Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Universitatea „ Alexandru IoanCuza” Iaşi Facultatea

de Geografie şi Geologie Departamentul de
Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel : +4.0232.20.1075,
e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/

Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera

Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

- Geoturism și Geosituri -

2023

Profesor coordonator: Realizat de: Focșa Răzvan-Alexandru

Asist.Dr. Enea Andrei Grupa: GT32

1
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Cuprins

1. Introducere (max. o pagină)

- Noțiuni introductive referitoare la geosituri
- Amplasarea și delimitarea arealului luat în studiu (hartă)

2. Caracterizarea geografică a zonei luată în studiu

2.1. Caracterizarea fizico-geografică (max. 2 pagini)
- geologia,
- relieful,
- clima,
- hidrografia,
- vegetația,
- areale protejate existente – dacă este cazul,
2.2. Caracterizarea uman-geografică (max. 2 pagini)
- populație și așezări,
- activități economice,
- turismul.

3. Patrimoniul geositurilor
3.1. Inventarul geomorfositurilor (max. o pagină)
- selecția celor mai reprezentative geosituri;
- descriere sumară: amplasare, delimitare, acces - hartă
3.2. Evaluarea geomorfositurilor (max. 4 pagini, cf. unei metode de evaluare)
- valoarea științifică,
- valoarea peisagistică,
- valoarea culturală,
- valoarea economică)
3.3. Protecția geomorfositurilor (max. o pagină)
- Evaluarea stării de conservare a geositurilor inventariate;
- Identificarea geositurilor cele mai rare și vulnerabile
- Măsuri eventuale de protecție propuse pentru protecția geomorfositurilor

4. Valorizarea turistică a geositurilor (8-10 pagini)

4.1. Propuneri privind amenajarea propriu-zisă a infrastructurii generale, amenajări cu scopul de a proteja și
conserva geositurile respective (1-2 pagini)
4.2. Integrarea geositurilor într-un traseu turistic – existent / propus: întocmirea unei harți a traseului care șă
marcheze: punctele de plecare și sosire, geositurile, zone de circulat cu mașina, zone pietonale, zone de odihnă
etc. (1-3 pagini) – hartă.
4.3. Realizarea unui panotaj privitor la o informare turistică adecvată (geointerpretare) pentru fiecare geomorfosit
sau oriunde este necesar (1-3 pagini) – panouri, imagini, schițe, hărți etc.

5. Concluzii (max. o pagină)

NB.
- Se poate alege un geosit, un tip de geosit (ex. un sector de vale, un sector de luncă, o formă de
relief) sau un areal mai restrâns sau mai extins cu marcarea tuturor geositurilor.
- Numărul de pagini de la fiecare capitol este orientativ (daca se depaseste cu o 1-2 pagini,
lungimea unui capitol, iar informatiile sunt relevante, atunci nu se depuncteaza). Este important sa va
incadrati între 15-25 de pagini

2
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

1. Introducere

Geositul reprezintă o porțiune bine individualizată în peisaj cu o anumită valoare.

Valoarea geositului poate fi dată de turism (prin activitățile turistice efectuate datorită
potențialului turistic), cadrul natural, biodiversitate, geodiversitate, geologie, vegetație,
faună, hidrografie, înveliș pedologic etc.
Peştera Urşilor din Chişcău, judeţul Bihor, a fost descoperită accidental în anul
1975. În urma exploatărilor miniere locale, deschiderea spre golul subteran a fost realizată
prin dinamitarea intrării.
Au urmat noi explorări ale peşterii de către grupul de speologi amatori “Speodava”
din Ştei, iar, mai apoi, de către specialiştii Institutului de Speologie “Emil Racoviţă”, în
colaborare cu reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea. În anul 1980, după 5
ani de explorări şi amenajări, Peştera Urşilor a fost deschisă pentru vizitare.
Fix la intrarea în peșteră se află un pavilion, compus dintr-o sală de așteptare, casa de
bilete, un bar, un mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte artizanale
specifice zonei.
Povestea care a dus la denumirea Peșterii Urșilor
Există numeroase povești locale legate de Peștera Urșilor, însă denumirea are la bază una
reală. Speologii au ajuns la concluzia că, din cauza unei căderi de stancă la gura de intrare,
peștera a rămas blocată. Astfel, peste 140 de urși au rămas captivi înăuntru pentru eternitate.
Se pare că, înfometați fiind, urșii s-au atacat reciproc până când, în final, nu a mai rămas nici
unul în viață.

