Factori ai variabilității aprecierii și notării ;

subiectivismul și erori în evaluare ; modalități

de prevenire/diminuare a variabilității în
notare

Realizatori :
Profesor coordonator : Focșa Răzvan-
Drd. Curea Roxana Nicoleta Alexandru
 - CUPRINS -
I. Factori ai variabilității aprecierii și notării
I.1. Subiectivismul în practica evaluativă ;
I.2. Erori în evaluare ;
I.3. Cauzele și efectele perturbatoare în apreciere și notare ;
a) Cauze
b) Efecte

II. Modalități de prevenire/diminuare a variabilității în notare ;

III. Servituțile evaluării
IV. Puterea predicției în educație
V. Concluzii
VI. Bibliografie/Webografie
I. Factori ai variabilității aprecierii
și notării
I.1. Subiectivismul în practica evaluativă

Practica docimologică scoate în evidentă

numeroase disfuncţii şi dificultăţi în evaluarea
corectă şi obiectivă a rezultatelor şcolare.
Idealul obiectivităţii în notare este afectat de
anumite circumstanţe care pot induce variaţii
destul de semnificative, prezente fie la acelaşi
examinator în momente diferite (variabilitate
intraindividuală), fie la examinatori diferiţi
(variabilitate interindividuală) astfel apărând
subiectivismul în ceea ce privește evaluarea
elevilor/studenților . 3
 Atitudinile exercitate constant și personalitatea
evaluatorului constituie sursa de divergențe în
apreciere. Incidența acestora asupra acțiunilor
evaluative se poate produce atunci când profesorul este
realizatorul procesului de instruire sau când acesta
intră în rolul de examinator .
I.2. Erori în evaluare
Ipostazele evaluării deficitare sunt evidențiate de
modul degradat de notare a profesorului evaluator .
Principalele tipuri de notare deficitară des
întâlnite în rândul profesorilor subiectivi sunt :
• Notarea strategică – performanțele
elevilor/studenților sunt subapreciate cu pretextul
că asta îi va motiva .
• Notarea sancțiune – motive ca șoptitul sau absențele
duc la o notare a elevului/studentului sub nota de
trecere
• Notarea speculativă – scăderea notelor pornind de
la elementele neesențiale ale conținutului evaluat .
• Notarea etichetă – rezultată din părerea favorabilă
sau nefavorabilă a cadrului didactic.
 Erorile în evaluare pot fi sistematice (constante) şi aleatorii : B. Succesiunea evaluărilor (efecte secvenţiale)
Erorile sistematice (constante): Afectează rezultatele: acestea
vor fi cu regularitate diferite faţă de cele reale, iar primii afectaţi
vor fi cei cu o bună pregătire. Eroarea de evaluare apare în cazul
în care conţinuturile testate nu sunt semnificative sau când
cerinţele testului sunt formulate în termeni lipsiţi de claritate.
Erorile aleatorii (întâmplătoare) pot fi cauzate de:
A. Persoana evaluată prin:
- Aprecierea rezultatelor sub influenţa impresiei generale asupra
elevului/ clasei („efect halo” - vor fi apreciaţi mai indulgent
elevii/clasele “bune”, mai exigent elevii/ clasele “slabe”).
- Aprecierea rezultatelor sub influenţa altor rezultate, la alte
discipline („efect de contaminare” - un elev poate fi apreciat la
matematică la fel ca la limba română).
- Aprecierea rezultatelor în funcţie de aşteptările evaluatorului,
care tind să se realizeze în performanţa celui evaluat (efect de
anticipaţie).
prin:
- Aprecierea rezultatelor în funcţie de
diferenţele care se stabilesc între elevi,
aprecierea prin comparaţie (efect de contrast).
- Aprecierea inerţială, la acelaşi nivel, a unor
probe diferite, dar succesive (efect de ordine);
- Aprecierea în funcţie de obiective neesenţiale,
care se substituie celor semnificative (eroare
constantă); de exemplu, un elev indisciplinat
va fi apreciat diferit faţă de un elev
conştiincios, disciplinat).
- Aprecierea în funcţie de criterii relevate prin
chiar evaluarea probei, neluate în consideraţie
până în acel moment (efect de ancorare).
C. Eroarea individuală, datorată tipului de
personalitate a evaluatorului (indulgent-
exigent, echilibrat, fără prejudecăţi, indiferent
etc.).
D. Eroare cauzată de starea de moment a
evaluatorului (oboseală, stres)
E. Eroarea determinată de particularităţile
psihice ale celor evaluaţi (elevi spontani,
intuitivi etc.). 5
I.3. Cauzele și efectele perturbatoare în ,, Extremele evaluării sau a practicii
apreciere și notare evaluative ”

