Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza ” Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr. 20A , 700505 – Iași, România

Tel.: +4.0232.20.1075

e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/

VEGETAȚIA DE PĂDURE DIN

ROMÂNIA
Profesor coordonator : Lect. dr. Vasiliniuc Ionuț Proiect realizat de : Focșa Răzvan-Alexandru
Grupa : GT32
 CUPRINS
 Introducere
 Clasificarea vegetației de pădure din România
 Specii caracteristice și regăsite în mod predominant în România
 Diversitatea floristică și faunistică din pădurile României
 Conservarea biodiversității
 Amenințări și măsuri legale
 Rolul cultural și economic
 Protecția mediului în păduri
 Păduri Centenare
 Educație, ecoturism și agroturism
 Boli forestiere
 Gestionarea Durabilă a Pădurilor
 Efectul schimbărilor climatice asupra pădurilor din România
 Silvicultura în România
 Ciclu de dezvoltare forestieră
 Pădurile și comunitățile locale
 Certificarea Forestieră
 Proiecte de Refacere a Pădurilor
 Ciuperci, polen și alergeni
 Cercetarea științifică în păduri
 Rolul pădurilor în protecția apei și combaterea alunecărilor de teren
 Colaborarea Internațională
 Concluzii
 Bibliografie
 Clasificarea IUCN a ariilor protejate:
Categoria Ia: Rezervaţie naturală strictă
Categoria Ib: Arie naturală de sălbăticie
Categoria II: Parc Naţional
Categoria III: Monument natural
Categoria IV: Arie cu management activ al habitatului/speciei
Categoria V: Parc Natural, arie (peisaj) terestră/marină protejată
Categoria VI: Arie protejată cu resurse gestionate
 Motivația alegerii temei :
Am ales această temă deoarece pot oferi o perspectivă cuprinzătoare asupra pădurilor din România, aducând în prim-plan
aspecte legate de biologie, ecologie, conservare și utilizarea sustenabilă a acestor importante ecosisteme.

Introducere
Pădurile sunt ecosisteme terestre caracterizate prin prezența predominantă a copacilor, care acoperă o suprafață extinsă.
Acestea sunt componente esențiale ale biosferei Pământului și au un impact semnificativ asupra climatului, biodiversității și calității
mediului.
Pădurile joacă un rol crucial în menținerea echilibrului ecologic, oferind numeroase beneficii, printre care:
 Producția de oxigen: Copacii, prin fotosinteză, transformă dioxidul de carbon în oxigen, contribuind la menținerea echilibrului
atmosferic.
 Biodiversitate: Adăpostesc o varietate impresionantă de specii vegetale și animale, contribuind la diversitatea biologică globală.
 Habitat natural: Sunt locuința pentru numeroase specii de plante și animale, oferind adăpost, hrană și condiții de reproducere.
 Reglarea climatului: Au un impact asupra climatului local și global prin absorbția și eliberarea gazelor cu efect de seră și prin
reglarea circulației apei în sol.
 Protecția solului: Rădăcinile arborilor contribuie la consolidarea solului, prevenind eroziunea și alunecările de teren.
 Resurse naturale: Oferă resurse precum lemnul, fructe, plante medicinale și alte produse forestiere.
 Recreere și turism: Sunt destinații populare pentru activități recreative, precum drumeții, camping și observarea naturii.
 Clasificarea vegetației de pădure din România
(Tipuri de păduri din România)
Vegetația de pădure din România este caracterizată de o diversitate biologică semnificativă și include o varietate de specii
vegetale. Clima și condițiile geografice variate ale țării au condus la formarea a diferite tipuri de păduri.

