elevilor pentru
învăţare şi asupra rezultatelor învăţării
Scopul didactic: Valorificarea cântecelor patriotice în predarea Istoriei,
la clasa a VIII-a, în vederea creşterii motivaţiei pentru învăţare şi a
rezultatelor învăţării
Ipoteza este cauzală:
Utilizarea cântecelor patriotice în predarea Istoriei, la clasa a VIII-a
conduce la creşterea motivaţiei pentru învăţare şi la optimizarea
rezultatelor învăţării.
Ipoteza generală a cercetării:
•Utilizarea cântecelor patriotice în predarea Istoriei, la clasa a
VIII-a conduce la creşterea motivaţiei pentru învăţare şi la
optimizarea rezultatelor învăţării.

•Utilizarea cântecelor patriotice în predarea Istoriei, la

clasa a VIII-a conduce la o participare activă a elevilor în
procesul didactic.
•Utilizarea cântecelor patriotice în predarea Istoriei, la
clasa a VIII-a conduce la o participare activă a elevilor în
procesul de învățare, la această disciplină.
•Utilizarea cântecelor patriotice în predarea Istoriei, la
clasa a VIII-a conduce la o îmbunătățire a rezultatelor
elevilor la disciplina Istorie.
•Utilizarea cântecelor patriotice în predarea Istoriei, la
clasa a VIII-a conduce la dezvoltarea cunoștințelor elevilor.
• Utilizarea cântecelor patriotice în
predarea Istoriei, la clasa a VIII-a
conduce la dezvoltarea competențelor
sociale ale elevilor.
• Utilizarea cântecelor patriotice în
predarea Istoriei, la clasa a VIII-a
conduce la creşterea motivaţiei
intrinseci pentru învăţare.
Ipotezele secundare ale cercetării:
•Utilizarea cântecelor patriotice în
predarea Istoriei, la clasa a VIII-a
conduce la creşterea motivaţiei intrinseci
pentru învăţare.
•Utilizarea cântecelor patriotice în
predarea Istoriei, la clasa a VIII-a
conduce la creşterea implicării afective şi
intelectuale/ cognitive elevilor în învăţare.
• Scopul cercetării: Verificarea impactului cântecelor patriotice în
predarea istoriei, la clasa a VIII-a, asupra motivaţiei elevilor pentru
învăţare şi asupra rezultatelor învăţării

• Obiectivele cercetării:
• stabilirea nivelului de start al rezultatelor şi al motivaţiei învăţării la elevii
de clasa a VIII-a la istorie (aplicarea testului iniţial, în urma căruia
stabilim clasa experimentală şi clasa de control)
• proiectarea şi realizarea de activităţi didactice în cadrul cărora se
valorifică un set de cântece patriotice în demersurile de predare şi în
situaţiile de învăţare
• aplicarea de teste formative identice pentru măsurarea variabilelor
dependente (motivaţia şi rezultatele elevilor) la clasa experimentală şi la
clasa de control
• realizarea de comparaţii şi interpretări ale rezultatelor la clasa
experimentală şi la clasa de control, în diferite momente de timp
• aplicarea testului final, identic la cele două clase, pentru a stabili dacă
clasa experimentală are rezultate semnificativ mai bine comparativ cu
clasa de control
Metode de cercetare
Experimentul didactic
Observaţia
Ancheta pe bază de chestionar
Interviul
Metoda testelor
Instrumente de cercetare
Fişă de observaţie
Chestionar
Grila/ Ghidul de interviu
Testele