 Subevaluarea
a) Cauzele (perturbatoare în apreciere și notare)
Poate duce la abandon școlar prin adoptarea
unei atitudini demoralizatoare de către elev .
Subiectivismul în evaluare sau în practica
evaluativă exercitată de profesor apare din
următoarele motive :
• Evaluarea se face pe baza unor informații
insuficiente despre persoana evaluată
• Metode și strategii deficitare în raport cu
obiectivul sau obiectivele evaluării
• Favoritism din partea cadrului didactic
 Supraevaluarea
• Influența factorilor de natură pedagogică cum Poate conduce la o deformare a imaginii de sine ,
ar fi : nivelul general al clasei, protejarea superficialitate și minim de efort în procesul de
imaginii școlii etc învățare .
• Starea de spirit a cadrului didactic și a
elevilor/studenților în momentul evaluării
• Stilul didactic deficitar ș.a.
 b) Efectele (perturbatoare în apreciere și notare)
1). Efectul de „halo” – aprecierea unui elev la o materie se face în raport cu notele obținute la celelalte materii.
Acest efect este perturbator pentru o analiză obiectivă a cunoștințelor reale ale elevilor .
2). Eroarea logică – substituirea obiectivelor importante prin scopuri secundare.
3). Efectul de ancorare – supraevaluarea unor rezultate asemănătoare la nivelul majorității elevilor.
4). Efectul oedipian –rezultatele elevului sunt influențate de părerea pe care cadrul didactic și-a făcut-o deja
despre acel elev.
5). Ecuația personală a examinatorului – propriile criterii de apreciere ale cadrelor didactice în procesul de
evaluare și notare .
6). Efectul tendinței centrale – cadrul didactic evită extremele de notare pentru a nu greși sau a nu deprecia
elevii, centrânduse pe o notare medie.
7). Efectul de similaritate – evaluare se face prin raportare directă la cadrul didactic și la cunoștințele
acestuia, făcând apel la normele proprii de apreciere.
8). Efectul de contrast – apare în momentul în care cadrul didactic face o apreciere diferită a acelorași
rezultate , ținând cont de evoluțiile anterioare ale elevilor .
9). Efectul ordine – este menținut în medie același nivel de apreciere pentru o categorie de răspunsuri , cu
toate că acestea prezintă diferențe calitative.
10). Efectul de rol – interiorizarea unor standarde normale din dorința de a se ridica la standardul de
evaluare impus de terțe persoane sau organizații.
11). Efectul Pygmalion sau efectul Rosenthal - este un fenomen psihologic în care așteptările ridicate față de o
persoană conduc la îmbunătățirea performanței individului într-un anumit domeniu .

Expectațiile sau ,, așteptările evaluatorului “

influențează aprecierile privind rezultatele școlare ale
elevului/studentului .
II. Modalități de prevenire/diminuare a variabilității în notare
Pentru prevenirea variabilității în notare trebuie ținut cont de :
- Obiectivul testului (ce se doreşte a fi testat)
- Sistemul de referinţă (la ce se raportează)
- Grupul căruia îi este adresat (vârsta psihologică, nivelul academic)

Se precizează apoi: scopul şi funcţiile probei, obiectivele psihopedagogice,

conţinuturile, concordanţa obiective conţinut. Urmează elaborarea testului, a grilei
de corectare, a baremului de notare, aplicarea, prelucrarea rezultatului.

Modalitățile de prevenire/diminuare a variabilității în notare sunt :

1). Alegerea unei scale de notare adecvată

De exemplu : Matricea de notare
Notarea elevilor presupune o măsurare a învăţării din două direcţii şi
anume:
- măsurarea nivelului de cunoştinţe şi comportamente dobândite de elev, în
raport direct cu programa şcolară;
- orice notare să ţină seama de anumite cerinţe şi condiţii specifice fiecărui
obiect de învăţare, precum şi de prestaţia individuală a elevului în fiecare
situaţie de învăţare.

