DREPT PROCESUAL CIVIL

1. Actele judecătorului de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare - Încheieri

a. soluţionează problema intervenirii în proces a coreclamanţilor, copîrîţilor şi
intervenienţilor;
a1) concretizează dacă reclamantul a prezentat toate probele, oferind, la solicitare, un
termen suficient pentru prezentarea sau reclamarea probelor;
b) expediază pîrîtului şi, după caz, intervenientului copiile de pe cererea de chemare în
judecată şi de pe înscrisurile anexate la e
la solicitarea părţilor sau în cazurile prevăzute de lege, dispune din oficiu efectuarea
expertizei;
i) rezolvă problema introducerii în proces a specialistului sau interpretului;
j) în caz de urgenţă, la cererea părţilor, cercetează la faţa locului înscrisurile şi probele
materiale, cu înştiinţarea participanţilor la proces;
k) trimite delegaţii judecătoreşti;
l) soluţionează problema asigurării acţiunii;
m) soluționează, la cerere sau din oficiu, problema strămutării cauzei la o altă instanță
judecătorească;
n) la cerere, soluționează excepția de tardivitate a pretențiilor;
o) soluționează primirea cererii de modificare a cererii de chemare în judecată sau, după
caz, a cererii reconvenționale, în condițiile art. 60 alin. (21) şi (3) sau, respectiv, art. 173;
p) explică participanților la proces consecințele încălcării termenelor de efectuare a
actelor de procedură;
q) soluționează cererile participanților la proces privind încetarea procesului sau
scoaterea cererii de pe rol;

2. Aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie

Cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se depune de către victimă personal
sau prin reprezentant. În caz de imposibilitate a depunerii cererii de către victimă din motive
de sănătate, vîrstă, din alte motive întemeiate, la solicitarea ei, cererea privind aplicarea
măsurilor de protecţie poate fi depusă în interesele victimei de către organul de poliţie, organul
de asistenţă socială sau de către procuror. Cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie în
interesele copilului sau ale persoanei în privința căreia a fost instituită o măsură de ocrotire poate
fi depusă de autoritatea tutelară, persoana însărcinată cu ocrotirea persoanei aflate sub
ocrotire, de procuror sau de orice altă persoană care justifică un interes privind apărarea și
protecția personală sau patrimonială a persoanei aflate sub ocrotire şi în lipsa solicitării din
partea victimei sau a reprezentantului ei legal.
(2) Cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se depune la instanţa judecătorească
competentă de la domiciliul sau locul de aflare a victimei sau a agresorului, de la locul unde
victima a solicitat asistenţă sau de la locul unde a avut loc actul de violenţă.

3. Capacitatea de exercițiu al drepturilor procedurale civile

Capacitatea de a-şi exercita în volum deplin, personal sau printr-un reprezentant
drepturile şi obligaţiile procedurale în judecată (capacitatea de exerciţiu al drepturilor
procedurale civile) o au persoanele fizice de la vîrsta de 18 ani, precum şi persoanele juridice.
(2) Actele de procedură efectuate de minorii cu vîrste cuprinse între 14 şi 18 ani sînt
lovite de nulitate relativă.
21) Actele de procedură efectuate de minorii cu vîrste de pînă la 14 ani sau de persoanele
supuse măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei sînt nule.
(3) Minorul care a atins vîrsta de 16 ani poate să-şi exercite personal drepturile
procedurale şi să-şi îndeplinească obligaţiile procedurale de sine stătător în cazul declarării
capacităţii depline de exerciţiu (emancipării) sau al încheierii căsătoriei.
 (4) Drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale minorilor cu vîrsta între 14 şi 18 ani
sînt apărate în instanţa judecătorească de către reprezentanții legali ai acestora,

4. Capacitatea de folosință a drepturilor procedurale civile

 Capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii procedurale civile (capacitatea de folosinţă a
drepturilor procedurale civile) este recunoscută în măsură egală tuturor persoanelor fizice şi
organizaţiilor care se bucură, conform legii, de dreptul adresării în judecată pentru
apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime.

5. Citația și înștiințarea judiciară

Instanţa înştiinţează prin citaţie participanţii la proces, martorii, experţii, specialiştii şi
interpreţii privitor la locul, data şi ora şedinţei de judecată sau la locul, data şi ora efectuării
unor acte de procedură.
(2) În cauzele de urgenţă, participanţii la proces, martorii, experţii, specialiştii şi
interpreţii pot fi înştiinţaţi sau chemaţi în judecată prin telegramă, prin telefon și la adresa
electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor sau prin alte mijloace care
să ateste înmînarea şi primirea înştiinţării sau citaţiei.
Citaţia se înmînează părţii cu cel puţin 3 zile înainte de data judecării.