Metodele didactice
Explicaţia
Conversaţia
Problematizarea
• Titlul lucrării de licenţă:
• Influenţa interacţiunilor directe cu persoane având diferite ocupaţii asupra orientării spre
o paletă mai largă de profesii a şcolarilor din ciclul primar
• Strategii de consiliere a şcolarilor mici pentru orientarea lor vocaţională
• Cuvinte şi sintagme cheie: În cercetarea teoretică ne putem referi la aspecte generale
legate de consilierea şcolarilor mici, la strategii concrete, efective, dar în cercetarea
practic-aplicativă trebuie să ştim CONCRET ce strategie vom aplica şi ce vom măsura
• Titlul cercetării practic-aplicative din lucrarea de licenţă (mai concret decât titlul
lucrării şi subordonat acestuia):
• Influenţa interacţiunilor directe cu persoane având diferite ocupaţii asupra orientării spre
o paletă mai largă de profesii a şcolarilor din ciclul primar, în cadrul orelor din aria
curriculară Consiliere şi orientare
• Studiul influenţei interacţiunilor directe a şcolarilor mici cu persoane având
diferite ocupaţii asupra gradului de cunoaştere a specificului diferitelor profesii
• Ipoteza cercetării: Dacă şcolarii mici interacţionează direct cu persoane având diferite
ocupaţii atunci gradul de cunoaştere a specificului diferitelor profesii va creşte.
• VI – Realizarea sistematică a interacţiunilor directe ale şcolarilor mici cu persoane
având diferite ocupaţii
• Nu programul e variabilă, ci aplicarea programului (aplic putin sau mult).
• VD – Gradul de cunoaştere a specificului diferitelor profesii
• Sensul de variaţie al lui VD este crescător.
• Cuvinte cheie: absenteism, delicvența juvenil,
clasa a IV-a
• Titlul lucrării: Efectele delicvenței juvenile în
învățământul primar
• Titlul cercetării: Studierea efectelor delicvenței
juvenile asupra absenteismului școlar la elevii
de clasa a IV-a
• Ipoteza cercetării:
• La elevii de clasa a IV-a, există o corelație
pozitivă între delicvența juvenilă și absenteismul
școlar.
• Titlul lucrării de licenţă:
• Rolul literaturii pentru copii în educaţia morală a şcolarilor
mici. Aplicatii la clasa a IV-a
• Cuvinte şi sintagme cheie: literatura pentru copii,
educaţie morală, şcolarii mici
• În cercetarea teoretică ne putem referi la aspecte generale
legate de literatura pentru copii, educaţia morală a
şcolarilor mici, dar în cercetarea practic-aplicativă trebuie
să ştim CONCRET ce anume vom investiga: ce studiez
din literatura pentru copii (ce anume aplic) şi ce urmăresc
din punct de vedere al educaţiei morale (ce măsor şi cu ce
măsor).
• Titlul cercetării practic-aplicative din lucrarea de
licenţă (mai concret decât titlul lucrării şi subordonat
acestuia):
• Titlul lucrării de licenţă:
• Rolul literaturii pentru copii în educaţia morală a şcolarilor
mici
• Cuvinte şi sintagme cheie: literatura pentru copii, educaţie
morală, şcolarii mici
• În cercetarea teoretică ne putem referi la aspecte generale
legate de literatura pentru copii, educaţia morală a
şcolarilor mici, dar în cercetarea practic-aplicativă trebuie să
ştim CONCRET ce anume vom investiga: ce studiez din
literatura pentru copii (ce anume aplic) şi ce urmăresc din
punct de vedere al educaţiei morale (ce măsor şi cu ce
măsor).
• Titlul cercetării practic-aplicative din lucrarea de licenţă
(mai concret decât titlul lucrării şi subordonat acestuia):
• Studierea valenţelor formative ale poveştilor în dezvoltarea
morală a şcolarilor de clasa I
• Studierea valenţelor formative ale poveştilor în dezvoltarea morală a
şcolarilor de clasa I
1) Ce noutate/ factor experimental introduc? Răspunsul este:
VI – utilizarea sistematică a poveştilor şcolarilor de clasa I - incorect pentru că
şcolarii nu concep poveşti
VI – poveştile (utilizarea sistematică a lor la şcolarii de clasa I)
2) Ce se modifică? Răspunsul este:
VD – gradul de dezvoltare morală a şcolarilor de clasa I
3) Cum se modifică (VD)? Răspunsul este sensul de variaţie al lui VD: creşte sau
scade.
Sensul de variaţie al gradului de dezvoltare morală este crescător (şcolarii mici se
dezvoltă din punct de vedere moral)
Ipoteza cercetării:
• Utilizarea sistematică a literaturii pentru copii va creşte gradul de
dezvoltare morală a şcolarilor de clasa I - incorectă (nu avem poveştile
care apar în titlul cercetării şi în variabile)
• Utilizarea sistematică a poveştilor pentru copii va creşte gradul de
dezvoltare morală a şcolarilor de clasa I - incorectă (avem poveştile
pentru copii, dar nu aşa apare în titlul cercetării şi în variabile)
• Utilizarea sistematică a poveştilor va creşte gradul de dezvoltare
morală a şcolarilor de clasa I - corectă
Ipoteza generală:
•Utilizarea sistematică a poveştilor va creşte gradul de dezvoltare morală a şcolarilor de clasa I
Ipoteze secundare:
