1.

Conventii internationale ca izvoare de dr procesual civil

- Conventia privind procedura civila, Haga 1954, ratifica in Rom. 1971
- Conventia europeana a dr omului, adoptata de statele member al Consilului Europei 195, ratificata in Rom.
1994.
- Conventia asupra competentei si e!ecutarii "ot in materie vivila si comerciala, #ru!elles 19$%
- &actul international privind dr civile si politice, ratificat in 1974 de Rom.
- Conventia privind notificarea si comunicarea in strainatate a actelor 'uridice si e!tra'uridice vin materie
civila sau comerciala, Haga 19$5.
- Conventia privind obtinerea de probe in strainatate in materie civila sau vomerciala, Haga 197.
- Conventia privind facilitate accesului international la 'ustitie, Haga 19%. etc
2. Jurisprudenta Curtii Constitutionale ca izvor de dr procesula civil
( alta problema incidenta in material i)voarelor procedurii civile este determ de puterea solutiilor
oferite de Curtea Constitutionala, c"iar daca aceasta nu face parte din sistemul instantelor 'udec, solutiile
pronuntate in materie constitutional avand valoare legala pentru viitor. &rincipiul 'ura novit curia conduce si el
la respectarea 'urisprudentei Curtii Const , 'udecatorul fiind pre)umat ca stie dreptul, iar acesta implicit
modificat prin deci)ia Curtii
3. Jurisprudenta Curtii Europene a dr Omului ca izvor de dr procesula civil
- a devenit un stimulent active pt instantele interne, care sunt interesate sa pronunte solutii care sa nu
poata fi desfiintate de Curte. *stfel se ia in considerare 'urisprudenta Curtii in cadrul fiecarui process care are
legatura cu o solutie de'a pronuntata de aceasta si care ar putea oferi o anumita re)olvare ca)ului dat, avand in
vedere analogia situatiei. +n literature de specialitate se vorbeste despre un asa-)is bloc de conventionalitate
constituit din dispo)itiile conventiei, din protocoalele sale si dfin 'urisprudenta Curtii Europene. ,urisprudenta
Curtii este direct aplicabila in sistemul roman de dr, avand forta constitutioanala si supralegislativa.
4. Obiceiul ca izvor de dr procesual civil
- dat fiind caracterul imperativ al normelor procedurale si necesitatea prevederii e!acte a dispo)itiilor de
forma necesare pentru derularea procesului, importanta organi)arii 'ustitiei, ca serviciu public, cutuma nu
poate fi primita in randul i)voarelor formale ale dr pc.
5. Normele de organizare juridica. Notiune
-orme de organi)are 'udecatoreasca . reglementea)a instantele 'udecatoresti, din punct de vedere al
organi)arii si functionarii acestora, compunerea si functionarea instantelor de 'udecata din punct de vedere
conceptual, cat si in ceea ce priveste organi)area efectiva in teritoriu a instantelor preva)ute ca atare de /egea
speciala organica, statutul magistratilor si principalele organe indrituite sa urmareasca activitatea acestora,
compunerea completelor de 'udecata si anumite incidente procedural care pot sa aparape parcursul procesului
in legatura cu compunerea instantei. Reglementea)a si organi)area si functionarea 0inisterului &ublic.
(rgani)area si functionarea instantelor 'udecatoresti este reglementata in principal de norme
imperative, care se integrea)a in legile organice.
. Normele de competenta. Notiune
-orme de competenta . reglementea)a in primul rand atributiile instantelor 'udecatoresti in raport cu
atributiile altor organe cu activitate 'urisdictionala, iar in cadrul acestei competente generale a instantelor
'udecatoresti prevad cum sunt reparti)ate pricinile intre instantele de grad diferit, respective intre intantele
egale in grad.
!. Normele de procedura propriu"zisa. Notiune
-orme de procedura propriu-)isa . arata cum trebuie sa se desfasoare procesul civil si cum se
reali)ea)a e!ecutarea "otararilor 'udecatoresti sau a altor titluri e!ecutorii.
#. $rincipiile aplicarii legii procesuale in timp. Enumerate
- principiul legalitatii
- principiul egalitatii
- principiul dr la un process ec"itabil, in termen optim si previ)ibil
- principiul copnsacart de art $ din Conventia europeana a dr omului
- procedura contestatiei privind tergiversarea procesului
- principiul disponibilitatii
- rolul 'udec in procesul civil
- principiul contradictorialitatii
- principiul dr la aparere
- principiul publicitatii
- principiul oralitatii
- principiul derularii procedurii in limba romana
- principiul continuitatii
- principiul nemi'locirii
- buna credinta in e!ercitarea dr procedural si obligatia de a respecta dispo)itiile instantei
%. &plicarea legii procesuale asupra persoanelor
/egea procesuala romana se aplica pe teritoriul Romaniei, asa cum este acesta definit de legile
speciale, si tuturor persoanelor care se afla pe acest teritoriu. Ea se aplica cetatenilor romani dar si celor straini
sau apatri)ilor aflati pe teritoriul tarii. /egea procesuala insa nu este susceptibila de a depasi granitele statului
roman, legea romana de drept international privat recunoscand aplicarea le! fori in functie de locul unde se
'udeca litigiul.
/egea procesuala romana se aplica si cetatenilor straini aflati pe teritoriul tarii sau cetatenilor Romania
cu domiciliul in strainatate, sub conditia ca punctul de legatura sa duca la aplicarea legii romane.
1'. (egimul national in procedura civila interna
*plicarea legii procesuale romane se va reali)a cu respectarea pricipiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a
regimului national aplicat cetatenilor straini. Coform acestei din urma reuli, strainii pers fi)ice sau 'uridice, au
in conditiile legii, in fata inst1antelor romane , aceleasi dr5 vsi abligatii procedural ca si pers fi)ice de
cetatenie romana si pers 'uridice romane. +mplinirea acestei reguli este conditionata de cerinta reciprocitatii. +n
ceea ce priveste misiunile diplomaticese ridica problema imunitatii 'urisdictie, care repre) o e!ceptie de la
principiul potrivit caruia orice pers este supusa 'urisdictiei statului pe teritoriul caruia se afla.*gentul
diplomatic va raspunde conf legii statului acreditat. +n consecinta misiunea diplomatica beneficia)a de
imunitate de 'urisdictie, pe care o poate invoca orcand in timpul procesului, fiind vorba despre o e!ceptie
absoluta, peremptorie si de fond.
11. Enumerati 3 cazuri in care instantele romane sunt e)clusiv competente* c+ Cartii a ,-- & NC$C
- acte de stare civila intocmite in Romania privind pers domiciliate in Romania si care sunt cetateni romani
sau apatri)i2
- incuviinta3rea3 adoptiei, daca cel care urmea)a a fi adoptat domicilia)a in Rom. 4i este cetatean roman sau
apatrid
- tutela si curatelsa unei pers cu domiciliul in Rom. Care este cetatean roman su apatrid
- punerea sub interdictie 'udec a unei persoane cu domiciliul in Rom.
12. Enumerati 3 cazuri in care instantele romane sunt e)clusiv competente* c+ ( CE nr 44.2''1.
- in ceea ce priveste valabilitatea inregistrarilor in registrele publice, instantele din statul membru pe teritoriul
caruia se pastrea)a registrul
- in ceea ce priveste e!ecutarea "ot,instantele din statul memebru pe teritorul caruia a fost sau urmea)a sa fie
e!ecutata "ot
- in ceea ce priveste valabilitater3a constituirii, nulitatea sau di)olvarea societatilor sau persoanelor 'uridice
care au sediul pe teritoriul unui stat membru ori valabilit3ate3a deci)iilor organelor acestor3a, instantele din
statul respectiv.
13. Competenta in material des+acerii casatoriei* con+ (egulamentului nr 22'1.2''3 al Consilului /E
Competenta de fond este stabilita pt instantele din statul membru pe teritoriul caruia se afla5 resedinta
obisnuita a sotilor sau ultima resedinta obisnuita a sotilor in conditiile in care unui dintre ei inca locuieste
acolo sau resedinta obisnuita a paratului, ori in ca) de cerere comuna, resedinta obisnutia a unuia dintre soti
sau resedinta obisnuita a reclamantului in ca)ul in care acesta a locuit acolo cel putin un an imediat inaintea
introducerii cererii, resedinta obisnuita a reclamantului in ca)ul in care acesta a locuit acolo cel putin $ luni
imediat inaintea introducerii cererii si in ca)ul in care acesta este resortisant al statului membru respectiv. 6e
asemenea este competenta instate din statul7 de cetatenie al celor 8 soti sau in ipote)a statelor in care punctual
de legatura este domiciliul, instant din statul de domiciliu al sotilor.
14. Conditii pozitive ale recunoasterii 0ot straine.
- "otarirea este definitiva, potrivit legii statului unde a fost pronuntata2
- instanta care a pronuntat-o a avut, potrivit legii mentionate, competenta sa 'udece procesul2
- e!ista reciprocitate in ce priveste efectele "otaririlor straine intre Romania si statul instantei care a pronuntat
"otarirea.
15. Conditii negative ale recunoasterii 0ot straine.
- instantele romane aveau comptenta e!clusive pt 'udecarea cau)ei2
- a fost incalcat dr la aparere2
- "ot poate face obiectul unei cai de atac in statul in care a fost pronuntata2
- este inconciliabila cu o "ot pronuntata anterior ei in strainatate si succeptibila de a fi recunoscuta in
Romania2
- "ot pronuntata intr-o materie in care persoanele nu dispun liber de dr lor a fost obtinuta cu scopul e!clusiv de
a sustragere cau)a incidentei legii aplicabile conform dr international privat roman2
- "otarirea incalca ordinea publica de drept international privat roman2
- procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o "otarire, c"iar nedefinitiva, a instantelor romane sau se
afla in curs de 'udecare in fata acestora la data sesi)arii instantei straine.
1. Conditii pozitive ale recunoasterii 0ot straine* C+ ( CE nr 44.2''1
( "ot pronuntata intr-un stat membru este recunoscuta in celelalte state member fara sa fie necesar sa
se recura la nicio procedura speciala.
1!. Conditii negative ale recunoasterii 0ot straine* C+ ( CE nr 44.2''1
Refu)ul recunoasterii este posibil daca5
- recunoasterea este vadit contrara ordinii publice a statului membru2
- actul de sesi)are a instantei sau un alt act ec"ivalent nu a fost comunicat sau notificat paratului care nu s-a
infatisat in timp util si intr-o maniera care sa-+ permita acestuia sa-si pregateasca aparare2
- paratul nu a introdus o actiune impotriva "ot atunci cand a avut posibilitatea sa o faca2
- acesta este ireconciliabilas cu o "ot pronuntata intr-un litigiu intre aceleasi parti in statul membru solicitat2
- aceasta este ireconciliabila cu o "ot pronuntata anterior intr-un alt stat membru sau inbtr-un stat tert intre
aceleasi parti intr-o cau)a avand acelasi obiect si aceeasi cau)a.
1#. $rocedura de solutionare a cererii de recunoastere a 0ot straine
/egea ofera 8 posibilitati procedurale pt recunoasterea "ot straine5
- calea principala . de competanta tribunalului 'udetean in circumscriptia caruia isi are sediu sau domiciliul
cel ce a refu)at recunoasterea. Cererea va fi insotita de copia "ot straine, de dovada caracterului definitive al
acestuia, de copia dove)ii de inmanare a citatiei si actul de sesi)are comunicat partii care a fost lipsa in instant
straina sau de orice alt act oficial. &rocedura se finali)ea)a printr-o "ot care admite sau respinge cererea de
recunoastere, in functie de cele mentionate anterior.
- calea incidentala . presupune sesi)area instantei romane cu un process, in care se vridica e!ceptia autoritatii
de lucru 'udecat a unei "ot straine, tin)and astfel la parali)area procesului in fata instantei romane. +nstanta
romana se va pronunta printr-o "ot, dupa urmarea tuturor regulilor si cerintelor aratae mai sus.
1%. E)e1uatur 2 notiune.
- este procedura 'udiciara prin care "ot 'udec straina este declarata e!ecutorie de catre instant statului pe
teritoriul caruia se va face e!ecutare.
2'. Competenta in materia e)e1uaturului.
Competenta solutionarii cererii apartine tribunalului in a carui ra)a teritoriala urmea)a sa se faca
e!ecutarea. &entru a fi declarata e!ecutorie "ot straina trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii positive sau
negative preva)ute de lege si pt recunoasterea "ot straine.
21. Conditii pentru e)e1uatur.
- instan9a statului emitent s: fi fost competent:2
- forma actului trebuie s: se supun: regulii locus regit actum2
- "ot:r;rea s: fie definitiv: <n statul unde a fost pronun9at:2
- s: e!iste reciprocitate <ntre Rom;nia =i statul <n care "ot:r;rea a fost pronun9at:.
22. Cai de atac impotriva 0ot de e)e1uatur.
Hot este supusa caii de atac, in termen de o luna de la data comunicarii acesteia, in fata instantei
superioare celei care a pronuntat-o, procedura fiind contradictorie.
23. $rincipiul legalitatii.
*cest principiu consta in faptul ca procesul se 'udeca in conformitate cu dispo)itiile legii, si anume5
- respectandu-se normele de drept material si procesual
- e!ercitandu-se caile de atac legale
- asigurandu-se legalitatea instantei.
Codul arata ca procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispo)itiile legii. >orma procedurala
este instituita tocmai in scopul disciplinarii conduitelor individuale, astfel ca nu se admite incalcarea acesteia
sau imaginarea unor forme nepreva)ute de norma.
24. $rincipiul egalitatii.
,ustitia se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele fara deosebire de rasa, nationalitate, de
origine etnica, de limba, religie, se!, de opinie sau de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
+n procesul civil, partilor le este garantata e!ercitarea drepturilor procesuale pe care le au, in mod egal
si fara nicio discriminare.
&rincipiul egalit:9ii par9ilor este un element esen9ial al dreptului la un proces ec"itabil. *cest principiu
impune fiec:rei p:r9i s: i se ofere posibilitatea re)onabil: de a-=i sus9ine cau): s: <n condi9ii care s: nu plase)e
<ntr-o situa9ie de net de)avanta' <n raport cu adversarul ei =i ca e!igenta ?egalit:9ii armelor@ <n sensul unui 'ust
ec"ilibru <ntre p:r9i are, <n principiu acela=i rol at;t <n procesel penale, c;t =i <n cele civile.
25. Contestatia privind tergiversarea procesului.
Contestatia privind tergiversarea procesului se formulea)a de regula in scris, putand fi facuta si verbal
in sedinta, si se depune la instant investita cu solutionarea procesului in legatura cu care se invoca
tergiversarea 'udecatii. Contestatia se urmea)a paralel cu solutinarea cau)ei, pe care nu o suspenda.
+nstanta se pronunta in termen de cel mult 5 )ile, fara citarea partilor, iar daca admite cererera
pronuntata o inc"eie nesupusa niciunei cai de atac, prin care ia de indata masurile necesare inlaturarii situatiei
care a provocat tergiversarea 'udecatii. Comunicarea inc"eierii catre contestator se face numai pentru
informare.
6aca dimpotriva constata contestatia ca neintemeiata, completul de 'udecata o va respinge prin inc"eiere,
susceptibila de a fi atacata cu plangere in termen de A )ile de la comunicare, care se depune la instant care
pronuntt inc"eierea, care la randul sau o va inainta instantei ierar"ic superioare spre solutionare. Cand
procesul se 'udeca la +CCsi , plangerea se solutionea)a de un alt complet al aceleiasi sectii. +nc"eierile prin
care se admite sau se respinge contestatia trebuie redactate in termen de 5 )ile de la pronuntare.
2. $rincipiul disponibilitatii. Continut
Bn con9inutul s:u acest principiu cuprinde urm:toarele drepturi5
a. (rice persoana se poate adresa 'ustitiei prin sesi)area instantei competente cu o cerere de c"emare in
'udecata, iar in ca)urile anume preva)ute de lege, sesi)area instantei poate fi facuta si de alte persoane sau
organe
b. Citularul cererii are posibilitatea de a determina limitele cererii de c"emare in 'udecata sau de a fi!a cadrul
procesual - pe cine c"eam: <n 'udecat: =i pentru ce. Reclamantul, p;r;tul sau alte persoane pot intra <n proces
ele singure. +nstan9a din oficiu nu poate introduce alte persoane <ntr-un proces.
c. 6reptul de a renun9a la 'udecat: sau la dreptul subiectiv dedus 'udeca9ii5
- act de dispo)i9ie pe care reclamantul <l poate face.
d. 6reptul de ac"iesare
&;r;tul poate s: se pre)inte <n instan9: =i s: recunoasc: preten9iile reclamantului.
- total2
- par9ial
e. >a)a finala a procesului, e!ecutarea silita, este la latitudinea celui care a obtinut titlu e!ecutoriu.
2!. $rincipiul disponibilitatii si limitele sale.
Citularul cererii are posibilitatea de a determina limitele cererii de c"emare in 'udecata sau de a fi!a
cadrul procesual - pe cine c"eam: <n 'udecat: =i pentru ce. &osibilitatea cadrului procesual apartine in
principal partilor in proces, prin utili)are unor institutii cum sunt5 c"emarea in 'udecata a altor persoane,
c"emarea in garantie, aratarea titularului dr etc.
Reclamantul, p;r;tul sau alte persoane pot intra <n proces ele singure. +nstan9a din oficiu nu poate
introduce alte persoane <ntr-un proces.
2#. $rincipiul disponibilitatii si rolul activ al judecatorului.
*tat in ceea ce priveste procesul civil, cat si cel penal se urmea)a dupa principiul rolului activ al
'udecatorului in aflarea adevarului, insa data fiind disponibilitatea in civil fata de oficialitate din penal
continutul principiului amintit sufera unele diferentieri.
,udecatorul este obligat sa aplice legea, sensul acestei notiuni raportandu-se atat la legea scrisa, cat si
la u)antele recunoscute ca i)voare de drept. Rolul 'udecatorului se manifesta inca din fa)a prealabila 'udecatii
cand primeste cererea de c"emare in 'udecata, inainte de constituirea dosarului. ,udecatorul indeplineste rolul
unui indrumator al partii in ceea ce priveste respectarea cerintelor legale referitoare la actul de sesi)are a
instantei.
&e parcursul procesului, rolul 'udecatorului consta in aceea ca5 staruie, in toate fa)ele procesuale,
pentru solutionarea amiabila a cau)ei, incearca impacarea partilor, dandu-le indrumarile necesare, asigura
respectarea principiilor procesului civil in special contradictorialitatii, prin acea ca este obligat ca orice
c"estiune sa o puna mai intai in dicutia partilor, cere partilor e!plicatii si lamuriri cu privire la situatia de fapt
dedusa 'udecatii, atributii care converg catre asigurarea principiului adevarului.
2%. O+icialitatea in procesual civil.
6esi sub aspectul posibilitatii 'udecatorului de a ordona anumite probe din oficiu, deoarece acestea
sunt necesare aflarii adevarului, principiul in discutie contra)ice disponibilitatea partilor, C.pr. civila prevede
ca 'udecatorul trebuie sa se re)ume la cadrul procesual civil stabilit de parti. &rin mi'locirea probelor subiectii
de drept pot stabili in fata instantelor 'udecatoresti faptele din care i)vorasc drepturile lor. +n lipsa probelor,
drepturile civile subiective nu pot fi valorificate, administrarea probelor fiind strins legata de reali)area regulii
de ba)a Da aflarii adevarului@.
3'. $rocedura acuzatoriala. Notiune.
&rocedura acu)atorial:, sau sistemul procedural reglat de principiul neintervenirii 'udec:torului, <=i are
originile <n concep9iile liberale ce spri'in: autonomia de voin9: a p:r9ilor, at;t la nivelul libert:9ii contractuale,
c;t =i recunosc;nd acestora totala libertate de a alege c;nd, cum =i <mpotriva cui trebuie s: se <ndrepte <n
c:utarea drept:9ii. +n ba)a aceluia=i principiu al ?contractului 'udiciar@, <n acest sistem p:r9ile sunt cele care
stabilesc soarta procesului, instan9a nefiind <ndrept:9it: s: modifice de la sine calitatea, obiectul, cau)a 'uridic:
a procesului, partea put;nd s: se desiste)e indiferent de cerin9ele de ordine public:. &:r9ilor, st:p;ne absolute
ale drepturilor lor =i fiind cele mai <n m:sur: s: decid: calea potrivit: pentru ap:rarea propriilor interese la un
moment sau altul nu trebuie s: li se suprapun: interven9ia autorit:9ii 'udec:tore=ti.
31. $rocedura inc0izitoriala. Notiune.
4istemul opus, cel al procedurii inc"i)itoriale ce consacr: 'udec:torului o putere de interven9ie
pronun9at:. 6e asemenea, procedura de tip inc"i)itorial permite 'udec:torului s: intervin: <n spri'inul p:r9ilor
lipsite de asisten9: 'udiciar:, oferind astfel =i =ansa - ine!istent:, altfel, <n mod teoretic <n sistemul acu)atorial
- ca "ot:r;rea s: releve adev:rul 'udiciar, iar nu s: se ba)e)e pe abilit:9ile mai mari ale unei din p:r9i de a
convinge 'udec:torul.
32. Continutul rolului activ al judecatorului.
&otrivit acestui principiu, instan9ele de 'udecat: au obliga9ia s: stabileasc: dac: actele procesuale de
dispo)i9ie ale p:r9ilor nu s-au f:cut <n vederea reali):rii unor scopuri ilicite, dac: p:r9ile au capacitate de
dispo)i9ie, precum =i dac: consim9:m;ntul a fost dat <n mod legal.
&lec;nd de la sarcina atribuit: instan9ei de 'udecat:, =i anume aceea de a solu9iona cau)a cu care a fost
investit:, re)ult: c:, func9ia esen9ial: a 'udec:torului este tocmai aceea de a 'udeca, de a stinge litigiul ivit
<ntre p:r9i, prin pronun9area "ot:r;rii. Hot:r;rea 'udec:toreasc: fiind actul final al 'udec:9ii, actul de dispo)i9ie
al instan9ei cu caracter 'urisdic9ional, trebuie s: e!prime adev:rul. 6escoperirea adev:rului nu ar fi posibil:,
dac:, printr-un sistem procesual s-ar inter)ice 'udec:torului s: st:ruie, prin mi'loace legale, <n vederea
l:muririi acelor fapte pe care p:r9ile au omis s: le dovedeasc: din diferite motive.
,udec:torul are un rol activ in cadrul procesului, rol care concreti)ea): in dreptul i obliga ia instan ei
de 'udecat: de a ordona dove)ile pe care le consider: utile in aflarea adev:rului in afara celor propuse de p:r i
si uneori c"iar <mpotriva sus inerii comune a p:r ilor.