6. Competența la alegerea reclamantului

(1) Acţiunea împotriva pîrîtului al cărui domiciliu nu este cunoscut sau care nu are
domiciliu în Republica Moldova poate fi intentată în oricare dintre sediile instanței de la locul de
aflare a bunurilor acestuia sau în instanţa de la ultimul lui domiciliu din Republica Moldova.
(2) Acţiunea împotriva unei persoane juridice sau a unei alte organizaţii poate fi intentată
şiîn oricare dintre sediile instanței de la locul de aflare a bunurilor acestora.
(3) Acţiunea care izvorăşte din activitatea unei sucursale sau reprezentanţe a unei
persoane juridice sau a unei alte organizaţii poate fi intentată şi în oricare dintre sediile instanței
de la locul unde sucursala sau reprezentanţa îşi are sediul.
(4) Acţiunea pentru plata pensiei de întreţinere şi acţiunea pentru constatarea paternităţii
pot fi intentate şi în oricare dintre sediile instanței de la domiciliul reclamantului.
(5) Acţiunea de desfacere a căsătoriei poate fi intentată şi în oricare dintre sediile
instanțeide la domiciliul reclamantului dacă în grija lui se află copii minori sau dacă deplasarea
lui la instanţa de la domiciliul pîrîtului întîmpină dificultăţi întemeiate.
(6) Acţiunea de divorţ în cazul în care unul dintre soţi este declarat, în modul stabilit,
dispărutfără veste, este supus unei măsuri de ocrotire judiciare (ocrotire provizorie, curatelă sau
tutelă) ori este condamnat la privaţiune de libertate poate fi intentată şi în oricare dintre sediile
instanțeide la domiciliul reclamantului.
(7) Acţiunile ce ţin de restabilirea în dreptul la muncă, la pensie, la locuinţă, de
revendicare a bunurilor sau a valorii lor, de reparare a prejudiciului cauzat prin condamnare
ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, prin aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma
arestului preventiv sau sub forma impunerii angajamentului scris de a nu părăsi localitatea ori
prin aplicarea ilegală a sancţiunii administrative a arestului pot fi intentate şi în oricare dintre
sediile instanței de la domiciliul reclamantului.
(8) Acţiunile în reparare a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale ori
prin altă vătămare a sănătăţii sau prin deces pot fi intentate şi în oricare dintre sediile instanței de
la domiciliul reclamantului ori în oricare dintre sediile instanței de la locul prejudiciului.
(9) Acţiunile în reparaţie a daunei cauzate bunurilor unei persoane fizice sau ale unei
organizaţii pot fi intentate şi în oricare dintre sediile instanței de la locul daunei.
(10) Acţiunea în apărare a drepturilor consumatorului poate fi intentată şi în oricare dintre
sediile instanței de la domiciliul reclamantului sau în oricare dintre sediile instanței de la locul
încheierii sau executării contractului.
 (11) Acţiunea născută din contractul în care se indică locul executării lui poate fi intentată
şi în oricare dintre sediile instanței din acel loc.
(111) Acţiunea ce ţine de încasarea datoriei scadente din contractul încheiat între agenţii
economici poate fi intentată şi în oricare dintre sediile instanței de la sediul reclamantului.*

Pentru ce categorii de acțiuni este stabilită competența alternativă (la alegerea

reclamantului?
a) Acțiuni cu privire la contestarea paternității
b) Acțiuni de declarare a insolvabilității
c) Acțiuni împotriva unei persoane juridice

7. Dreptul instanței de a suspenda procesul

În ce cazuri procesul poate fi suspendat?
b) a fost ridicată excepția de ilegalitate;
La cererea participanţilor la proces sau din oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda
procesul în cazul în care:
a) pîrîtul sau reclamantul se află într-o unitate activă a Forţelor Armate sau a altor trupe şi
formaţiuni militare ale Republicii Moldova;
b) partea în proces sau intervenientul principal se află într-o instituţie curativ-profilactică,
situaţie adeverită de instituţia respectivă;
c) pîrîtul este căutat;
d) a dispus efectuarea unei expertize;
e) a dat o delegaţie judiciară unei alte instanţe judecătoreşti din ţară;
f) a dispus autorităţii teritoriale cu atribuţii în domeniul adopţiei efectuarea unui control al
condiţiilor de trai ale adoptatorilor în cauzele de adopţie şi în alte cauze în care pot fi lezate
drepturile şi interesele copilului;
g) au încetat împuternicirile tutorelui sau curatorului;
h) cauza nu poate fi judecată înainte de soluţionarea unei alte cauze conexe.

8. Drepturile și obligațiile participanților la proces

Ce drepturi sunt acordate tuturor participanților la proces?
a) De a solicita recuzarea judecătorului
b) De a modifica obiectul acțiunii
c) De a cere executarea hotătârii

9. Efectele neîndeplinirii în termen a actului de procedură

Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut
de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea
din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

10. Efectele neprezentării în ședință de judecată a părților și a reprezentanților

(2) Dacă reclamantul, înştiinţat legal despre locul, data şi ora şedinţei, nu s-a prezentat în
judecată şi nu a comunicat instanţei motivul neprezentării sau dacă motivele sînt considerate de
instanţă ca fiind neîntemeiate, sau dacă reclamantul nu a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa,
iar pîrîtul nu cere soluţionarea cauzei în fond, instanţa scoate cererea de pe rol dacă prin acest act
procedural nu se încalcă dreptul altor participanţi la proces. Dacă scoaterea cererii de pe rol
încalcă dreptul altor participanţi la proces, instanţa examinează cauza în lipsa reclamantului.
(3) Dacă pîrîtul, înştiinţat legal despre locul, data şi ora şedinţei de judecată, nu s-a
prezentat în judecată şi nu a comunicat instanţei motivul neprezentării sau dacă motivele sînt
considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate, sau dacă pîrîtul nu a solicitat examinarea cauzei în
lipsa sa, instanţa o examinează în lipsa acestuia.
 (4) Dacă reclamantul şi pîrîtul nu s-au prezentat în judecată din motive neîntemeiate şi
dacă nici una din părţi nu a cerut examinarea cauzei în absenţa sa, instanţa amînă procesul.
Neprezentarea repetată aduce la scoaterea cererii de pe rol.
(5) Neprezentarea în şedinţă de judecată a reprezentantului, sau a unui alt participant la
proces nu împiedică examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a participantului la proces,
instanţa poate amîna o singură dată judecarea cauzei în legătură cu neprezentarea motivată a
reprezentantului acestuia.
(6) Absența nemotivată în ședință a reprezentantului, dacă aceasta a cauzat amînarea
judecării cauzei, se sancționează cu amendă de pînă la 50 de unităţi convenţionale. În această
situație, instanța va obliga reprezentantul, la cererea separată a părții interesate, să repare
prejudiciul cauzat prin amînarea procesului.