•Utilizarea sistematică a poveştilor va duce la creşterea frecvenţei de manifestare a
comportamentelor morale dezirabile (bazate pe respect, sinceritate, întrajutorare) la şcolarii de
clasa I
VD - frecvenţa de manifestare a comportamentelor morale dezirabile (bazate pe respect,
sinceritate, întrajutorare)
•Utilizarea sistematică a poveştilor va duce la manifestarea unei conduite morale dezirabile
(materializată prin comportamente bazate pe respect, sinceritate, întrajutorare) la şcolarii de
clasa I
VD – gradul de manifestare a unei conduite morale dezirabile (materializată prin comportamente
bazate pe respect, sinceritate, întrajutorare)
•Utilizarea sistematică a poveştilor va conduce la diminuarea comportamentului verbal violent la
şcolarii de clasa I
VD – frecvenţa de manifestare a comportamentului verbal violent
•Utilizarea sistematică a poveştilor va duce la dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter
(punctualitatea şi hărnicia) la şcolarilor de clasa I
VD – nivelul de dezvoltare al trăsăturilor pozitive de caracter (punctualitatea şi hărnicia)
Variabilă moderatoare: vârsta elevilor (verificăm dacă la elevii de diferite vârste există diferenţe
în ceea ce priveşte influenţa variabilei independente asupra variabilei dependente):
comportamentelor morale dezirabile, conduite morale dezirabile, comportamentului verbal
violente, nivelul de dezvoltare al trăsăturilor pozitive de caracter
Variabila externă: gradul de oboseală al elevilor, nefrecventarea grădiniţei de către un număr
mare de şcolari mici
• Titlul lucrării de licenţă:
• Dezbaterea – stimulent pentru implicarea elevilor de liceu pedagogic
în procesul de învăţare
• Cuvinte şi sintagme cheie: dezbaterea, implicarea elevilor de liceu
pedagogic, procesul de învăţare
• Titlul cercetării practic-aplicativă din lucrarea de licenţă (mai concret
decât titlul lucrării):
• Studierea valenţelor formative pe care dezbaterea Karl Popper le
produce asupra gradului de implicare e elevilor de clasa a IX-a din
liceele pedagogice în activităţile instructiv-educative (în acestea se
realizează predare, învăţare şi evaluare) – formulare nefericită şi inexactă
• Studierea valenţelor formative ale dezbaterii în implicarea elevilor de
liceu pedagogic în procesul de învăţare – formularea este la fel de
generală ca si titlul lucrării, deci nu este bine
• Studierea valenţelor formative pe care dezbaterea Karl Popper le
produce asupra gradului de implicare e elevilor de clasa a IX-a din
liceele pedagogice în procesul de învăţare
• Studierea valenţelor formative din cadrul disciplinelor pedagogice pe
care dezbaterea Karl Popper le produce asupra gradului de implicare
e elevilor de clasa a IX-a în procesul de învăţare în liceul pedagogic
• Titlul lucrării de licenţă:
• Dezbaterea – stimulent pentru implicarea elevilor de liceu pedagogic în procesul
de învăţare
• Titlul cercetării practic-aplicativă din lucrarea de licenţă (mai concret decât titlul
lucrării):
• Studierea valenţelor formative pe care dezbaterea Karl Popper le produce asupra
gradului de implicare e elevilor de clasa a IX-a din liceele pedagogice în
activităţile instructiv-educative (în acestea se realizează predare, învăţare şi
evaluare) – formulare nefericită şi inexactă
• Studierea valenţelor formative ale dezbaterii în implicarea elevilor de liceu
pedagogic în procesul de învăţare – formularea este la fel de generală ca si titlul
lucrării, deci nu este bine
• Studierea valentelor stimulative ale dezbaterii pentru implicarea elevilor de liceu
pedagogic în procesul de învăţare – formularea este la fel de generală ca si titlul
lucrării, deci nu este bine
• Studierea valenţelor formative pe care dezbaterea Karl Popper le produce asupra
gradului de implicare e elevilor de clasa a IX-a din liceele pedagogice în procesul
de învăţare – nu este bună legătura cu titlul lucrării de licenţă
• Studierea valenţelor formative din cadrul/ ale disciplinelor pedagogice pe care
dezbaterea Karl Popper le produce asupra gradului de implicare e elevilor de
clasa a IX-a în procesul de învăţare – formulare incorectă
• Studierea valentelor stimulative ale dezbaterii Karl Popper pentru implicarea
elevilor de clasa a IX-a în procesul de învăţare la disciplinele pedagogice - corectă
Titlul lucrării de licență:
Rolul întâlnirii de dimineață în cadrul instituției de educație antepreșcolară
Rolul întâlnirii de dimineață în cadrul instituțiilor de educație antepreșcolară
Investigarea rolului întâlnirii de dimineață în cadrul instituțiilor de educație antepreșcolară.
Investigarea dezvoltării limbajului cu ajutorul întâlnirii de dimineață în cadrul instituțiilor de educație
antepreșcolară
Investigarea rolului întâlnirii de dimineață în cadrul instituțiilor de educație antepreșcolară asupra
limbajului