2). Adoăptarea unui barem de notare ;


Dacă ești notat/notată obiectiv da, dacă
nu, nu prea au relevanță !
În contextul în care notele sunt puse din
principii subiective, ele vor conta doar ca să
treci mai departe ca treaptă educațională și
nu vor reflecta sub nicio formă adevărata ta
valoare intelectuală !
3). Elaborarea de decriptori de performanță ;
4). Multicorectarea ( corectarea de către cel puțin doi
corectori ) ;
5). Practicarea evaluării externe ( alte cadre
didactice decât cele din instituția de învățământ unde
învață elevul/studentul) ;
6). Ratificarea metodelor de evaluare , apelând la
tehnici multiple ;
7). Încadrarea rezultatelor evaluării în procesul larg
de observare a evoluției elevilor ;
8). Încurajarea elevilor de a participa activ la
procesul de evaluare ;
9). Utilizarea testelor docimologice.
 III. Servituțile (constrângerile ) evaluării IV. Puterea predicției în educație
• Simptomul psihotic – cadrele didactice trebuie să evite cu
precădere o evaluare bazată pe dorința de a arăta la ce grad  Felul în care este perceput elevul are
de neștiință se află elevii/studenții . consecințe asupra evoluției sale
• Simptomul obiectivității exagerate – cunoștințele, atitudinile ulterioare, fie spre bine, fie spre rău.
și aptitudinile elevilor nu pot fi determinate cu exactitate, ci  Atunci când se arată disponibilitate și
evaluarea trebuie să vină în ajutorul elevilor pentru a vedea răbdare în relația cu elevii, aceștia vor
ariile care necesită îmbunătățire. fi motivați și se vor mobiliza pentru a
• Simptomul instrumentalismului – cadrele didactice trebuie ajunge la nivelul exigențelor pretinse.
să fie atente la tehnicile de evaluare , evitând acele teste  Predicțiile cadrelor didactice pot
standardizate sau programe de evaluare pe calculator care anticipa și facilita apariția
pot fi eronate. comportamentelor dezirabile la
• Simptomul deturnării – arată nesiguranța cadrului didactic elevi/studenți , crescând astfel
și dorința acestuia de a instaura frică. randamentul acestora !
• Simptomul conformității – cadrele didactice ar trebui să
încurajeze gândirea critică a elevilor , părerile proprii și
originalitatea în gândire și idei , în defavoarea redării cu
exactitate a conținutului predat de profesor ( spre exemplu
ca în cazul învățatului și reproducerii mecanice a unei
poezii ) !
Evaluarea trebuie făcută cu blândețe , urmărind binele viitor al
elevior printr-o motivație autentică !
 Subiectivismul în notare a făcut
la nivel global până în prezent,
potrivit unei statistici actuale,
ca peste 984 milioane de oameni
(dintre care 497 milioane sunt
oamnei de culoare) , dar și
minorități etnice și LGBT , să
nu aibă parte de o notare
corectă pe parcursul lor
educațional fiind discriminați și
batjocoriți chiar și în instituțiile
de învățământ superior !!!
Concluzionând , subiectivismul și erorile în evaluarea elevilor/studenților este o problemă internațională
majoră care a dus la degradarea îvățământului preuniversitar și universitar dar și la distugerea viitorului
profesional sau chiar a carierelor multor persoane !
 BIBLIOGRAFIE WEBOGRAFIE
 https://xdocs.ro/doc/factori-subiectivi-
 Moise C., 1996, Concepte didactice fundamentale, ai-notarii-48gprd9p9582
Ed. Ankarom, Iaşi ;  https://edict.ro/factori-perturbatori-in-
apreciere-si-notare/
 Pavelcu, Vasile, 1968, Principii de docimologie,  http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bits
tream/123456789/2548/3/Sleahtitchi_
E.D.P., Bucureşti ; Mih.-conf_2010.pdf
 https://www.academia.edu/6548392/T
eoria_si_Metodologia_Evaluarii
 Popescu, Pelaghia, 1978, Examinarea şi notarea
 https://www.slideshare.net/Alexandra
curentă, EDP, Bucureşti ; Nicolae/constantin-cucos-teoria-si-me
todologia-evaluarii
 Radu, I.T., 1999, Evaluarea în procesul didactic,  https://coggle.it/diagram/YbcLirgXoS
WeAqKw/t/factori-ai-variabilit%C4%
E.D.P., Bucureşti ; 83%C8%9Bii-aprecierii-%C8%99i-no
t%C4%83rii

 Radu, Ioan, 2001, Elemente de docimologie

didactică, în Didactica modernă (coord. M. Ionescu,
12
I. Radu), Editura Dacia, Cluj-Napoca .
Vă mulțumim mult pentru
vizionare !!!