11. Examinarea cererii de încuviințare a adopției

(1) Cererea de încuviințare a adopției naționale se examinează în ședință închisă, cu
participarea obligatorie a adoptatorilor și a reprezentantului autorității tutelare teritoriale de la
domiciliul copilului adoptabil.
(2) Cererea de încuviințare a adopției internaționale se examinează în ședință închisă, cu
participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului autorității tutelare teritoriale de la
domiciliul copilului adoptabil și a reprezentantului organizației străine acreditate în Republica
Moldova cu atribuții în domeniul adopției internaționale, care asistă adoptatorul.
(3) Cererile de încuviințare a adopției naționale/internaționale se judecă în mod prioritar
și sunt examinate în termen de 10 zile lucrătoare de la data admiterii cererii.

12. Excepția de tardivitate

Excepția de tardivitate și, după caz, repunerea în termen se soluționează în ședință de
judecată, convocată în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare. Lipsa participanților
citați legal nu împiedică examinarea cererilor.
(3) Dacă nu se dispune repunerea în termen şi/sau se admite excepția de tardivitate,
instanța de judecată respinge acțiunea ca fiind tardivă printr-o încheiere motivată care poate fi
atacată cu recurs.

13. Executarea imediata a hotărârii

Indicaţi hotărârile care urmează a fi executate imediat:
a) Hotărârile de încasare a pensiei de întreţinere;
b) Hotărârile cu privire la dezminţirea informaţiei ce lezează onoarea şi demnitate;
c) Hotărârile de revendicare a bunurilor mobile.

14. Hotărârile judecătorești definitive

Care din hotărârile indicate este definitivă:
a) Emise în primă instanţă cu drept de apel;
b) Emise în prima instanţă, până la expirarea termenului de atac;
c) Emise în primă instanţă, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel.

15. Hotărârile judecătorești irevocabile

Care din hotărârile indicate este irevocabilă:
a) Emisă în primă instanţă de către Curtea de Apel;
b) Emisă în prima instanţă, după expirarea termenului de atac;
c) Emise în primă instanţă, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel

16. Intentarea acțiunii reconvenționale

Pînă la începerea dezbaterilor judiciare, pîrîtul are dreptul să intenteze împotriva
reclamantului o acţiune reconvenţională pentru a fi judecată odată cu acţiunea iniţială.
 17. Intervenientul accesoriu
În ce moment poate interveni în proces intervenientul accesoriu?
b) până la închiderea dezbaterilor judiciare în primă instanţă;

18. Intervenientul principal

În ce moment poate interveni în proces intervenientul principal?
a) până la închiderea dezbaterilor judiciare în primă instanţă;
b) cu acordul părţilor în instanţa de recurs;
c) în orice instanţă până la închiderea dezbaterilor judiciare.

19. Împuternicirile reprezentantului în judecată

Indicaţi împuternicirile reprezentantului care trebuie expres prevăzute în procură, sub
sancţiunea nulităţii:
a) De a cere recuzarea judecătorului;
b) De a cere strămutarea pricinii la o altă instanţă de judecată,
c) De a ataca hotărârea judecătorească.

20. Încetarea procedurii de executare

În ce cazuri executorul judecătoresc este în drept să refuze intentarea procedurii de
executare?
a) Locul de aflare a debitorului nu este cunoscut;
b) Titlul executoriu a fost prezentat la expirarea a 3 ani de la data rămânerii
hotărârii definitive;
c) Debitor – persoană juridică a fost reorganizat.

21. Înscrisurile
Se consideră înscris orice document, act, convenţie, contract, certificat, scrisoare de
afacere ori scrisoare personală, alt material expus în scris cu litere, cifre, semne grafice, precum
şi primit prin fax, poştă electronică ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt mod ce permite
citirea informaţiei care se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea cauzei şi care pot
confirma veridicitatea lor.
(2) Se consideră probă scrisă sentinţele, hotărîrile şi alte acte judecătoreşti, procesele-
verbale ale actelor procedurale, procesele-verbale ale şedinţelor judiciare, anexele (scheme,
proiecte, desene etc.) la procesele-verbale ale actelor procedurale.

22. Medierea judiciară

Medierea judiciară are loc în cazurile ce țin de:
a) litigiile care rezultă din răspunderea delictuală;
b) litigiile în materie de asigurare a căror valoare depășește 200000 de lei;
c) litigiile în care s-a pronunțat o hotărâre executorie de intentare a procedurii de
insolvabilitate.
(1) Medierea judiciară este o modalitate obligatorie de soluţionare amiabilă a pretenţiilor
adresate instanţei judecătorești, cu ajutorul şi sub conducerea acesteia, în cazurile ce ţin de:
a) protecţia consumatorilor;
b) litigiile de familie;
c) litigiile privind dreptul de proprietate asupra bunurilor între persoane fizice şi/sau
juridice de drept privat;
d) litigiile de muncă;
e) litigiile care rezultă din răspunderea delictuală;
 f) litigiile succesorale;
g) alte litigii civile a căror valoare este sub 200 000 de lei, cu excepţia litigiilor în care s-a
pronunţat o hotărîre executorie de intentare a procedurii de insolvabilitate.

23. Participanții la proces

Participanţii la proces şi alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăţi ori interese
legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în
condiţiile legii.

24. Participarea procurorului la judecarea cauzelor civile

În ce cazuri proprucorul participă la procesul civil?
a) depunerea concluziilor în cazurile prevăzute de lege
b) înaintarea din oficiul a acțiunii în judecată în intereslele persoanelor incapabile
c) înaintarea din oficiu a acțiunii, în toate cazurile în care din motive întemeiate persoana
nu poate să-și aprere drepturile

25. Pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare

Pregătirea cauzei pentru dezbatere judiciară :
a) Nu este o fază obligatorie a procesului civil;
b) Este o fază obligatorie pentru orice cauză civilă;
c) Este obligatorie doar pentru cauzele civile complicate.

26. Procedura de declarare a insolvabilității

Cererea de declarare a insolvabilităţii se depune la judecătoria competentă în
conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale altor legi. Cererea de declarare a
insolvabilităţii se depune la judecătoria competentă în conformitate cu prevederile prezentului
cod şi ale altor legi.