Titlul cercetării didactice:

1. Investigarea rolului întâlnirii de dimineață în cadrul instituțiilor de educație antepreșcolară
2. Investigarea impactului formativ al întâlnirii de dimineață în cadrul instituțiilor de educație
antepreșcolară
3. Investigarea impactului formativ al întâlnirii de dimineață asupra evoluției copiilor de vârstă
antepreșcolară
Investigarea impactului formativ al întâlnirii de dimineață organizată în mod dirijat, în vederea activizării
antepreșcolarilor asupra evoluției limbajului copiilor de vârstă antepreșcolară

Scopul cercetării didactice:

1. De a investiga rolului întâlnirii de dimineață în cadrul instituțiilor de educație antepreșcolară
2. De a investiga impactul formativ al întâlnirii de dimineață în cadrul instituțiilor de educație
antepreșcolară
3. Determinarea impactului formativ al întâlnirii de dimineață asupra evoluției copiilor de vârstă
antepreșcolară
Determinarea nivelului impactului formativ ...
Determinarea impactului implementării întâlnirii ...
Scopul cercetării didactice:
De a investiga impactul formativ al întâlnirii de dimineață organizată în mod dirijat, în vederea
activizării antepreșcolarilor asupra evoluției limbajului copiilor de vârstă antepreșcolară

Obiectivele cercetării didactice:

1.Determinare nivelului inițial de dezvoltare a limbajului copiilor de vârstă antepreșcolară de 2-3
ani
2.Conceperea structurilor didactice/ scenariilor didactice corespunzătoare întâlnirii de dimineață,
pentru perioada cercetării
3.Experimentarea practică a întâlnirii de dimineață organizată în mod dirijat, în vederea activizării
antepreșcolarilor
4.Aplicarea de probe de evaluare formativă și sumativă/ finală pentru a măsura nivelul de
dezvoltare a limbajului copiilor de vârstă antepreșcolară de 2-3 ani
5.Stabilirea măsurii în care întâlnirea de dimineață determină dezvoltarea limbajului copiilor de
vârstă antepreșcolară de 2-3 ani (prin compararea rezultatelor finale cu cele inițiale)

Întrebarea de cercetare
Care este impactul formativ al întâlnirii de dimineață organizată în mod dirijat, în vederea
activizării antepreșcolarilor asupra evoluției limbajului copiilor de vârstă antepreșcolară?
Există o relație cauzală între întâlnirii de dimineață organizată în mod dirijat, în vederea activizării
antepreșcolarilor și limbajului copiilor de vârstă antepreșcolară?
Întâlnirii de dimineață organizată în mod dirijat, în vederea activizării antepreșcolarilor conduce la
evoluția limbajului copiilor de vârstă antepreșcolară?
• Ipoteza cercetării
Întâlnirea de dimineață organizată în mod dirijat, în vederea activizării
antepreșcolarilor conduce la evoluția limbajului copiilor de vârstă
antepreșcolară.
• VI este: Întâlnirea de dimineață organizată în mod dirijat, în vederea
activizării antepreșcolarilor
• VD este: limbajului copiilor de vârstă antepreșcolară.
 Cuprinsul lucrării de licenţă:
• Dezbaterea – stimulent pentru implicarea elevilor de liceu pedagogic în procesul
de învăţare
Capitolul I
IMPLICAREA ELEVILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE. APLICAŢII LA DISCIPLINELE
PEDAGOGICE
Capitolul II
DEZBATEREA ŞI VALENŢELE EI EDUCAŢIONALE. EXEMPLIFICĂRI PENTRU
DEZBATEREA KARL POPPER APLICATĂ LA DISCIPLINELE PEDAGOGICE
Capitolul III
DESCRIEREA CERCETĂRII DIDACTICE CU TITLUL: Studierea valentelor stimulative
ale dezbaterii Karl Popper pentru implicarea elevilor de clasa a IX-a în procesul
de predare-învăţare la disciplinele pedagogice
Capitolul IV
PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Capitolul V
CONCLUZII
Bibliografie
Anexe
Capitolul III
CERCETAREA DIDACTICĂ