(bliga9ia instan9ei este de a se pronun9a asupra obiectului cererii dedus: 'udec:9ii care constituie
garan9ia aplic:rii principiului disponibilit:9ii. ,udec:torul nu poate solu9iona un litigiu dec;t pe ba)a cererii
p:r9ii interesate =i numai <n limitele sesi):rii, principiul disponibilit:9ii cuprin);nd <n con9inutul s:u
prerogativa dreptului reclamantului de a determina limitele ac9iunii.
33. 3imitele rolului activ al judecatorului.
*rt. 88 alin $ din -C&C arata ca 'udecatorii "otorasc numai asupra obiectului cererii deduse 'udecatii,
ceea ce repre)inta o consacrare e!presa a principiului disponibilitatii ca limita a principiului rolului 'udec. &rin
urmare, de si are indreptatirea sa dispuna probe din oficiu, 'udec este tinut de limitele procesuale stabilite de
parti, astfel ca acestea se vor putea opune unui atare procedeu atunci cand considera ca probele dispuse tind sa
e!tinda cadrul procesual sau sa nu tina cont de cele e!puse in cererile lor.
34. Cali+icarea corecta a cererii.
&otrivit Codului, partile au obligatia de a e!pune situatia de fapt la care se refera pretentiile si apararile
lor in mod correct si complet, fara a denature sau omite faptele care le sunt cunoscute. +nsa, 'udec va da
calificarea corecta cererii formulate de catre parte, c"iasr daca nu poate trece peste obiectul cererii deduse
'udecatii. Calificarea nu are in vedere situatia in care partea insista asupra unui anumit temei de dr sau a unei
categ de cereri, ci incadrarea corecta in dr a cererii intitulara gresit, formulate de partea care nu a fcut aceste
preci)ari, in functie de situatia de fapt e!pusa.
35. Obligatia judec de a incerca impacarea partilor.
6esi codul nostru nu prevede o procedura prealabila de conciliere obligatorie in toate ca)urile, in
coroborare cu /egea nr 198E8$, re)ulta ca recurgerea la mediere se e!tinde,itr-o serie de cause in care
partile pot dispune de dr lor. +n aceasta situatie legea nu obliga efectiv la mediere, ceea ce este de altfel de
neatins, insa le impune sa se pre)inte la mediator pt acunoaste avanta'ele medierii.
3. 4+era de cuprindere a medierii in procesul civil.
0edierea ca modalitate de solutionare a conflictelor, pe cale amiabila, prin intermediul unei persoane
speciali)ate, pe ba)a liberului consimtamant al partilor, a fost reglementat in 8$. *ceasta procedura nu
poate fi e!tinsa si in cadrul cererilor care au ca obiect drepturile de care partile nu pot sa dispuna, ci numai
cereri asupra carora partile pot tran)actiona. 0edierea presupune un acord intre parti, supus conflictului unui
mediator profesionist.
3!. Contradictorialitatea scrisa* in procesul civil.
Contradictorialitatea se regaseste pe tot parcursul procesului civil, inca din etapa scrisa, de sesi)are a
instantei. *stfel, reclamantul depune cererea prin care isi e!pune propriul punct de vedere, iar in replica,
paratul prin intampinare sau prin cerere reconventionala raspunde la fiecare capat din cererea reclamantului
sau pretinde la randul sau ceva de la reclamant.
3#. Contradictorialitatea orala* in procesul civil.
&artile au dr de a discuta si argumenta orice c"estiune de fapt sau de dr invocata in cursul procesului de catre
orice participant la proces, inclusive de catre instant din oficiu.
3%. Contradictorialitatea in caile de atac.
Contradictorialitatea se pastrea)a si in caile de atacreali)andu-se apro!imativ prin aceleasi mi'loace ca
si la prima instanta. +ntampinarea este obligatorie in continuare si in apel, citarea se mentine ca o regula
necesara 'udecarii in calea de atac, partile vor lua cuvantul in ordinea stabilita de cod sau incuviintata de
instanta 'udec. 0ai mult independent de dispo)itiile legii procesuale in material 'udecatii in prima instant, dei
c"iar si atunci cand din diferite ratiuni contradictorialitea este inlaturata, in calea de atac se restabileste
contradictorialitatea, 'udecarea acestora reali)and-se numasi dupa indeplinirea procedurii de citare a partilor.
4'. 5r la aparare in procesul civil.
Este reglementat constitu9ional <n art. 84. 6reptul la ap:rare are 8 sensuri5
a. material - mai larg - =i care cuprinde <ntregul comple! de drepturi =i garan9ii procesuale care asigur: par9ilor
posibilitatea de a-=i ap:ra drepturile =i interesele.
b. formal - mai restr;ns - =i care vi)ea): dreptul p:r9ilor de a-=i anga'a un ap:r:tor.
Reali)area dreptului la ap:rare prin prisma modului de organi)are =i func9ionare a instan9elor este
asigurat de5
- e!istenta unui sistem de principii care st: la ba)a organi):rii =i func9ionarii instan9elor cum ar fi legalitatea,
egalitatea, gratuitatea, colegialitatea, publicitatea.
6e asemenea principiul dreptului la ap:rare <=i g:se=te reflectarea <n obligativitatea 'udec:torilor de a
avea rol activ <n organi)area ierar"ic: a instan9ei 'udec:tore=ti care asigur: p:r9ilor parcurgerea a 8 grade de
'urisdic9ie, iar pentru c: drepturile p:r9ii s: nu fie afectate prin e!ercitarea c:i de atac avem principiul, ?nu-9i
po9i <nr:ut:9ii situa9ia <n propria cale de atac D.
( 'ustitie independenta este o garatie pt e!ercitarea efectiva a dr la aparare, un tribunal impartial
asigura 'usta solutionare a cau)elor, publicitatea sedintei de 'udecata si contradictorialitatea sunt de asemenea
garantii ale dr la aparare.
*sisten9a 'uridic: gratuit: - care prevede c: cel ce nu poate s: fac: fa9: c"eltuielilor unor 'udec:9i f:r:
a-=i prime'dui propria <ntre9inere sau a familiei sale poate solicita asisten9: 'uridic: care cuprinde asisten9: =i
ap:rare gratuit: din partea unui avocat desemnat de consiliul baroului.
*sisten9a 'udiciar: poate fi <ncuviin9at: oric;nd <n cursul 'udec:9ii <n tot sau <n parte. &artea potrivnic:
poate oric;nd s: <nf:9i=e)e dove)i cu privire la adev:rata stare materiala a p:r9ii, instan9a fiind datoare s: le
verifice. 6reptul la asisten9: se stinge prin moartea p:r9ii sau prin inbun:t:9irea st:rii sale materiale.
41. $ublicitatea in procesul civil.
4edin9ele sunt publice.
Conventia europeana a dr omului si Constitutia Romaniei prevad ca sedinta de 'udecata este publica,
cu alte cuvinte orice persoana poate participa la 'udecata, in limitele stabilite de lege. *cest principiu este
consacrat e!pres si in codul de procedura civila.
42. E)ceptii de la publicitate in procesul civil.
E!cep9ii5
- c;nd instan9a din oficiu sau la cererea uneia dintre p:r9i poate declara =edin9a secret: atunci c;nd s-ar v:t:ma
ordinea public: sau moralitatea.
Fedin9a poate fi secret: <n totalitate sau par9ial, dar pronun9area "ot:r;rii are loc <ntotdeauna <n =edin9:
public:.
43. $rincipiul continuitatii
6osarul se reparti)ea)a aleatoriu completelor de 'udecata, astfel ca in ipote)a e!istentei unor situatii de
incompatibilitate in privinta membrilor completului desemnat, este cert ca se impune inlocuirea acestora.
Este strans legat de principiul nemi'locirii si cere ca intreg procesul sa fie 'udecat de acelasi complet,
daca se poate in aceeasi sedinta de 'udecata. 6aca totusi pe parcursul procesului completul se sc"imba, pentru
respectarea continuitatii 'udecatii este necesar cel putin ca 'udecatorii care au pronuntat "otararea sa fie aceiasi
cu 'udecatorii fata de care s-au pus conclu)ii de catre parti.
44. $rincipiul nemijlocirii
+nstanta cercetea)a direct elementele cau)ei, fara a folosi verigi intermediare. Cererile se fac in fata
instantei, probele se cer si se administrea)a in fata instantei, conclu)iile se depun in fata instantei.
45. 6una credinta in e)ercitatea dr procedural
E!ercitarea drepturilor procesuale trebuie sa se faca cu buna credinta, respective potrivit scopului in
vederea caruia au fost recunoscute de lege si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti. &ersoanele
fi)ice si persoanele 'uridice participante la raporturile 'uridice civile trebuie sa isi e!ercite drepturile si sa isi
e!ecute obligatiile cu buna-credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri.
4. Caracterul normelor reglementand principiile de des+asurare a procesului civil
4!. &jutorul public 2 Notine
*'utorul public 'udiciar repre)inta acea forma de asistenta acordata de stat care are ca scop asigurarea
dreptului la un proces ec"itabil si garantarea accesului egal la actul de 'ustitie, pentru reali)area unor drepturi
sau interese legitime pe cale 'udiciara, inclusiv pentru e!ecutarea silita a "otararilor 'udecatoresti sau a altor
titluri e!ecutorii.
4#. Cazuri de acordare a ajutorului public judiciar.
/egea arata ca beneficia)a de a'utor public 'udiciar persoanele al caror venit mediu lunar pe membru
de familie, in ultimile 8 luni anterioare formularii cererii, se situea)a sub nivelul de A lei. 6aca venitul
mediu net lunar pe membru de familie, in ultimile 8 luni anterioare vformularii cererii, se situea)a sub nivelul
de $ lei, sumele de bani care constituie a'utor public se avansea)a de catre stat in proportie de 5G.
Cotodata este posibila acordarea a'utorului public si proportional cu nevoile solicitantului, daca costurile
certes au estimate ale procesului sunt de natura sa ii limite)e accesul efectiv la 'ustitie, fiind cuprinsa si
ipote)a diferentelor de cost al vietii dintre statul membru in care solicitantul isi are domiciliul sau resedinta
obisnuita sic el din Romania.*'utorul public se corda si independent de starea materiala a solicitantului, daca
prin lege speciala se prevededr la asistenta 'udiciara sau dr la asistenta 'udiciara gratuita, ca masura de
protective in cosiderarea unor situatii special precum minoritatea, "andicapul, un anumit statut si alte
asemenea.
4%. 5r la aparare si non re+ormation in pejus.
- nimeni nu-si poate crea o situatie mai grea decat cea anterioara in propria cale de atac. *pelantului nu i se
poate crea <n propria cale de atac o situa9ie mai rea dec;t aceea din "ot:r;rea atacat:, <n afar: de ca)ul <n care
el consimte e!pres la aceasta sau <n ca)urile anume prev:)ute de lege.
5'. (aporturile juridice civile in interpretarea CE5O.
51. 4+era de aplicare a art paragra+ 1 CE5O si raporutirle dintre stat si particulari.
&e fondul determinarii sferei de aplicare a art. $ par 1 din Conventie se impune pre)entarea principiilor
care constituie in acelasi timp garantii ale unui proces ec"itabil5 dr la un tribunal preva)aut de lege,
independent si impartial si desfasurarea procedurii in fata acestui tribunal in mod ec"itabil, public si intr-un
termen re)onabil. 6r la un tribunal , la carec se refera art $ al Conventiei, repre)inta unul dintre aspectele dr la
actiune si este sc"ivalent cu continutul principiului accesul liber la 'ustitie consacrat si in Constitutia
Romaniei. (rice persoana trebuie sa aiba posibilitatea de a deferi litigiul legat de dr sale civile unei instnte,
'udecatorului, investit de stat cu puterea de a 'udeca. &romovarea unei actiuni in 'ustitie trebuie admisa in toate
ca)urile, cu e!ceptia limitarilor premise, dar in niciun ca) nu se poate admite ca o "ot pronuntata de o instanta
nationala prin care s-a recunoscut dr patrimoniale unei persoane sa fie desfiintata in urma e!ercitarii unei cai
e!traordinare de a3tac, pe motiv ca persoana respectiva nu avea acces la 'ustitie, ci trebuie sa astepte
reglementarea legala speciala.
52. 5r la un tribunal prevazut de lege 2CE5O
- prin aceata se intelege nu numai legislatia referitoare la stabilirea competentelor organelor 'udiciare, dar si
orice alta dispo)itie interna a carei nerespectare ar fi de natura sa conduca la constatarea iregularitatii
participarii unui membru al formatiunii de 'udecata la solutionarea unei anumite cause.
53. 5r la un tribunal independent si impartial " CE5O
Cribunalul independent ca notiune vi)e)a mai multe aspect legate de5 durata mandatului membrilor
tribunalului, protecti contra presiunilor e!terne, verificarea aparentei de independenta. +nstrumentele necesare
pt asigurarea aparentei de independent sunt5 inamovibilitatea 'udecatorilor, garantarea independentei fata de
puterea e!ecutiva, legislative si fata de partile procesului.
Cribunalul este impartial daca atat din punct de vedere subiectiv, cat si obiectiv nu se poate pre)uma
nicio banuiala legitima de impartialitate. ,udecatorul trebuie sa pronunte 4olutia numai pe ba)a datelor din
dosar si a de)baterilor de sedinta, fara alte ingerinte din e!terior, care ar putea atrage conclu)ia oricarei
influente.
54. 5es+asurarea procedurii in +ata tribunalului in mod ec0itabil.
6reptul la un proces ec"itabil nu poate fi considerat efectiv decat daca cererile si observatiile partilor
sunt intr-adevar Dau)ite D, adica e!aminate conform normelor de procedura de catre tribunalul sesi)at. *ltfel
spus, art. $ impune Dtribunalului@ obligatia de a proceda de la o e!aminare efectiva a motivelor, argumentelor
si a cererilor de probatoriu ale partilor, cu e!ceptia aprecierii pertinentei.
55. 5es+asurarea procedurii in +ata tribunalului in mod public.
&rocesul trebuie sa se desfasoare public, cu e!ceptia ca)urilor admise de reglementarea national pe
fondul prevederilor art $. Ce)a a ++ a din Conventie.
5. 5es+asurarea procedurii in +ata tribunalului intr"un termen rezonabil.
&rocedura trebuie sa se desfasoare intr-un termen re)onabil, legislatiile nationale avand posibilitatea3
sa prevada principiul celeritatii producerii, in scopul apararii acestei cerinte europene.
5!. Egalitatea armelor 2 CE5O
- presupune mentinerea unui 'ust ec"ilibru intre partile procesului, care trebuie sa beneficie)e de posibilitatea
re)onabilea de a-si sustine cau)a in conditii care sa nu o plase)e pe o po)itie de net de)avanta' in raport cu
adversarul sau.
5#. 4ensurile notiunii de instant
+nstanta semnifica pe de o parte toate organele de 'urisdictie organi)ate prin lege, ceea ce interesea)a
competenta generala. +nstanta 'udecatoreasca cuprinde numai acele organe care fac parte din cadrul puterii
'udecatoresti, adica instantele asa cum sunt pre)entate prin lege5 'udecatoriile, tribunalele speciali)ate,
tribunalele, curtile de apel, +CC,.
Conform legii de organi)are si literaturii de specialitate, prin instant de 'udecata se intelege organul
imputernicit de lege sa solutione)e un anumit litigiu.
Hn alt sens dat notiunii de instant 'udec este acela de persoane imputernicite de lege sa compuna
instanta de 'udecata in vederea solutionarii procesului5 'udeator competent sa solutione)e o anumita pricina,
procuror, cand este ca)ul, grefier.
5%. -ndependenta +unctionala a magistratului
+ndependenta 'udecatorilor trebuie inteleasa in raport cu atributiile acestora de a pronunta dreptul, de a
solution procesul, prin interpretarea si aplicarea legii la ca)ul dedus 'udecatii. ,udecatorul beneficia)a de
independent functionala, ceea ce confera dreptul de a nu se supune nici unei influente din partea altori puteri
in stat, in special cea e!ecutive, sau din partea altor persoane, cum sunt 'ustitiabilii.
*rgumente 'uridice ale reali)arii si asigurarii independentei functionale a 'udecatorilor sunt5
inter)icerea prin lege a e!ercitatii oricaror influente si instructiuni din partea altor puteri asupra instantei de
'udecata, stabilirea prin lege a regulilor de competenta si procedura, inter)icerea infiintarii de instate
e!traordinare, in afara celor reglementate de lege, consacrarea principiului interdictiei de imi!tionare a
conducatorilor instantelor 'udecatoresti in activitatea de 'udecata a 'udecatorilor din instanta respectiva.
'. -ndependenta personala a magistratului. Notiune
&e de alta parte, in vederea complinirii ideii de independent a 'udecatorilor legea cuprinde si o serie de
instrumente menite sa asigure independent personala a 'udecatorilor. ,udecatorii fac parte din corpul
magistratilor, ca si procurorii si magistratii-asistenti.
1. (ecrutarea magistratilor.
Recrutarea magistratilor se face prin concurs, pe ba)a competentei profesionale, a aptitudinilor si a
bunei reputatii. Recrutarea si formarea profesionala initiala in vederea ocuparii functiei de magistrate se
reali)ea)a in +nstitutul -ational al 0agistraturii, aflat in coordonarea Consiliului 4uperior al 0agistraturii.
*dmiterea la +-0 se face cu respectarea principiilor transparentei si egalitatii, e!clusive pe ba)a de concurs.
Crebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii5
- are cetatenie rom, domiciliat in Rom si capacitate deplina de e!ercitiu2
- este licentiat in drept2
- nu are antecedente penale sau ca)ier fiscal si se bucura de o buna reputatie2
- cunoaste limba romana2
- este apt din punct de vedere medical si psi"ologic, pentru e!ercitarea functiei.
2. 7ormarea continua a magistratilor
Cursantii +-0 au calitateade auditori de 'ustitie.
>ormarea profesionala initiala in cadrul +-0 conta in pregatirea teoretica si practica a auditorilor de
'ustitie pt a devein 'udecatori sau procurori. 6urata cursurilor de formare profesionala a auditorilor de 'ustitie
este de 8 ani. 6upa primul an de cursuri, auditoria de 'ustitie optea)a, in ordinea mediilor si in raport cu nr
posturilor, pt functia de 'udecator sau procuror.
6upa inc"eierea cursurilor in cadrul +-0, auditorii de 'ustitie sustin un e!amen de absolvire,
constand in probe teoretice si practice, prin care se verifica insusirea cuostiintelor necesare e!ercitarii functiei
de 'udecator sau procuror. Cei care au promovat e!amenul vor fi numit, potrivit legii, in functiile pt care au
optat dupa primul an de cursuri in cadrul +-0. Cei care nu promovea)a e!amenul de absolvire se pot pre)enta
inca o data pt sustinerea acestuia la urmatoarea sesiune organi)ata de +-0.
,udecatorii stagiari si procurorii stagiari sunt numiti in functie de catre C40, pe ba)a re)ultatelor obtinute la
e!amenul de absolvire a +-0. Ei pot fi numiti in functie numai la 'udecatorii. 6upa inc"eierea perioadei de
stagiu, magistratii stagiari sunt obligati sa se pre)inte la e!amenul de capacitate.
,udecatorii si procurorii sunt numiti de catre &resedintele Rom la propunerea C40, dupa absolvirea
+-0 si sustinerea e!amenului de capacitate, sau dupa promovarea e!amenului de admitere in magistratura.
>ormare continua cuprinde atat activitati desfasurate sub egita +-0, cat si consultari, de)bateri, seminarii,
sesiuni sau mese rotunde care se desfasoara periodic la nivelul fiecarei curti de apel si in cadrul fiecarui
parc"et de pe langa curtea de apel.
3. 4alarizarea magistratilor
Cuantumul salariului acestora nu trebuie sa constituie subiect de discutie, insa literature de specialitate
este unanima in a aprecia ca se impune acordarea unor dr banesti ridicate, pt a garanta si in acest mod
independenta 'udecatorilor.
4. -ncompatibilitati ale +unctiei de magistrate
>unctia de magistrate este incomptibila cu orice functie publica sau private, cu e!ceptia functiilor
didactice din invatamantul superior.0agistratii nu pot face parte din partied politice sau formatiuni politice si
nici sa desfasoare activitati cu c"aracter politic. 0agistratilor le este inter)is e!ercitarea direct sau prin
persoane interpuse a activitatilor de comert, participarea la conducerea unei 4C sau civile. Ei nu pot
desf3asura activitati de arbitra' in litigii civile, comerciale sau de alta natura, nu pot avea calitatea de membru
al unui grup de interes conomic. -o pot da consultatii scrise sau verbale in problem litigioase sau sa-si
e!prime public parerea cu privire vla c"estiuni aflate pe rolul unei instante de 'udecata si nici sa indeplineasca
o activitate specifica avocatului.
5. 8ratuitatea justitie
- regula potrivit c:reia 'usti9ia este un serviciu public gratuit, organi)at de stat, 'udec:torii, procurorii, grefierii
ori restul personalului au!iliar fiind pl:ti9i de stat, iar nu de p:r9i, ca <n ca)ul arbitra'ului. <n acest sens se
spune c: 'usti9ia este gratuit:. &rincipiul nu este nesocotit prin faptul c: p:r9ile sunt obligate s: pl:teasc: ta!e
de timbru ori timbru 'udiciar. 6e asemenea, =i celelalte c"eltuieli pe care le presupune procesul civil, cum ar fi
onorariile avoca9ilor, onorarii de e!perti):, c"eltuieli pentru administrarea probelor, nu <ncalc: acest principiu,
deoarece la cererea p:r9ii care a ob9inut c;=tig de cau):, cealalt: parte, c:)ut: <n preten9ii, va putea fi obligat:,
prin c"iar "ot:r;rea ce se va pronun9a, s: restituie <n cadrul c"eltuielilor de 'udecat:, <n tot sau <n parte, sumele
avansate.
. 9rasaturile actului jurisdictional.
,udecatorul <nsa, <n activitatea sa, <ntocmeste sau pronunta acte care e!ced definitiei actului
'urisdictional, <mbrac;nd o natura mi!ta, ceea ce ne determina sa punctam cu claritate trasaturile actului
'urisdictional5
aI orice act 'urisdictional emana de la un 'udecator independent si care se supune numai legii2
bI activitatea de 'urisdictie se desfasoara cu respectarea riguroasa a formelor si regulilor procedurale
prestabilite de lege2
cI solutiile pronuntate de 'udecatori sunt date cu putere de lucru 'udecat Jrelativa sau absolutaI, prin urmare
asupra a ceea ce s-a 'udecat <ntr-o cau)a nu se mai poate reveni, odata ce "otar;rea a ramas definitiva si
irevocabila2
Bn conclu)ie, trebuie sa retinem ca toate actele care emana de la un 'udecator aflat <n e!ercitiul
funtiunii <mbarca un caracter 'urisdictional, c"iar daca unele dintre ele nu se <ncadrea)a <n definitia clasica
data actului 'urisdictional, <mbac;nd o natura mi!ta, fie administrativa, fie contractuala.