I. CLASIFICAREA GENERALĂ A PĂDURILOR DIN ROMÂNIA

Pădurile din România ocupă aproximativ 27% din suprafața țării și se împart în următoarele categorii :
1. Păduri de foioase:
• Păduri de stejar: În special în regiunile de câmpie și deal din sudul și estul țării.
• Păduri de fag: Întâlnite în principal în zonele montane și submontane.
2. Păduri de rășinoase:
• Păduri de brad și molid: Predominante în zonele montane și subalpine.
• Păduri de pin: În special în zona de nord a țării.
3. Păduri mixte:
• Păduri mixte de foioase și rășinoase: Aici se regăsesc ambele tipuri de arbori
și sunt întâlnite în diverse regiuni.
4. Păduri de luncă și mlaștini:
• Păduri de luncă: Situate pe malurile râurilor și caracterizate prin umiditate crescută. Fig.1. Hartă generalizată cu distribuția vegetației
• Păduri de mlaștini: Aflate în zonele umede și de mlaștină. din România
Sursă - https://epedia.ro/2021/08/24/vegetatia-
5. Păduri de protecție și rezervații naturale: romaniei/
• Păduri de protecție: Zone forestiere protejate pentru a menține echilibrul ecologic și a preveni eroziunea solului.
• Rezervații naturale: Aici se regăsesc păduri cu specii rare sau unice din punct de vedere ecologic.
 6. Păduri de peisaj și parcuri naționale:
• Păduri din parcurile naționale: Acestea sunt adesea protejate și gestionate pentru conservarea biodiversității și recreere.
7. Păduri afectate de activități umane:
• Păduri exploatate: Zone unde se practică exploatarea forestieră pentru lemn și alte resurse.
• Păduri regenerante: Zone în care se permite regenerarea naturală sau asistată a pădurilor după tăieri sau incendii.

II. CLASIFICAREA PĂDURILOR DUPĂ SPECII

1. Păduri de foioase: Acestea sunt printre cele mai comune tipuri de păduri în România și includ specii precum stejarul, fagul,
carpenul, gorunul și alții. Pădurile de foioase pot varia în funcție de altitudine și climă (600-1300 m altitudine) .

2. Păduri de conifere: În special în zonele montane, veți găsi păduri de conifere, unde specii ca bradul și molidul domină peisajul.
Aceste păduri sunt adaptate la condiții mai reci și soluri mai sărace (500-2500m altitudine).
• Zone montane inferioare (500-100m altitudine)
• Zone subalpine (1000-2000 m altitudine)
• Zone alpine (2000m - până la peste 2500m altitudine)

3. Păduri de amestec (mixte): În multe zone, pădurile sunt compuse din amestecuri de specii de foioase și conifere, creând astfel
ecosisteme bogate și diverse (300 -2500 m altitudine).

Fig.2. Pădure de foioase Fig.3. Pădure de conifere Fig.4. Pădure de amestec (mixtă)
Sursă - Sursă - https://info-natura.ro/plantele-din-padurile-de-conifere/ Sursă -
https://myselfaround.wordpress.com/2012/11/11/padurea-de- https://romaniasalbatica.ro/ro/evenimente/spectacolul-toamnei
 OBSERVAȚII !
 Păduri de stejar: Acestea sunt întâlnite în special în regiunile mai uscate ale țării. Stejarul este un arbore rezistent și bine
adaptat la solurile mai sărace( 700-800 m altitudine).
 Păduri de salcâm: În anumite regiuni, pădurile de salcâm sunt prezente. Salcâmii pot crea peisaje spectaculoase în timpul
înfloririi lor (200-400 m altitudine).
 Păduri aluviale: Situate în apropierea cursurilor de apă, aceste păduri se dezvoltă în zonele inundabile și adăpostesc specii
adaptate la mediul umed, cum ar fi sălcia, arinul și altele (20-300 m altitudine).
 Păduri de stejar-corn (de câmpie): Acest tip de pădure, cunoscută și sub denumirea de "pădurea de câmpie", este formată în
principal din stejar și corn. Este întâlnită în zonele de câmpie ale țării (600-800 m altitudine).

