Parcul Național Lunca Mureșului

Unul dintre cele 22 parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor –
Romsilva, Parcul Natural Lunca Mureșului este gestionat de R.N.P. Romsilva – Administrația Parcului Natural
Lunca Mureșului R.A., cu sediul în Municipiul Arad, Pădurea Ceala, în incinta Centrului de Vizitare Ceala.
Este situat în vestul României, în judeţele Arad şi Timiş, limitrof zonei fiind chiar Municipiul Arad, a cărui
centru se găseşte la 4 km față de limita estică.

 Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale,
galerii de sălcii şi plopi, precum şi zăvoaie şi şleauri de câmpie, important loc de cuibărire şi pasaj pentru mai
mult 200 de specii de păsări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecţie pe plan internaţional. Parcul
Natural Lunca Mureşului este cea mai mare arie protejată din vestul României ce a primit acest statut prin H.G. nr.
2151/2004.
 Terenurile din Parcul Natural Lunca Mureşului se află în proprietatea Statului Român în proporţie de 49,6%.
Administraţiile publice locale deţin 12,1% dintre terenuri, iar restul de 38,3% se află în proprietate privată.

Fig 1. Suprafața parcului împărțită pe unități administrative

 Geomorfologia
Lunca Mureşului are un micro-relief variat, dar fără denivelări prea mari. Relieful luncii este tânăr şi se prezintă sub
forma unei alternanţe de forme pozitive - grinduri, terase de luncă, şi negative - albia minoră, depresiuni, cursuri
vechi şi meandre părăsite. Acest relief este într-un proces continuu de schimbare sub acţiunea de eroziune şi de
depunere a râului.
Clima
Clima este continental temperată, moderată, cu temperaturi medii anuale de 11o C. Iernile sunt blânde, în mulţi ani
înregistrându-se numai temperaturi pozitive. Media maximă se înregistrează în luna iulie, respectiv +21,4 C, iar
media minimă în ianuarie, respectiv +1,4 C.
Temperatura medie a perioadei de vegetaţie este de 17,6 C. Temperatura maximă absolută s-a înregistrat în
16.08.1952, respectiv 40,4 C, iar minima absolută în 06.02.1954 , cu o valoare de -30,1 C.
Hidrologie
Cele mai importante canale sunt Mureşul - 1,4 ha şi 1,1 km lungime şi Forgaciu, care ocupă 2,5 ha şi are o lungime
de 1,3 km. Canalul Forgaciu se varsă în apele Mureşului Mort, iar Canalul Mureşul în apele Mureşului. Pârâul
Aranca izvorăşte din apropierea localităţii Sâmpetru German, din apele interstiţiale ale Mureşului, şi se îndreaptă
spre sud-sud vest, iar Mureşul Mort provine din aceleaşi ape interstiţiale de la est de Arad. Aranca este un afluent al
Tisei, iar Mureşul Mort se varsă din nou în Mureş
 . La regimul de oxigen şi nutrienţi, toţi parametrii sunt mult depăşiţi în cazul Mureşului Mort. Din punct de vedere
biologic, Mureşul are un indice de curăţenie relativă de 68-74% şi o încărcare bacteriologică- coliformi totali de
49,750/dm3
 Floră
Vegetaţia acestei zone se dezvoltă într-o climă continental moderată, cu veri călduroase şi ierni moderate. Plantele sunt
reprezentate prin peste 1000 de specii şi subspecii lemnoase şi ierboase. Pajiştile de câmpie sunt constituite din asociaţii de
Festuca, Poa, Lolium, Agrostis, Trifolium, Euphorbia, Plantago. Există suprafeţe mai mult sau mai puţin întinse unde se
întâlnesc specii de plante ierbacee rare sau pe cale de dispariţie.

Calamagrostis epigeios

Calamagrostis epigeios Ornithogalum boucheanum

Un număr destul de mare de plante fac parte din „Lista roşie a plantelor superioare din România” ca specii vulnerabile sau rare: Achillea thracica, Stratiotes alloides (forfecuţa bălţii), Agrostemma githago (neghină), Cirsium brachycephalum, Lindernia procumbens.

Achillea thracica Stratiotes alloides

 Cele mai importante habitate de interes comunitar din Lunca Mureşului sunt cele forestiere şi cele
de zone umede. Dintre primele, habitatul 91F0- “Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)” este cel mai
bine reprezentat în ceea ce priveşte suprafaţa ocupată.

 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur Ulmus laevis

 Speciile caracteristice zonei şi care alcătuiesc acest habitat sunt stejarul pedunculat (Quercus robur), frasinul (Fraxinus
angustifolia) şi mai rar velnişul (Ulmus laevis) şi ulmul de câmp (Ulmus minor). Din păcate, specia cea mai importantă –
stejarul pedunculat nu fructifică abundent şi des pentru a asigura regenerarea naturală.