!. Compunerea instantei de judecata. Notiune
&rin ?compunerea instan9ei@ se <n9elege alc:tuirea instan9ei cu num:rul de 'udec:tori prev:)ut de lege.
*vem <n vedere numai participarea la 'udecat: a num:rului legal de 'udec:tori2 aspectul ?cantitativ@ al
compunerii =i nu cel ?calitativ@.
+n ca)ul 'udecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel - *pelurile se 'udeca in complet de 8 'udecatori,
iar recursurile se 'udeca de tribunal sau de curtile dee apel in complet format de A 'udecatori.
+n ca)ul +CCsi , . se stabileste la inceputul fiecarui an si 8 complete dee 'udecata formata din 5
'udecatori. +n ca)ul recursului completul de solutionare ester format din presedintele sau in lipsa acestuia de
vicepresedintele +CC,, presedintii de sectie in a carei competentsa intra problema si un nr de 8 de 'udecatori,
din care 14 'udecatori din sectia in a carei competenta intraK problema de drept care a fost solutionata diferit
de instantele 'udecatoresti sic ate 8 'udecatori din cadrul celorlante sectii.
+n completurile colegiale pre)idea)a presedintele sau vicepresedintele instantei, ori dupa ca)
presedintele de sectie, atunci cand acestia participa la 'udecata prin rotatie, 'udecatorul desemnat de
presedintele instantei sau al sectiei, dintre 'udecatorii care compun acel complet.
#. Constituirea instantei. Notiune
&rin ?constituirea instan9ei@ se <n9elege alc:tuirea aceteia din 'udecatori, asistenti 'udiciar,
procurorJcand este ca)ulI si grefier. +n cadrul acestui sens al notiunii de instant intra notiunea de complet de
'udecata, care reuneste 'udecatorii investiti cu solutionarea cererii. 6eci, instant include copletul de 'udecata,
ea fiind alcatuita din 'udecatori, procuror si grefier, pe cand completul desemnea)a numai pe 'udecatori.
%. Cazuri de incompatibilitate absoluta a judecatorului.
,udec:torul care a pronun9at o <nc"eiere interlocutorie sau o "ot:r;re prin care s-a solu9ionat cau)a nu
poate 'udeca aceea=i pricin: <n apel, recurs, contesta9ie <n anulare sau revi)uire =i nici dup: trimiterea spre
re'udecare.
6e asemenea, nu poate lua parte la 'udecat: cel care a fost martor, e!pert, arbitru, procuror, avocat,
asistent 'udiciar, magistrat-asistent sau mediator <n aceea=i cau):.
!'. Cazuri de recuzare a judecatorului.
,udecatorul poate fi recu)at5
1. c;nd i-a e!primat anterior p:rerea cu privire la solu ie <n cau)a pe care a fost desemnat s: o 'udece.
&unerea <n discu ia p:r ilor, din oficiu, a unor c"estiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. J4I i J5I, nu
<l face pe 'udec:tor incompatibil2
8. c;nd e!ist: <mpre'ur:ri care fac 'ustificat: temerea c: el, so ul s:u, ascenden ii ori descenden ii lor sau
afinii lor, dup: ca), au un interes <n leg:tur: cu pricina care se 'udec:2
A. c;nd este so , rud: sau afin p;n: la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori repre)entantul unei p:r i sau
dac: este c:s:torit cu fratele ori cu sora so ului uneia dintre aceste persoane2
4. c;nd so ul sau fostul s:u so este rud: ori afin p;n: la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre p:r i2
5. dac: el, so ul sau rudele lor p;n: la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dup: ca), sunt p:r i <ntr-un
proces care se 'udec: la instan a la care una dintre p:r i este 'udec:tor2
$. dac: <ntre el, so ul s:u ori rudele lor p;n: la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dup: ca), i una dintre
p:r i a e!istat un proces penal cu cel mult 5 ani <nainte de a fi desemnat s: 'udece pricina. Bn ca)ul pl;ngerilor
penale formulate de p:r i <n cursul procesului, 'udec:torul devine incompatibil numai <n situa ia punerii <n
mi care a ac iunii penale <mpotriva sa2
7. dac: este tutore sau curator al uneia dintre p:r i2
%. dac: el, so ul s:u, ascenden ii ori descenden ii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte
avanta'e de la una dintre p:r i2
9. dac: el, so ul s:u ori una dintre rudele lor p;n: la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dup: ca), se afl:
<n rela ii de du m:nie cu una dintre p:r i, so ul ori rudele acesteia p;n: la gradul al patrulea inclusiv2
1. dac:, atunci c;nd este <nvestit cu solu ionarea unei c:i de atac, so ul sau o rud: a sa p;n: la gradul al
patrulea inclusiv a participat, ca 'udec:tor sau procuror, la 'udecarea aceleia i pricini <naintea altei instan e2
11. dac: este so sau rud: p;n: la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dup: ca), cu un alt membru al
completului de 'udecat:2
18. dac: so ul, o rud: ori un afin al s:u p;n: la gradul al patrulea inclusiv a repre)entat sau asistat partea <n
aceea i pricin: <naintea altei instan e2
1A. atunci c;nd e!ist: alte elemente care nasc <n mod <ntemeiat <ndoieli cu privire la impar ialitatea sa.
!1. Cazuri de recuzare a procurorului.
+dem 7
!2. Cazuri de recuzare a gre+ierului.
+dem 7
!3. Caracterul normelor privind incompatibilitatea.
Cau)rile de incompatibilitate sunt reglementate de norme imperative si de oridine publica, putand fi
invocate de orice parte, sau de 'udecator, fiecare dintre acestia, in functie de regimul 'uridic al abtinerii,
respective al recu)arii. 6at fiind acest caracter al normei, re)ulta ca pentru 'udecator invocarea
incompatibilitii este obligatorie, astfel ca procedura de invocare de catre 'udecator a ca)urilor de
incompatibilitate, anume abtinerea este reglementata imperativ. Ca atare, in asemenea situatii legea
procedursala intervine aratand ca 'udecatorul sau membrul completului de 'udecata este obligat a se abtine, iar
daca nu o face, partile au posibilitatea invocarii situatiei respective ca motiv pt indepartatea din instant a acelei
persoane.
!4. Caracterul normelor privind recuzarea.
Cele dou: institu ii procesuale de deosebesc <ns: prin faptul c:, <n timp ce recu)area este propus: de
p:r i, ab inerea provine c"iar de la cel aflat <n vreunul din ca)urile prev:)ute de lege, fiind numit: de unii
autori =i autorecu)are. 6e asemenea, caracterul normelor care reglementea): cele dou: institu ii este de natur:
diferit:. *b inerea este reglementat: de norme imperative, <n vreme ce recu)area este reglementat: fie de
norme de ordine privat:, fie de norme de ordine public:, pentru cele dint;i partea interesat: av;nd facultatea
de a-l recu)a pe 'udec:tor sau de a accepta s: fie 'udecat: de c:tre acesta, e!prim;ndu-=i astfel <ncrederea <n
impar ialitatea sa, <n timp ce, <n ca)ul motivelor de incompatibilitate absolut:, orice parte sau c"iar
procurorul, atunci c;nd particip: la 'udecat:, au interesul s: o invoce.
!5. $rocedura de solutionare a abtinerii.
Cererea de abtinere se solutionea)a de un alt complet al instantei respective, in compunerea caruia nu
poate intra 'udecatorul care a declarant ca se abtine iar daca din cau)a abtinerii nu se poate alcatui completul
de 'udecata cererea se 'udeca de instant ierar"ic superioara.
Cererea se solutionea)a in camera de consiliu, de indata, fara pre)enta partilor, cu ascultarea
'udecatorului care a declarant ca se abtine, daca se aprecia)a ca este necesar, fara insa a se proceda la
administrarea probei cu interogatoriul.
6e asemenea, dupa propria apreciere, instanta va putea asculta si partile.
4olutia se pronunta printr-o inc"eiere care se pronunta in sedinta publica, in functie de solutia
'udecatorului urmand a se retrage de la 'udecarea pricinii.
!. $rocedura de solutionare a recuzarii.
Cererea de recu)are se solutionea)a de un alt complet al instantei respective, in compunerea caruia nu
poate intra 'udecatorul recu)at iar daca din cau)a recu)arii nu se poate alcatui completul de 'udecata cererea se
'udeca de instant ierar"ic superioara.
Cererea se solutionea)a in camera de consiliu, de indata, fara pre)enta partilor, cu ascultarea
'udecatorului recu)at, daca se aprecia)a ca este necesar, fara insa a se proceda la administrarea probei cu
interogatoriul.
6e asemenea, dupa propria apreciere, instanta va putea asculta si partile.
4olutia se pronunta printr-o inc"eiere care se pronunta in sedinta publica, in functie de solutia
'udecatorului urmand a se retrage de la 'udecarea pricinii.
!!. Cereri de recuzare inadmisibile.
6aca cerera nu respecta cerintele Jsa fie facuta verbal in sedinta sau in scris pt fiecare 'udecator in
parte, aratandu-se ca)ul de incompatibilitate si probele de care partea intelege sa se foloseasca, inainte de
inceperea oricarei de)bateriI ea va fi respinsa c3a inadmisibila de un complet in component caruia itra si
'udecatorul recu)at.
Ca)urile in care cererea de recu)are este inadmisibila5
aI cand se invoca alte motive decat motivele de incompatibilitate absoluta sau relative2
bI cand cererea priveste alti 'udecatori decat cei ce alcatuiesc completul investit cu solutionarea pricinii2
cI cand cererea este indreptata impotriva aceluiasi 'udecator pentru acelasi motiv de incompatibilitate.
!#. Cai de atac impotriva inc0eierii prin care se solutioneaza abtinerea.
+nc"eierea prin care s-a incuviintat ori s-a respins abtinerea si cea prin care s-a respins recu)area in
ipote)a formularii si a unei declaratii de abtinere, ce a fost admisa, nu sunt supuse nici unei cai de atac.
!%. Cai de atac impotriva inc0eierii prin care se solutioneaza recuzarea.
-u sunt supuse niciunei c:i de atac5
- <nc"eierea prin care s a admis cererea de recu)are2
- <nc"eierea prin care recu)area s-a respins ca r:mas: f:r: obiect, Jpentru ipote)a <n care s-a admis cererea de
ab inere a 'udec:torului recu)atI,
- <nc"eierea prin care s a solu ionat ab9inerea Jindiferent c: ar fi vorba despre o solu9ie de admitere sau
respingereI.
bI Este supus: c:ilor de atac <nc"eierea prin care s a respins cererea de recu)are. *ceasta poate fi atacat: de
p:r i odat: cu "ot:r;rea prin care s-a solu ionat cau)a.
*stfel, dac: "ot:r;rea instan ei de fond este supus: apelului, partea interesat: va invoca prin intermediul
motivelor de apel i nelegalitatea compunerii iEsau constituirii instan ei prin e!isten a motivului de
incompatibilitate, art;nd c: e!cep ia de recu)are a fost <n mod eronat respins:.
#'. 7elurile coparticiparii procesuale.
Coparticiparea procesual: repre)int: aplica9ia pe plan procesual a pluralit:9ii subiectelor raportului
'uridic civil substan9ial.
Clasificarea coparticip:rii procesuale5
- 6up: criteriul voin9ei p:r9ilor <n formarea acesteia5 facultativ: sau obligatorieEnecesar:
*=a cum s-a subliniat <n doctrin:, regula o repre)int: coparticiparea procesual: facultativ:, iar nu cea
obligatorie.
- Bntr-o alt: clasificare avem5 subiectiv: =i obiectiv:.
Coparticiparea este subiectiv: c;nd e!ist: o pluralitate de persoane cu acelea=i interese.
Coparticiparea obiectiv: re)ult: din cone!area a dou: sau mai multe cereri, dac: <n unele dintre ele
sunt =i alte p:r9i.
*=adar, =i <n situa9ii coparticip:rii subiective <n proces e!ist: mai mul9i reclaman9i sau p;r;9i, <ns:
aceast: <mpre'urare este consecin9a cone!:rii mai multor cau)e.
E!ist: autori care includ =i litispenden9a <ntre ca)urile de coparticipare obiectiv:, <ns: nu este posibil
deoarece litispenden9a presupune formularea mai multor cereri de c"emare <n 'udecat: care se caracteri)ea):
prin identitate de p:r9i, de obiect =i cau):, a=a <nc;t eventuala coparticipare e!ist: <nc: de la <nceput pentru
fiecare din cererile depuse.
- *lt: clasificare este divi)at: <n A5
activ: . mai mul9i reclaman9i =i 1 p;r;t
pasiv: . mai mul9i p;r;9i =i un reclamant
mi!t: . mai mul9i reclaman9i =i mai mul9i p;r;9i
#1. Coparticiparea obligatorie. Cazuri.
&rin e!ceptie, sunt ca)uri cand coparticiparea procesuala este obligatorie, deoarece persoanele se
gasesc intr-un raport 'uridic unic si indivi)ibil, de e!emplu actiunea de iesire din indivi)iune, cand trebuie sa
participe toti coproprietarii2 ca)ul parta'ului care nu se poate desfasura valabil decat cu participarea tuturor
coprorietarilor.
#2. $rincipiul independentei procesuale* in cazul coparticiparii.
+n ceea ce priveste raporturile dintre coparticipanti, in ca)ul coparticiparii facultative avem principiul
independentei procesuale. 6aca totusi prin natura raportului 'uridic sau atunci cand e!ista o dispo)itie e!presa
a legii, efectele "otararii se intind asupra tuturor partilor numai actele utile isi e!tinde efectele asupra
celorlalti. 6e e!emplu oricare dintre codebitorii solidari poate sa opuna creditorului o "otarare 'udecatoreasca
definitiva obtinuta de un alt codebitor solidar impotriva creditorului desi nu a participat la acel proces. +n
situatia in care coparticipantii fac acte de procedura potrivnice se va tine seama de actele mai favorabile.
Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua
totusi sa fie citati.
#3. Coparticiparea obiectiva.
Coparticiparea procesual: este numit: obiectiv: c;nd se reali)ea): contopirea procesual: a mai multor
ac9iuniEcereri, <ntr-un singur proces . fie <ntre acelea=i p:r9i, fie <ntre p:r9i diferite, dar cu condi9ia ca <ntre
aceste ac9iuniEcereri s: e!iste o str;ns: leg:tur: . =i anume.
#4. E)ceptii de la principiul independentei procesuale* in cazul coparticiparii.
6e la principiul independen9ei procesuale, legea face o e!cep9ie pentru ipote)a <n care, prin natura
raportului 'uridic sau <n temeiul unei dispo)i9ii legale, efectele "ot:r;rii se <ntind asupra tuturor reclaman9ilor
sau p;r;9ilor2 <ntr-o asemenea <mpre'urare, actele de procedur: <ndeplinite doar de c:tre unii dintre
coparticipan9i sau termenele acordate unora dintre ace=tia profit: =i celorlal9i2 potrivit legii, doar actele utile se
r:sfr;ng =i asupra celorlal9i coparticipan9i, iar nu =i cele potrivnice intereselor acestora.
#5. E+ecte speci+ice ale coparticiparii procesuale.
6e asemenea, dac: actele de procedur: ale unora dintre coparticipan9i sunt potrivnice actelor f:cute de
ceilal9i coparticipan9i, se va 9ine cont de actele mai favorabile.
E!cep9ia <=i g:se=te aplicare <n ca)ul <n care <ntre coparticipan9i e!ist: raporturi obliga9ionale de
solidaritate sau individualitate. 6e e!emplu, efectele apelului sau recursului declarat de unul dintre
coparticipan9i se vor e!tinde =i asupra coparticipan9ilor care nu au introdus apel sau recurs ori ale c:ror cereri
au fost respinse f:r: a fi cercetate <n fond Jfiind considerate ca introduse tardiv sau netimbrateI.
Bn sc"imb, consecin9ele respingerii c:ii de atac Jplata c"eltuielilor de 'udecat:I vor fi suportate numai
de c:tre coparticipantul care a e!ercitat-o.
6in punct de vedere procesual coparticiparea produce + alte consecinte care tin de buna desfasurare a
procesului. 6aca toti reclamantii sau toti paratii au aceleasi interese si un singur repre)entant, lor li se va
cominica o singura copie de pe cerere si un singur rand de acte2 la primirea cererii de c"emare in 'udecata, in
ca)ul coparticiparii procesuale, daca 'udec aprecia)a ca in raport cu nr mare al partilor se impune
repre)entarea celor cu aceleasi interese printr-un singur mandatar, va dispune prin inc"eiere numirea acestuia
si indeplinirea actelor de porcedura, comunicarilor si citatiilor numai fata de mandatar la domiciliul acestuia.
#. -ntroducerera +ortata in cauza* din o+iciu* a altor persoane.
&entru a atenua lipsurile determinate de caracterul facultative al coparticiparii procesuale, sub aspect
active sau pasiv, -C&C prevede obligativitatea, respective posibilitatea 'udecatorului de a reconstitui cadrul
procesual subiectiv in vederea pronuntarii unei "otarari eficiente, deoarece, in lipsa unor persoane fara de care
legea nu permite de)legarea litigului, "otararea nu poate fi pusa in e!ecutare.
Bn ca)urile e!pres prev:)ute de lege, precum =i <n procedura necontencioas:, 'udec:torul va dispune
din oficiu introducerea <n cau): a altor persoane, c"iar dac: p:r9ile se <mpotrivesc.
Bn materie contencioas:, c;nd raportul 'uridic dedus 'udec:9ii o impune, 'udec:torul va pune <n discu9ia
p:r9ilor necesitatea introducerii <n cau): a altor persoane. 6ac: niciuna dintre p:r9i nu solicit: introducerea <n
cau): a ter9ului, iar 'udec:torul aprecia): c: pricina nu poate fi solu9ionat: f:r: participarea ter9ului, va
respinge cererea, f:r: a se pronun9a pe fond.
+ntroducerea <n cau): va fi dispus:, prin <nc"eiere, p;n: la terminarea cercet:rii procesului <naintea
primei instan9e.
C;nd necesitatea introducerii <n cau): a altor persoane este constatat: cu oca)ia deliber:rii, instan9a va
repune cau)a pe rol, dispun;nd citarea p:r9ilor.
#!. $articiparea voluntara a tertilor in procesul civil. Cazuri.
6aca terta persoana este interesata sa intre in procesul declansat intre pari, fie 'ustificand un drept al
sau, care ar fi afectat in ca)ul pasivitatii sale, fie tin)and sa apere o parte in proces, institutis 'uridica la
indemana tertului pt a intra cin 'udecata dintre parti poarta denumirea de interventie voluntara.
##. $articiparea +ortata a tertilor in procesul civil. Cazuri.
6aca partile sunt cele interesate sa atraga in cau)a ce se desfasoara intre ele o anumita persoana terta,
atunci ele au la dispo)itie A institutii procesuale, incadrate in notiunea de participare fortata a tertilor in
proce4sul civil5 c"emarea in 'udecata a altor persoane, c"emarea in garantie si aratarea titularului dreptului.
Cotodata noul cod de procedura civila prevede posibilitatea instantei de a dispune introducerea fortata, din
oficiu a unor persoane terte fata de raportul procesual, aceasta situatie fiind in parte suprapusa pe ca)urile in
care partile pot e!tinde cadrul procesual subiectiv, respective fiind aplicabila in procedur contencioasa sau
daca legea prevede e!pres.
#%. &vantajele participarii tertilor in procesul civil.
*vanta'ele participarii tertilor in procesul civil prin intermediul institutiilor pre)entate sunt
repre)entate de aceea ca printr-o singura "ot se solutionea)a mai multe raporturi 'uridice litigioase, "ot fiind
obligatorie pt toti cei care au participat la proces. 4e evita astfel pronuntarea unei "ot contradictorii si risipa de
timp si mi'loace, care este iminenta purtarii mai multoir procese in loc de unul singur.
%'. -nterventia voluntara principala. $remise.
&remisa depunerii unei cereri de interventie voluntara principala este e!istenta unui proces pe rol .
pendinte, iar in cadrul acestuia interventia voluntara principala intruneste trasaturile unei cereri de c"emare in
'udecata introdusa impotriva ambelor parti din proces, motiv pentru care ea se va face in forma cererii de
c"emare in 'udecata.
%1. -nterventia voluntara principala. 4+era de aplicare.
+n literatura de specialitate si in practica 'udiciara se admite ca interventia principal nu se poate face in
cererile cu c"aracter strict personal ca divortul.
6e asemenea cererea nu e admisibila in materie posesorie, tertul trebuind sa invoce un drept, or in
pesesoriu nu se discuta dreptul, ci numai starea de fapt, insa ar fi admisibila cererea daca si tertul invoca
posesia.
4-a apreciat ca nu este admisibila cerereas de interventie in litigii de munca, decat dac priveste litigiile
de munca. Este in interesul celui care intervine sa-si anali)e)e temeinic posibilitatile inainte de a intervenii in
procesul ce se poarta intre alte persoane, deoarece, in functie, de aceasta atitudine, ar putea fi mai indicat sa se
abtina de la interventie sis a prevale)ede inopo)abilitatea "ot ulterior. 4uccesorul cu titlu particular este
obligat sa intervina in cau)a, daca are cunostiinta de e!istenta procesului, ca) in care instant decide daca
instrainatorul va ramane sau nu in proces.
%2. -nterventia voluntara principala. :omentul depunerii.
Cererea de interventie principala poate fi facuta pana la inc"iderea de)baterilor in fata primei instante,
iar cu invoiala partilor, si direct in apel.
%3. -nterventia voluntara principala. &dmisibilitatea in principiu.
6upa depunerea si comunicarea cererii, care este obligatorie nu doar pt asigurarea contradictorialitatii,
dar si pt verificarea aspectelor procedural specifice, bunaoara, atunci cand interventia se face direct in apel si
este nevoie de acordul e!pres al partilor, instanta va anali)a3 admisibilitatea sa in principiu, urmarind5
respectarea legii cu privire la momemtul depunerii cererii, legatuara care trebuie sa e!iste intre dr invocate de
tert si dr dedus 'udecatii intre partile din proces. +n lipsa unei cone!iuni stranse intre aceste dr, instanta va
respinge in principiu cererea de interventie.
%4. -nterventia voluntara principala. E+ecte.