27. Procedura în acțiunile posesorii

În procedura privind acţiunile posesorii se judecă acţiunile prin care se apără posesia în
temeiul art.308–311 din Codul civil (acţiunile posesorii). Audierea persoanei fizice Audierea
persoanei fizice la locul aflării, Efectuarea constatărilor Examinarea cererii în fond etc.
(2) Acţiunile posesorii se judecă în instanţă conform regulilor generale de examinare a
acţiunilor civile, cu excepţiile stabilite de dispoziţiile prezentului capitol.

28. Procedura în cauzele de contestare a hotărârilor arbitrale

Indicaţi temeiul pentru desfiinţarea hotărârii arbitrale:
a) A fost aplicată legea care nu trebuia să fie aplicată;
b) Hotărârea arbitrală nu este motivată;
c) Partea împotriva căreia a fost pronunţată hotărârea nu a fost legal citată despre
desemnarea arbitrilor.

29. Procedura în ordonanță

Ce categorii de pricini sunt judecate în ordinea procedurii în ordonanţă?
a) revendicarea unui bun imobil;
b) încasarea datoriei în baza unui contract încheiat în formă simplă scrisă, iar legea
nu dispune altfel;
c) acceptarea unei succesiuni şi locul ei de deschidere.

30. Procedura specială

Ce fapte cu valoarea juridical pot fi constatate în ordinea procedurii special?
 a) întreținerea persoanei
b) nulitatea unui act juridic
c) apartenența livretului militar la o persoană, a cărei nume indicat în livret nu concide cu
numele din buletinul de identitate.
Sau
Ce categorii de pricini sunt judecate în ordinea procedurii speciale?
a) reconstituirea procedurii judiciare pierdute;
b) declararea insolvabilității;
contestarea refuzului notarului de a îndeplini un act notarial.
Sau
Indicaţi procedura specială:
a) Procedura de reconstituire;
b) Procedura de declarare a insolvabilității;
c) Procedura contenciosului administrativ.

31. Repunerea în termen

Încheierea judecătorească prin care s-a făcut repunerea în termen:
b) Nu se supune recursului;
Cererea de repunere în termen se depune la instanţa judecătorească care efectuează actul
de procedură şi se examinează în şedinţă de judecată

32. Scoaterea cererii de pe rol

În ce cazuri cererea urmează a fi scoasă de pe rol?
a) renunțarea reclamantului la acțiune;
b) recunoașterea acțiunii de către pârât;
c) nerespectarea procedurii prealabile de soluționare a litigiului pe cale
extrajudiciară prevăzută de lege

33. Scutirile de taxă de stat

În ce pricini reclamanții sunt scutiți prin lege de plata taxei de stat?
a) Cetățenii străini în pricinile cu privire la încuviințarea adopției
b) Pricinile în materia de contenciosul administrativ
c) Pricinile de apărare a onoarei și demnității

34. Stabilirea termenului pentru judecarea cauzei

Termenul de judecată se stabileşte astfel încît, de la primirea citaţiei, pîrîtul să aibă la
dispoziţie cel puţin 15 zile pentru a-şi pregăti apărarea, iar în procese urgente, cel puţin 5 zile.
Dacă părţile declară că sînt pregătite pentru examinarea cauzei în fond, instanța dispune
examinarea ei în prima zi de prezentare.

35. Suspendarea executării silite

În ce cazuri executorul judecătoresc este obligat să suspende executarea silită?
a) Debitorul se află într-o delegaţie de serviciu îndelungată;
b) Debitorul a pierdut capacitatea de exerciţiu;
c) Depunerea unei cereri împotriva executorului judecătoresc.

36. Suspendarea procesului

În ce cazuri procesul poate fi suspendat?
a) pe parcursul procesului s-a constatat, că pârâtul este încadrat în serviciu militar
intern;
b) a fost ridicată excepția de ilegalitate;
c) reclamantul în procesul de reparare a prejudiciului cauzat sănătății a decedat.
 37. Temeiurile de încetare a procesului
Evidenţiaţi cazul în care procesul urmează a fi încetat:
a) Reţinerea pricinii spre judecare cu încălcarea normelor de competenţă generală;
b) Încheierea tranzacţiei de împăcare între intervenient principal şi pârât;
c) Recunoaşterea acţiunii de către pârât.

38. Temeiurile degrevării de probațiune

Faptele pe care instanţa le-a declarat unanim cunoscute (faptele de notorietate publică) nu
se cer a fi dovedite.
(2) Faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă
soluţionată anterior în instanţă de drept comun
Sentinţa pronunţată de instanţa judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă,

39. Temeiurile inadmisibilității recursului

Evidenţiaţi cazurile când cererea de recurs împotriva deciziilor instanţei de apel urmează
a fi recunoscută inadmisibilă:
a) Nu a fost achitată taxa de stat;
b) Cererea este înaintată de o persoană care nu este participant la proces, dar ale
cărui drepturi au fost lezate prin hotărârea judecătorească;
c) Recursul este depus pe motiv de interpretare eronată a legii.
40. Termenele de judecare a cauzelor civile
Termenul de judecată în procedura civilă se stabileşte astfel încât, de la primirea citaţiei,
pârâtul să aibă la dispoziţie:
a.) cel puţin 7 zile pentru a-şi pregăti apărarea ;
b.) cel puţin 15 zile pentru a-şi pregăti apărarea ;
c.) cel puţin 10 zile pentru a-şi pregăti apărarea.

Drept procesual penal

1. Acțiunea civilă în procesul penal

Când poate fi înaintată acţiunea civilă?
a) în orice moment de la pornirea procesului penal până la terminarea cercetării
judecătoreşti.
b) în orice moment până la pornirea procesului penal.
c) în orice moment de la pornirea procesului penal până la pronunţarea hotărârii
judecătoreşti.

2. Admisibilitatea în principiu a recursului

a) este examinată de către Instanţa ierarhic superioară în complet de 3 judecători

Decizia cu privire la inadmisibilitatea în principiu a recursului:

c) este irevocabilă.