Quercus robur

Un număr mare de plante sunt marcate ca specii rare și vulnerabile și apar pe lista roșie a plantelor superioare din România.
Dintre acestea amintim: forfecuta baltii, neghina,inarita, stevia debalta si stupinita.
 Habitate
În interiorul parcului există un habitat format din zăvoaie și șleauri de câmpie, care reprezintă locul perfect
pentru cuibărirea și migrația a peste 200 de specii de păsări, printre care amintim coromoranul mare, corcodelul
mic, carstelul de baltă, diferite specii de rațe, prigoria, pescărușul răzător și numeroase specii de starc, berze și
egrete.
 Faună
Diversitatea ecosistemelor terestre și acvatice ale Parcului Natural Lunca Mureșului este favorabilă condițiilor de
viață. În interiorul parcului există un habitat format din zăvoaie și șleauri de câmpie, care reprezintă locul perfect
pentru cuibărirea și migrația a peste 200 de specii de păsări, printre care amintim de cormoranul mare, corcodelul
mic, cârstelul de baltă, diferite specii de rațe, prigoria, pescărușul râzător și numeroase specii de stârc, berze și
egrete.

Cormoranul mare
Dintre speciile protejate la nivel internațional, amintim de: acvila țipătoare mică, acvila de
stepă, dumbrăveanca, rața cârâitoare mică, barza neagră, ciocârlia și lăstunul de mal.  

 Printre speciile comune de pești prezenți în apele parcului trebuie menționat că mreana populează apele Mureșului, crapul
populează apele stătătoare și bălțile, porcușorul de nisip, scobarul și linul se regăsește în apele pârâurilor, iar în apele
curgătoare se găsește biban, plătică, știucă și caras. Dintre speciile rare de pești prezente în parc se numără ghiborțul de râu,
răspărul și mihalțul.
 Mreana
 Biban

Biban


În pădurile parcului și în zonele adiacente trăiesc și numeroase mamifere, precum: cerbul lopătar,
căpriorul, mistrețul, liliacul urecheat, veverița, vulpea, dihorul de stepă și popândăul.
  
Dintre speciile de reptile şi amfibieni identificate în Parcul Natural Lunca Mureşului, s-a constatat că frecvenţa cea
mai mare o are specia Bombina bombina, urmată de grupa broaştelor 77 verzi, în timp ce frecvenţa cea mai mică de
observare s-a întâlnit la specia Lacerta (Darevskia) praticola.
 
În ceea ce priveşte grupele de nevertebrate altele decât insectele, dominante sunt moluştele şi dintre acestea
gasteropodele cu 47%, urmate de crustacee cu 14%, arahnide cu 10% şi bivalve cu 8%. Dintre insecte, dominante
sunt lepidopterele -36%, urmate de coleoptere -26% şi de odonate -13%. Grupe cu număr însemnat de taxoni
identificaţi sunt şi dipterele, heteropterele şi himenopterele, cu valori cuprinse între 6% şi 7%.

. Managementul turismului
 
 Turismul nu reprezintă o activitate de bază a comunităţilor din preajma Parcului Natural Lunca Mureşului, însă mai
ales după înfiinţarea ariei protejate, potenţialul de dezvoltare al acestuia a crescut. În anul 2013, Administraţia Parcului
Natural Lunca Mureşului a realizat un ghid turistic în care sunt promovate comunităţile din preajma ariei protejate. Pe
lângă frumuseţile naturale ale zonei, materialul conţine fişe de promovare pentru fiecare localitate în parte, în care sunt
enumerate şi descrise facilităţile de cazare şi de luat masa, monumentele istorice şi culturale, tradiţiile şi produsele
tradiţionale şi altele asemenea.
În ceea ce priveşte unităţile de cazare, municipiul Arad dispune de o reţea bine dezvoltată de pensiuni şi hoteluri care
oferă locuri de cazare în special turiştilor aflaţi în tranzit înspre sau dinspre Europa Occidentală. În interiorul ariei
protejate însă, sunt puţine locuri de cazare. Cele mai multe cabane şi pensiuni din Parcul Natural Lunca Mureşului sunt
amplasate în Pădurea Ceala, din apropierea Municipiului Arad. În localităţile din preajma parcului natural, altele decât
municipiul Arad, mai există posibilităţi de cazare în localităţile Nădlac şi Pecica.
 Reglementări cu privire la protecția biodiversității și a mediului înconjurător
 
Legislaţia României are ca bază Constituţia, care este legea fundamentală, cu forţa juridică cea mai mare, constituind un
izvor şi pentru dreptul mediului. Ca obligaţii corelative a drepturilor legate de protecţia mediului, Constituţia prevede
obligaţia statului de a asigura exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, refacerea şi conservarea
mediului încojurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic
 Parcurile naţionale păstrează şi protejează zone deosebite din punct de vedere al aspectului
natural şi al biodiversităţii, dar acest lucru este posibil "doar dacă reuşim să reducem impactul
antropic asupra lor.
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!