*ceste efecte sunt urm:toarele5 <nvestirea instan9ei cu 'udecarea preten9iei ter9ului intervenient2
prorogarea legal: de competen9:, dac: este ca)ul2 ter9ul devine parte <n proces, iar "ot:r;rea pronun9at: <i va fi
opo)abil:2 dreptul subiectiv pretins de ter9 devine un drept litigios2 p:r9ile ini9iale sunt puse <n <nt;r)iere fa9:
de ter9ul intervenient2 <ncep s: curg: dob;n)ile pentru crean9ele care, anterior, nu erau produc:toare de
dob;n)i2 <ncetarea bunei-credin9e a posesorului, care este obligat astfel s: restituie fructele2 <ntreruperea
prescrip9iei e!tinctive2 prescrip9ia se <ntrerupe de la data introducerii cererii de interven9ie voluntar:
principal:, iar nu de la data pronun9:rii <nc"eierii de <ncuviin9are <n principiu a acesteia2 <ntreruperea
prescrip9iei este numai provi)orie =i condi9ionat:, <n sensul c: prescrip9ia se consider: a nu fi fost <ntrerupt: <n
ca)ul <n care cererea de interven9ie voluntar: este respins:, anulat:, se perim: sau ter9ul intervenient renun9: la
'udecat:.
%5. -nterventia voluntara principala. 4olutii posibile.
4olutiile posibile in ca)ul 'udecarii celor 8 cereri in acelasi dosar se influeantea)a reciproc. 6aca se
admite cererea principala avand aceleasi obiect ca si interventia principala aceasta din urma va fi obligatoriu
respinsa pt ca cel 8 cereri se e!clude reciproc, neputand fi admisa ipote)a castigarii aceluiasi obiect de 8
persoane cu interese si dr contrare. *mbele cereri vor putea fi insa response daca nici reclamantul din cererea
principala nici intervenientul nu si-au dovedit dreptul, sau dimpotriva admise numai in parte cand intre
obiectul cererii principale si al cererii de interventie nu e!ista identitate, ele fiind legate intre ele printr-o
cone!iune obiectiva, este posibila admiterea ambelor cereri integral.
6aca partile din cerere principal fac acte procesuale de dispo)itie, stingand procesul pendinte, cererea de
interventie principal va fi solutionata in continuare de catre instant, ca cerere incidenta.
96. -nterventia voluntara accesorie. $remise.
&remisa acestei cereri este e!istenta unui process in curs, intre alte persoane, cu diferenta fata de
interventia principala ca ea intruneste trasaturile unei simple aparari formulate de un tert in favoarea unei
parti.
%!. -nterventia voluntara accesorie. 4+era de aplicare.
-ici interventia accesorie nu este admisibila in procesele strict personale, insa spre deosebire de
interventia principala este admisibila in ma'oritatea materiilor, inclusiv litigii de munca avand ca obiectiv
contractul individual de munca.
%#. -nterventia voluntara accesorie. :omentul depunerii.
/egea procesuala nu limitea)a momentul pana la care trebuie depusa cererea, aratnd ca ea se poate
face si in recurs sau in orice cale e!traordinara de atac, fara sa aiba nevoie de incuvintarea celeilalte parti.
%%. -nterventia voluntara accesorie. &dmisibilitatea in principiu.
4i interventia accesorie se anali)ea)a sub aspectul admiterii sale in principiu, pt ca se verifica de catre
instanta legatura cu cerereaprincipala si admisibilitatea sa in raport cu obiectul cererii principale, spre e! in
cererile cu caracter personal.
&retentia tertului nefiind distincta de ceea ce s-a discutat pana in acel moment intre parti, cererea nu
determina nici intar)ierea cererii principale, astfel ca ea nu se va dis'unge ,ci va fi solutionata impreuna cu
cererea principala.
1''. -nterventia voluntara accesorie. E+ecte.
+nterventia accesorie nici nu produce efecte fata de cel care intervine, acesta doar spri'inind o parte sau
alta din proces.
1'1. -nterventia voluntara accesorie. 4olutii posibile.
4olutiile cererii de interventie depind de re)olvarea cererii principale5 daca cererea de interventie s-a
facut in favoarea reclamantului, admiterea cererii principale atrage si admiterea interventiei accesorii,
deoarece apararea a fost intemeiata2 dimpotriva respingerea cererii principale atrage respingerea cererii de
interventie accesorie, apararea de aceasta data nefiind fondata2 cand interventia accesorie s-a facut in favoarea
paratului admiterea cererii principale va atrage respingerea interventiei accesorii, apararea facuta nefiind
profitabila paratului, daca cererea principala este respinsa se va admite cererea de interventie accesorie pe
motiv ca ea a fost binevenita, spri'inind efficient punctual de vedere al paratului.
1'2. C0emarea in judecata a altor persoane. -poteza.
(ricare dintre parti poate sa c"eme in 'udecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi
drepturi ca si reclamantul. *tat reclamantul cat si paratul po avea interes sa c"eme in 'udecata o persoana care
ar putea pretinde aceleasi dr ca si reclamantul.
Fi reclamantul are posibilitatea s: formule)e o astfel de cerere <ntruc;t este posibil ca acesta s: afle de
e!isten9a unui ter9 care ar fi <n m:sur: s: pretind: acelea=i drepturi ca =i el, dup: declan=area procesului, fie <n
sus9inerile p;r;tului, fie din probele administrate <n cau):.
+ndiferent dac: ter9ul este c"emat <n 'udecat: de reclamant sau de p;r;t acesta dob;nde=te calitate de
intervenient <n interes propriu, iar "ot:r;rea <i va fi opo)abil:.
+n alta ipote)a3 arata ca daca actiunea in 'ustitie nu este introdusa vde toti coproprietarii, paratul7 poate cere
instantei de 'udecata introducerea in cau)a a celorlanti coproprietari in calitate de reclamanti.
1'3. C0emarea in judecata a altor persoane. :omentul depunerii.
6in dispo)i9iile art. din -C&C. re)ult: c: pot apela la aceast: form: de interven9ie at;t reclamantul c;t
=i p;r;tul, dar p;n: la momente diferite. *stfel, p;r;tul poate depune cererea odat: cu <nt;mpinarea, iar dac:
<nt;mpinarea nu este obligatorie, cel mai t;r)iu la prima )i de <nf:9i=are <n prim: instan9:. 6ac: reclamantul <=i
modific: sau <=i <ntrege=te ac9iunea, p;r;tul ar putea s: formule)e o cerere de c"emare <n 'udecat: a altor
persoane p;n: la termenul urm:tor. Bn sc"imb, reclamantul poate formula cererea p;n: la <nc"iderea
de)baterilor <n prim: instan9:.
1'4. C0emarea in judecata a altor persoane. E+ecte.
Hn efect specific al cererii de interven9ie for9at: const: <n scoaterea din proces a p;r;tului <n ca)ul <n
care acesta este c"emat pentru o datorie b:neasc: =i recunoa=te preten9iile b:ne=ti formulate <mpotriva sa.
6ac: acesta declar: c: dore=te s:-=i ac"ite datoria fa9: de cel care <=i va stabili 'udec:tore=te dreptul =i va
depune suma respectiv:, 'udecata va continua <ntre reclamant =i ter9ul c"emat <n 'udecat:.
Efecte 5
- tertul isi insuseste calitatea de reclamant- devine parte in proces. Crebuie sa plateasca ta!a de timbru si va
prelua procedura din stadiul in care se afla la momentul introducerii in proces.
- daca isi insuseste calitatea de reclamant, tertul devine un L intervenient in interes prorpiuM
- are loc si o prorogare de competenta .
1'5. C0emarea in judecata a altor persoane. 4olutii.
Cel c"emat <n 'udecat: dob;nde=te calitatea de intervenient <n interes propriu, iar "ot:r;rea <i va fi
opo)abil:.
Cererea privind c"emarea <n 'udecat: a altor persoane se comunic: de instan9a at;t ter9ului ce urmea):
s: fie introdus <n litigiu, c;t =i p:r9ii potrivnice. Bn acela=i timp se vor trimite ter9ului copii dup: cererea
principal:, dup: <nt;mpinare =i dup: <nscrisurile de la dosar. Cererea de c"emare <n 'udecat: a altor persoane
se 'udec: odat: cu ac9iunea principal:. Hot:r;rea ce se va pronun9a trebuie s: cuprind: solu9ii privitoare at;t la
cererea principal:, c;t =i la c"emarea <n 'udecat: a altor persoane. 6ac: solu9ionarea cererii privind c"emarea
<n 'udecat: a altor persoane ar putea conduce la tergiversarea 'udec:9ii, instan9a are posibilitatea de a dispune
dis'ungerea ei spre a fi re)olvat: separat.
1'. C0emarea in garantie. -poteza.
&artea poate s: c"eme <n garan9ie o alt: persoan: <mpotriva c:reia ar putea s: se <ndrepte, <n ca)ul c;nd
ar c:dea <n preten9ii cu o cerere <n garan9ie sau <n desp:gubire.
Bn acelea=i condi9ii, cel c"emat <n garan9ie poate, la r;ndul s:u, s: c"eme <n garan9ie o alt: persoan:.
1'!. C0emarea in garantie.:omerntul depunerii cererii.
+n legatura cu momentul depunerii cererii in material c"emarii in garantie nu se admite depunerea
cererii direct in apel, pt aceleasi considerente ca si in ca)ul cererii de interventie principal. 6aca partile vor
comsimti ca cererea de c"emare in garantie depusa peste termenul legal sa se 'udece impreuna cu cererea
principal, atunci se va proceda ca atare, insa daca c"emarea in garantie se formulea)a direct in apel, conventia
partilor privind 'udecarea impreuna a celor 8 cereri va incalca dispo)itiile care inter)ic formularea de pretentii
noi in apel.
1'#. C0emarea in garantie. E+ecte.
C"emarea <n garan9ie constituie o ac9iune civil:, fapt pentru care produce efecte similare cu cele ale
unei interven9ii principale. 6e aceea, ea produce =i unele efecte energice, cum ar fi <ntreruperea prescrip9iei
dreptului la ac9iune =i punerea <n <nt;r)iere a debitorului.
1'%. C0emarea in judecata garantie. &vantaje.
*vanta'ele pe care le ofera aceasta institutie sunt determinate de finali)area litigiilor dintre toate aceste
persoane printr-o singura "ot, evitandu-se solutii contradictorii., precum si de facilitatea probatoriului in
process ca urmare a conlucrarii partilor iteresate.
11'. C0emarea in garantie. 4olutii.
4olu9ia cererii de c"emare <n garan9ie depinde de solu9ia dat: cererii principale, fiind necesar s: se
disting: dup: cum cererea incidental: a fost formulat: de reclamant sau de p;r;t5
Cererea de c"emare <n garan9ie formulat: de reclamant5
- se va admite, dac: este <ntemeiat:, atunci c;nd cererea principal: este respins:, pentru c: <n
acest ca) reclamantul a c:)ut <n preten9ii2
- se va respinge ca lipsit: de obiect sau de interes, dac: cererea de c"emare <n 'udecat: este
admis:, pentru c: reclamantul nu a c:)ut <n preten9ii =i deci nu are interes s: se <ndrepte <mpotriva ter9ului cu o
cerere <n garan9ie sau desp:gubiri.
Cererea de c"emare <n garan9ie formulat: de p;r;t5
- se va admite, dac: este <ntemeiat:, <n ca)ul <n care cererea de c"emare <n 'udecat: este admis:, pentru c: <n
acest ca) p;r;tul a c:)ut <n preten9ii. Bntruc;t <ntre reclamant =i cel c"emat <n garan9ie de p;r;t nu e!ist: nici
un raport 'uridic, ter9ul nu poate fi obligat direct c:tre reclamant. Bn acest ca), instant va admite cererea de
c"emare <n 'udecat: =i <l va obliga pe p;r;t c:tre reclamant =i va admite =i cererea de c"emare <n garan9ie,
oblig;ndu-l pe c"ematul <n garan9ie c:tre p;r;t2
- se va respinge ca lipsit: de obiect sau interes, dac: cererea de c"emare <n 'udecat: este respins:, pentru c:
p;r;tul nu a c:)ut <n preten9ii.
111. &ratarea titularului dreptului. -poteza.
+mportan9a institu9iei re)id: <n posibilitatea indic:rii titularului dreptului <n cadrul unei ac9iuni reale, =i
<n mod deosebit <n posibilitatea scoaterii din cau): a p;r;tului. Bntr-o asemenea <mpre'urare, procesul va
continua numai <ntre reclamant =i cel ar:tat ca titular al dreptului.
Bn afara condi9iilor comune tuturor formelor de participare a ter9ilor la activitatea 'udiciar:, cererea
pentru ar:tarea titularului dreptului trebuie s: <ntruneasc: =i unele cerin9e specifice. *ceste cerin9e se refer: la5
- formularea cererii de p;r;tul care de9ine cu titlu precar un bun sau care e!ercit: un drept asupra lucrului
respectiv2
- ac9iunea principal: s: aib: ca obiect valorificarea unui drept real asupra lucrului.
&rima condi9ie are <n vedere dou: ipote)e distincte5 aI p;r;tul de9ine un lucru ce apar9ine altei persoane
=i bI p;r;tul e!ercit: un drept asupra acelui lucru. Bn aceste condi9ii, observ:m c: cererea privind ar:tarea
titularului dreptului poate fi formulat: =i de c"iria=, depo)itar, posesor etc. Bn ceea ce prive=te ultima condi9ie,
necesitatea acesteia re)ult: c"iar din dispo)i9iile art. -C&C, care se refer: <n mod e!pres la situa9ia c"em:rii <n
'udecat: a p;r;tului de ?No persoan: care pretinde un drept real asupra lucrului@.
112. &ratarea titularului dreptului. :omentul depunerii cererii.
Cererea privind aratarea titularului dreptului se poate formula doar de p;r;t =i se depune odat: cu
<nt;mpinarea, iar, dac: <nt;mpinarea nu este obligatorie, cel mai t;r)iu la prima )i de <nf:9i=are2 ea va fi
motivat:, fie <n cuprinsul <nt;mpin:rii, fie printr-o peti9ie separat:2 de asemenea, se va comunica, prin gri'a
instan9ei, ter9ului ar:tat ca titular al dreptului.
113. &ratarea titularului dreptului. E+ecte.
Cererea privind aratarea titularului dreptului produce anumite efecte specifice, ce difer: <ns: <n func9ie
de po)i9ia adoptat: de ter95
*I <n ipote)a <n care ter9ul recunoa=te sus9inerile p;r;tului, acesta din urm: va fi scos din cau):2 se reali)ea):
astfel <nlocuirea uneia dintre p:r9i cu o alt: persoan:2 scoaterea din proces a p;r;tului presupune <ntrunirea
cumulativ: a urm:toarelor dou: condi9ii5
aI recunoa=terea de c:tre ter9 a calit:9ii de titular al dreptului2
bI acordul reclamantului. <n pre)en9a celor dou: condi9ii, ter9ul dob;nde=te legitimare procesual: pasiv:
Jcalitatea de p;r;tI.
#I 6ac: ter9ul neag: ar:t:rile p;r;tului sau nu se <nf:9i=ea):, litigiul se va solu9iona <n continuare cu privire la
ambele cereri, pronun9;ndu-se o singur: "ot:r;re2 <n aceste condi9ii ter9ul va dob;ndi calitatea de inter-venient
for9at.
Cererea privind aratarea titularului dreptului determin: =i urm:toarele efecte comune oric:rei forme de
participare a ter9elor persoane <n procesul civil5
aI prorogarea competen9ei instan9ei sesi)ate cu cererea principal: =i asupra cererii incidente2
bI luarea de c:tre ter9 a procedurii <n starea <n care aceasta se afl: <n momentul introducerii sale <n proces.
114. &ratarea titularului dreptului. 4olutii posibile.
6aca reclamantul nu este de acord cu inlocuirea paratului in process, acesta se va purta mai departe
intre toti A urmand a se stabili cine este titularul dr, tertul devenind parte in proces, in calitate de intervenient
principal. -u se poate insa admite ca asupra cererii formulate de parat instanta sa nu se pronunte in niciun fel
pana la sfarsitul procesului si numai de solutia acestuia, deoarece disponibilitatea nu apartine numai
reclamantului, ci ambelor parti in proces, care pot determina prin atitudinea lor e!tinderea cadrului procesual.
6aca cel arata ca titular al dr se pre)inta, da nu este de accord cu sustinerile paratului, el nu va lua
locul acestuia, ci va ramane in 'udecata, ca intervenient principal, urmand ca instant sa stabileasca in
patrimonial cui se afla dr. *ceeasi solutie va fi adoptata si daca tertul nu se presinta in instant pt a-si e!prima
punctul de vedere asupra sustinerilor paratului, astfel ca indiferent de atitudinea sa "ot ii va fi opo)abila.
115. (eprezentarea partilor in procesul civil. Cazuri.
Repre)entarea p:r9ilor poate fi legal: sau conven9ional:.
Repre)entarea legal: intervine <n ca)ul persoanei fi)ice lipsite de capacitate de e!erci9iu, care este
repre)entat: de p:rin9i sau, <n lipsa p:rin9ilor, de tutore, precum =i <n ca)ul persoanei 'uridice care, <=i e!ercit:
drepturile =i <=i <ndepline=te obliga9iile prin organele sale.
Repre)entarea conven9ional: are la ba): acordul dintre parte =i repre)entant, acord <n temeiul c:ruia
repre)entantul <ndepline=te acte de procedur: <n numele =i pe seama p:r9ii.
&:r9ile pot s:-=i e!ercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.
11. (eprezentarea prin mandatar nespecialist al dr. $unerea de concluzii.
&unerea de conclu)ii in fata instantei inseamna orice cerere pe care partile o fac instantei, inclusive
cele de probatoriu, de e!tindere a cadrului procesual, de invocare a unor e!ceptii. 0anatarul nu poate pune
conclu)ii asupra e!ceptiilor procesuale si asupra fondului decat prin avocat, atat in etapa cercetarii procesului
cat si in etapa de)baterilor, ceea ce inseamna ca asupra altor aspect poate pune conclu)ii fara a avea nevoie de
serviciile unui specialist. 0andatarul neavocat care are studii 'uridice, finali)ate cu licenta, nu si masterat in
sistemul #ologna, va utea pune singur conclu)ii, in fata oricarei inbstante daca este mandatat in cau)a privind
pe sotul sau sau rudele pana la gr 8 inclusiv.
11!. (eprezentarea prin mandatar nespecialist al dr. 7orma mandatului.
Bmputernicirea de a repre)enta o persoan: fi)ic: dat: mandatarului care nu are calitatea de avocat se
dovede te prin <nscris autentic.
6reptul de repre)entare mai poate fi dat i prin declara ie verbal:, f:cut: <n instan : i consemnat: <n
<nc"eierea de edin :, cu ar:tarea limitelor i a duratei repre)ent:rii.
Bmputernicirea de a repre)enta o persoan: fi)ic: sau persoan: 'uridic: dat: unui avocat ori consilier
'uridic se dovede te prin <nscris, potrivit legilor de organi)are i e!ercitare a profesiei.
11#. (eprezentarea prin mandatar nespecialist al dr. -ncetarea mandatului.
0andatul nu <ncetea): prin moartea celui care l-a dat i nici dac: acesta a devenit incapabil. 0andatul
d:inuie te p;n: la retragerea lui de c:tre mo tenitori sau de c:tre repre)entantul legal al incapabilului.
11%. (eprezentarea prin mandatar nespecialist al dr. Continutul mandatului.
4e 'ustific: printr-o procur: special:, sau cu o procura generala in care se specifica e!pres dreptul de
repre)entare in instanta. *ceasta cerinta nu functionea)a in ca)ul in care repre)entantul nu are nici domiciliul
nici resedinta in tara, sau daca procura s-a dat unui prepus. &rocura trebuie sa fie constatata prin inscris
autentic. 0andatarul cu procur: general: poate sta <n proces numai <n cadrul procurii generale5 s: fie dat =i
acest drept. 0andatul se presupune dat pentru toate actele 'udec:9ii, el put;nd <ns: s: fie =i restr;ns.
*ctele de dispo)i9ie se fac numai in temeiul unei procuri speciale.
12'. (eprezentarea prin mandatar avocat. Continutul mandatului.
0andatul se d: prin <nc"eierea contractului de asisten9: 'uridic: care prevede e!pres <ntinderea
drepturilor conferite avocatului.
*vocatul care a repre)entat sau asistat partea la 'udecarea procesului poate face, c"iar f:r: mandat,
orice acte pentru p:strarea drepturilor supuse unui termen i care s-ar pierde prin nee!ercitarea lor la timp i
poate, de asemenea, s: introduc: orice cale de atac <mpotriva "ot:r;rii pronun ate. Bn aceste ca)uri, toate
actele de procedur: se vor <ndeplini numai fa : de parte. 4us inerea c:ii de atac se poate face numai <n temeiul
unei noi <mputerniciri.
121. (eprezentarea prin mandatar avocat. 7orma procurii.
>ara a fi nevoie ca aceasta sa fie autentificata avocatul neavand asemenea atributii, dar putand certifica
identitatea si semnatura partii, ca) in care atesta fapte constatate prin propriile simturi, similar procedurii de
autentificare.
122. (eprezentarea prin mandatar avocat. 3imitele mandatului.
+n ceea ce priveste limitele mandatului, art.din -C&C prevede necesitatea acordarii unei imputerniciri
speciale in sensul repre)entarii mandantului in instanta. *celasi te!t de lege instituie pre)umtia ca o procura
generala da dreptul de repre)entare in instanta atunci cand mandantul nu are domiciliul sau resedinta in
Romania, ori daca procura respectiva este data unui prepus.
0andatul este considerat ca fiind dat pentru indeplinirea tuturor actelor procesuale necesare, in fata
aceleiasi instante. &artea poate, insa, sa limite)e mandatul la indeplinirea anumitor acte procesuale. 6e
asemenea, atunci cand partea acorda imputernicirea verbal, in cadrul sedintei de 'udecata, in inc"eierea de
sedinta se vor consemna si limitele si durata repre)entarii.
123. &ctivitatea avocatului.
*ctivitatea avocatului se reali)ea)a prin5
aI consultatii si cereri cu caracter 'uridic2
bI asistenta si repre)entare 'uridica in fata instantelor 'udecatoresti, a organelor de urmarire penala, a
autoritatilor cu atributii 'urisdictionale, a notarilor publici si a e!ecutorilor 'udecatoresti, a organelor
administratiei publice si a institutiilor, precum si a altor persoane 'uridice, in conditiile legii2
cI redactarea de acte 'uridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor pre)entate spre
autentificare2
dI asistarea si repre)entarea persoanelor fi)ice sau 'uridice interesate in fata altor autoritati publice cu
posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor inc"eiate2
eI apararea si repre)entarea cu mi'loace 'uridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor
fi)ice si 'uridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau
straina2
fI activitati de mediere2
gI activitati fiduciare constand in primirea in depo)it, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si
bunuri, re)ultate din valorificarea sau e!ecutarea de titluri e!ecutorii, dupa inc"eierea procedurii succesorale
sau a lic"idarii, precum si plasarea si valorificarea acestora, in numele si pe seama clientului, activitati de
administrare a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate2
"I stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al avocatului si inregistrarea
acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor
astfel inregistrate2
iI activitatile preva)ute la lit. gI si "I se pot desfasura in temeiul unui nou contract de asistenta 'uridica2
'I orice mi'loace si cai proprii e!ercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.