Fig.1. Schelet urs de peșteră (Ursus spelaeus) Fig.2. Schelet urs de peșteră (Ursus spelaeus)
Sursă: https://blog.travelminit.ro/cele-mai- Sursă: https://blog.travelminit.ro/cele-mai-
cunoscute-pesteri-din-muntii-apuseni/ cunoscute-pesteri-din-muntii-apuseni/

3
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Ursus Spaelaeus - Ursus Spaelaeus, a trăit în această peşteră în urmă cu 10000-15000 de ani
şi a dispărut odată cu încalzirea climatică din Holocen (Cuaternar).

Amplasarea și delimitarea arealului luat în studiu - Peștera Urșilor –

Localizare și analiză teritorială

Fig.3. Hartă cu localizarea și delimitarea zonei Peștera Urșilor în cadrul Parcului Natural Apuseni
- Realizată în Q-Gis cu ajutorul vectorilor din Google Earth - Răzvan Focșa

Peștera Urșilor din Chișcău, comuna Pietroasa, județul Bihor se află în Parcul Natural
Apuseni la o altitudine de 482 metri și este unul din cele mai vizitate obiective turistice din
România.

Peștera Urșilor se află la ieșirea din Chișcău, spre satul Giulești și Păstrăvăria Chișcău. La
Chișcău se poate ajunge dinspre Oradea - Beiuș sau din direcția Deva - Stei, pe DN 76 (E79),
până în dreptul platformei industriale din Sudrigiu, de unde drumul continuă pe DJ 763.
Pentru a ajunge la peșteră va trebui să traversați satul Chișcău, dintr-un capat în celălalt. Va
trebui să conduceți preventiv deoarece străzile sunt destul de înguste și în funcție de perioada
din an și din săptamână, traficul este destul de intens. Cu toate că numărul locurilor de parcare
este destul de mare, în perioada de vară, la sfârșit de săptămână, se poate întâmpla ca locurile
de parcare să fie insuficiente. Puteți considera ca ați sosit la destinație când ajungeți în dreptul
Pensiunii Laura din Chișcău.

4
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Fig.4. Distanța dintre pensiunea Laura din Chișcău (care este la stradă) și Peștera Urșilor este în
jur de 150 m potrivit Google Earth - Imagine Satelitară

2. Caracterizarea geografică a zonei Peștera Urșilor (Parcul Natural

Apuseni)
2.1. Caracterizarea fizico-geografică a Peșterii Urșilor

Peştera Urşilor este formată din 4 galerii principale situate pe o distanță de 1500m din care
488 de metri sunt vizitaili și accesibili publicului: Galeria Oaselor, Galeria Emil Racoviţă,
Galeria Lumânărilor şi Galeria Ştiinţifică.
Accesul în Galeria Ştiinţifică, aflată în continuarea Galeriei Emil Racoviţă şi accesibilă
numai printr-un puţ de 30 m, este destinată speologilor profesionişti.
În cele 3 galerii principale ale Peşterii Urşilor accesibile publicului (G. Oaselor,G.Emil
Racoviță și Galeria Lumânărilor) vei putea descoperi rămăşiţele ursului de cavernă, printr-un
număr mare de fosile, care au dat şi denumirea peşterii, dar şi diverse formaţiuni naturale
impresionante, ca stalactite şi stalagmite, unele dintre ele primind şi nume pentru
carcteristicile pe care le denotă, cum ar fi: Palatul Fermecat, Căsuţa Piticilor, Lacul cu Nuferi,
Sfatul Bătrânilor şi aşa mai departe.

Fig.5. Harta sectorului turistic din Peștera Urșilor

Sursă: Marin Nicu, M.,(2018) ,Ghid prin România, Ediția II, Editura Univers, București

5
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Fig.6. Iosif, V. și Ovidiu G., (2014), Peștera Urșilor de la Chișcău, Colecția,,Peșterile

României,, Societatea Națională de Speologie, Cluj-Napoca

Geologia: Cel mai probabil un accident geologic a produs condițiile de izolare a peșterii
față de exterior favorizând dezvoltarea unei mari diversități de speleoteme care constau în:
stalactite, stalagmite, draperii, văluri, coloane, bazine, gururi, baldachine etc. Au fost gaăsite
aici schelete de Ursus Spaelaeus - care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani dar și fosile

de: capră neagră, ibex, leu și hienă de peșteră.