3. Aducerea silită
Aducerea silită se efectuează în baza:
a) ordonanţe de aducere, eliberate de organul de urmărire penală, sau a încheierii
instanţei de judecată.

4. Apărătorul
 Apărătorul nu este în drept, fără consimţământul persoanei pe care o apără, să efectueze
următoarele acţiuni:
a) să-i fie compensate cheltuielile suportate în cauza penală de la persoana interesele
căreia le apără sau, în cazurile prevăzute de lege, din bugetul statului;
b) să o declare vinovată de săvârşirea infracţiunii;
c) să i se repare prejudiciul cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire
penală sau ale instanţei.
sau
Apărătorul nu poate fi asimilat cu:
a) persoana interesele căreia le apără şi cu caracterul cauzei penale care se
examinează cu participarea lui.
b) persoanele cu funcţie de răspundere.
c) organele de stat.

5. Cauțiunea
În ce cazuri cauţiunea se restituie?
a) lipsesc motivele privării în continuare a persoanei de libertate;
b) judecătorul de instrucțiune sau instanța constată că nu mai există temeiurile
care au justificat aplicarea măsurii preventive;
c) se dispune suspendarea procesului penal

6. Cercetarea judecătorească
În cadrul cercetării judecătoreşti, în primul rînd se cercetează probele prezentate de către
partea acuzării.

7. Cererea de strămutare și efectele ei

Cererea de strămutare se adresează Curţii Supreme de Justiţie:
a) pînă la finalizarea cercetării judecătoreşti.
b) pînă la începerea cercetării judecătoreşti şi trebuie motivată.
c) După începerea susţinerilor verbale, argumentată în modul corespunzător.
8. Colectarea mostrelor pentru cercetare comparativă

Organul de urmărire penală este în drept să colecteze mostre care reflectă particularităţile
omului viu, cadavrului, animalului, substanţei, obiectului dacă investigarea lor are importanţă
pentru cauza penală.
(2) Organul de urmărire penală este în drept să colecteze mostre de la bănuit şi învinuit.

9. Competența instanței judecătorești

Judecătoria judecă în primă instanţă cauzele penale privind infracţiunile prevăzute de
Partea specială a Codului penal, cu excepţia celor prevăzute la art. 39 alin. (1), demersurile şi
plîngerile împotriva hotărîrilor şi acţiunilor procurorului, ale organului de urmărire penală şi ale
organului care exercită activitate specială de investigaţii, precum şi examinează chestiunile
legate de executarea sentinţei şi alte chestiuni date prin lege în competenţa sa.

10. Competența teritorială în materie penală

Cauza penală se judecă de instanţa în raza teritorială a căreia a fost săvîrşită infracţiunea.
Dacă infracţiunea este continuă sau prelungită, cauza se judecă de instanţa în raza teritorială a
căreia s-a consumat ori a fost curmată infracţiunea.
(2) Dacă este imposibil de a constata locul unde a fost săvîrşită infracţiunea, cauza se
judecă de instanţa în raza teritorială a căreia a fost terminată urmărirea penală.
(3) Cauza penală asupra infracţiunilor săvîrşite în afara hotarelor ţării sau pe o navă se
judecă de către instanţa în raza teritorială a căreia se afla ultimul loc permanent de trai al
inculpatului sau, dacă acesta nu este cunoscut - în raza teritorială a căreia a fost terminată
urmărirea penală.
(4) Demersurile cu privire la aplicarea măsurilor procesuale de constrîngere și autorizarea
măsurilor supuse controlului judiciar se examinează de instanța din circumscripția teritorială a
procuraturii care conduce sau exercită urmărirea penală.

11. Conflictul de competență

Conflictul de competenţă între două sau mai multe organe judiciare referitor la judecarea
aceleiaşi cauze se soluţionează de :
a) instanţa ierarhic superioară comună.
b) Curtea Supremă de Justiţie.
c) Plenul Curţii Supreme de Justiţie.
12. Constatarea tehnico - științifică și medico-legală
Rezultatele constatării tehnico-ştiinţifice sau medico-legale:
a) se consemnează într-un raport.

13. Declarațiile
Declaraţii sunt:
a) informaţiile orale sau scrise, date în cadrul procesului penal de către persoană şi
care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei.
b) informaţiile scrise, date în cadrul procesului penal.
c) datele orale furnizate în cadrul procesului penal de către cei audiaţi.

14. Delict flagrant

delict flagrant – infracţiune descoperită în momentul săvîrşirii ei sau înainte ca efectele ei
să se fi consumat;

15. Desfășurarea procesului penal în termen rezonabil

Criteriu de apreciere a termenului rezonabil de soluţionare a cauzei penale este:
a) comportamentul părţilor la proces, şi gravitatea şi volumul dosarului.
b) complexitatea cazului, comportamentul părţilor la proces, conduita organului de
urmărire penală şi a instanţei de judecată, importanţa procesului pentru cel interesat şi
vîrsta de pîna la 18 ani a victimei.
c) complexitatea cazului şi a instanţei de judecată.

16. Dezbaterile judiciare și ultimul cuvânt al inculpatului

După terminarea cercetării judecătoreşti, preşedintele şedinţei de judecată anunţă
dezbaterile judiciare.
 (2) Dezbaterile judiciare constau din cuvîntările procurorului, părţii vătămate, părţii
civile, părţii civilmente responsabile, apărătorului şi inculpatului cînd apărătorul nu participă la
cauza dată sau dacă inculpatul cere cuvîntul. Dacă există mai mulţi reprezentanţi ai părţilor,
ordinea cuvîntărilor lor o stabileşte instanţa.

17. Efectuarea expertizei judiciare

În ce cazuri expertiza se dispune şi se efectuează în mod obligatoriu?
a) la cererea părţilor de către instanţa de judecată.
b) la cererea părţilor, de către organul de urmărire penală sau de către instanţa de
judecată, precum şi din oficiu de către organul de urmărire penală
 c) la cererea părţilor, de către organul de urmărire penală sau de către instanţa de
judecată.
Altă variantă:
a) gradului de gravitate a vătămărilor integrării corporale;
b) stării psihice și fizică a persoanelor audiate;
c) cauzei morții.