J8I *ctivitatile preva)ute la alin. J1I se e!ercita numai de avocat, daca legea nu prevede altfel.
124. 7ormele de e)ercitare a pro+esiei de avocat. Enumerare
>ormele de e!ercitare a profesiei de avocat sunt5 cabinete individuale, cabinete asociate, societati
civile profesionale sau societati profesionale cu raspundere limitata.
125. (eprezentarea legala.
Repre)entare legal:, varietate a repre)ent:rii 'udiciare care se distinge prin aceea c: prive=te
persoanele fi)ice lipsite de capacitate de e!erci9iu, acestea put;nd sta <n 'usti9ie numai prin repre)entantul lor
legal, precum =i persoanele 'uridice, care <=i e!ercit: drepturile =i <=i <ndeplinesc obliga9iile prin organele lor.
4unt lipsi9i de capacitate de e!erci9iu5 minorul p;n: la v;rsta de 14 ani =i inter)isul 'udec:toresc. *u calitatea
de repre)entant legal5
aI p:rin9ii sau, <n lipsa acestora, tutorele, pentru minorul care nu a <mplinit v;rsta de 14 ani2
bI tutorele ori curatorul numit provi)oriu de autoritatea tutelar: p;n: la re)olvarea cererii de punere sub
interdic9ie, pentru inter)isul 'udec:toresc2
cI organele persoanei 'uridice2
dI administratorul-sec"estru, pentru p:r9ile litigante cu privire la bunul pus sub sec"estru.
Repre)entantul legal - persoan: care are prin lege dreptul =i <ndatorirea de a repre)enta, atunci c;nd
<nc"eie acte civile =i <n procesul penal, pe minorii sub 14 ani sau pe celelalte persoane lipsite de capacitate de
e!erci9iu aflate sub ocrotirea lor. Repre)entantul legal poate introduce pl;ngerea prealabil: <n numele celui
repre)entat, o poate retrage sau se poate <mp:ca cu f:ptuitorul <n condi9iile legii, <mp:carea produc;nd efecte
c"iar <n ca)urile <n care ac9iunea penal: a fost pus: <n mi=care din oficiu
12. (eprezentarea judiciara.
Repre)entare 'udiciar:, institu9ie 'uridic: desemn;nd situa9ia <n care o persoan: numit: repre)entant
<ndepline=te actele procesuale <ntr-un proces =i particip: la raporturile procesuale <n numele =i pentru o alt:
persoan:, numit: repre)entat, care este titularul dreptului litigios. +n procesul civil, repre)entarea 'udiciara
este uneori facultativ:, iar alteori obligatorie. codul de procedur: civil: distinge dou: variante ale repre)entarii
'udiciare5 repre)entarea legal: sau obligatorie, care prive=te persoanele lipsite de capacitatea de e!erci9iu =i
persoanele 'uridice, =i repre)entarea voluntar: sau conven9ional:, care se refer: la partea ce are capacitate de
e!erci9iu, dar care <n9elege s: conduc: procesul printr-un mandatar.
12!. $rocurorul ca parte in procesul civil.
&rocurorul <n procesul civil, subiect procesual c:ruia legea <i confer: calitatea de a participa la
activitatea de 'udecat: spre a contribui la stabilirea adev:rului =i la ap:rarea drepturilor subiective ale
persoanelor fi)ice =i 'uridice. &articiparea procurorul <n procesul civil repre)int: o garan9ie eficient: a
respect:rii drepturilor subiective2 <n acest scop, legea confer: procurorului prerogative importante ce vi)ea):
practic <ntreaga desf:=urare a procesului civil, de la promovarea ac9iunii civile =i p;n: la des:v;r=irea
e!ecut:rii silite. &rocurorul dob;nde=te calitatea de parte <n pre)en9a oric:reia dintre formele prin care se
manifest: activitatea sa procesual:.
12#. 7ormele participarii procurorului in procesul civil. Enumerare.
6ispo)i9iile cuprinse <n codul de procedur: civil: consacr: urm:toarele forme de participare a
procurorului in procesul civil5
1I &romovarea ac9iunii civile2
8I +nterven9ia <n procesul civil2
AI E!ercitarea c:ilor de atac2
4I Cererea privind e!ecutarea silit:.
12%. Cazuri de participare obligatorie a procurorului in procesul civil.
Cu privire la participarea obligatorie a procurorului <n procesul civil, reg:sim aceast: situa9ie <n
urm:toarele ca)uri5
- punerea sub interdic9ie =i ridicarea interdic9iei2
- declararea dispari9iei =i a mor9ii pe cale 'udec:toreasc:2
- anularea "ot:r;rii declarative a mor9ii2
- in materie de e!propriere2
- in material contestatiilor si intampinarilor in material alegerilor publice locale.
13'. Cererea de e)ecutare silita +ormulata de procuror. -poteze.
Cererea privind e!ecutarea silit:5 procurorul este <n drept s: solicite punerea <n e!ecutare a "ot:r;rilor
pronun9ate <n favoarea persoanelor <n numele c:rora a promovat ac9iunea civil:, <n ba)a dispo)i9iilor cuprinse
<n -C&C2 procurorul este <ndrept:9it s: e!ercite =i calea contesta9iei la e!ecutare, daca acest aspect este
necesar pt prote'area dr si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale
disparutilor, sau in alte ca)uri preva)ute e!pres de lege2 de asemenea, are posibilitatea de a participa la
solu9ionarea contesta9iilor la e!ecutare formulate de alte persoane.
131. &ctiunea civila. Notiune.
*c9iunea civil: este un ansamblu de mi'loace procesuale prin intermediul c:rora partea interesat: poate
solicita =i <=i poate asigura concursul unei autorit:9i 'urisdic9ionale <n vederea recunoa=terii sau reali):rii unui
drept subiectiv ori unui interes legitim, inclusiv prin punerea <n aplicare a unor m:suri de e!ecutare silit:.
*c9iunea este mi'locul legal prin care o persoan: cere instan9ei 'udec:tore=ti fie recunoa=terea
dreptului s:u, fie reali)area acestui drept, prin <ncetarea piedicilor puse <n e!ercitarea sa de o alt: persoan: sau
printr-o desp:gubire corespun):toare.
132. &ctiunea civila si dr subiectiv civil.
Bn consecin9:, dreptul la ac9iune nu este altceva dec;t liantul dintre dreptul subiectiv civil =i ac9iunea
civil:, deoarece acesta duce la transformarea unei no9iuni abstracte, aceea de ac9iune civil:, <ntr-o no9iune
concret:, aceea de proces civil, prin care se urm:re=te valorificarea dreptului subiectiv dedus 'udec:9ii.
*ctiunea civila fiind definite ca5 ansamblul mi'loacelor procesuale prin care, in cadrul procesului civil, se
asigura dr subiectiv civil . prin recunoasterea sau reali)area lui, in ca)ul in care este incalcat sau contestat .
ori a unor situatii 'uridice ocrotite de lege.
133. 4ubiectele actiunii civile.
4ubiectiele actiunii civile sunt numite parti, insa acestea vor purta denumiri diferite in functie de calea
procesuala urmata. +n cererea de c"emare in 'udecata partile se numesc reclamant si parat, in apel . apelant si
intimat, in recurs recurent si intimat, in contestatia in anulare . contestator si intimat, in revi)uire . revi)uent
si intimat, in e!ecutarea silita . creditor si debitor. +n notiunea de parti nu se vor incadra repre)entantii legali
sau conventionali ai acestora, aceste persoane indeplinind actele procesuale in numele si pe seama partilor,
fara ca urmarile actelor respective sa se produca asupra lor.
134. Obiectul actiunii civile.
&rin actiunea civila se urmareste protectia dr subiectiv sau a situatiei 'uridicesti ocrotite. *cesta este
obiectul actiunii civile, care nu are o e!istenta constanta, variind in functie de pretentia invocate prin cerere.
(biectul actiunii civile imbraca diferite forme. +n cererea de c"emare in 'udecata sau in cererea
reconversionala obiectul il poate constitui anularea unui act 'uridic, evacuarea unei persoane, etc. +n caile de
atac obiectul cererii il constituie desfiintarea "ot 'udecatoresti, iar in e!ecutarea silita obiectul cererii il
constituie fie bunurile debitorului, fie obigatia de a face sau a nu face a debitorului.
135. Cauza actiunii civile.
Repre)inta motivul pt care reclamantul porneste actiunea in 'ustitie. Citularul actiunii se va intemeia
intotdeauna pe cau)a dr sau pt a actiona efficient, cu reusita.
13. &ctiuni in realizarea de drepturi.
*c9iune <n reali)area dreptului, ac9iunea civil: prin care reclamantul pretinde obligarea p;r;tului la
respectarea dreptului subiectiv ce i-a fost <nc:lcat, iar dac: aceasta nu mai este posibil, obligarea lui la
desp:gubiri pentru pre'udiciul suferit. 4unt actiuni in reali)are5 ac9iunea <n revendicare, ac9iunea <n preten9ii
b:ne=ti, ac9iunea pentru predarea unui legat, etc.
13!. &ctiuni in constatare.
*c9iunea <n constatare, este acea ac9iune <n 'usti9ie prin care reclamantul solicit: instan9ei doar s:
constate e!isten9a unui drept subiectiv al s:u fa9: de p;r;t ori, dup: ca), ine!isten9a unui drept subiectiv al
p;r;tului <mpotriva sa.
13#. &ctiuni in constituire de dr.
*c9iune <n constituire de drepturi, ac9iune civil: prin care se cere instan9ei de 'udecat: ca prin aplicarea
legii la anumite fapte invocate s: cree)e situa9ii noi, cu implica9ii 'uridice noi, <ntre p:r9ile litigante. Hot:r;rea
'udec:toreasc: prin care se solu9ionea): o astfel de ac9iune are efect constitutiv e! nune, cre;nd un raport
'uridic nou. 4unt actiunea in constituire de drepturi, spre e!emplu5 ac9iunile prin care se cere punerea sub
interdic9ie sau ridicarea acesteia, cele de divor9. 4unt ca)uri <n care, de=i se creea): o situa9ie 'uridic: nou:,
"ot:r;rea produce efecte retroactive, cum ar fi5 cererile de declarare a mor9ii, de anulare a c:s:toriei, de
stabilire a filia9iei fa9: de mam: sau fa9: de tat:, de t:g:duire a paternit:9ii etc.
13%. &ctiuni reale.
*c9iune real:, ac9iune civil: prin care se urm:re=te ocrotirea sau valorificarea unui drept real ori
ap:rarea posesiei unui bun. *ctiunea reala, ac9iune prin care se urm:re=te valorificarea unui drept real, care
poate avea ca obiect un bun imobil Jac9iuni petitorii sau ac9iuni posesoriiI sau un bun mobil Jrevendicarea
bunurilor mobile pierdute de proprietar, ac9iunea pentru dob;ndirea bunului mobil ga'atI.
14'. &ctiuni personale.
*c9iune personal:, ac9iune civil: care se <ntemeia): pe un drept personal Jde crean9:I =i care serve=te
la e!ercitarea sau ap:rarea acelui drept. *ctiune personala, ac9iune prin care se urm:re=te valorificarea unui
drept de crean9:, care poate fi mobiliar:, atunci c;nd dreptul de crean9: pretins are ca obiect un bun mobil, =i
imobiliar:, dac: dreptul de crean9: pretins are ca obiect un bun imobil.
141. &ctiuni mi)te.
*c9iunile mi!te, sunt acele ac9iuni <n 'usti9ie prin care reclamantul urm:re=te ocrotirea, <n acela=i timp,
a unui drept real =i a unui drept de crean9: ce sunt efectul aceleia=i cau)e Jde e!emplu, i)vor:sc din acela=i
contractI sau <ntre care e!ist: o str;ns: leg:tur:. 4e deosebesc dou: categorii de ac9iuni mi!te =i anume, pe de
o parte, ac9iunile prin care se solicit: anularea, re)olu9iunea, re)ilierea sau, dup: ca), revocarea unui act 'uridic
prin care s-a constituit ori s-a transmis un drept real, iar, pe de alt: parte, ac9iunile prin care se solicit:
e!ecutarea unui act 'uridic constitutiv sau translativ de drepturi reale.
142. Cereri principale.
4unt acele care au o e!istenta de sine statatoare, fiind e!ercitate independent, fara a fi formulate in
cadrul unei actiuni.
143. Cereri accesorii.
4unt acelea a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de cerere principal. Ele au o
e!istenta de sine statatoar, fiind formulate alaturi de o cerere principal, deoarece soarta lor depinde de soarta
cererii principale.
144. Cereri incidente.
&ot fi independente de alte cereri, asemanator cererilor principale, insa ele sunt formulate in cadrul
unui proces in curs, de'a inceput.
145. Cereri aditionale.
4unt acelea prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare.
14. Conditii de e)ercitiu a actiunii civile. Conditiile dr a+irmat. Enumerare.
&entru a putea fi e!ercitat, dreptul trebuie s: <ndeplineasc: anumite condi9ii5
- s: fie recunoscut =i ocrotit de lege, ceea ce <nseamn: c: dreptul trebuie s: nu intre <n con9inutul unui raport
'uridic ilegal.
- s: fie e!ercitat potrivit scopului economic =i social pentru care a fost recunoscut de lege2
- s: fie e!ercitat cu bun: credin9:2
- s: fie actual, s: nu fie supus unui termen sau unei condi9ii suspensive, adic: s: fie un drept
corespun):tor unei obliga9ii e!igibile.
14!. 5r trebuie sa +ie actual. E)ceptii.
6e la condi9ia ca dreptul s: fie actual, legiuitorul a stabilit =i c;teva e!cep9ii. Este situa9ia ac9iunilor
preventive care pot fi f:cute <nainte de implicarea termenului privitoare la aceste e!cep9ii ac9iunile privind5
aI predarea unui imobil locat2
bI e!ecutarea la termen a unei obliga9ii alimentare sau a altei presta9ii periodice2
cI e!ecutarea la termen a unor obliga9iuni, <n vederea pre<nt;mpin :rii unei pagube <nsemnate <n aptrimoniul
reclamantului dac: s-ar a=tepta.
14#. Conditii de e)ercitiu a actiunii civile. 4anctiunea lipsei dr a+irmat.
6ac: <n urma unor de)bateri contradictorii, se constat: c: dreptul pretins de reclamant nu e!ist: ori
acesta nu <ndepline=te condi9iile de validitate impuse de lege pentru a putea fi e!ercitat atunci cererea va fi
respins: ca nefondat: sau ne<ntemeiat:.
6ac: dreptul nu este actual, lipsa acestei condi9ii poate fi invocat: prin intermediul e!cep9iei de
prematuritate - e!cep9ie de fond, pentru c: este <n leg:tur: cu o condi9ie de e!erci9iu a ac9iunii, peremptorie
Jdirimant:I <ntruc;t prin admiterea ei se tinde la respingerea ac9iunii =i absolut:, pentru c: normele care
reglementea): condi9iile de e!erci9iu ale ac9iunii au caracter imperativ. 6e aceea, aceast: e!cep9ie poate fi
invocat: de oricare dintre p:r9i, de procuror sau instan9: din oficiu, <n orice stare a pricinii. Bn ca)ul <n care
e!cep9ia este admis:, cererea va fi respins: ca prematur introdus:.
14%. Conditii de e)ercitiu a actiunii civile. &buzul de dr procesual. Conditii.
*u fost identificate patru caractere care se circumscriu notiunii de abu) de drept, respectiv e!ercitarea
dreptului subiectiv civil5
JiI prin nesocotirea scopului economic si social pentru care a fost recunoscut,
JiiI cu nesocotirea legii si moralei,
JiiiI cu rea-credinta2
JivI cu depasirea limitelor sale.
15'. Conditii de e)ercitiu a actiunii civile. &buzul de dr procesual. 4anctiuni.
4anctiunea abu)ului de dr este refu)ul fortei coercitive va statului si in anumite conditii plata unei
sume de bani cu titlu de sanctiune.
151. Conditii de e)ercitiu a actiunii civile. Calitatea procesuala. Notiune.
Repre)inta identitatea care trebuie sa e!iste intre parti si subiectele raportului 'uridic litigious, astfel
cum acesta este dedus 'udecatii.
152. Calitatea procesuala. 7ormularea cererii de alte persoane. -poteze legale.
/egea confera uneori si altor persoane de a intent actiunea in locul titularului, insa in aces)t ca)
notiunea utili)ata nu poate fi aceea de calitate procesuala activa, ci aceea de legitimare procesuala active,
deoarece indiferent de natura actiunii titularul va fi introdus in proces iar efectele "ot 'udecatoresti se va
produce numai in patrimoniul acestuia, nu asupra celui ce a declansat actiunea. Este ca)ul procurorului, al
sindicatelor, care pot e!ercita actiunea pentru membrii sai.
153. Calitatea procesuala. 9ransmiterea conventionala.
Cransmisiunea conven9ional: intervine <n ca)ul cesiunii de crean9:, v;n):rii sau don:rii bunului
litigios, prelu:rii datoriei cu consim9:m;ntul creditorului.
154. Calitatea procesuala. 9ransmiterea legala.
Cransmisiunea legal: intervine <n ca)ul persoanelor fi)ice prin intermediul mo=tenirii Jmo=tenitorii
care accept: mo=tenirea preiau po)i9ia procesual: pe care o avea defunctul, e!cept;ndu-se ca)urile nepermise
de legeI, iar <n ca)ul persoanei 'uridice, prin intermediul reorgani):rii sau transform:rii persoanei 'uridice care
este parte <n proces.
155. Calitatea procesuala. 4anctiunea lipsei calitatii procesuale.
/ipsa calit:9ii procesuale poate fi invocat: pe cale de e!cep9ie.
E!cep9ia lipsei calit:9ii procesuale este o e!cep9ie de fond, absolut: =i peremtorie, ce poate fi invocat:
de partea interesat:, procuror =i instan9: din oficiu <n orice fa): procesual:.
6ac: se constat: lipsa calit:9ii procesuale, instan9a, va respinge cererea ca fiind introdus: de o
persoan: f:r: calitate procesual: activ: sau fiind introdus: <mpotriva unei persoane f:r: calitate procesual:
pasiv:.
15. Conditii de e)ercitiu a actiunii civile. -nteresul. Notiune.
&rin interes se <n9elege folosul practic urm:rit de cel ce a pus <n mi=care ac9iunea civil:, respectiv
oricare dintre formele procedurale ce intr: <n con9inutul acesteia.
+nteresul poate fi5
- material Je!emplu-ob9inerea unei sume de bani, predarea unui bunI
- moral Je!emplu5 punerea sub protec9ia legiiI.
15!. Conditii de e)ercitiu a actiunii civile. -nteresul. Conditii. Enumerare.
Condi9ia interesului trebuie <ndeplinit: nu numai la punerea <n mi=care a ac9iunii prin introducerea
cererii de c"emare <n 'udecat:, ci ea trebuie <ndeplinit: cu toate formele procedurale care alc:tuiesc con9inutul
ac9iunii, cum ar fi ap:r:rile, e!ercitarea c:ilor de atac, e!ecutarea silit:.
+nteresul trebuie s: <ndeplineasc: unele cerin9e5 s: fie legitim, s: fie personal =i direct, s: fie n:scut =i actual.
15#. Conditii de e)ercitiu a actiunii civile. -nteresul actual.
+nteresul actual, s: e!iste <n momentul <n care este formulat: cererea, pentru c: rolul
'udec:torului este de a re)olva litigii de'a n:scute. Hn interes eventual, ca =i un interes care a trecut, a fost
dep:=it, nu poate fi luat <n considerare. +nteresul este actual <n sensul c: dac: cel interesat nu ar recurge la
ac9iune <n momentul respectiv s-ar e!pune prin aceasta la un pre'udiciu.
15%. Conditii de e)ercitiu a actiunii civile. -nteresul personal.
+nteresul s: fie personal =i direct, adic: folosul practic urm:rit prin declan=area procedurii 'udiciare s:
apar9in: celui care recurge la ac9iune.
1'. 4anctiunea lipsei interesului.
/ipsa interesului <n promovarea oric:rei forme procedurale din cadrul ac9iunii sau a uneia din cerin9ele
sale se invoc: pe cale de e!cep9ie - de fond, peremptorie, absolut:.
6ac: e!cep9ia se admite, ac9iunea va fi respins: pentru lips: de interes. Respingerea ac9iunii <n aceste condi9ii
nu poate fi invocat: cu autoritate de lucru 'udecat <ntr-o alt: ac9iune promovat: <ntr-un moment <n care
interesul s-a n:scut =i <ntrune=te =i celelalte condi9ii.
11. Conditii de e)ercitiu a actiunii civile. Capacitatea de +olosita.
Capacitatea procesual: de folosin9: este aceea parte a capacit:9ii procesuale care const: <n aptitudinea
unei persoane de a avea drepturi =i obliga9ii pe plan procesual. /a persoanele fi)ice capacitatea de folosin9:
<ncepe de la na=terea lor =i <ncetea): la decesul acestora.
Bn condi9ii e!pres prev:)ute de lege, capacitatea procesual: de folosin9: poate fi limitat:.
/a persoanele 'uridice capacitatea de folosin9: <ncepe de la data <nregistr:rii, pentru cele supuse
<nregistr:rii, ori de la data actului de dispo)i9ie, data autori):rii sau data <ndeplinirii unei alte condi9ii
prev:)ute de lege.
Capacitatea procesual: de folosin9: a persoanelor 'uridice <ncetea): de la data <ncet:rii persoanei
'uridice <ns:=i, la data comas:rii, divi):rii totale sau di)olv:rii.
12. Conditii de e)ercitiu a actiunii civile. Capacitatea de e)ercitiu.
Capacitatea procesual: de e!erci9iu const: <n aptitudinea unei persoane de a-=i valorifica singur: drepturile
procesuale =i de a-=i <ndeplini singur: obliga9iile procesuale.
&ersoanele fi)ice dob;ndesc capacitatea de e!erci9iu la <mplinirea v;rstei de 1% ani2 minora care se
c:s:tore=te la 1$ ani sau 15 ani dob;nde=te capacitate deplin: de e!erci9iu.
Bncetarea capacit:9ii procesuale de e!erci9iu intervine definitiv prin moarte sau temporar prin punerea
sub interdic9ie 'udec:toreasc:.