Printre formațiunile de stalactite și stalagmite se remarcă Palatele fermecate, Lacul cu

nuferi, Mastodontul și Căsuța Piticilor, Draperiile din Galeria Urșilor, Portalul, Pagodele și
ultima sală, Sfatul Bătrânilor, iluminată cu lumânări.

Relieful: Relief tipic de peșteră (relief carstic): stalactite,stalagmite, gururi, draperii etc.

Clima: În interiorul peșterii temperatura este constantă, aproximativ 10°C .

Hidrografia: Nu există date privind hidrografia peșterii, în schimb depunerea carbonatului

de calciu sau calcit dă naștere la așa numitele ,,râuri de stâncă,,. Umiditatea în peșteră se
menține la 97% mereu.

Vegetația și fauna: Această temperatură constantă din peșteră a dus la dezvoltarea unei
faune de tip cavernicol formate în general din coleoptere din sub-familia bathysciinae:
Pholeuon leptoderum și Drimeotus (Bihorites) mihoki.

6
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Areale protejate existente – Peştera Urşilor este declarată Rezervaţie Naturală şi

prezintă o parte din stalagmitele şi stalactitele specifice unei peşteri, iar Parcul Natural
Apuseni unde aceasta se situează, reprezintă o arie protejată de interes național ce corespunde
categoriei a V-a IUCN.

2.2. Caracterizarea uman-geografică

- populație și așezări,

În satul Chișcău din comuna Pietroasa, situată în S-E județului Bihor, există în jur
de 700 locuitori (703 mai exact), Peștera Urșilor ocupă o suprafață de 1 hectar din
raza acestei localități, fiind foarte aproape de Munților Bihorului-Vlădeasa.

- activități economice,

Populația din satul Chișcău se ocupă în principal cu: turismul, prelucrarea

lemnului, piscicultură (Există o păstrăvărie în sat – Păstrăvăria Chișcău,
agricultură etc.

Fig.7. Păstrăvăria Chișcău

Sursă - https://apuseni.info/2021/07/10/pastrav-proaspat-de-vanzare-de-la-pastravaria-chiscau-din-muntii-apuseni/
- turismul,

Turismul îmn zona Chișcău constă în câteva unități de cazare-Ex: Conacul Peștera Urșilor,
Pensiunea Casa Liniștită, Casa Aurelia, Pensiunea Laura etc, dar și resturante, păstrăvăria
existentă aici și obiectivele turistice printre care și Peștera Urșilor.

În Chișcău am identificat între 5-12 unități de cazare (Booking,Tripadvisor,Google

Maps,Travelminit)

7
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Caile de acces catre localitate sunt doar rutiere, neexistand cale ferata. Principala ruta este
drumul national DN 76 dinspre Oradea spre Deva, catre localitatea Chiscau fiind deviatia la
km 86 in comuna Sudrigiu. O alta modalitate de a ajunge in acest sat este drumul judetean DJ
763, de aproximativ 14 km , sosea asfaltata pana in Chiscau.

9 10 11

12 13

Figurile: 8,9,10,11,12,13 – Unități de cazare și prețurile aferente de cazare –

Surse - Booking,Tripadvisor,Travelminit,Google Maps

3. Patrimoniul geositurilor
3.1. Inventarul geomorfositurilor
 selecția celor mai reprezentative geosituri;
 descriere sumară: amplasare, delimitare, acces;

8
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Geosituri din apropierea Peșterii Urșilor în Parcului Natural Apuseni +

geosituri mai îndepărtate din județul Bihor care sunt puncte de referință
geoturistică și au legături de trasee turistice cu Peștera Urșilor:

Observație: Parcul Natural Apuseni - Este o arie protejată de interes național pe teritoriile
administrative ale județelor Alba, Cluj și Bihor. Zona destul de amplă este presărată cu peșteri și
cascade, iar peisajele îți taie respirația ,una dintre peșteri fiind chiar Peștera Urșilor.
1. Groapa Ruginoasa face parte din Parcul Natural Apuseni și reprezintă o vale
cu versanți abrupți, formată prin eroziune de șuvoaie (ravinare) ceea ce a determinat
apariția stratelor de cuarțite (de culoare roșu-violaceu), conferind zonei (din punct de
vedere peisagistic) un aspect aparte. Groapa Ruginoasă crește în fiecare an, înghițind
copacii de pe marginea ei. Marcajul turistic ce duce la ea este bandă galbenă, pornind
din DN75.
2. Pietrele Galbenei reprezintă versantul situat în extrema sudică a Gropii de la
Barsa, la care poteca turistică urcă în serpentine. Partea sudică a versantului însă este
un abrupt calcaros de peste 200 de metri adâncime, cu largi priveliști. Peretele alb de
stâncă lucește în soare străjuind Poiana Florilor, ca un zid de cetate apărând
frumusețile platoului Platoul Carstic Padiș.
3. Platoul Padiș - Zona Padiș este recunoscută ca fiind cea mai frumaoasă din
Muntii Apuseni, fiind brăzdată de numeroase pârâuri care apar și dispar sub
pământ ca ulterior să apara la cațiva kilometri mai la vale. Numeroasele formațiuni
carstice de o rară frumusețe oferă unicitate acestei zone.
Dintre locurile cele mai cunoscute putem aminti : Cetatile Ponorului, Peștera
Focul Viu, Poiana Ponor, Cheile Galbeneei. Dinspre Padiș există numeroase trasee
turistice care ghidează turistul prin zone de o frumusețe rară.
4. Valea Sighiștelului - Este o zonă mai puțin cunoscută de turisti dar cu atât
mai spectaculoasă. Cu toate că lungimea văii Sighiștelului este de aproximativ 9
Km, peisajul este deosebit de pitoresc. Sectorul inferior al văii este practic un
canion, cu pereți verticali, având o lungime de cca 4 Km. Valea Sighiștelului este
un paradis pentru speologi datorită celor peste 200 de peșteri care se află pe o
suprafață de numai 10 Km pătrati. De la Peștera Urșilor se poate ajunge în Valea
Sighiștel traversând Culmea Măgura, coborând pe poteca marcată cu punct rosu.

9
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

5. Biserica de lemn din Bradet - este situata in localitatea cu acelasi nume din
judetul Bihor. Aceasta a fost ridicată în anul 1733 și este una dintre cele mai
monumentale și desăvârșite realizări în arhitectura sacrală de lemn din
Transilvania12. Biserica este foarte bogat ornamentată cu crestaturi în lemn și
poartă hramul "Sfântul Ioan Teologul". Astfel, de jur împrejurul construcţiei este
sculptată, pe bârnele mediane, frânghia răsucită, iar la colţuri sunt console cu
retragere în trepte de la capătul bârnei din cunună spre suprafata verticala a
peretelui. Imagini inversate ale “capului de cal” sunt oglindite în consolele de pe
pereţii naosului.
6. Rezervația Poiana Florilor - Este o zonă naturală acoperită în mare parte de
pâlcuri împădurite cu fag, gorun, frasin, alun sau carpen și fânețe bogate în specii rare
de flori, dintre care: bulbucii de munte, săbiuța , crinul de pădure.
7. Stâna de Vale - Este stațiunea montană a județului Bihor și se află la o
altitudine de peste 1000 m. Aerul curat, condițiile pentru sporturile de iarnă și în
deosebi cantitatea de zapadă care chiar și în cei mai secetoși ani depașesc 1 m, face
ca anual numeroși turiști sa ajungă pe aceste meleaguri. La Stâna de Vale se
gasește Izvorul Minunilor, izvor care se poate vizita, fiind la cca 600 m de Hotelul
Iadolina, accesul facându-se pe un drum asfaltat.

Fig.14.Amplasarea
Fig.14. Amplasareașișidelimitarea
delimitareageositurilor
geositurilorluate
luateînînstudiu
studiu
Sursă:Google
Sursă: GoogleEarth
Earth

10
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

3.2. Evaluarea geomorfositurilor

Fig.15. Principalele zone cu bioglife din Peștera Urșilor, poligonul roșu de pe harta peșterii reprezintă zona de scanare laser
a bioglifelor
Sursa - Marius, R. și Oana-Teodora, M.,(2015), Paleontologia depozitului cu Ursus spelaeus din Peştera
Urşilor de la Chişcău – Osteometrie, Paleoichnologie, Tafonomie şi Izotopi stabili,București