Capitolul III
METODOLOGIA CERCETĂRII
Scopul cercetării
Obiective
Intrebarea de cercetar
Ipoteza
Etapele
 Titlul cercetării didactice: Studierea valentelor stimulative ale dezbaterii
Karl Popper pentru implicarea elevilor de clasa a IX-a în procesul de
predare-învăţare la disciplinele pedagogice

• Variabila independentă (VI): utilizarea sistematică a dezbaterii la elevii de

clasa a IX-a – formulare incorectă şi incompletă
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper la elevii de clasa a IX-a la
disciplinele pedagogice – formulare corectă
• Variabila dependentă (VD): gradul de implicare a elevilor de clasa a IX-a în
procesul de predare-învăţare la disciplinele pedagogice
• Ipoteza cercetării:
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va creşte gradul de implicare
a elevilor de clasa a IX-a în procesul de predare-învăţare la disciplinele
pedagogice.
• Dacă utilizăm sistematic dezbaterea Karl Popper atunci va creşte gradul de
implicare a elevilor de clasa a IX-a în procesul de predare-învăţare la
disciplinele pedagogice.
• Utilizând sistematic dezbaterea Karl Popper obţine creşterea gradului de
implicare a elevilor de clasa a IX-a în procesul de predare-învăţare la
disciplinele pedagogice.
• Ipoteza generală cercetării: (toate cele trei formulări sunt corecte)
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va creşte gradul de implicare a elevilor
de clasa a IX-a în procesul de predare-învăţare la disciplinele pedagogice.
• Dacă utilizăm sistematic dezbaterea Karl Popper atunci va creşte gradul de implicare a
elevilor de clasa a IX-a în procesul de predare-învăţare la disciplinele pedagogice.
• Utilizând sistematic dezbaterea Karl Popper obţine creşterea gradului de implicare a
elevilor de clasa a IX-a în procesul de predare-învăţare la disciplinele pedagogice.
• Ipoteze secundare:
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va creşte numărul intervenţiilor pe care
elevii de clasa a IX-a le au în procesul de predare-învăţare la disciplinele pedagogice.
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va creşte numărul intervenţiilor pe care
elevii de clasa a IX-a le au, din proprie iniţiativă, în procesul de predare-învăţare la
disciplinele pedagogice.
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va scădea numărul de solicitări de
răspuns din partea cadrului didactic, în procesul de predare-învăţare la disciplinele
pedagogice, la clasa a IX-a.
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va conduce la modificarea raportului
dintre intervenţiile profesorului şi ale elevilor, în procesul de predare-învăţare la
disciplinele pedagogice, la clasa a IX-a.
• Utilizarea sistematică a dezbaterii Karl Popper va conduce la scăderea raportului
dintre intervenţiile profesorului şi ale elevilor, în procesul de predare-învăţare la
disciplinele pedagogice, la clasa a IX-a. forrmulare incorectă
• Variabilă moderatoare: genul biologic (se
constituie grupe perechi afirmatoare şi negatoare
de fete şi grupe perechi afirmatoare şi negatoare de
băieţi; se va organiza dezbaterea pe grupe
afirmatoare şi negatoare de fete, respectiv de băieţi
şi se vor face comparaţii între rezultatele obţinute
de grupele de fete şi cele obţinute de grupele de
băieţi şi se vor constata diferenţele)