Fig.5. Pădure de stejar Fig.6. Pădure de salcâm Fig.7. Pădure aluvială Fig.8. Pădure de câmpie ( stejar-corn)
Sursă - Sursă - Sursă - Sursă -
https://www.viziteazaneamt.ro/2012/10/24/rezervatia-de-steja https://dingradinaluiardei.ro/au-inflorit-sal https://sitgorjnv.ro/paduri/paduri-aluviale- https://www.ecomagazin.ro/ecosistemul-unei-padu
ri-dumbrava-neamt-in-culorile-toamnei/ camii/ cu-alnus-glutinosa-si-fraxinus-excelsior/ ri-de-stejari/
 Fig.10. Hartă cu zonele de vegetație în funcție de altitudine
Sursă -
https://coltuldegeografie.blogspot.com/2017/01/vegetatia-romaniei-vegetatiei-pe_10.html

Fig.9. Hartă cu distribuția vegetației în România Fig.11. Hartă cu zonele de vegetație în funcție de altitudine
Sursă - https://coltuldegeografie.blogspot.com/2017/01/vegetatia-romaniei-vegetatiei-pe_10.html Sursă - https://traseeromania.ro/wiki/zonele-de-padure-ale-romaniei/
 III. CLASIFICAREA PĂDURILOR CONFORM IUCN
1. Păduri virgine și păduri seculare: Acestea sunt păduri care nu au fost afectate semnificativ de intervenția umană și au o
vechime considerabilă. Ele pot fi considerate a fi printre cele mai valoroase din punct de vedere ecologic și pot beneficia de o
protecție specială.
2. Păduri protejate: Acestea includ păduri aflate sub diferite regimuri de protecție, cum ar fi parcuri naționale, rezervații
naturale și arii protejate. Aceste zone sunt menite să conserve biodiversitatea și să ofere habitaturi naturale pentru diferite
specii.
3. Păduri gestionate durabil: În conformitate cu principiile de gestionare durabilă a resurselor forestiere, aceste păduri sunt
exploatate într-un mod care asigură regenerarea lor continuă și menținerea funcțiilor lor ecologice.
4. Păduri afectate de intervenția umană: Există și păduri care au fost afectate semnificativ de activități umane, cum ar fi
tăierile masive de lemn sau conversiunea la terenuri agricole. Acestea pot necesita eforturi de refacere și conservare.

Specii caracteristice și regăsite în mod predominant în România

 Fagul (Fagus sylvatica): Este una dintre cele mai răspândite specii de foioase și se găsește în pădurile montane și submontane.
 Bradul (Picea abies): O specie de conifer predominantă în pădurile montane, cunoscut pentru frunzișul său peren.
 Stejarul (Quercus robur și Quercus petraea): Specii de foioase adaptate la diverse condiții climatice și de sol, întâlnite în
pădurile de câmpie și deal.

Fig.13. Bradul (Picea abies Fig.14. Stejarul (Quercus robur)

Fig.12. Fagul (Fagus sylvatica) Sursă - Sursa - https://copacei.ro/produs/quercus-robur-stejar/
Sursă - https://www.naturplant.ro/fagus-sylvatica-fagul/ https://www.glissandogardencenter.ro/fitofarmacie/plante/plante-decorative/arb
 Diversitatea floristică și faunistică din pădurile României
 Pădurile din România găzduiesc o varietate impresionantă de plante, inclusiv numeroase specii de
ierburi, ferigi și mușchi.Unele zone au o diversitate ridicată a florii forestiere, iar primăvara,
pădurile se transformă într-un covor de flori cu specii precum ghiocei, toporași, anemone și violete.

 Pădurile din România adăpostesc o varietate impresionantă de viețuitoare, inclusiv peste 60 de

specii de mamifere, aproximativ 340 de specii de păsări și numeroase specii de amfibieni, reptile și
nevertebrate.

 Ursul brun este o specie emblematică și protejată în România. Pădurile oferă habitatul ideal pentru
acești urși, iar conservarea pădurilor este esențială pentru supraviețuirea acestei specii. Fig.15. Ursul Brun (URSUS ARCTOS)
Sursa -

Conservarea biodiversității
https://merg.in/busteni/de-vizitat/natura/fauna-
bucegi/ursul-brun-ursus-arctos-3506