&ersoana 'uridic: dob;nde=te capacitatea procesual: de e!erci9iu la data <nfiin9:rii ei =i o pierde odat:
cu <ncetarea sa.
13. 4anctiunea lipsei capacitatii procesuale.
*ctele de procedur: s:v;r=ite de o persoan: f:r: capacitate de folosin9: ori <mpotriva unei astfel de
persoane sunt lovite de nulitate absolut:. Bntruc;t aceast: persoan: nu are
folosin9a unui anumit drept subiectiv civil, <nseamn: c: cererea va fi respins: ca =i c;nd dreptul lipse=te deci,
va fi respins: ca nefondat:.
/ipsa capacit:9ii procesuale de folosin9: se invoc: pe cale de e!cep9ie Jde fond, peremptorie, absolut:I
de c:tre oricare dintre p:r9i, de procuror sau de instan9: din oficiu, <n tot cursul procesului.
14. Competenta generala. Notiune.
Competen9: general:, institu9ie de drept procesual civil prin intermediul c:reia se delimitea):
atribu9iile instan9elor 'udec:tore=ti de activitatea altor autorit:9i sau institu9ii. Constitu9ia Rom;niei instituie, <n
aceast: privin9:, principiul potrivit c:ruia 'usti9ia se reali)ea): prin <nalta Curte de Casa9ie =i ,usti9ie =i prin
celelalte instan9e 'udec:tore=ti stabilite de lege. *ceasta <nseamn: c: toate cau)ele civile sau de alt: natur:
sunt de competen9a instan9elor 'udec:tore=ti, cu e!cep9ia acelora date <n mod e!pres prin lege <n c:derea altor
autorit:9i sau institu9ii2 natura unor litigii determin: necesitatea re)olv:rii lor de c:tre alte organe dec;t
instan9ele 'udec:tore=ti.
15. Competenta jurisdictionala. Notiune.
Competen9: 'urisdic9ional:, institu9ie procesual: prin intermediul c:reia se delimitea): atribu9iile
instan9elor 'udec:tore=ti <ntre ele. 4istemul 'udiciar este structurat pe temeiul principiului celor dou: grade de
'urisdic9ie5 instan9e de fond =i instan9e de apel.
1. Competenta materiala. Notiune.
Competen9a material: presupune reparti)area pricinilor <ntre instan9e de grad diferit. Este de doua
feluri5 competenta materiala functionala, si competenta materiala procesuala.
1!. Competenta +unctionala. Notiune.
Competenta materiala functionala, care se stabileste dupa felul atributiilor 'urisdictionale ce revin
fiecarei categorii de instante.
1#. Competenta teritoriala. Notiune.
Capacitatea unei instante de a solutiona anumite litigii sau de a re)olva anumite cereri, din punct de
vedere al teritoriului arondat acesteia prin lege, si care se determina functie de domiciliul sau sediul partilor
din cau)a dedusa 'udecatii
1%. Competenta procesuala. Notiune.
Competenta materiala procesuala, care se stabileste in raport de obiectul, valoarea sau natura litigiului
dedus 'udecatii.
1!'. E+ectele admiterii e)ceptiei de neconstitutionalitate.
+n ca)ul admiterii unei e!ceptii de neconstitutionalitate, deci)ia Curtii Constitutionale operea)a pentru
viitor.
Cand se ridica e!ceptia de neconstitutionalitate in fata instantei 'udecatoresti, aceasta poate suspenda
procedura, trimitand cau)a la Curtea Constitutionala daca te!tul invocate are legatura cu pricina aflata pe rol.
Ca atare se recunoaste printr-o dispo)itie normative rolul Curtii in verificarea constitutionalitatii, verificare
care repre)inta numai un aspect incidental al litigiului, de natura sa influente)e solutia acestuia, care va fi
pronuntata de instant 'udecatoreasca.
1!1. Competenta in materie electorala. &legeri locale.
+n ca)ul alegerilor locale se stabileste urmatoarele competente5
- intampinarile impotriva omisiunilor, inscrierilor gresite sau oricaror erori din liste se solutionea)a de primar.
- birourile electorale de circumscriptie re)olva intampinarile referitoare la propria lor activitate si contestatiile
cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare2
- birourile electorale ale sectiilor de votare re)olva intampinarile referitoare la propria lor activitate2
- contestatiile asupra modului de organi)are si asupra componentei biroului electoral 'udetean se solutionea)a
de tribunal2
- birourile electorale 'udetene re)olva intampinarile referitoare la propria sa activitate si contestatiile cu
privire la modul de constituire, componenta si activitatea birourilor electorale de circumscriptie2
- #iroul Electoral Central re)olva intampinarile referitoare la propria sa activitate si contestatiile cu privire la
modul de constituire, componenta si activitatea birourilor electorale de circumscriptie 'udeteana si a
municipiului #ucuresti2 primeste si solutionea)a orice contestatie cu privire la organi)area si desfasurarea
alegerii autoritatilor administratiei publice locale, altele decat cele care, prin lege, sunt date in competenta
birourilor electorale de circumscriptie sau a instantelor 'udecatoresti2 solutionea)a sesi)arile privitoare la
frauda electorala, putand dispune anularea alegerilor dintr-o circumscriptie electorala, in ca)ul in care
constata, pe ba)a probelor administrate, ca votarea si stabilirea re)ultatului alegerilor au avut loc prin fraude
de natura a modifica atribuirea mandatelor in circumscriptia electorala respectiva2
- biroul electoral de circumscriptie e!aminea)a respectarea conditiilor legale pentru ca o persoana sa poata
candida, respectarea conditiilor de fond si de forma ale listelor de candidati, precum si ale listei sustinatorilor.
Candidaturile care indeplinesc conditiile legale sunt inregistrate. Candidaturile care nu indeplinesc conditiile
legale de fond si de forma se resping de catre biroul electoral de circumscriptie2
- 'udecatoria in a carei ra)a teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care se depune candidatura,
respectiv tribunalul, inregistrea)a inregistrea)a propunerile de candidatura admise de biroul electoral de
circumscriptie2
- contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se solutionea)a in termen de 4% de ore de la
inregistrare, de catre 'udecatoria, respectiv tribunalul, in a carei ra)a teritoriala se afla circumscriptia
electorala. Hotararea nu se comunica. +mpotriva "otararii date in contestatie se poate face recurs in termen de
84 de ore de la pronuntare, la instanta ierar"ic superioara. Recursul se solutionea)a in termen de 84 de ore de
la inregistrare. Hotararea pronuntata in recurs este definitiva si irevocabila2
- birourile electorale de circumscriptie solutionea)a plangerile ce le sunt adresate cu privire la impiedicarea
unui partid politic, alianta politica, alianta electorala ori candidat independent de a-si desfasura campania
electorala in conditiile preva)ute de lege si cu respectarea deontologiei electorale2
- 'udecatoria in a carei ra)a teritoriala se afla comuna sau orasul validea)a alegerea primarului, cu e!ceptia
primarului general al municipiului #ucuresti, a carui validare se face de presedintele Cribunalului #ucuresti2
- consiliile locale validea)a mandatele de consilieri locali, iar "otararea de validare sau invalidare poate fi
atacata de cei interesati la instanta de contencios administrativ2
- consiliile 'udetene validea)a alegerea consilierilor, iar "otararea de validare sau invalidare poate fi atacata de
cei interesati la instanta de contencios administrativ.
1!2. Competenta in materie electorala. &legeri parlamentare si prezidentiale.
+n ca)ul alegerilor parlamentarese stabileste urmatoarele competente5
- #iroul Electoral Central se pronunta cu privire la protocolul de constituire a aliantelor electorale2
. +nalta Curte de Casatie si ,ustitie solutionea)a contestatiile impotriva "otararilor #iroului Electoral Central
de admitere, respectiv de respingere a protocolului de constituire a aliantelor electorale. +nalta Curte de
Casatie si ,ustitie se pronunta asupra contestatiilor in termen de 84 de ore, prin "otarare definitiva si
irevocabila2
- intampinarile impotriva omisiunilor, inscrierilor gresite si oricaror alte erori din liste se solutionea)a de
primar. +mpotriva solutiei date de primar se poate face contestatie care se solutionea)a de 'udecatoria in a
carei ra)a teritoriala domicilia)a alegatorul.
- orice neconcordanta dintre lista electorala permanenta si copia intocmita se solutionea)a de primar, de
indata, pe ba)a datelor cuprinse in lista electorala permanenta2
- intampinarile privind intocmirea sau eliberarea cartilor de alegator se solutionea)a de serviciul de evidenta
informati)ata a persoanei, care este obligat sa se pronunte in cel mult A )ile de la inregistrarea acestora.
+mpotriva solutiei date de serviciul de evidenta informati)ata a persoanei se poate face contestatie la
'udecatorie in termen de 84 de ore de la comunicare2
- #iroul Electoral Central re)olva intampinarile referitoare la propria sa activitate si contestatiile cu privire la
activitatea birourilor electorale de circumscriptie2
- birourile electorale de circumscriptie re)olva intampinarile referitoare la propria lor activitate si contestatiile
cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare sau, dupa ca), oficiilor electorale, din
cadrul circumscriptiei electorale in care functionea)a2
- oficiile electorale ale sectoarelor municipiului #ucuresti re)olva intampinarile referitoare la propria lor
activitate si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare2
- birourile electorale ale sectiilor de votare re)olva intampinarile referitoare la propria lor activitate2
- contestatiile formulate de partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale care participa la alegeri,
precum si candidatii independenti pot contesta modul de formare si componenta birourilor si oficiilor
electorale se solutionea)a de biroul electoral de circumscriptie, daca privesc biroul electoral al sectiei de
votare, de #iroul Electoral Central, daca privesc biroul electoral de circumscriptie, sau de +nalta Curte de
Casatie si ,ustitie, daca privesc #iroul Electoral Central, in termen de cel mult doua )ile de la inregistrare.
Hotararea este definitiva si irevocabila. +n municipiul #ucuresti contestatiile se solutionea)a de oficiul
electoral, daca privesc biroul electoral al sectiei de votare, si de biroul electoral de circumscriptie, daca privesc
oficiile electorale2
- contestatiile privind inregistrarea sau respingerea candidaturilor se solutionea)a de tribunalul in a carui ra)a
teritoriala se afla circumscriptia electorala, in cel mult doua )ile de la primirea contestatiei. Hotararea nu se
comunica. +mpotriva "otararii se poate face recurs, in termen de 84 de ore de la pronuntare, la curtea de apel.
Recursul se solutionea)a in termen de doua )ile de la inregistrare. Hotararea este definitiva si irevocabila.
Contestatia si cererea de recurs se depun la instanta competenta, sub sanctiunea nulitatii2
- contestatiile privind inregistrarea semnelor electorale se depun in termen de 84 de ore de la e!pirarea
termenului preva)ut si se solutionea)a de catre +nalta Curte de Casatie si ,ustitie in cel mult doua )ile de la
inregistrare. Hotararea nu se comunica partilor. Hotararea este definitiva si irevocabila si se comunica de
indata #iroului Electoral Central2
- #irourile electorale de circumscriptie solutionea)a, prin "otarare, plangerile ce le sunt adresate cu privire la
incalcarea de catre candidati, partide politice, aliante politice, aliante electorale sau de catre persoanele carora
le este inter)is sa participe la actiuni de campanie electorala a prevederilor legale sau deontologiei electorale,
precum si la impiedicarea unui partid politic, unei aliante politice, aliante electorale ori candidat independent
de a-si desfasura campania electorala. +mpotriva solutiei date de biroul electoral de circumscriptie se poate
face contestatie care se solutionea)a de #iroul Electoral Central, prin "otarare. Hotararea #iroului Electoral
Central este definitiva. 4olutionarea plangerilor si a contestatiilor se face in termen de cel mult A )ile de la
inregistrare, iar "otararile se publica in presa si se afisea)a, in mod vi)ibil, la sediul biroului electoral care le-a
emis2
- Camerele &arlamentului validea)a alegerea deputatilor si senatorilor.
+n ca)ul alegerilor pre)identiale, se stabileste urmatoarele competente5
- #iroul Electoral Central re)olva intampinarile la propria activitate si contestatiile trimise de birourile
electorale de circumscriptie2 solutiile date sunt definitive2
- #irourile electorale de circumscriptie re)olva intampinarile referitoare la propria activitate si contestatiile cu
privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare2
- #irourile electorale ale sectiilor de votare indeplinesc, in mod corespun)ator, atributiile ce le revin, potrivit
legii, pentru alegerea Camerei 6eputatilor si a 4enatului
+n cadrul alegerilor pre)identiale, o serie de atributii sunt recunoscute Curtii Constitutionale, care, potrivit art.
din Constitutie, veg"ea)a la respectarea procedurii pentru alegerea &resedintelui si confirma re)ultatele
sufragiului.
1!3. Competenta materiala a judecatorului.
,udec:toriile 'udec:5
1. <n prim: instan :, urm:toarele cereri al c:ror obiect este evaluabil sau, dup: ca), neevaluabil <n bani5
aI cererile date de Codul civil <n competen a instan ei de tutel: i de familie, <n afar: de ca)urile <n care prin
lege se prevede <n mod e!pres altfel2
bI cererile referitoare la <nregistr:rile <n registrele de stare civil:, potrivit legii2
cI cererile av;nd ca obiect administrarea cl:dirilor cu mai multe eta'e, apartamente sau spa ii aflate <n
proprietatea e!clusiv: a unor persoane diferite, precum i cele privind raporturile 'uridice stabilite de
asocia iile de proprietari cu alte persoane fi)ice sau persoane 'uridice, dup: ca)2
dI cererile de evacuare2
eI cererile referitoare la )idurile i an urile comune, distan a construc iilor i planta iilor, dreptul de trecere,
precum i la orice servitu i sau alte limit:ri ale dreptului de proprietate prev:)ute de lege, stabilite de p:r i ori
instituite pe cale 'udec:toreasc:2
fI cererile privitoare la str:mutarea de "otare i cererile <n gr:ni uire2
gI cererile posesorii2
"I cererile privind obliga iile de a face sau de a nu face neevaluabile <n bani, indiferent de i)vorul lor
contractual sau e!tracontractual, cu e!cep ia celor date de lege <n competen a altor instan e2
iI cererile de <mp:r eal: 'udiciar:, indiferent de valoare2
'I orice alte cereri evaluabile <n bani <n valoare de p;n: la 8. lei inclusiv, indiferent de calitatea p:r ilor,
profesioni ti sau neprofesioni ti2
8. <n prim: i ultim: instan :, cererile privind crean e av;nd ca obiect plata unei sume de bani de p;n: la
8. lei inclusiv2
A. c:ile de atac <mpotriva "ot:r;rilor autorit: ilor administra iei publice cu activitate 'urisdic ional: i ale
altor organe cu astfel de activitate, <n ca)urile prev:)ute de lege2
4. orice alte cereri date prin lege <n competen a lor.
1!4. Competenta materiala a tribunalului.
Cribunalele 'udec:5
1. <n prim: instan :, toate cererile care nu sunt date prin lege <n competen a altor instan e2
8. ca instan e de apel, apelurile declarate <mpotriva "ot:r;rilor pronun ate de 'udec:torii <n prim: instan :2
A. ca instan e de recurs, <n ca)urile anume prev:)ute de lege2
4. orice alte cereri date prin lege <n competen a lor.
1!5. Competenta materiala a tribunalului in materie de contencios administrativ.
Cribunalele vor 'udeca toate litigiile pt care e!ista prevedere in te!tul unei legi speciale, precum5 cereri in
materie de contencios administrativ privind actele administrative emise sau inc"eiata de autoritatile si
institutiile publice si locale. +ntra in competenta tribunalului contestatiile care privesc ta!e si impo)ite,
contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora pana la 1.. de lei2 cereri referitoare la
investitiile si soiurile de plante, desenele si modelele industriale, litigiile in materia raporturilor de serviciu ale
functionarilor publici, indifferent de4 emitentul actului, cererile in materie de e!propriere etc.
1!. Competenta materiala a curtii de apel.
Cur ile de apel 'udec:5
1. <n prim: instan :, cererile <n materie de contencios administrativ i fiscal, potrivit legii speciale2
8. ca instan e de apel, apelurile declarate <mpotriva "ot:r;rilor pronun ate de tribunale <n prim: instan :2
A. ca instan e de recurs, <n ca)urile anume prev:)ute de lege2
4. orice alte cereri date prin lege <n competen a lor.
1!!. Competenta materiala a curtii de apel in materie de contencios administrativ.
Curtea de apel 'udeca in prima instanta cererile in materie de contencios administrative potrivit /egii
554E84, respective cererile privind actele administrative emise sau inc"eiate de autoritatile si institutiile
publice central, precum si cele care privesc ta!e si impo)ite, contributii, ,datorii vamale, precum si accesorii
ale acestora mai mari de 1.. lei, in afara de cele date in competenta tribunalelor.
1!#. Competenta materiala a -CCJ.
Bnalta Curte de Casa ie i ,usti ie 'udec:5
1. recursurile declarate <mpotriva "ot:r;rilor cur ilor de apel, precum i a altor "ot:r;ri, <n ca)urile prev:)ute
de lege2
8. recursurile <n interesul legii2
A. cererile <n vederea pronun :rii unei "ot:r;ri prealabile pentru de)legarea unor probleme de drept2
4. orice alte cereri date prin lege <n competen a sa.
1!%. Competenta teritoriala de dr comun.
Cererea de c"emare <n 'udecat: se introduce la instan a <n a c:rei circumscrip ie domicilia): sau < i
are sediul p;r;tul, dac: legea nu prevede altfel.
+nstan a r:m;ne competent: s: 'udece procesul c"iar dac:, ulterior sesi):rii, p;r;tul < i sc"imb: domiciliul
sau sediul.
6ac: domiciliul sau, dup: ca), sediul p;r;tului este necunoscut, cererea se introduce la instan a <n a
c:rei circumscrip ie se afl: re edin a sau repre)entan a acestuia, iar dac: nu are nici re edin a ori
repre)entan a cunoscut:, la instan a <n a c:rei circumscrip ie reclamantul < i are domiciliul, sediul, re edin a
ori repre)entan a, dup: ca).
1#'. Competenta teritoriala e)clusiva. Cazuri. Enumerari.
Ca)urile de competenta teritoriala e!clusive sunt5
- Cererile privitoare la imobile
- Cererile privitoare la mo tenire
- Cereri privitoare la societ: i
- Cereri privitoare la insolven : sau concordatul preventive
- Cererile privitoare la vsolutionarea incidentelor privind arbitra'ul
- Cererile formulate de un profesionist impotriva unui consummator
- Cererile privind ocrotirea persoanei fi)ice
- Cererile in materie de divort
- Cererile de incuvintare a adoptiei
- Cererile de declarare a mortii unei persoane
- cerera de anulare, completare sau modificarea actelor de stare civila
- cererea in materie contraventionala
- cererea in material conflictelor de munca
- cererea de inregistrare tardiva a nasterii
1#1. Competenta teritoriala in materie de +aliment.
Cererile <n materia insolven ei sau concordatului preventiv sunt de competen a e!clusiv: a
tribunalului <n a c:rui circumscrip ie < i are sediul debitorul.
+n materia insolventei, in literature de specialitate s-au conturat 8 mari linii de gandire5 universalitatea
falimentului, conf vcaruia competenta trebuie sa apartina numai instantei sediului principal al debitorului si
teritorialitatea falimentuluicare pre)inta locul unde se afla bunurile debitorului.
1#2. Competenta teritoriala in materie de mostenire.
Bn materie de mo tenire, p;n: la ie irea din indivi)iune, sunt de competen a e!clusiv: a instan ei celui
din urm: domiciliu al defunctului5
1. cererile privitoare la validitatea sau e!ecutarea dispo)i iilor testamentare2
8. cererile privitoare la mo tenire i la sarcinile acesteia, precum i cele privitoare la preten iile pe care
mo tenitorii le-ar avea unul <mpotriva altuia2
A. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului <mpotriva vreunuia dintre mo tenitori sau <mpotriva
e!ecutorului testamentar.
Cererile formulate mai sus care privesc mai multe mo teniri desc"ise succesiv sunt de competen a
e!clusiv: a instan ei ultimului domiciliu al oric:ruia dintre defunc i.
1#3. Competenta teritoriala in materie cererilor reale imobiliare.
Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instan a <n a c:rei circumscrip ie
este situat imobilul.
C;nd imobilul este situat <n circumscrip iile mai multor instan e, cererea se va face la instan a
domiciliului sau re edin ei p;r;tului, dac: aceasta se afl: <n vreuna dintre aceste circumscrip ii, iar <n ca)
contrar, la oricare dintre instan ele <n circumscrip iile c:rora sa afl: imobilul.
6ispo)i iile de mai sus se aplic:, prin asem:nare, i <n ca)ul ac iunilor posesorii, ac iunilor <n
gr:ni uire, ac iunilor privitoare la <ngr:dirile dreptului de proprietate imobiliar:, precum i <n ca)ul celor de
<mp:r eal: 'udiciar: a unui imobil, c;nd indivi)iunea nu re)ult: din succesiune.
1#4. Competenta teritoriala alternativa. Cazuri. Enumerari.
Ca)urile de competenta teritoriala alternativa sunt5
- cererea formulate impotriva unei persoane 'uridice de dr
- cererea in ca)ul paratului persoana 'uridical de dr public
- cererea formulate impotriva mai multor parati
- cererea referitoare la stabilirea filatiei
- cererea privind obligatia de intretinere si alocatii de stat pt copii
- cererea privind e!ecutarea, nulitatea, anularea, re)olutiunea, re)ilierea sau denutarea unilaterala a unui
contract
- cererea ce i)voraste dintr-un raport de locatiune a imobilului
- cererea in prestatia tabulara, in c'ustificare tabulara sau in rectificare tabulara
- cererea ce i)voraste dintr-un contract de transport
- cererea avand ca obiect e!ecutarea, constatarea nulitatii absolute, anularea, re)olutiunea, re)ilierea sau
denuntarea unilaterala a contractului inc"eiat
- cererea privind obligatiile i)vorate dintr-o fapta ilicita
- cererea de despagubire in materie de asigurare
- cererea de autori)are de catre instant de utela si de familie a inc"eierii unor acte 'uridice.
1#5. $rorogarea legala de competenta.
*ceast: form: de prorogare intervine <n ca)uri prev:)ute de lege5
- <n ca)ul pluralit:9ii de p;r;9i, reclamantul poate introduce cererea la instan9a competent: pentru oricare dintre
ei.
- ?cererile accesorii =i incidentale sunt <n c:derea instan9ei competente s: 'udece cererea principal:@.
Bns:, dac: cererile incidentale ar fi de competen9a unor organe de 'urisdic9ie din afara sistemului
instan9elor 'udec:tore=ti, prorogarea nu poate avea loc, cu <nc:lcarea normelor de competen9: general:, pentru
c: nu e!ist: un temei legal pentru aceasta.