• Variabilă externă: absenteismul elevilor pe

parcursul semestrului (care determină goluri/
lacune în cunoştinţele elevilor, astfel încât elevii din
grupa afirmatoare nu vor putea elabora textul
moţiunii (nu vor putea argumenta), iar cei din grupa
negatoare nu vor putea contraargumenta)
• Titlul lucrării de licenţă: Modalităţi de dezvoltare a limbajului preşcolarilor
• Concepte cheie: Modalităţi de dezvoltare a limbajului, preşcolari
• Scopul didactic: dezvoltarea limbajului preşcolarilor
• Scopul cercetării (intenţie de cercetare):
- identificarea, experimentarea şi validarea unei/ unor modalităţi de dezvoltare a
limbajului preşcolarilor
Sau
- verificarea eficienţei unei modalităţi (Niciodată nu demonstrăm în cercetările pedagogice)
• Titlul cercetării didactice (ESTE MAI DETALIAT, MAI CONCRET, MAI OPERAŢIONAL ŞI SUBORDONAT
TITLULUI LUCRĂRII): Studierea valenţelor formative pe care memorizările ca modalităţi de
dezvoltare a limbajului le produc asupra gradului de îmbogăţire a vocabularului la
preşcolari – formulare lungă, se repetă limbaj şi vocabular
Studierea valenţelor formative pe care memorizările le produc asupra dezvoltării
limbajului preşcolarilor – formulare incorectă
Studierea valenţelor formative pe care memorizările le produc asupra gradului de
îmbogăţire a vocabularului la preşcolari – formulare incorectă
Studierea modalităţilor pe care memorizările le produc asupra gradului de dezvoltare a
limbajului – formulare fără sens, incorectă
Memorizarea ca modalitate de dezvoltare a limbajului preşcolarilor - incorect
Studierea memorizării ca modalitate de dezvoltare a limbajului preşcolarilor – formulare
incorectă (nu ştim sigur că memorizarea dezvoltă limbajul)
Studierea impactului utilizării memorizării asupra gradului de dezvoltare a
• Titlul lucrării de licenţă: Modalităţi de dezvoltare a limbajului preşcolarilor
• Titlul cercetării didactice: Studierea impactului utilizării memorizării asupra
gradului de dezvoltare a limbajului preşcolarilor
Capitolul I
CARACTERIZAREA VÂRSTEI PREŞCOLARE
Capitolul II
LIMBAJUL ŞI DEZVOLTAREA LUI ÎN GRĂDINIŢĂ
Capitolul III
MODALITĂŢI DIDACTICE DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI LA PREŞCOLARI - aici vorbim
despre diferite modalitățí de dezvoltare a limbajului și vom vorbi despre memorizare, mai
mult decât despre alte modalităţi
Capitolul IV
DESCRIEREA CERCETĂRII DIDACTICE CU TITLUL: Studierea impactului utilizării
memorizării asupra gradului de dezvoltare a limbajului preşcolarilor
Capitolul V
PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Capitolul VI
CONCLUZII (în mod obligatoriu vor include concluzii referitoare la ipoteza noastră – la
confirmarea sau infirmarea ei; pot conţine şi concluzii generale)
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
• Studierea memorizării ca modalitate de dezvoltare a limbajului
preşcolarilor – formulare corectă
• Studierea impactului utilizării memorizării asupra gradului de
dezvoltare a limbajului preşcolarilor – formulare corectă