18. Grefierul ședinței de judecată

Apelul părţilor şi al celorlalte persoane care vor participa la şedinţa de judecată se face de
către:
a) preşedintele şedinţei de judecată.
b) grefierul şedinţei de judecată.
c) procuror.

19. Independența judecătorilor și supunerea lor numai legii

La înfăptuirea justiţiei în cauzele penale, judecătorii sînt independenţi şi se supun numai
legii. Judecătorii judecă cauzele penale pe baza legii şi în condiţii care exclud orice presiune
asupra lor.
(2) Judecătorul judecă materialele şi cauzele penale conform legii şi propriei convingeri
bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectiv

20. Infracțiune de audiență:

infracţiune de audienţă – faptă penală săvîrşită în cursul şedinţei de judecată;

21. Începerea urmăririi penale

Prin ce act procedural are loc începerea urmăririi penale?
a) proces-verbal al organului de urmărire penală;
b) prin rezoluția organului de urmărire penală;
c) prin ordonanță emise de către procuror sau de către organul de urmărire
penală, confirmată de către procuror.

22. Încetarea urmăririi penale

Urmărirea penală încetează:
a) La împăcarea părţii vătămate cu inculpatul
b) La împăcarea părţii vătămate cu bănuitul, învinuitul.
c) La împăcarea părţii vătămate cu inculpatul, condamnatul

23. Încheierile instanței judecătorești

Toate chestiunile care apar în timpul judecării cauzei se soluţionează prin încheiere a
instanţei de judecată.
 (2) Încheierile privind măsurile preventive, de ocrotire şi asiguratorii, recuzările,
declinarea de competenţă, strămutarea cauzei, dispunerea expertizei judiciare, precum şi
încheierile interlocutorii, se adoptă sub formă de documente aparte şi se semnează de judecător
sau, după caz, de toţi judecătorii din completul de judecată.
 (3) Încheierile instanţei asupra celorlalte chestiuni se includ în procesul-verbal al şedinţei
de judecată.
 (4) Încheierile date pe parcursul judecării cauzei se pronunţă publi

24. Măsurile preventive

Actul prin care se aplică măsura preventivă este:
a) demersul organului de urmărire penală.
 b) ordonanţă motivată a procurorului.
c) Sentinţa instanţei de judecată.
25. Ordonanțele organului de urmărire penală
prin ordonanţă, dispune asupra acţiunilor sau măsurilor procesuale în condiţiile
prezentului cod. Fiecare dintre acţiunile sau măsurile procesuale dispuse de către organul de
urmărire penală se motivează, obligatoriu, în mod separat.
 (2) Ordonanţa trebuie să fie motivată şi să cuprindă: data şi locul întocmirii, numele,
prenumele şi calitatea persoanei care o întocmeşte, cauza la care se referă, obiectul acţiunii sau
măsurii procesuale, temeiul legal al acesteia şi semnătura celui care a întocmit-o. Ordonanţa
nesemnată de persoana care a întocmit-o nu are putere juridică şi se consideră nulă. Dacă organul
de urmărire penală consideră că este cazul să fie luate anumite măsuri, face propuneri motivate
în ordonanţă.

26. Persoanele prezente la efectuarea percheziției sau ridicării de obiecte și documente

În caz de necesitate, la efectuarea percheziţiei sau ridicării de obiecte şi documente poate

participa interpretul sau specialistul.
(2) La efectuarea percheziţiei sau ridicării de obiecte şi documente trebuie să fie asigurată
prezenţa persoanei la care se face percheziţia sau ridicarea ori a unor membri adulţi ai familiei
acesteia, ori a celor care reprezintă interesele persoanei în cauză. Dacă prezenţa acestor persoane
este imposibilă, se invită reprezentantul autorităţii executive a administraţiei publice locale.
(3) Ridicarea de obiecte şi documente sau percheziţia în încăperile instituţiilor,
întreprinderilor, organizaţiilor şi unităţilor militare se efectuează în prezenţa reprezentantului
respectiv.
(4) Persoanele la care se efectuează percheziţia sau ridicarea de obiecte şi documente,
precum şi specialiştii, interpreţii, reprezentanţii, apărătorii, au dreptul să asiste la toate acţiunile
organului de urmărire penală şi să facă în legătură cu aceasta obiecţii şi declaraţii care vor fi
consemnate în procesul-verbal.

27. Procedura efectuării percheziției sau ridicării de obiecte și documente

“(1) Este interzis de a efectua ridicări de obiecte şi documente sau de a face percheziţii în
timpul nopţii, cu excepţia cazurilor de delict flagrant.
(2) În baza ordonanţei de efectuare a percheziţiei sau a ridicării de obiecte şi documente
cu autorizaţia judecătorului de instrucţie, persoana care efectuează urmărirea penală este în drept
să intre în domiciliu sau în alte încăperi.
(3) Până la începerea percheziţiei sau ridicării de obiecte şi documente, reprezentantul
organului de urmărire penală este obligat să înmâneze, sub semnătură, persoanei la care se face
percheziţia sau ridicarea copia de pe ordonanţa respectivă. Ordonanţa trebuie să conţină, pe lângă
datele prevăzute la art. 255, date cu privire la obiectele sau documentele căutate.
(4) La ridicarea de obiecte şi documente, după prezentarea ordonanţei, reprezentantul
organului de urmărire penală cere să i se predea obiectele sau documentele care urmează a fi
ridicate, iar în caz de refuz, procedează la ridicarea lor forţată. Dacă obiectele sau documentele
ce urmează a fi ridicate lipsesc la locul indicat în ordonanţă, persoana care efectuează urmărirea
penală este în drept să facă percheziţie. Rezultatul percheziţiei urmează a fi prezentat, pentru
verificare, judecătorului de instrucţie în termen de 24 de ore, în conformitate cu prevederile
prezentului cod.