- &:r9ile vor putea cere <ntrunirea mai multor pricini ce se afl: <naintea aceleia=i instan9e sau instan9e
deosebite, de acela=i grad, <n care sunt acelea=i p:r9i sau c"iar <mpreun: cu alte p:r9i =i al c:ror obiect =i cau):
au <ntre ele o str;ns: leg:tur:. Bntrunirea poate fi f:cut: de 'udec:tor c"iar dac: p:r9ile nu au cerut-o. 6osarul
va fi trimis instan9ei mai <nt;i <nvestit:, afar: numai dac: am;ndou: p:r9ile cer trimiterea lui la una din
celelalte instan9e. C;nd una din pricini este de competen9a unei instan9e, =i p:r9ile nu o pot <nl:tura, <ntrunirea
se va face la acea instan9:@.
Crebuie avute <n vedere condi9iile ce sunt impuse =i anume5
1. s: e!iste dou: sau mai multe litigii distincte <ntre acelea=i p:r9i sau c"iar <mpreun: cu alte p:r9i, dar al c:ror
obiect =i cau): au <ntre ele o str;ns: leg:tur:.
8. pricinile s: se afle <naintea aceleia=i instan9e, sau instan9e diferite, de acela=i grad.
0i'locul procedural prin care se pune <n discu9ie necesitatea cone!:rii este e!cep9ia.
E!cep9ia cone!it:9ii este o e!cep9ie de procedur:, a=a cum re)ult: =i din denumirea titlului <n care este
inclus:2 pentru c: are ca efect am;narea 'udec:9ii, este o e!cep9ie dilatorie2 este o e!cep9ie absolut:, pentru c:
reunirea pricinilor poate fi f:cut: =i de 'udec:tor, c"iar dac: p:r9ile nu au cerut-o iar interesul ocrotit prin
asigurarea unei bune administr:ri a 'usti9iei este unul general. Cu toate acestea, neinvocarea e!cep9iei sau
necone!area nu atrage nulitatea absolut: pentru c: 'udec:torul are drept de apreciere asupra e!isten9ei
cerin9elor cone!:rii.
/itispenden9a este situa9ia procesual: <n care dou: sau mai multe instan9e de fond, deopotriv:
competente, sunt sesi)ate cu aceea=i pricin:. 4unt necesare A condi9ii5
O 4: e!iste cel pu9in dou: cereri de c"emare <n 'udecat:, care s: aib: acelea=i p:r9i, acela=i obiect =i
aceea=i cau):, dar <n ca)ul de fa9: este necesar s: nu e!iste vreo "ot:r;re definitiv:.
O Cererile s: fie pe rolul aceleia=i instan9e sau a unor instan9e deosebite, dar deopotriv: de competente,
c:ci altfel se invoc: e!cep9ia de necompeten9:.
O &ricinile s: se afle <n fa9a instan9elor de fond, c"iar dac: o cerere se afl: <n fa9a primei instan9e =i alta
<n fa9a instan9ei de apel. 6ac: una din cereri a a'uns <n fa9a instan9ei de recurs, se va invoca <n a doua pricin:,
autoritatea de lucru 'udecat relativ: a "ot:r;rii definitive, ce a fost atacat: cu recurs =i se va solicita
suspendarea 'udec:9ii p;n: la solu9ionarea recursului.
E!cep9ia litispenden9ei este o e!cep9ie de procedur: dilatorie =i absolut:. Ea poate fi ridicat: de p:r9i,
procuror sau 'udec:tor, <n orice stare a pricinii, <n fa9a instan9elor de fond.
6ac: este nefondat:, e!cep9ia se respinge prin <nc"eiere interlocutorie ce va putea fi atacat: cu apel
sau cu recurs numai odat: cu fondul.
1#. $rorogarea conventionala de competenta.
*ceast: form: de prorogare se produce <n ca)urile <n care legea procesual: <ng:duie p:r9ilor s: deroge
normele de competen9: supletive, a=a <nc;t, p:r9ile, prin voin9a lor, aleg o alt: instan9: dec;t cea prev:)ut: de
lege pentru solu9ionarea unui litigiu. Cemeiul acestei forme de prorogare este conven9ia p:r9ilor.
&entru a opera se cer <ntrunite urm:toarele condi9ii5
. condi9iile de valabilitate a oric:rei conven9ii privitoare la capacitate, consim9:m;nt, obiect =i cau):2
. conven9ia p:r9ilor s: fie e!pres:, indiferent dac: e!ist: sau nu un <nscris constatator2
. <n conven9ie s: fie determinat: instan9a aleas: <n mod clar, precis =i neec"ivoc2
. instan9a aleas: s: nu fie necompetent: absolut.
*=adar, prorogarea conven9ional: nu poate opera dec;t cu privire la normele relative de competen9:2
altfel spus <n materie de competen9: general:, material: =i teritorial: e!cep9ional:, reglementate prin norme
imperative, nu poate avea loc nici o prorogare conven9ional:, c:ci sunt norme de ordine public: de la care nu
se poate deroga.
1#!. $rorogarea judecatoreasca de competenta.
*ceast: form: de prorogare intervine <n situa9iile <n care, prin efectul unei "ot:r;ri 'udec:tore=ti, o
instan9: este investit: cu <ndeplinirea unor acte procedurale sau c"iar cu solu9ionarea unei cau)e civile ce ar
intra <n sfera de 'urisdic9ie a altei instan9e.
*semenea situa9ii e!ist: <n urm:toarele ca)uri5
. delegarea instan9ei ori administrarea unor dove)i prin comisie rogatorie . are loc atunci, din pricina unor
impre'urari e!ceptionale, instant competanta este impiedicata un timp indelungat sa functione)e.
. cererea de recu)are, <n ca)ul <n care din pricina recu):rii nu se poate alc:tui completul
. str:mutarea pricinilor . repre)inta un ca) de prorograre 'udec de competenta, in vederea asigurarii unei
'udecati impartiale si corecte.
. casarea cu trimitere la o alt: instan9: de acela=i grad
1##. E)ceptia de necompetenta.
-ecompeten a este de ordine public: sau privat:.
-ecompeten a este de ordine public:5
1. <n ca)ul <nc:lc:rii competen ei generale, c;nd procesul nu este de competen a instan elor 'udec:tore ti2
8. <n ca)ul <nc:lc:rii competen ei materiale, c;nd procesul este de competen a unei instan e de alt grad2
A. <n ca)ul <nc:lc:rii competen ei teritoriale e!clusive, c;nd procesul este de competen a unei alte instan e de
acela i grad i p:r ile nu o pot <nl:tura.
Bn toate celelalte ca)uri, necompeten a este de ordine privat:.
-ecompeten a general: a instan elor 'udec:tore ti poate fi invocat: de p:r i ori de c:tre 'udec:tor <n
orice stare a pricinii.
-ecompeten a material: i teritorial: de ordine public: trebuie invocat: de p:r i ori de c:tre 'udec:tor
la primul termen de 'udecat: la care p:r ile sunt legal citate <n fa a primei instan e.
-ecompeten a de ordine privat: poate fi invocat: doar de c:tre p;r;t prin <nt;mpinare sau, dac:
<nt;mpinarea nu este obligatorie, cel mai t;r)iu la primul termen de 'udecat: la care p:r ile sunt legal citate <n
fa a primei instan e.
6ac: necompeten a nu este de ordine public:, partea care a f:cut cererea la o instan : necompetent:
nu va putea cere declararea necompeten ei.
1#%. Con+lictul pozitiv de competenta. 4olutionare.
Conflictul de competen9: po)itiv este atunci c;nd dou: sau mai multe instan9e se recunosc deopotriv:,
competente s: 'udece aceea=i pricin: sis a inceapa solutionarea. &rocedura de solu9ionare a conflictului de
competen9: este declan=at: de instan9a <naintea c:reia s-a ivit conflictul, adic: de instan9a care s-a pronun9at
ultima asupra competen9ei J<n ca)ul conflictului po)itivI.
1%'. Con+lictul negativ de competenta. 4olutionare.
Conflictul de competen9: negative este atunci c;nd dou: sau mai multe instan9e se declar:
necompetente s: solu9ione)e aceea=i pricin:. &rocedura de solu9ionare a conflictului de competen9: este
instan9a a c:rei "ot:r;re a r:mas irevocabil: ultima J<n ca)ul conflictului negativI.
1%1. :odul de citare. Continutul citatiei.
0oduri de citare5
- comunicarea in plic inc"is cu mentiunea pt 'ustitie.a se inmana cu prioritate, prin agentii procedurali ai
instantelor sau prin e!ecutor 'udecatoresti2
- comunicare prin posta, cu scrisoare recomandata, cu continut declarant, in plic inc"is insotit de dovada de
primireEprocesul-verbal si instiintarea preva)uta de cod sau prin service de curierat rapid2
- comunicare prin alte mi'loace ce asigura trasmiterea te!tului si confirmarea primirii acestuia Jtelefa!, posta
electronica etcI
- comunicarea direct in instanta2
- comunicarea intre avocati ori consilieri 'uridici2
- prin publicitate.
Citatia va cuprinde5
1. numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului2
8. aratarea anului, lunii, )ilei si orei de infatisare2
A. aratarea instantei si sediul ei2
4. numele, domiciliul si calitatea celui citat2
5. numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii2
5. alte mentiuni preva)ute de lege2
$. parafa sefului instantei si semnatura grefierului.
1%2. 3ocul citarii.
Por fi cita i5
1. statul, prin 0inisterul >inan elor &ublice sau alte organe anume desemnate <n acest scop de lege, la sediul
acestora2
8. unit: ile administrativ-teritoriale i celelalte persoane 'uridice de drept public, prin cei <ns:rcina i s: le
repre)inte <n 'usti ie, la sediul acestora2
A. persoanele 'uridice de drept privat, prin repre)entan ii lor, la sediul principal sau, atunci c;nd este ca)ul, la
sediul de)membr:m;ntului lor2
4. asocia iile, societ: ile i alte entit: i f:r: personalitate 'uridic: constituite potrivit legii, prin repre)entantul
desemnat, la sediul sau domiciliul acestuia2
5. cei supu i procedurii insolven ei, precum i creditorii acestora, la domiciliul sau, dup: ca), la sediul
acestora2 dup: desc"iderea procedurii, citarea va fi efectuat: potrivit legii speciale2
$. persoanele fi)ice, la domiciliul lor2 <n ca)ul <n care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la re edin a
cunoscut: ori la locul ales de ele2 <n lipsa acestora, citarea poate fi f:cut: la locul cunoscut unde < i desf: oar:
permanent activitatea curent:2
7. incapabilii sau cei cu capacitate de e!erci iu restr;ns:, prin repre)entan ii sau ocrotitorii lor legali, la
domiciliul ori sediul acestora, dup: ca)2 <n ca) de numire a unui curator special, potrivit art. 5%, citarea se va
face prin acest curator, la sediul s:u profesional2
%. bolnavii interna i <n unit: i sanitare, la administra ia acestora2
9. militarii <nca)arma i, la unitatea din care fac parte, prin comandamentul acesteia2
1. cei care fac parte din ec"ipa'ul unei nave maritime sau fluviale, alta dec;t militar:, dac: nu au domiciliul
cunoscut, la c:pit:nia portului unde este <nregistrat: nava2
11. de inu ii, la administra ia locului de de inere2
18. personalul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare i cet: enii rom;ni trimi i s: lucre)e <n cadrul
personalului organi)a iilor interna ionale, precum i membrii de familie care locuiesc cu ei, c;t timp se afl: <n
str:in:tate, prin 0inisterul *facerilor E!terne2 al i cet: eni rom;ni, afla i <n str:in:tate <n interes de serviciu,
inclusiv membrii familiilor care <i <nso esc, prin organele centrale care i-au trimis sau <n subordinea c:rora se
afl: unitatea care i-a trimis <n str:in:tate2
1A. persoanele care se afl: <n str:in:tate, altele dec;t cele prev:)ute la pct. 18, dac: au domiciliul sau
re edin a cunoscut:, printr-o cita ie scris: trimis: cu scrisoare recomandat: cu con inut declarat i
confirmare de primire, recipisa de predare a scrisorii la po ta rom;n:, <n cuprinsul c:reia vor fi men ionate
actele ce se e!pedia):, in;nd loc de dovad: a <ndeplinirii procedurii, dac: prin tratate sau conven ii
interna ionale la care este parte Rom;nia ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel. 6ac: domiciliul
sau re edin a celor afla i <n str:in:tate nu este cunoscutEcunoscut:, citarea se face potrivit art. 1$7. Bn toate
ca)urile, dac: cei afla i <n str:in:tate au mandatar cunoscut <n ar:, va fi citat numai acesta din urm:2
14. cei cu domiciliul sau re edin a necunoscut:, potrivit art. 1$72
15. mo tenitorii, p;n: la intervenirea lor <n proces, printr-un curator special numit de instan :, la domiciliul
acestuia.
1%3. Citarea persoanei juridice.
6aca este vorba de prima citare, este necesar sa se observe valoarea registrelor publice, in care sunt
inscrise vdate de identificare ale persoanelor 'uridice, precum si indeplinirea efectiva va procedurii de citare,
deoarece in situatia neindeplinirii acesteia nu se mai pre)uma procedura ca indeplinita, pre)umtia de domiciliu
fiind distincta de pre)umtia de indeplinire a procedurii de citare. +n situatia in care comunicarea prin agenti nu
este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare de recomandare, cu continut declarant si confirmare
de primire, in plic inc"is, la care se atasea)a dovada de primireEprocess-verbal si instiintare.
1%4. -nmanarea citatiei.
Bnm;narea cita iei i a tuturor actelor de procedur: se face personal celui citat, la locul cit:rii stabilit.
Bnm;narea se poate face oriunde se afl: cel citat. &entru cei care locuiesc <n "otel sau c:min, cita ia se pred:,
<n lipsa lor, administratorului "otelului ori a e):m;ntului, iar, <n lipsa acestuia, portarului ori celui care <n
mod obi nuit <l <nlocuie te.
&entru cei care se g:sesc sub arme, cita ia se <nm;nea): la unitatea din care fac parte.
Celor care alc:tuiesc ec"ipa'ul unei nave maritime sau fluviale, <n lipsa unui domiciliu cunoscut, <nm;narea se
face la c:pit:nia portului unde se g:se te <nregistrat: nava.
&entru de inu i, <nm;narea se face la administra ia <nc"isorii.
&entru bolnavii afla i <n spitale, sanatorii sau alte asemenea a e):minte de asisten : medical: ori social:,
<nm;narea se face la administra ia acestora.
Bnm;narea cita iilor i a tuturor actelor de procedur: atunci candse <nm;nea)a unui avocat, notar
public ori e!ecutor 'udec:toresc se poate face func ionarului sau persoanei <ns:rcinate cu primirea
coresponden ei, care va semna dovada. Bn lipsa acestora, <nm;narea cita iei sau a actelor de procedur: se va
face administratorului cl:dirii, iar, <n lips:, pa)nicului sau agentului de pa):, care va semna procesul-verbal
<ntocmit <n acest scop de c:tre agent, dup: ce acesta din urm: a certificat <n prealabil identitatea i calitatea sa.
1%5. &+isarea citatiei.
C;nd legea sau instan a dispune ca citarea p:r ilor sau comunicarea anumitor acte de procedur: s: se fac: prin
afi are, aceast: afi are se va face la instan : de c:tre grefier, iar <n afara instan ei, de agen ii <ns:rcina i cu
comunicarea actelor de procedur:, <nc"eindu-se un proces-verbal, ce se va depune la dosar.
1%. Citarea prin publicitate.
C;nd reclamantul <nvederea):, motivat, c:, de=i a f:cut tot ce i-a stat <n putin9:, nu a reu=it s: afle
domiciliul p;r;tului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instan9a va putea <ncuviin9a citarea
acestuia prin publicitate.
Citarea prin publicitate se face afi=;ndu-se cita9ia la u=a instan9ei, pe portalul instan9ei de 'udecat:
competente =i la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat. Bn ca)urile <n care aprecia): c: este necesar, instan9a
va dispune =i publicarea cita9iei <n 0onitorul (ficial al Rom;niei sau <ntr-un )iar central de larg: r:sp;ndire.
(dat: cu <ncuviin9area cit:rii prin publicitate, instan9a va numi un curator dintre avoca9ii baroului, care
va fi citat la de)bateri pentru repre)entarea intereselor p;r;tului.
&rocedura se socote=te <ndeplinit: <n a 15-a )i de la publicarea cita9iei.
1%!. 4c0imbarea domiciliului in cursul judecatii.
&e parcursul procesului este posibil ca partea sa-si sc"imbe domiciliul. +n acest ca) ea are obligatia sa
incunostiinte)e instanta, indicand locul unde va fi citata la termenele urmatoare, precum si partea adversa prin
scrisoare recomandata, a caror recipisa de predare se va depune la dosar odata cu cererea prin care se
instiintea)a instanta despre sc"imbarea locului citarii. 6aca nu se respecta aceste dispo)itii, procedura de
citare pt acelasi dosar se pre)uma a fi valabil indeplinita la vec"iul loc de citare.
+n ca)ul persoanelor 'uridice este cert ca orice sc"imbare a sediului pe parcurs trebuie anuntata cu
formele preva)ute de lege, sub sanctiunea functionarii pre)umtiei.
1%#. 9ermenele procedural. Notiune.
Cermenul de procedur: repre)int: intervalul de timp <nl:untrul c:ruia trebuie <ndeplinite anumite acte
de procedur: sau, dimpotriv:, este oprit: <ndeplinirea altor acte de procedur:.
Cermenele de procedur: sunt instituite de legea procesual: <n scopul de a disciplina activitatea procesual:.
1%%. :omentul inceperii curgerii termenelor procedurale.
Cermenele, <n afar: de ca)ul <n care legea dispune altfel, se calculea): dup: cum urmea):5
1. c;nd termenul se socote te pe ore, acesta <ncepe s: curg: de la ora )ero a )ilei urm:toare2
8. c;nd termenul se socote te pe )ile, nu intr: <n calcul )iua de la care <ncepe s: curg: termenul, nici )iua c;nd
acesta se <mpline te2
A. c;nd termenul se socote te pe s:pt:m;ni, luni sau ani, el se <mpline te <n )iua corespun):toare din ultima
s:pt:m;n: ori lun: sau din ultimul an. 6ac: ultima lun: nu are )i corespun):toare celei <n care termenul a
<nceput s: curg:, termenul se <mpline te <n ultima )i a acestei luni.
C;nd ultima )i a unui termen cade <ntr-o )i nelucr:toare, termenul se prelunge te p;n: <n prima )i
lucr:toare care urmea):.
2''. :omentul implinirii termenelor procedurale.
Cermenul care se socote te pe )ile, s:pt:m;ni, luni sau ani se <mpline te la ora 84, a ultimei )ile <n
care se poate <ndeplini actul de procedur:.
Cu toate acestea, dac: este vorba de un act ce trebuie depus la instan : sau <ntr-un alt loc, termenul se
va <mplini la ora la care activitatea <ncetea): <n acel loc <n mod legal.
2'1. 7elurile nulitatii procesuale.
Bn ca)ul nerespect:rii condi9iilor proprii a unui act de procedur: sau datorit: dependen9ei sale de un alt
act5
- propri
- derivate . interesea): efectele actului
6up: caracterul normelor <nc:lcate5
- absolute
- relative.
( alta categorie vspecifica a nulitatii procesuale este acea a nulitatii conditionate de e!istenta unei vatamari si
a celor neconditionate de o atare vatamare.
2'2. Nulitatea independent de vatamare. Notiune si conditii.
-C&C arata ca nulitatea nu este conditionata de e!istenta unei vatamari in ca)ul incalcarii dispo)itiilor
legale referitoare la5 capacitea procesuala, repre)entarea procesuala, competenta instantei, compunerea sau
constituirea instantei, publicitatea sedintei de 'udecata, etc. +n ca)ul nulitatii neconditionate de vatamare,
nulitatea operea)a independent de vreo dovada, in acest sens, nefiind vorba nici despre o pre)umtie de
vatamare.
2'3. Nulitatea dependent de vatamare. Notiune si conditii.
*ctul de procedura este lovit de nulitate daca prin nerespectarea cerintei legale s-a adus partii o
vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea acestuia, la nulitatile e!pres preva)ute de lege,
vatamarea fiind pre)umata, partea interesata putand face dovada contrara. +n ca)ul nulitatii nconditionate de
vatamare, nulitatea care operea)a in ca)ul nulitatii e!prese este dependent de vatamare.
2'4. 5ecaderea. Notiune.
6ecaderea a fost definita ca o sanctiune procedurala, determinata de nerespectarea JincalcareaI unui
termen imperativ JperemptoriuI, constand in pierderea e!ercitiului dreptului procesual.
2'5. 5ecaderea. E+ecte.
Efectele decaderii5
- cand un drept procesual trebuie e!ercitat intr-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din
e!ercitarea dreptului, +n afara de ca)ul in care legea dispune altfel. *ctul de procedura facut peste termen este
lovit de nulitate.
- distinge intre efectul principal al decaderii Jpierderea dreptului procesual nee!ercitat in termenI si efectul
secundar Janulabilitatea actului procesual indeplinit peste termen . nulitate relativa, ce isi produce efectele
numai daca este invocata de partea interesataI.
+n situatia actelor de procedura prematur indeplinite, urmarea directa este anulabilitatea actului
Jsimilar, daca este invocata e!ceptia prematuritatiiI, cu particularitatea ca dreptul procesual nu este pierdut, el
putand fi e!ercitat cand se va implini termenul procedural.
&entru a putea opera sanctiunea decaderii, termenul procesual nesocotit trebuie sa fie unul imperativ,
deoarece numai acestea au caderea sa discipline)e intreaga activitate 'udiciara. *ceasta formulare e!clude
termenele dispo)itive, de recomandare.
2'. 4uspendarea ca sanctiune.
4uspendarea cu c"aracter de sanctiune repre)inta oprirea cursului procesului datorita unor impre'urari
imputabile partilor in proces, legea referindu-se e!pres la ca)ul reclamantului, care nu indeplineste
obligatiile stabilite de 'udecator in cursul 'udecatii.
2'!. $erimarea. Notiune.
&erimare, sanc9iune care determin: stingerea procesului civil ca urmare a lipsei de st:ruin9: a p:r9ilor
<n 'udecat:. &. ca sanc9iune procesual: se ba)ea): pe culpa p:r9ii care a l:sat cau)a <n nelucrare timp
<ndelungat2 lipsa de st:ruin9: a p:r9ilor <n solu9ionarea cau)elor civile d:unea): procesului de administrare a
'usti9iei2 aceasta deoarece activitatea instan9elor 'udec:tore=ti este <nc:rcat: astfel cu totul ne'ustificat, iar
raporturile dintre p:r9i r:m;n mult timp <ntr-o situa9ie incert:.