• Ipoteza cercetării:
• Dacă utilizăm sistematic memorizarea atunci va creşte gradul de
dezvoltare a limbajului preşcolarilor.
• Sau
• Utilizând sistematic memorizarea se va obţine creşterea gradul de
dezvoltare a limbajului preşcolarilor
• Sau
• La preșcolarii de grupă mare, utilizarea sistematică a memorizării va
creşte gradul de dezvoltare a limbajului acestora.
• VI = utilizarea sistematică a memorizării la preşcolari
• VD = gradul de dezvoltare a limbajului preşcolarilor - CORECT
VD = dezvoltarea limbajului preşcolarilor – INCORECT
VD = creşterea gradului de dezvoltare a limbajului preşcolarilor – INCORECT
• Ipoteza generală a cercetării:
• Dacă utilizăm sistematic memorizarea atunci va creşte gradul de dezvoltare
a limbajului preşcolarilor.
• Ipoteze secundare:
• Dacă utilizăm sistematic memorizarea atunci va creşte numărul preşcolarilor
care se exprimă în propoziţii dezvoltate (cu mai mult de cinci cuvinte).
• Dacă utilizăm sistematic memorizarea atunci va creşte numărul preşcolarilor
care deţin un vocabular bogat (adjective, sinonime, antonime).
• Dacă utilizăm sistematic memorizarea atunci va creşte numărul de cuvinte
din vocabularul preşcolarilor (se va dezvolta lexicul preşcolarilor)
• Dacă utilizăm sistematic memorizarea atunci va creşte capacitatea de
înţelegere şi utilizare a metaforelor în limbajul curent al preşcolarilor
• Variabile moderatoare: numărul de frați în familiile preșcolarilor (un
singur copil sau mai mulți); genul biologic (adică: Există diferenţe între
fete şi băieţi în ceea ce priveşte influenţa memorizării asupra gradului de
dezvoltare a limbajului?)
• Variabile externe: dificultăți de memorizare, absenteismul (acestea
trebuie controlate sau eliminate – preşcolarii cu dificultăţi de memorizare
vor fi ajutaţi să le depăşească, iar cei care au absentat vor fi excluşi din
analiza rezultatelor)
 Exercițiu:
Presupunem că un cercetător intenţionează să investigheze
care dintre grupurile de elevi vor avea rezultate mai bune în
ceea ce priveşte ştiinţele: elevii cărora ştiinţele le sunt
predate de către un singur profesor sau cei cărora ştiinţele le
sunt predate de către o echipă de trei profesori, în mod
colaborativ.
1. Analizați situația de cercetare.
Situaţie de cercetare experimentală.
2. Care este variabila independentă şi care este variabila
dependentă în acest caz?
VI = predarea ştiinţelor de către o echipă de trei profesori
(noutatea/ factorul experimental)
VD = nivelul rezultatelor elevilor (schimbarea)
3. Formulați ipoteza cercetării.
Predarea ştiinţelor de către o echipă de trei profesori conduce la
îmbunătăţirea rezultatelor elevilor.
Sensul de variaţie al lui VD: creşte (crescător)
 Variabile independente şi variabile dependente

Aplicaţie
Stabiliţi posibile relaţionări între următoarele variabile şi precizaţi
tipul fiecăreia (cantitativă sau categorială; dependentă sau
independentă):
Aptitudinea muzicală
Aptitudinea matematică
Genul biologic
Apartenenţa la un grup
Anxietate
Carieră
Nivelul socioeconomic al familiei
Statutul marital
 Ipotezele secundare
• Pe lângă ipoteza generală sau de bază, pot fi formulate (dacă
ipoteza are formulare generală) ipoteze de lucru secundare/
particulare, aflate în relaţie de dependenţă faţă de ipoteza de
bază, pe care o explicitează.
• Ele se formulează astfel:
– se păstrează variabila independentă
– se explicitează variabila dependentă, astfel încât să devină
cât mai uşor de măsurat, identificându-se aspecte concrete/
indicatori operaţionali, care pot fi ușor observate/ observaţi,
măsurate/ măsurați
– Putem avea multe ipoteze secundare (spre exemplu 8-10);
ele pot fi testate/ verificate în cercetarea noastră, de către noi
sau pot fi testate/ verificate de ale persoane
• O cercetare este valoroasă nu numai prin problemele pe care le
explică sau rezolvă, prin soluţiile pe care le propune, ci şi prin
punctele de reflecţie şi cercetare pe care le sugerează.
 4. Tipuri de ipoteze în comparaţia statistică: Ipoteza specifică/
alternativă şi ipoteza nulă/ ipoteză de zero/ ipoteza întâmplării/
ipoteza diferenţei nule