 Pădurile din România adăpostesc o gamă diversă de faună, inclusiv mamifere

Fig.16. Pădurea Slătioara din Munții Apuseni Sursa -
https://silvanews.ro/silvicultura/codrii-seculari-slatioara-
una-dintre-cele-mai-mari-paduri-virgine-din-europa/
precum ursul brun, lupul, cerbul și mistrețul, precum și numeroase specii de
păsări și insecte. Anumite păduri sunt desemnate ca rezervații naturale sau
parcuri naționale pentru a proteja biodiversitatea și a conserva habitatele
naturale.
 Totodată adăpostesc mai multe specii rare și pe cale de dispariție, cum ar fi
zimbrii și râșii. Proiectele de conservare sunt esențiale pentru protejarea acestor
specii vulnerabile.
 Există numeroase rezervații naturale în România care protejează păduri unice și
specii rare. De exemplu, Pădurea Slătioara din Munții Apuseni este cea mai veche
rezervație naturală din țară.
 Amenințări și măsuri legale
 Pădurile din România se confruntă cu amenințări precum defrișările
ilegale, incendii, tăierile necontrolate și schimbările climatice, care pot
afecta biodiversitatea și echilibrul ecologic.

 Autoritățile române au implementat măsuri pentru conservarea

pădurilor, inclusiv crearea de arii protejate, gestionarea durabilă a
resurselor forestiere și monitorizarea atentă a activităților forestiere. Fig.17. Defrișare masivă a pădurii
Sursa - https://pressone.ro/imagini-din-satelit-ce-suprafata-
impadurita-a-pierdut-romania-si-judetele-unde-s-a-taiat-cel-mai-
mult/

Rolul cultural și economic

 Pădurile au o semnificație culturală și istorică în România, iar unele zone sunt

legate de tradiții și mitologie locală.

 Ele reprezintă, de asemenea, o resursă economică importantă prin lemnul obținut

din exploatările forestiere controlate și prin industria forestieră conexă.

Fig.18. Exploatare forestieră controlată

Sursa - https://terrasilva.ro/servicii-exploatare-forestiera
 Protecția mediului în păduri
O atenție specială se acordă protecției mediului în pădurile din
România. Sunt stabilite zone protejate pentru a conserva biodiversitatea,
iar activitățile forestiere sunt reglementate pentru a minimiza impactul Fig.19. Exploatare forestieră
Sursa - https://veganearth.es/impacto-veganismo-medio-ambiente/
asupra ecosistemelor.

Păduri Centenare
(care au trecut de 100 de ani)
România este cunoscută pentru pădurile sale centenare, unde arborii
bătrâni și monumentali au o importanță ecologică și culturală
semnificativă.
Aceste păduri neatinse de activitățile umane adăpostesc habitate
naturale și specii rare (Ex: Pădurea Mociar, județul Mureș - arbori vechi de
600-700 ani).

Fig.20 . Pădurea Mociar, județul Mureș

Sursa - https://identitatea.ro/cea-mai-batrana-padure-din-romania-mociar/
 Educație, ecoturism și agroturism
 Pădurile din România devin tot mai populare în rândul iubitorilor de natură și turiștilor ecologiști. Există inițiative
pentru dezvoltarea turismului ecologic și educației ecologice pentru a promova conștientizarea asupra importanței
conservării pădurilor.

 Programele de educație ecologică sunt implementate pentru a crește conștientizarea asupra importanței pădurilor,
a conservării biodiversității și a practicilor de utilizare durabilă a resurselor forestiere.

 Pădurile oferă oportunități excelente pentru activități eco-turistice și agroturistice. Destinații precum Maramureșul
sau Munții Rodnei sunt populare pentru iubitorii de natură.

Boli forestiere
Ca în multe alte părți ale lumii, pădurile din România se
confruntă cu amenințări precum bolile forestiere și
dăunătorii. În special, problemele cu dăunători precum
gândacul scoarței și ciuperca Armillaria mellea pot afecta
sănătatea pădurilor (Ex : Phytophthora cactorum - mana
fagului) .