Fig.16. Principalele măsurători ale urmelor planare ale Ursului Spelaeus, ilustrate pe un manaus, scară - 10cm
Sursă - Marius, R. și Oana-Teodora, M.,(2015), Paleontologia depozitului cu Ursus spelaeus din Peştera
Urşilor de la Chişcău – Osteometrie, Paleoichnologie, Tafonomie şi Izotopi stabili,București

- valoarea științifică,
- valoarea peisagistică,
- valoarea culturală,
- valoarea economică,
11
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Evalurea geomorfositurilor - METODA WAROWNA

Fig.17.Evaluarea geomorfositurilor în studiu prin metoda Warowna-Excel

Sursă-Excel

Fig.18. Panouri Peștera Urșilor

Sursa - Marin Nicu, M.,(2018) ,Ghid prin România, Ediția II, Editura Univers, București,

12
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

3.3. Protecția geomorfositurilor

- Evaluarea stării de conservare a geositurilor inventariate;

Conform evaluării realizate la punctul 3.2. prin metoda Warowna, toate
geositurile aflate în studiu prezintă un grad mediu de conservare raportat la factorii
de degradare (situația variază pe o scară de la 5 la 8 puncte ca și grad de
conservare dacă ar fi să sistematizăm)

- Identificarea geositurilor cele mai rare și vulnerabile

Toate geositurile prezentate sunt bine protejate și nu prezintă un grad ridicat de
vulnerabilitate sau degradare masivă . Ca și unicitate sau raritate, Valea
Sighiștelului este o vale sălbatică rară şi spectaculoasă datorită peisajului carstic,
care este reprezentat de numeroasele peșteri și de chei sălbatice cu pereți înguști șî
înalți.

- Măsuri eventuale de protecție propuse pentru protecția geomorfositurilor

 Implementarea unor politici și strategii eficiente de management
turistic.
 Stabilirea și respectarea strictă a orarelor de vizitare a geositurilor.
 Limitarea accesului pentru a evita degradarea geositurilor prin zone de
delimitare integrate cât mai mult în peisaj.

4. Valorizarea turistică a geositurilor

4.1. Propuneri privind amenajarea propriu-zisă a infrastructurii generale, amenajări
cu scopul de a proteja și conserva geositurile respective
 Principalele artere de circulație trebuie să fie la mai mult de un kilometru de
geosit pentru a nu polua sau a afecta prin altceva zona.
 Panourile de informare și materialele de promovare trebuie puse în locuri
accesibile și vizibile publicului

13
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

 Parcările să fie la o distanță de minim 500m de geosit pentru a evita

deteriorarea lui și pentru a nu a supraaglomera perimetrul alocat lui.
 Angajarea serviciilor de pază și securitate cu perioadă permanentă 24/24 de
ore pentru a evita posibilele infracțiuni sau deteriorări în perimetrul
geositurilor
 Planurile de mangement turistic trebuie reînoite permanenet pentru a
eficientiza potențialul turistic și gradul de absorbție turistică
 Protejarea arealelor trbuie făcută după normele Ministerului Mediului,Apelor
și Pădurilor

Fig.19. Zona Peștera Urșilor - Valea Sighiștel

Sursă- https://muntii-nostri.ro/ro/routeinfo/sub-pestera-ursilor-valea-sighistel-sub-pestera-ursilor

14
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Fig.20. Zona Peștera Urșilor - Valea Sighiștel

Sursa - Google Maps

4.2. Integrarea geositurilor într-un traseu turistic – existent / propus: întocmirea

unei harți a traseului care șă marcheze: punctele de plecare și sosire, geositurile,
zone de circulat cu mașina, zone pietonale, zone de odihnă etc.

Fig.21. Amplasarea și delimitarea geositurilor luate în studiu în contextul unui circuit turistic
Traseu/Circuit turistic Brădet-Platoul Padiș
Sursă: Google Earth

15
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Fig.22. Traseu turistic geosituri în studiu - Peștera Urșilor-Beiuș-Stâna de Vale

Sursă: Google Earth

4.3. Realizarea unui panotaj privitor la o informare turistică adecvată

(geointerpretare) pentru fiecare geomorfosit sau oriunde este necesar – panouri,
imagini, schițe, hărți etc

Fig.23. Material vechi de informare și promovare - De Marian Ene - Peștera Urșilor

Sursă-https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2019/05/2017aprPestera_Ursilor.pdf

16
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

GEOINTERPRETARE:

Pentru o bună informare și promovare turistică am realizat o pagină de Facebook în

care am integrat geositul Peștera Urșilor și Parcul Natural Apuseni în scopul
informării geoturistice eficiente a unui număr cât mai mare de persoane, potențial
turiști sau simpli vizitatori.
Link - Pagină Publică: https://www.facebook.com/profile.php?id=61554498089512
Specificații Pagină:
 Promovare prin invitații pe pagină,
 Caracter geoturistic informativ + promovarea geositului,
 >700 urmăritori,

24 25
26

27

Figurile: 24,25,26,27 - Peștera Urșilor - Facebook Page

Sursă-https://www.facebook.com/profile.php?id=61554498089512

17
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

5. Concluzii
Concluzionând Peștera Urșilor reprezintă unul dintre cele mai importante
geosituri din România, cu o importanță morfofuncțională diversă, având
statut recunoscut de Rezervație Naturală.
Relieful ei calacaros de tip carstic și datările paleologice ale scheletelor
osoase de animale, precum și diversitatea geologică a acesteia o fac să fie
unică în România din acest punct de vedere.
Implementarea unei stategii turistice mai eficiente de limitare a gradului
de deteriorare prin aplicarea de către autoritățile locale a amenzilor
contravenționale mai mari ar descuraja semnificativ deteriorarea geositului,
dar și respectarea mai strictă a orarului de vizitare presatbilit.

Bibliografie

Iosif, V. și Ovidiu G., (2014), Peștera Urșilor de la Chișcău, Colecția,,Peșterile României,,

Societatea Națională de Speologie, Cluj-Napoca, pp. 16-58.

Marin Nicu, M.,(2018) ,Ghid prin România, Ediția II, Editura Univers, București, pp.55-67

Florin, D. „CULTUL” CRANIULUI URSULUI DE PEŞTERĂ ÎN PALEOLITICUL MIJLOCIU

DIN EUROPA: https://istorie.ucdc.ro/revcad/aucdci3-4-2011_1.pdf#page=17

Marius, R. și Oana-Teodora, M.,(2015), Paleontologia depozitului cu Ursus spelaeus din Peştera

Urşilor de la Chişcău – Osteometrie, Paleoichnologie, Tafonomie şi Izotopi stabili,București, pp. 4-16
: https://www.iser.ro/iser_files/doctorat/files/RO_R_RobuM.pdf

Activitățile permise în Peștera Urșilor-Comisia Patrimoniului Speologic – Septembrie 2019:

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Aut.71-APNA-Pestera%20Ursilor.pdf

18
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Serviciul Județean Salvamont Bihor - Fișă de traseu turistic - Parcul Natural Apuseni-

– Traseu 11: https://salvamontbihor.ro/download/trasee/Masiv%20Bihor%20-%20jud.

%20Bihor/Zona%20turistica%20Padis/Tr.%20Circuitul%20Pesterii%20Ursilor%20-
%20PR.pdf

Site Oficial Peștera Urșilor: https://www.pesteraursilor.ro/

https://parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=65:pestera-
ursilor&catid=23&Itemid=113

https://primariapietroasabh.ro/2022/08/06/pestera-ursilor-din-comuna-pietroasa-judetul-bihor/

https://www.pesteraursilor.net/pestera_ursilor.html

https://www.libertatea.ro/lifestyle/pestera-ursilor-obiective-turistice-3604633#obiective-
turistice-in-zona

https://muntii-nostri.ro/ro/routeinfo/sub-pestera-ursilor-valea-sighistel-sub-pestera-ursilor

https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2019/05/2017aprPestera_Ursilor.pdf

https://aventurainromania.ro/pestera-ursilor/

https://blog.travelminit.ro/cele-mai-cunoscute-pesteri-din-muntii-apuseni/

https://www.infoghidromania.com/pestera_ursilor.html

http://cnipt.primariacimpeni.ro/ro_RO/pestera-ursilor/

https://www.cazaretransilvania.ro/Menu/pestera_ursilor-prezentare-obiective_turistice-cazare-
harta-atractii_turistice-pestera_ursilor.html

https://parcapuseni.ro/index.php?
option=com_content&view=category&layout=blog&id=23&Itemid=113

Răzvan Focșa - Peștera Urșilor - Link Pagină Facebook :

https://www.facebook.com/profile.php?id=61554498089512

19
Integrarea turistică a geositurilor din zona Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)