Pădurea-tezaurul

național

P I S I C A E V A
C L A S A 8 C
 Republica Moldova se află printre ţările cu cele mai pitoreşti locuri.
Pădurile, care reprezintă plămânii verzi ai planetei ocupă 12% din
teritoriul ţării, suprafaţă foarte mică în comparaţie cu ţările europene.
Cel mai ridicat grad de împădurire o are zona de centru, unde sunt
concentrate aproximativ 60 la sută dintre păduri. În zona de nord, gradul
de împădurire este de circa şapte la sută, iar la sud situația este

Introducere aproximativ la fel. Pădurea a stat mereu la baza dezvoltării sociale.

Omul este mai dependent de pădure decât invers. Dar și pădurea se
„conformează” necesităților sociale, mai ales dacă acestea sunt
raționalizate. Pădurile sunt carcasa ecologică a Republicii Moldova, fără
păduri noi nu se pot rezolva marele probleme cu care se confruntă
Republica Moldova, în primul rând ne referim la secetă, la râuri mici şi
fără de apă.

2023 P Ă D U R I L E D I N R E P U B L I C A M O L D O VA 2
 Pădurile Moldovei sunt parte nu
În raport cu funcţiile care le revin padurilor din Moldova, se
numai a mediului/naturii, dar și a vieții
disting 5 subgrupe funcţionale:
omului. Relația pădurilor cu omul este
-        păduri cu funcţii de protecţie a apelor
cu mult mai strânsă decât își
-        păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor agricole
imaginează unii, inclusiv cei care văd
-     păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi
doar profit economic. Tradițional,
industriali dăunători
pădurile au fost mereu utilizate, încă
-        păduri cu funcţii de recreere
sunt și vor mai fi, de către om/societate
-    păduri de interes ştiinţific şi ocrotire a genofondului şi
pentru a-și satisface necesitățile
ecofondului forestier
vitale. Pădurea a stat mereu la baza
dezvoltării sociale.

3
 Cele mai frumoase păduri din Republica Moldova:

Rezervaţia este o arie protejată situată în raionul Glodeni. Ea a fost

fondată în anul 1993 şi este aşezată în lunca inundabilă a Prutului,
între râul Prut şi Camenca. Pădurea Domnească are o suprafaţă de
6.032 de hectare şi este unică prin biodeversitatea ei, tipurile de PădureaDomnească
soluri şi vegetaţie. Pădurea conservează specii şi comunităţi de
plante şi animale rare şi este cea mai bătrână pădure din ţinut şi
una din cele mai vechi păduri de luncă din Europa.
 Rezervaţia Codri
Codrii Moldovei sunt amplasaţi în centrul ţării şi se întind în mare parte pe teritoriul raioanelor Străşeni, Hânceşti, Călăraşi,
Orhei şi Nisporeni. Codrii sunt cea mai veche rezervaţie din Republica Moldova şi ocupă o suprafaţă de 5.177 de hectare. În
Codri cresc aproape 1.000 de soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora caracteristică pentru Republica Moldova.
Cele mai mari suprafeţe sunt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arţar, ulm şi fag. Tot pe teritoriul
Codrilor sunt amplasate cele mai străvechi mănăstiri din Republica Moldova: Vărzăreşti, Căpriana, Hâncu, Curchi.
 Rezervaţia „Plaiul Fagului”
Rezervaţia a fost fondată în anul 1992. Teritoriul rezervaţiei prezintă interes din punct de vedere botanic şi
faunistic. Terenul împădurit constituie circa 4.640 de hectare. Mai răspândite sunt sectoarele de gorunete –
31 % din teritoriu, frasinisurile - 21 %, carpenetele – 19 %. Pădurea este interesantă şi atractivă si din punct
de vedere al complexului faunistic. Aici vieţuiesc multe mamifere, cum ar fi cerbul european, cerbul pătat,
cerbul lopătar, sunt răspândiţi mistreţii, jderul de pădure, bursucul.

6
 Pădurea de stejar Durleşti
Pădurea este situată în
apropierea municipiului
Chişinău. În ultima
perioadă au existat mai
multe dispute referitor
la această pădure,
deoarece mai multe
persoane au defrişat zeci
de hectare pentru a-şi
construi vile şi case de
odihnă.
Creșterea anuală în pădurile R. Moldova este de circa 1.2 milioane metri
cubi. Volumul autorizat (prin permisiuni legale) anual spre recoltare era
până acum de circa 0,6 milioane metri cubi, deci cam 50% din creșterea
anuală. Datele din exterior arată că cifra reală de recoltări este mai mare,
deși nu se prea afișează. Să nu uităm că o bună parte din biomasa (lemnul)
din pădure trebuie obligatoriu să rămână în pădure! Această masă
organică este nu doar absolut necesară dezvoltării ecosistemului, dar
contribuie și la procesul de adaptare la schimbările climatice, prin puterea
de absorbție a carbonului și de menținere a umidității. Ecologiştii au tras
un semnal de alarmă, pentru că s-a ajuns la mai puţin de 13% din
suprafaţa totală a ţării să fie acoperită cu păduri. Pădurile din Moldova pot
absorbi peste două milioane de tone de bioxid de carbon anual. De
asemenea, spaţiile verzi joacă un rol important în lupta împotriva
eroziunii solului şi alunecărilor de teren.

2 0 XX S A M P L E T E X T 8
 Trebuie să admitem tăieri în pădure?
Răspunsul este DA, cu respectarea anumitor reguli și
principii (ecologice, sociale, economice, dar și etice).
Pădurea, adusă la o stare de existență în condițiile unor
fluctuații de recoltări „sociale” periodice, ar putea să nu
manifeste indici pozitivi (spre exemplu de creștere), dacă nu
este gospodărită corespunzător. Și aici trebuie să-i lăsăm pe
specialiști să-și facă treaba.
De asemenea, societatea civilă și populația trebuie să
participe la procesul transparent de planificare a lucrărilor,
luarea deciziilor corecte și monitorizarea activităților.
Eventual, un sistem de trasabilitate a speciilor
forestiere importante ar contribui la o regenerare mai bună a
pădurilor și ar liniști societatea îngrijorată.
Cum ar trebuie să fie aceste tăieri?
Controlate și minuțios monitorizate, ceea ce ar fi mai bine decât
necontrolate și haotice. O demonstrează evenimentele istorice ale
statului independent R. Moldova – anii '90 ai secolului trecut –
atunci când oamenii au devastat pur și simplu perdelele forestiere
de protecție sau alte culturi cu specii forestiere. Nu este exclus ca,
în contextul crizei energetice actuale, acele scenarii să se repete,
dar sperăm că societatea a învățat, totuși, anumite lecții.
Ocrotiţi Pădurea - Cununa verde a Pămîntului !!!