Fig.21.Phytophthora cactorum - mana fagului

Sursa - https://www.agrimedia.ro/articole/boli-ale-plantelor-forestiere
 Gestionarea Durabilă a Pădurilor
Gestionarea durabilă a pădurilor este o preocupare
majoră pentru autoritățile române și organizațiile de
mediu. Este important să se asigure că exploatarea
forestieră este realizată în mod sustenabil, luând în
considerare regenerarea naturală și conservarea
biodiversității.
Fig.22. Pădure sănătoasă
Sursa - https://replicamedia.md/ro/article/Oj0J21lQZ/uniunea-europeana-aloca-1-
miliard-de-euro-pentru-gestionarea-durabila-a-padurilor-din-intreaga-lume.html

Efectul schimbărilor climatice asupra pădurilor din

România
Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra
pădurilor din România.
Temperaturile ridicate, schimbările în modelele de
precipitații și fenomenele meteorologice extreme pot
influența sănătatea și compoziția pădurilor.

Fig.23. Efectele schimbărilor climatice

Sursa - https://www.euronews.ro/articole/studiu-schimbarile-climatice-
agraveaza-peste-200-de-boli-si-slabesc-sistemul-imun
 Silvicultura în România
Silvicultura reprezintă o componentă esențială a gestionării pădurilor
din România. Practici precum regenerarea artificială, îngrijirea
pădurilor și tăierile selective sunt implementate pentru a asigura
Fig.24. Activitate de planatre a arborilor pentru refacerea pădurii distruse
utilizarea durabilă a resurselor forestiere. Sursa - https://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/silvicultura/tag/RNP.html?start=40

Proiecte de Refacere a Pădurilor

În urma unor evenimente distructive, cum ar fi incendiile de pădure, au fost inițiate proiecte de refacere a
pădurilor pentru a restabili echilibrul ecologic și pentru a asigura regenerarea zonelor afectate.

Ciclu de dezvoltare forestieră

Ciclul de dezvoltare a unei păduri în România cuprinde etape precum regenerarea, creșterea, maturitatea și regenerarea
ulterioară. Comprendera acestui ciclu este crucială pentru o gestionare eficientă și durabilă a resurselor forestiere.

Pădurile și comunitățile locale

Pădurile au o influență semnificativă asupra vieții comunităților locale din România, oferind resurse precum
lemn, ciuperci, fructe de pădure și contribuind la stabilizarea solurilor și la reglarea resurselor de apă.
 Ciuperci, polen și alergeni în cadrul pădurilor
 Pădurile românești sunt recunoscute pentru
diversitatea lor de ciuperci. Există numeroase specii de
ciuperci comestibile și medicinale care trăiesc în
asociere simbiotică cu arborii. Ex : Ciuperca de câmp -
Agaricus arvensis – Ciupercă comestibilă .

 Vegetația bogată din pădurile românești contribuie la

eliberarea de polen în aer, ceea ce poate avea impact Fig.25. Ciuperca de câmp - Agaricus arvensis – Ciupercă comestibilă
Sursa - https://www.gazetadeagricultura.info/plante/ciuperci-si-trufe/23353-lista-
asupra persoanelor cu alergii sezoniere. ciupercilor-comestibile-si-otravitoare-toxice-din-flora-spontana-a-romaniei.html

Certificarea Forestieră
Certificările forestiere, precum cele acordate de Forest Stewardship Council
(FSC), sunt importante pentru a asigura că practicile forestiere sunt sustenabile și
respectă standardele ecologice și sociale. Fig.26. de Forest Stewardship Council (FSC)
Sursa - https://renewables.messaritis.gr/fsc/?lang=en

Cercetarea științifică în păduri

Pădurile din România sunt subiectul unor cercetări științifice extinse, care vizează înțelegerea ecologiei forestiere, impactul
schimbărilor climatice și dezvoltarea de practici de gestionare durabilă.
 Rolul pădurilor în protecția apei și combaterea
alunecărilor de teren
Pădurile din zonele montane contribuie semnificativ la protecția
resurselor de apă. Ele funcționează ca filtre naturale, menținând
calitatea apei și reglând fluxurile de apă și datorită rădăcinilor
copacilor adânc înfipte în sol combat alunecările de teren.

Fig.27.Alunecare de teren în cazul unei păduri

Sursa - https://www.antena3.ro/actualitate/locale/alunecare-de-teren-
buzau-paduri-afectate-604326.html

Colaborarea Internațională
Dată fiind importanța pădurilor pentru echilibrul global, România colaborează cu organizații internaționale pentru
conservarea pădurilor și implementarea practicilor de gestionare sustenabilă.