28. Procedura în cauzele privind minorii

Urmărirea penală şi judecarea cauzelor privind minorii, precum şi punerea în executare a
hotărîrilor judecătoreşti privind minorii, se fac potrivit procedurii obişnuite, cu completările şi
derogările din prezentul capitol.
  (3) Şedinţa de judecare a cauzei în privinţa minorului, de regulă, nu este publică.
 29. Procedura privind acordul de recunoaștere a vinovăției
Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o tranzacţie încheiată între procurorul şi
învinuit sau, după caz, inculpat, care şi-a dat consimţămîntul de a-şi recunoaşte vina în schimbul
unei pedepse reduse.
 (2) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se întocmeşte în scris, cu participarea
obligatorie a apărătorului, învinuitului sau inculpatului în cazul tuturor infracţiunilor prevăzute în
Partea specială a Codului penal, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 135 şi 135 1din Codul
penal.

30. Procedura soluționării cererii de recuzare și a declarației de abținere

La soluţionarea recuzării sau abţinerii judecătorilor dintr-un complet format din 3 sau 5
judecători, judecătorii nerecuzaţi din acest complet pot fi incluşi în noul complet de judecată.

31. Publicitatea ședinței de judecată

Şedinţa de judecată este publică, cu excepţia cazurilor prevăzute în art.18. La şedinţa
publică poate fi prezentă orice persoană, cu excepţia minorilor sub vîrsta de 16 ani şi a
persoanelor înarmate.

32. Punerea sub învinuire

Ce act întocmeşte organul de urmărire penală pentru a propune punerea unei persoane sub
învinuire : a) Un proces-verbal.
b) Un demers.
c) Un raport cu propunerea de a pune persoana respectivă sub învinuire.

33. Recursul împotriva hotărârilor judecătorești pentru care

Recursurile împotriva hotărârilor judecătoreşti, care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu
apel sunt judecate de către:
a) de către Curtea de Apel ca instanţă de recurs.
b) de către Curtea Supremă de Justiţie.
c) de către Curtea de Apel ca instanţă de apel.

34. Revizuirea procesului penal

Hotărîrile judecătoreşti irevocabile pot fi supuse revizuirii atît cu privire la latura penală,
cît şi cu privire la latura civilă.

35. Schimbarea completului de judecată

După începerea cercetării judecătoreşti, orice schimbare intervenită în completul de
judecată impune reluarea de la început a cercetării judecătoreşti.
(3) În cazul în care cauza se judecă în fond de un complet format din 3 judecători şi unul
din aceştia nu poate participa în continuare la judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată,
deces sau din motivul eliberării din funcţie în condiţiile legii, acest judecător este înlocuit de un
alt judecător şi cauza se judecă în continuare.

36. Sesizarea organului de urmărire penală

Organul de urmărire penală poate fi sesizat despre săvîrşirea sau pregătirea pentru
săvîrşirea unei infracţiuni prevăzute de Codul penal prin:
1) plîngere;
2) denunţ;
3) autodenunţ;
31) proces-verbal cu privire la constatarea infracţiunii, întocmit de organele de constatare
prevăzute la art. 273 alin. (1) din prezentul cod;
 4) depistarea nemijlocit de către organul de urmărire penală sau procuror a bănuielii
rezonabile cu privire la săvîrşirea unei infracţiuni;
5) raportul de audit al Curții de Conturi și documentele aferente acestuia.

37. Temeiurile pentru efectuarea percheziției

Percheziţiile, cercetările domiciliului pot fi ordonate şi efectuate:
în baza unui mandat judiciar, cu excepţia cazurilor şi modului prevăzute de cod
38. Terminarea urmăririi penale
Urmărirea penală încetează:
a) La împăcarea părţii vătămate cu inculpatul.
b) La împăcarea părţii vătămate cu bănuitul, învinuitul.
c) La împăcarea părţii vătămate cu inculpatul, condamnatul.

39. Trimiterea cauzei în judecată

40. Urmărirea vizuală

 Urmărirea vizuală reprezintă relevarea şi fixarea acţiunilor persoanei, a unor imobile, a
mijloacelor de transport şi a altor obiecte.

Drept administrativ/contravențional

1. Act administrativ
Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis
de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune
controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.

2. Actele Guvernului
Guvernul adoptă hotărîri, ordonanțe și dispoziții.

3. Arestul contravențional
Arestul contravenţional este o sancţiune contravenţională excepţională care constă în
privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotărîre judecătorească şi care se execută în
condiţiile prevăzute de Codul de executare.
            (2) Arestul contravenţional se aplică, de regulă, pentru săvîrşirea unei fapte care ameninţă
sau pune în pericol real sănătatea ori integritatea corporală a persoanei.
            (3) Arestul contravenţional poate fi aplicat şi în cazul neexecutării intenţionate a unei alte
sancţiuni contravenţionale.
            (4) Durata arestului contravenţional este de la 3 la 15 zile. În cazul concursului de
contravenţii sau al cumulului de hotărîri de sancţionare, pentru care, conform legii, se prevede în
calitate de sancţiune arestul contravenţional, instanţa de judecată poate aplica această sancţiune
pe un termen de pînă la 30 de zile.

4. Autoritățile competente să soluționeze cauzele contravenționale

Sînt competente să soluţioneze cauzele contravenţionale:
    a) instanţa de judecată;             b) procurorul;             c) comisia administrativă;            d)
agentul constatator (organele de specialitate specificate la art. 400–42312).

5. Calea extraordinară de atac

 Procedura de revizuire se deschide în favoarea contravenientului în termen de cel mult 6
luni din momentul apariţiei unuia dintre temeiurile prevăzute la alin.(2).

