Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CRAIOVA,
-2024-
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE,ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE
CRAIOVA
REFERAT
CRAIOVA,
-2024-
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 1 Noţiunea şi felurile de competenţă jurisdicţională
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 1 Noţiunea şi felurile de competenţă jurisdicţională
Dacă pricina civilă este de competenţa instanţelor judecătoreşti, persoana interesată trebuie
să cunoască la care dintre numeroasele instanţe judiciare ce există în cadrul organizării
judecătoreşti a R. M. urmează a se adresa cu cererea sa.
Aceasta se impune, deoarece, cu excepţia Curții Supreme de Justiție care are competenţă
teritorială pe întreaga Republică, celelalte instanţe (judecătoriile şi Curţile de Apel) mai multe
la număr şi organizate în majoritatea cazurilor după principiul organizării teritorial –
administrative au o competenţă limitată la circumscripţia teritorială a unităţii administrative.
Această alegere se face prin aplicarea regulilor de competenţă jurisdicţională, care este
reglementată de o totalitate de norme juridice procesual civile de două feluri:
norme de competenţă jurisdicţională materială (de gen);
norme de competenţă jurisdicţională teritorială (de loc).
Competenţa jurisdicţională materială reprezintă aptitudinea recunoscută de lege unei
instanţe judecătoreşti de un anumit grad de a examina şi soluţiona o anumită cauză civilă. Prin
normele de competenţă jurisdicţională materială se delimitează sfera de activitate a instanţelor
judecătoreşti de grad diferit adică pe linia lor ierarhică.
Competenţa jurisdicţională teritorială reprezintă aptitudinea recunoscută de lege unei
instanțe judecătorești de același grad de a examina şi soluţiona o anumită cauză civilă. Prin
normele de competenţă jurisdicţională teritorială se delimitează sfera de activitate a
instanţelor judecătoreşti de acelaşi grad.
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 2. Competenţa jurisdicţională materială
Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimţământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de
către o instanţă în a cărei competenţă este dată prin lege pricina respectivă.
Instanţa ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o pricină de la instanţa
ierarhic inferioară la alta ori să o preia spre judecare, cu excepţia cazului în care completul de
judecată în instanţa respectivă nu poate fi legal constituit.
Instanţele judecătorești judecă toate pricinile civile cu participarea persoanelor fizice,
persoanelor juridice și autorităților publice privind apărarea drepturilor, libertăţilor și
intereselor legitime încălcate sau contestate, pricini pentru care legea nu prevede competența
altor organe.
Instanțele judecătorești judecă pricinile cu participarea organizaţiilor şi cetăţenilor din
RM, a cetăţenilor străini, apatrizilor, organizaţiilor străine, organizaţiilor cu capital străin,
organismelor internaţionale, dacă prin lege sau prin tratatele internaţionale la care R. M. este
parte, nu este stabilită competenţa instanţelor judecătoreşti străine sau a altor organe.
Competenţa judecătoriilor. Judecătoriile examinează şi soluționează în fond toate
pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel.
Competenţa Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie. Judecătoria Comercială de
Circumscripţie judecă în primă instanţă:
- contestarea, în condiţiile legii, a hotărîrilor arbitrale;
- eliberarea titlurilor de executare silită a hotărîrilor arbitrale;
- pricinile privind reorganizarea sau dizolvarea persoanelor juridice;
- pricinile privind apărarea reputaţiei profesionale în activitatea de întreprinzător şi în
activitatea economică.
În cazul în care pretenţii legate între ele sunt examinate de mai multe instanţe
judecătoreşti în acelaşi timp, acestea urmează a fi conexate, la cerere, printr-o încheiere şi
examinate de către prima judecătorie sesizată. Judecătoriile sesizate ulterior vor strămuta
pretenţiile la prima judecătoria mai întâi sesizată printr-o încheiere ce poate fi atacată cu
recurs.
În cazul în care cererea de chemare în judecată conţine mai multe pretenţii conexe, unele
dintre ele fiind de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, iar altele de competenţa
unei instanţe specializate, toate pretenţiile se vor examina de către instanţa de drept comun
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 4. Conflictul de competenţă. Procedura strămutării pricinii la
o altă instanţă de judecată
impunerii angajamentului scris a obligaţiei de a nu părăsi localitatea ori prin aplicarea ilegală
a sancțiunii administrative a arestului pot fi intentate şi la instanța de la domiciliul
reclamantului;
acţiunile pentru repararea daunei cauzate prin vătămare a integrităţii corporale sau prin
altă vătămare a sănătăţii sau prin deces pot fi intentate şi la instanţa domiciliului
reclamantului ori la instanţa locului de cauzare a daunei;
acţiunile pentru repararea daunei cauzate bunurilor unei persoane fizice sau unei
organizații pot fi intentate şi la locul de cauzare a daunei;
acţiunea în apărarea drepturilor consumatorului poate fi intentată şi în instanţa de la
domiciliul reclamantului sau în instanţa de la locul încheierii sau executării contractului;
acțiunea ce ține de încasarea datoriei scadente din contractul încheiat între agenții
economici poate fi intentată și în instanța de la sediul reclamantului;
acţiunea împotriva pârâtului care este o organizaţie sau un cetăţean al RM cu sediul ori cu
domiciliul pe teritoriul unui altui stat poate fi intentată şi în instanţa de la sediul ori domiciliul
reclamantului sau în instanţa de la locul de aflare a bunurilor pârâtului pe teritoriul RM;
acţiunile în materie de asigurare se pot depune în instanţa de la domiciliul asiguratului, de
la locul aflării bunurilor sau de la locul accidentului;
c) competenţa jurisdicţională teritorială excepţională. Art. 40 CPC investeşte în
exclusivitate instanţele competente de soluţionarea pricinilor enumerate:
acţiunile privitoare la dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, fâșiilor forestiere,
plantațiilor perene, resurselor acvatice izolate, asupra unor case, încăperi, construcții sau altor
obiective fixate de pământ, precum și la ridicarea sechestrului pus pe bunuri sunt de
competenţa instanţei locului unde se află bunurile. Dacă bunurile ce constituie obiectul
acțiunii sunt situate în circumscripția mai multor instanțe, cererea se depune în orice instanță
în a cărei rază teritorială se află o parte din bunuri;
acţiunea în reparaţie a prejudiciului cauzat mediului înconjurător se intentează împotriva
proprietarilor (posesorilor) de utilaje la instanța de la locul instalării utilajului, cu excepţia
cazurilor când acesta este instalat în străinătate;
acţiunea privind tezaurul statului este de competenţa instanţei de la reşedinţa organului
împuternicit să reprezinte vistieria statului în litigiul respectiv;
cererile acţionarilor se depun în instanţa de la sediul societăţii lor;
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 4. Conflictul de competenţă. Procedura strămutării pricinii la
o altă instanţă de judecată