Concluzii
 În concluzie, vegetația de pădure din România este extrem de variată și oferă o gamă largă de servicii
ecosistemice, de la conservarea biodiversității până la susținerea comunităților locale și a economiei naționale.

 Este importantă gestionarea durabilă a acestor ecosisteme pentru a asigura protejarea resurselor naturale
pentru generațiile viitoare.
 BIBLIOGRAFIE
 Nicolae,D. și Doina I., (în colaborare cu Institutul de Știine Biologice), (1992), Vegetația României, Editura Tehnică Agricolă , București
 Iuliana Florentina, G., (2008), Fitocenologie și Vegetația României, Editura Didactică și Pedagogică,R.A.,București
 Nicolae, D., (1967), Vegetația lemnoasă din silvostepa României, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București
 Grigore, P., (2004), Geografia fizică a României ,Vol 2, Editura Fundației România de Mâine, București
 Mihai, N. și Constantin R., Curs – Geografia fizică a României, Capitolul 7, pp. 70-74 (PDF)
 Ghidul privind Aplicarea Categoriilor de Management al Ariilor Protejate - https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/documents/PAPS-016-Ro.pdf
 https://coltuldegeografie.blogspot.com/2017/01/vegetatia-romaniei-vegetatiei-pe_10.html
 https://epedia.ro/2021/08/24/vegetatia-romaniei/
 https://traseeromania.ro/wiki/zonele-de-padure-ale-romaniei/
 https://myselfaround.wordpress.com/2012/11/11/padurea-de-foioase-undeva-in-romania/
 https://info-natura.ro/plantele-din-padurile-de-conifere/
 https://romaniasalbatica.ro/ro/evenimente/spectacolul-toamnei
 https://www.viziteazaneamt.ro/2012/10/24/rezervatia-de-stejari-dumbrava-neamt-in-culorile-toamnei/
 https://dingradinaluiardei.ro/au-inflorit-salcamii/
 https://sitgorjnv.ro/paduri/paduri-aluviale-cu-alnus-glutinosa-si-fraxinus-excelsior/
 https://www.ecomagazin.ro/ecosistemul-unei-paduri-de-stejari/
 https://www.naturplant.ro/fagus-sylvatica-fagul/
 https://www.glissandogardencenter.ro/fitofarmacie/plante/plante-decorative/arbori-arbusti-decorativi/picea-abies/
 https://copacei.ro/produs/quercus-robur-stejar/
 https://merg.in/busteni/de-vizitat/natura/fauna-bucegi/ursul-brun-ursus-arctos-3506.html
 https://silvanews.ro/silvicultura/codrii-seculari-slatioara-una-dintre-cele-mai-mari-paduri-virgine-din-europa/
 https://pressone.ro/imagini-din-satelit-ce-suprafata-impadurita-a-pierdut-romania-si-judetele-unde-s-a-taiat-cel-mai-mult/
 https://terrasilva.ro/servicii-exploatare-forestiera
 https://veganearth.es/impacto-veganismo-medio-ambiente/
 https://identitatea.ro/cea-mai-batrana-padure-din-romania-mociar/
 https://www.agrimedia.ro/articole/boli-ale-plantelor-forestiere
 https://replicamedia.md/ro/article/Oj0J21lQZ/uniunea-europeana-aloca-1-miliard-de-euro-pentru-gestionarea-durabila-a-padurilor-din-intreaga-lume.html
 https://www.euronews.ro/articole/studiu-schimbarile-climatice-agraveaza-peste-200-de-boli-si-slabesc-sistemul-imun
 https://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/silvicultura/tag/RNP.html?start=40
 https://www.gazetadeagricultura.info/plante/ciuperci-si-trufe/23353-lista-ciupercilor-comestibile-si-otravitoare-toxice-din-flora-spontana-a-romaniei.html
 https://renewables.messaritis.gr/fsc/?lang=en
 https://www.antena3.ro/actualitate/locale/alunecare-de-teren-buzau-paduri-afectate-604326.html
VĂ MULȚUMESC PENTRU VIZIONARE !!!