6. Calea ordinară de atac

Hotărîrile judecătoreşti contravenţionale pot fi atacate cu recurs.
Recursul împotriva hotărîrii judecătoreşti contravenţionale se declară în termen de 15 zile
de la data pronunțării hotărîrii judecătoreşti sau, pentru părțile care nu au fost prezente la şedința
de judecare a cauzei contravenționale, de la data înmînării copiei de pe hotărîrea judecătorească,
în condițiile art. 463 alin. (1).

7. Citarea
 În termen de 3 zile de la data intrării cauzei contravenţionale în instanţă, judecătorul
verifică competenţa şi, după caz:
            a) dispune remiterea după competenţă a dosarului cu privire la contravenţie;
            b) fixează data examinării cauzei contravenţionale, dispune citarea părţilor şi altor
participanţi la şedinţă, întreprinde alte acţiuni pentru buna ei desfăşurare.

8. Consiliul local (raional)

Pentru activitatea consiliului local și pentru deciziile acestuia pe care le-au votat,
consilierii:
a) răspund personal;
b) răspund solidar;
c) nu poartă răspundere.
Consiliul local (raional) poate fi dizolvat înainte de expirarea mandatului:
a) de către Parlament;
b) de către Președintele Republicii Moldova;
c) de către Guvern.

9. Constatarea faptei contravenționale

Constatarea faptei contravenţionale înseamnă activitatea, desfăşurată de agentul
constatator, de colectare şi de administrare a probelor privind existenţa contravenţiei, deciziei
privind examinarea contravenţiei în temeiul constatării agentului constatator sau procesului-
verbal cu privire la contravenţie, de aplicare a sancţiunii contravenţionale sau de trimitere, a
dosarului, după caz, funcționarului abilitat să examineze cauza contravențională, din cadrul
autorității din care face parte agentul constatator, în instanţa de judecată sau în alt organ spre
soluţionare.

10. Contestația împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei

contravenționale
Termenul de contestare a deciziei agentului constatator este de 15 zile de la data emiterii
acesteia sau, pentru părțile care nu au fost prezente la şedința de examinare a cauzei
contravenționale, de la data înmînării copiei de pe decizia respectivă în condițiile art. 447 1 alin.
(8).

11. Dreptul la apărare

În procesul contravenţional, autoritatea competentă să soluţioneze cauza contravenţională
este obligată să asigure părţilor şi altor participanţi la proces deplina exercitare a drepturilor
procesuale în condiţiile prezentului cod.
            (2) Pe parcursul procesului contravenţional, părţile au dreptul să fie asistate de un
apărător (avocat).
            (3) În momentul pornirii procesului contravenţional, autoritatea competentă să
soluţioneze cauza contravenţională este obligată să aducă la cunoştinţa persoanei pasibile de
răspundere contravenţională dreptul ei de a fi asistată de un apărător.
            (4) În cel mult 3 ore din momentul reţinerii, persoanei care este pasibilă de sancţiunea
arestului contravenţional şi nu are apărător ales i se desemnează, în modul stabilit de art. 167
alin. (11) din Codul de procedură penală, un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de
stat.

12. Durata reținerii și condițiile privării de libertate

Reţinerea nu poate depăşi 3 ore, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul articol.

13. Guvernul
Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în
Republica Moldova.
(2) Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea
generală a administrației publice.
(3) Guvernul este organ colegial, format din membrii Guvernului.

14. Înlăturarea răspunderii contravenționale

Înlăturarea răspunderii contravenţionale pentru fapta ce conţine elementele constitutive
ale contravenţiei are loc în cazul:
a) renunţării benevole la săvîrşirea contravenţiei;
       a1) stării de iresponsabilitate;
            b) contravenției neînsemnate sau al tentativei de contravenție neînsemnată;
            c) împăcării victimei cu făptuitorul;
            c1) încheierii tranzacţiei conform Legii cu privire la mediere;
            d) prescripţiei răspunderii contravenţionale;
            e) amnistiei;
f) constatării amiabile a accidentului rutier.

15. Judecarea cauzei contravenționale în instanță

 Cauza contravenţională se judecă în termen de 30 de zile de la data intrării dosarului în
instanţă.

16. Ordonanța Guvernului

În vederea realizării programului său de activitate, în conformitate cu prevederile
Constituției Republicii Moldova, Guvernul poate propune Parlamentului adoptarea unei legi
speciale de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul
legilor organice.
(2) Ordonanțele sînt acte normative cu putere de lege ordinară.
(3) Ordonanțele se adoptă în temeiul și în conformitate cu legea specială de abilitare
adoptată de Parlament.
(4) Ordonanțele se supun aprobării de către Parlament dacă legea specială de abilitare, în
temeiul căreia ordonanța a fost emisă, prevede acest fapt.

17. Prescripția răspunderii contravenționale

Termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an.

18. Președintele raionului

 Președintele raionului este:
a) ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat;
b) ales de către consiliul raional;
c) numit de către Guvern.

19. Proceduri simplificate de constatare și examinare a contravenției

În cazul depistării unei fapte ce constituie contravenţie, agentul constatator nu încheie
proces-verbal cu privire la contravenţie dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
            a) contravenţia poate fi constatată în temeiul constatărilor personale ale agentului
constatator şi nu necesită acumulare de probe;
            b) persoana acceptă constatările agentului constatator, ca fiind suficiente pentru
demonstrarea vinovăţiei, şi recunoaşte săvîrşirea contravenţiei;
            c) examinarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii ţin de competenţa agentului
constatator;
            d) contravenţia nu este pasibilă de sancţiunea confiscării bunurilor în conformitate cu
art.4397.

20. Trimiterea spre executare a hotărârii judecătorești

            (2) În termen de 10 zile de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti,
preşedintele instanţei trimite dispoziţia de executare a hotărîrii, împreună cu o copie de pe
hotărîrea definitivă, organului (persoanei) responsabil de punerea în executare a hotărîrii
conform prevederilor legislaţiei de executare. În cazul în care cauza a fost judecată cu recurs, la
copia de pe hotărîre se anexează copia de pe decizia instanţei de recurs.