În cercetările experimentale, în scopul realizării de interpretări şi

inferenţe statistice, respectiv al generalizării datelor obţinute
din eşantioane, se operează cu ipoteze statistice, care sunt
definite ca presupuneri cu privire la repartiţia, relaţiile,
comportarea şi tendinţele unor variabile aleatoare în cursul
investigaţiilor, variabile asupra cărora acţionează o multitudine
de factori aleatori şi sistematici.
Ipotezele statistice se referă la populaţie, şi nu la eşantioane ca atare:
•ipoteza specifică/ alternativă (notată cu H1 sau cu Hs), care consideră
că repartiţia, relaţiile, comportarea şi tendinţele anumitor variabile, se
datorează intervenţiei cercetătorului, respectiv variabilei independente
introduse; ea afirmă că există o diferenţă statistic semnificativă între
distribuţia datelor practice obţinute şi distribuţia teoretică la care sunt
raportate sau între valorile de sondaj şi cele ale populaţiei teoretice
sau între cele ale diferitelor eşantioane;
•ipoteza nulă/ ipoteză de zero/ ipoteza întâmplării/ ipoteza diferenţei
nule, (notată cu H0), afirmă că nu există nici o relaţie între variabile, că
repartiţia, relaţiile şi tendinţele constatate, se datorează exclusiv
întâmplării, aleatoriului; ea afirmă că nu există diferenţă statistic
semnificativă între distribuţia datelor empirice şi distribuţia teoretică la
care sunt raportate sau între valorile de sondaj şi cele
corespunzătoare populaţiei teoretice sau între cele ale diferitelor
eşantioane, respectiv că nu a existat nicio schimbare a participanţilor
între pretest şi posttest. Practic, formularea ipotezei nule reprezintă
forma negativă a ipotezei statistice.
• Respingerea ipotezei nule care este
testată implică acceptarea ipotezei
specifice/ alternative, adică fie ipoteza
nulă, fie ipoteza alternativă trebuie să fie
adevărată. Procedeul de verificare a unei
ipoteze statistice se numește test sau
criteriu de semnificație.
• Ipotezele exprimă presupuneri, se formulează afirmativ;
afirmaţiile se referă la o posibilă legătură între anumite
variabile (legătură care se va confirma sau nu).

• Prin confruntare cu realitatea, ele sunt testate, urmând să

fie confirmate/ validate sau infirmate/ nonvalidate. De
aceea, nu este corectă utilizarea sintagmei
„demonstrarea ipotezelor”; într-o cercetare nu se
urmăreşte demonstrarea şi nici validarea/ confirmarea
ipotezei formulate, ci testarea/ verificarea ei într-o
manieră riguroasă, ştiinţifică.

• Atât confirmarea, cât şi infirmarea ipotezelor reprezintă un

rezultat ştiinţific (pentru că am testa ipoteza în mod
ştiinţific), pentru cercetarea pedagogică un spor/ plus de
cunoaştere, întrucât se validează sau nu se validează
anumite legături între variabile.
 Variabile moderator/ moderatoare
Variabila moderator – este o variabilă independentă secundară,
selectată de către cercetător pentru că ea poate afecta/
modifica relaţia dintre VI primară şi VD

Exemplu:
Titlul cercetării: „Studierea valenţelor conversaţiei euristice în studiul istoriei la
clasa a IV-a”
Ipoteza cercetării: Aplicarea sistematică a conversaţiei euristice în studiul
istoriei la clasa a IV-a conduce la ameliorarea rezultatelor şcolare ale
elevilor.
Variabila independentă: aplicarea sistematică a conversaţiei euristice în
studiul istoriei la clasa a IV-a
Variabilă dependentă: nivelul rezultatelor şcolare ale elevilor
Sensul de variaţie al variabilei dependente: crescător
Variabilă moderator: genul biologic al elevilor; nivelul socio-economic al
familiilor elevilor; tipul şcolii (de centru, de cartier); natura conţinuturilor
curriculare (spre exemplu, în mediul rural se poate valorifica monografia
satului)
 Variabile externe
Variabila externă – este o variabilă independentă care este
posibil să aibă efecte neintenţionate asupra variabilei
dependente într-un studiu particular şi care trebuie controlată
(ex. menţinerea acesteia constantă) sau eliminată.

Exemple: cerințele educaționale speciale (de exemplu, dificultățile de

învățare), gradul de oboseală al elevilor, gradul de încărcare al
elevilor, absenteismul, tipuri de temperament (introvertiţi,
extrovertiţi)

Exemplu: S-au utilizat metode diferite pentru predarea istoriei în liceu

şi se compară rezultatele obţinute de elevi la testul final de istorie.
Variabile externe:
 numărul de elevi din clasă
 orarul clasei (ziua, ora)
 absenteismul pe parcursul semestrului.