2'#. $erimarea. 9ermenul de perimare.
Bn ca)ul <n care creditorul, din culpa sa, a l:sat s: treac: $ luni f:r: s: <ndeplineasc: un act sau demers
necesar e!ecut:rii silite, ce i-a fost solicitat, <n scris, de c:tre e!ecutorul 'udec:toresc, e!ecutarea se perim: de
drept.
Bn ca) de suspendare a e!ecut:rii, termenul de perimare curge de la <ncetarea suspend:rii. Cermenul
de perimare nu se suspend: pe timpul c;t e!ecutarea silit: este suspendat: la cererea creditorului.
2'%. $erimarea. -ntreruperea termenului de perimare.
Cermenul seinterupe daca o parte interesata face un act de procedura in vederea 'udecarii procesului.
Ca atare, dac partea cere numai efectuarea de fotocopii dindosar nu se poate spune ca a solicitat reluarea
'udecatii, astfel ca termenul de perimare nu se intrerupe.
21'. $erimarea. E+ecte.
&erimarea se constat: de c:tre instan a de e!ecutare, la cererea e!ecutorului 'udec:toresc sau a p:r ii
interesate, prin <nc"eiere dat: cu citarea <n termen scurt a p:r ilor.
&erimarea e!ecut:rii atrage desfiin area tuturor actelor de e!ecutare, cu e!cep ia celor care au dus la
reali)area, <n parte, a crean ei cuprinse <n titlul e!ecutoriu i a accesoriilor.
211. Cererea de c0emare in judecata. Elemente.
Cererea de c"emare <n 'udecat: va cuprinde5
aI numele =i prenumele, domiciliul sau re=edin9a p:r9ilor ori, pentru persoane 'uridice, denumirea =i sediul lor.
6e asemenea, cererea va cuprinde =i codul numeric personal sau, dup: ca), codul unic de <nregistrare ori
codul de identificare fiscal:, num:rul de <nmatriculare <n registrul comer9ului sau de <nscriere <n registrul
persoanelor 'uridice =i contul bancar ale reclamantului, precum =i ale p;r;tului, dac: p:r9ile posed: ori li s-au
atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, <n m:sura <n care acestea sunt cunoscute de reclamant.
6ac: reclamantul locuie=te <n str:in:tate, va ar:ta =i domiciliul ales <n Rom;nia unde urmea): s: i se fac:
toate comunic:rile privind procesul2
bI numele, prenumele =i calitatea celui care repre)int: partea <n proces, iar <n ca)ul repre)ent:rii prin avocat,
numele, prenumele acestuia =i sediul profesional.
cI obiectul cererii =i valoarea lui, dup: pre9uirea reclamantului, atunci c;nd acesta este evaluabil <n bani,
precum =i modul de calcul prin care s-a a'uns la determinarea acestei valori, cu indicarea <nscrisurilor
corespun):toare.
dI ar:tarea motivelor de fapt =i de drept pe care se <ntemeia): cererea2
eI ar:tarea dove)ilor pe care se spri'in: fiecare cap:t de cerere.
fI semn:tura.
212. Cererea de c0emare in judecata. E+ecte.
Efectele cererii de c"emare in 'udecata5
- investeste instanta de 'udecata cu solutionarea pricinii2
- determina cadrul procesual in care se va desfasura 'udecata2
- introducerea cererii de c"emare in 'udecata repre)inta alegerea competentei in ca)ul competentei teritoriale
alternative2
- operea)a punerea in intar)iere debitorului parat2
- intreruperea prescriptiei, in mod provi)oriu.
213. Cererea de c0emare in judecata. 4anctiunea lipsei unor elemente esentiale.
Cererea de c"emare <n 'udecat: care nu cuprinde numele =i prenumele sau, dup: ca), denumirea
oric:reia dintre p:r9i, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semn:tura p:r9ii sau a repre)entantului
acesteia este nul:. Cu toate acestea, lipsa semn:turii se poate acoperi <n tot cursul 'udec:9ii <n fa9a primei
instan9e. 6ac: se invoc: lipsa de semn:tur:, reclamantul care lipse=te la acel termen va trebui s: semne)e
cererea cel mai t;r)iu la primul termen urm:tor, fiind <n=tiin9at <n acest sens prin cita9ie. Bn ca)ul <n care
reclamantul este pre)ent <n instan9:, acesta va semna c"iar <n =edin9a <n care a fost invocat: nulitatea.
214. -ntampinarea. Conditii.
Bnt;mpinarea este actul de procedur: prin care p;r;tul se ap:r:, <n fapt =i <n drept, fa9: de cererea de
c"emare <n 'udecat:.
Bnt;mpinarea va cuprinde5
aI numele =i prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau re=edin9a p;r;tului ori, pentru persoanele
'uridice, denumirea =i sediul, precum =i, dup: ca), codul unic de <nregistrare sau codul de identificare fiscal:,
num:rul de <nmatriculare <n registrul comer9ului ori de <nscriere <n registrul persoanelor 'uridice =i contul
bancar, dac: reclamantul nu le-a men9ionat <n cererea de c"emare <n 'udecat:. 6ac: p;r;tul locuie=te <n
str:in:tate, va ar:ta =i domiciliul ales <n Rom;nia, unde urmea): s: i se fac: toate comunic:rile privind
procesul2
bI e!cep9iile procesuale pe care p;r;tul le invoc: fa9: de cererea reclamantului2
cI r:spunsul la toate preten9iile =i motivele de fapt =i de drept ale cererii2
dI dove)ile cu care se ap:r: <mpotriva fiec:rui cap:t din cerere2
eI semn:tura.
215. -ntampinarea. :omentul depunerii si sanctiunii nerespectarii acestuia.
Cermenul pana la care trebuie depusa intampinarea este de 85 de )ile de la comunicarea cererii de
c"emare in 'udecata, care se considera reali)at la momente diferite in functie de situatiile particulare care se
pot ivi. Bnt;mpinarea este obligatorie, <n afar: de ca)urile <n care legea prevede <n mod e!pres altfel.
-edepunerea <nt;mpin:rii <n termenul prev:)ut de lege atrage dec:derea p;r;tului din dreptul de a mai
propune probe =i de a invoca e!cep9ii, <n afara celor de ordine public:, dac: legea nu prevede altfel.
21. Cererea reconventionala. 5omeniul de admisibilitate.
4pre deosebire de intampinare, care are caracter obligatoriu, cererea reconventionala este facultative.
Cererea reconventionala are caracterul unei cereri de c"emare in 'udecata, ea devine reconventionala numai pt
ca este formulate in cadrul unui proces de'a inceput, insa ar fi putut fi formulate si separat, ca o actiune
principala. +n anumite situatii, simple aparari de fond pot constitui atat obiectul unei cereri reconversionale cat
si al intampinarii, insa solutia care va fi data va fi diferita in functie de fiecare ca) in parte.
21!. Cererea reconventionala. $rocedura de solutionare.
Cererea reconven9ional: se 'udec: odat: cu cererea principal:.
6ac: numai cererea principal: este <n stare de a fi 'udecat:, instan9a poate dispune 'udecarea separat: a
cererii reconven9ionale. Cu toate acestea, dis'ungerea nu poate fi dispus: <n ca)urile anume prev:)ute de lege
sau dac: 'udecarea ambelor cereri se impune pentru solu9ionarea unitar: a procesului.
21#. Cererea reconventionala. Conditii de depunere.
*vand caracterul unei adevarate cereri de c"emare in 'udecata cererea reconversionala trebuie sa
indeplineasca toate cerintele legale de valabilitate pt cererea de c"emare in 'udecata.
Cererea de c"emare <n 'udecat: va cuprinde5
aI numele =i prenumele, domiciliul sau re=edin9a p:r9ilor ori, pentru persoane 'uridice, denumirea =i sediul lor.
6e asemenea, cererea va cuprinde =i codul numeric personal sau, dup: ca), codul unic de <nregistrare ori
codul de identificare fiscal:, num:rul de <nmatriculare <n registrul comer9ului sau de <nscriere <n registrul
persoanelor 'uridice =i contul bancar ale reclamantului, precum =i ale p;r;tului, dac: p:r9ile posed: ori li s-au
atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, <n m:sura <n care acestea sunt cunoscute de reclamant.
6ac: reclamantul locuie=te <n str:in:tate, va ar:ta =i domiciliul ales <n Rom;nia unde urmea): s: i se fac:
toate comunic:rile privind procesul2
bI numele, prenumele =i calitatea celui care repre)int: partea <n proces, iar <n ca)ul repre)ent:rii prin avocat,
numele, prenumele acestuia =i sediul profesional.
cI obiectul cererii =i valoarea lui, dup: pre9uirea reclamantului, atunci c;nd acesta este evaluabil <n bani,
precum =i modul de calcul prin care s-a a'uns la determinarea acestei valori, cu indicarea <nscrisurilor
corespun):toare.
dI ar:tarea motivelor de fapt =i de drept pe care se <ntemeia): cererea2
eI ar:tarea dove)ilor pe care se spri'in: fiecare cap:t de cerere.
fI semn:tura
21%. Cererea reconventionala. :omentul depunerii si sanctiunea nerespectarii acestuia.
Cererea reconven9ional: se depune, sub sanc9iunea dec:derii, odat: cu <nt;mpinarea sau, dac: p;r;tul
nu este obligat la <nt;mpinare, cel mai t;r)iu la primul termen de 'udecat:.
Cererea reconven9ional: se comunic: reclamantului. C;nd reclamantul =i-a modificat cererea de
c"emare <n 'udecat:, cererea reconven9ional: se va depune cel mai t;r)iu p;n: la termenul ce se va <ncuviin9a
p;r;tului <n acest scop.
6aca cererea nu este depusa odata cu intampinarea sau cel mai tar)iu la primul termen de 'udecata, ea
nu va mai fi primita la dosar, deoarece a intervenit decaderea, respectic pierderea dr de a mai formula cerere
reconversionala in acel dosar. -erespectarea termenului va determina respingerea cererii ca tardive depusa,
fara a constitui un nou dosar.
22'. 9imbrarea cererilor evaluabile.
Bn ca)ul <n care cererea este supus: timbr:rii, dovada ac"it:rii ta!elor datorate se ata=ea): cererii.
-etimbrarea sau timbrarea insuficient: atrage anularea cererii de c"emare <n 'udecat:, <n condi9iile legii.
Cererile evaluabile in bani se timbrea)a proportional cu vasloarea obiectului cererii. Cererile evaluabile in
bani sunt cererile privind declararea nulitatii, anularea, re)olutiunea sau re)ilierea unui act 'uridic patrimonial,
cererile care au ca obiect servituti, etc.
221. 9rimbrarea cererilor neevaluabile.
Cererile neevaluabile in bani se timbrea)a cu o ta!a fi!a in functie de distinctiile preva)ute de lege.
4unt considerate ca facand parte din aceasta categorie5 cereril7e de recu)are in materie civila2 de perimare, de
stramutare in materie civila, contestatii in anulare, cereri de re)ivuire, pt acordarea personalitatii 'uridice pt
autori)area functionarii, cereri in materie comericala, etc.
222. Cereri scutite de ta)e de timbre.
Cererile scutite de ta!a de timbru sunt5 cererile referitoare la adoptie, curatela, inc"ierea, e!ecutarea si
incetarea C+0, stabilirea impo)itului pe salarii, ocrotirea minorului, interdictie 'udecatoreasca, sanctionarea
contraventiiilor, protectia consumatorului, etc.
223. 9imbrul judiciar.
*laturi de ta!a 'udiciara de timbru trebuie ac"itat si timbre 'udiciar. /egea stabileste obligatia platii timbrului
in valoare de ,A lei pt solutionarea in fond a cau)ei si ,15 lei pentru e!ercitarea cailor de atac. 6aca valoarea
cererii depaseste 1 lei timbre are valoare de 1,5 lei,
daca valoarea cererii depaseste 1. lei timbre are valoare de A lei, daca valoarea cererii depaseste 1. lei
timbre are valoare de 5 lei.
224. $rimul termen de judecata. Notiune.
&rimul termen de 'udecata are in vedere data stabilita de instant, pt solutionarea pricinii, ideal fiind ca
dosarul sa se finali)e)e la un termen de 'udecata. Cum la primul termen este posibil ca nu toate partile sa fie
legal citate pt a-si putea sustine cererile formulate, in fata completului de 'udecata, instant acorda un alt
termen de 'udecata.
225. $rimul termen de judecata. Consecinte juridice.
&rimul termen de 'udecata marc"ea)a un moment e!treme de important in procesul civil, in raport de
acesta sun reglementate acte de procedura importante, care stabilesc limitele investirii instantei. Cel mai tar)iu
la primul termen de 'udecata daca intampinarea nu este obligatorie se pot formula de catre parat cereri de
interventie fortata a tertilor in procesul civil, se poate ridica e!ceptia de cone!itate, se poate invoca e!ceptia
de necompetenta teritoriala si materiala de ordine publica, se poate invoca e!ceptia de necompetenta
teritoriala daca intampinarea nu este obligatorie, etc. depunerea acestor cereri nu este conditionata de regula
de corecta citare a tuturor partilor, legea nefacand referire in toate ca)urile la atare conditie Jde e! cererea de
reconventionala nu se poate depune ulterior acestui moment, c"iar daca una dintre parti nu a fost legal citata si
nu s-a pre)entat, daca reclamantul, si numai el a fost legal citatI. 6epasirea acestui moment decade partile din
drepturile de a mai aduce modificari cererilor, de a mai e!tinde cadrul procesual cu alte persoane.
22. Cercetarea judecatoreasca. Notiune.
Bn fa9a primei instan9e cercetarea procesului se desf:=oar: <n camera de consiliu, dac: legea nu prevede
altfel.
Cercetarea procesului pregateste de)batea procesului, ca fa)a finala a acestuia, in care se garantea)a
partilor respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil, cum sunt contradictorialitatea, dr la aparare,
publicitatea, oralitatea etc. +n fa)a de cercetare a procesului instanta este c"emata5 sa re)olve e!ceptiile ce se
invoca, sa e!amine)e cererile de interventie formulate de parti sau de terte persoane, sa constate care dintre
pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate, sa dispuna masuri asiguratorii, sa ia act de actele de
dispo)itie ale partilor, renuntarea reclamantului, sa indeplineasca orice alte acte de procedura.
22!. 5ezbaterea in +ond a pricinii. Notiune.
6e)baterile in fond se derulea)a in sedinta publica, permite partilor sa-si e!prime acordul ca
de)baterea fondului sa urme)e in camera de consiliu, in aceiasi )i sau la un alt termen.
6e asemenea, <n ca)urile <n care de)baterea fondului <n =edin9: public: ar aduce atingere moralit:9ii,
ordinii publice, intereselor minorilor, vie9ii private a p:r9ilor ori intereselor 'usti9iei, dup: ca), instan9a, la
cerere sau din oficiu, poate dispune ca aceasta s: se desf:=oare <n <ntregime sau <n parte f:r: pre)en9a
publicului.
22#. $olitia sedintei de judecata.
&re=edintele completului de 'udecat: e!ercit: poli9ia =edin9ei, put;nd lua m:suri pentru p:strarea
ordinii =i a bunei-cuviin9e, precum =i a solemnit:9ii =edin9ei de 'udecat:. 6ac: nu mai este loc <n sala de
=edin9:, pre=edintele le poate cere celor care ar veni mai t;r)iu sau care dep:=esc num:rul locurilor e!istente
s: p:r:seasc: sala.
-imeni nu poate fi l:sat s: intre cu arme <n sala de =edin9:, cu e!cep9ia ca)ului <n care le poart: <n
e!ercitarea serviciului pe care <l <ndepline=te <n fa9a instan9ei. &ersoanele care iau parte la =edin9: sunt obligate
s: aib: o purtare =i o 9inut: cuviincioase.
Cei care se adresea): instan9ei <n =edin9: public: trebuie s: stea <n picioare, <ns: pre=edintele poate
<ncuviin9a, atunci c;nd aprecia): c: este necesar, e!cep9ii de la aceast: <ndatorire.
&re=edintele atrage aten9ia p:r9ii sau oric:rei alte persoane care tulbur: =edin9a ori nesocote=te m:surile
luate s: respecte ordinea =i buna-cuviin9:, iar <n ca) de nevoie dispune <ndep:rtarea ei.
&ot fi, de asemenea, <ndep:rta9i din sal: minorii, precum =i persoanele care s-ar <nf:9i=a <ntr-o 9inut:
necuviincioas:.
6ac: <nainte de <nc"iderea de)baterilor una dintre p:r9i a fost <ndep:rtat: din sal:, aceasta va fi
c"emat: <n sal: pentru a i se pune <n vedere actele esen9iale efectuate <n lipsa ei. *ceste dispo)i9ii nu se aplic:
<n ca)ul <n care partea <ndep:rtat: este asistat: de un ap:r:tor care a r:mas <n sal:.
J9I C;nd cel care tulbur: lini=tea =edin9ei este <nsu=i ap:r:torul p:r9ii, pre=edintele <l va c"ema la ordine =i,
dac:, din cau)a atitudinii lui, continuarea de)baterilor nu mai este cu putin9:, procesul se va am;na, iar
c"eltuielile oca)ionate de am;nare vor fi trecute <n sarcina sa, prin <nc"eiere e!ecutorii.
22%. &manarea cauzei pt lipsa de aparare.
&:r9ile pot cere instan9ei, la <nceputul =edin9ei, am;narea cau)elor care nu sunt <n stare de 'udecat:,
dac: aceste cereri nu provoac: de)bateri. C;nd completul de 'udecat: este alc:tuit din mai mul9i 'udec:tori,
aceast: am;nare se poate face =i de un singur 'udec:tor.
*m;narea 'udec:9ii <n temeiul <nvoielii p:r9ilor nu se poate <ncuviin9a dec;t o singur: dat: <n cursul
procesului. 6up: o asemenea am;nare, dac: p:r9ile nu st:ruiesc <n 'udecat:, aceasta va fi suspendat: =i cau)a
va fi repus: pe rol numai dup: plata ta!elor de timbru, potrivit legii. +nstan9a este obligat: s: cercete)e dac:
am;narea cerut: de p:r9i pentru un motiv anumit nu tinde la o am;nare prin <nvoiala p:r9ilor2 este socotit: ca
atare cererea de am;nare la care cealalt: parte s-ar putea <mpotrivi.
*m;narea 'udec:9ii pentru lips: de ap:rare poate fi dispus:, la cererea p:r9ii interesate, numai <n mod
e!cep9ional, pentru motive temeinice =i care nu sunt imputabile p:r9ii sau repre)entantului ei. C;nd instan9a
refu): am;narea 'udec:9ii pentru acest motiv, va am;na, la cererea p:r9ii, pronun9area <n vederea depunerii de
conclu)ii scrise.
23'. -nc0eierile de sedinta. Notiune.
6aca procesul nu se finali)ea)a la un termen de 'udecata, dupa care se pronunta o "ot, el se va
desfasura la mai multe termene, la fiecare dintre aceste indeplinindu-se acte de procedura, in raport de
dispo)itiile legale.
/a fiecare termen de 'udecata al dosarului, se intocmeste cate o inc"eiere de sedinta, in care sunt
trecute toate actele de procedura care s-au efectuat la acel termen, pt a se putea retine e!act cum s-a desfasurat
procesul. -C&C prevede ca inc"eierea se intocmenste pe ba)a notelor de sedinta mentionate in caietul
grefierului iar, in completre daca este ca)ul sip e ba)a inregistrarilor effectuate. +nregistrarea sedintei nu
scuteste instant ede intocmirea inc"eierii, care trebuie cusutas la dosart. -eintocmirea inc"eierii la un termen
de 'udecata atrage nulitatea "ot finale.
231. -nc0eierile de sedinta. 7eluri.
+nc"eierile sunt de doua feluri5 preparatorii si interlocutorii.
- +nc"eierea preparatorie nu leaga 'udecatorul insa cea interlocutorie pregateste de)legarea pricinii, fara a
"otari in totul pricina. Cu alte cuvinte, ceea ce este scris intr-o inc"eiere interlocutorie nu va putea fi sc"imbat
mai tar)iu.
(rice dispo)itie luata de 'udecator prin inc"eiere va fi motivata.
+mpotriva inc"eierilor premergatoare nu se poate declara apel decat odata cu fondul cu e!ceptia
ca)ului cand prin ele se intrerupe cursul 'udecatii.
232. -nc0eierile de sedinta. Calea de atac.
Bnc"eierile premerg:toare, indiferent dac: sunt preparatorii sau interlocutorii, pot fi atacate cu apel sau
cu recurs, dup: ca), numai odat: cu fondul, afar: de ca)ul <n care prin ele s-a <ntrerupt cursul 'udeca9ii.
E!ista insa si inc"eieri impotriva carora nu se poate initia nici o cale de atac.
233. E)ceptia procesuala. Notiune.
E!eptiile procesuale sunt mi'loace de aparare intr-un proces civil, aceste fiind puse atat la dispo)itia
reclamantului cat si la dispo)itia paratului, in functie de interesul fiecaruia in a le invoca.
E!ceptiile procesuale au rolul de a inta)ia 'udecata sau de a o opri.
234. E)ceptia procesuala de procedura si e)ceptii procesuale de +ond.
E!ceptiile procesurale se impart, dupa obiectul lor, in doua categorii5
exceptii de procedura - se invoca atunci cand se pretind a fi nerespectate5 regulile cu privire la compunerea
sau constituirea instantei de 'udecata, competenta instantei si procedura de 'udecata.
exceptii de fond - sunt invocate atunci cand se constata lipsuri referitoare la e!ercitiul dreptului la actiune.
Ele sunt in stransa legatura cu dreptul subiectiv dedus 'udecatii.
6upa criteriul efectului, ele suporta urmatoarea clasificare5
- exceptii dilatorii - ele tind la amanarea 'udecatii
- exceptii peremptorii - odata invocate, tind la respingerea sau la stingerea procesului.
6upa caracterul normei incalcate, se clasifica in 5
- exceptii absolute - ele privesc incalcarea unor norme cu caracter imperativ si pot fi invocate in orice stadiu al
procesului, inclusiv in caile de atac. &ot fi invocate de orice persoana interesata din proces, inclusiv de catre
instant.
- exceptiile relative - se invoca in ca)ul incalcarii unor norme dispositive. &ot fi invocate doar departea
ocrotita de norma incalcata si numai la prima )i de infatisare ce a urmat dupa neregularitatea procedurala,
inainte de a se pune conclu)ii in fond
235. E)ceptii peremptorii si e)ceptii dilatorii.
E!ceptii dilatorii . tind la amanarea 'udecatii, refacerea unor acte de prcedura sau la declinarea
competentei.
E!ceptii peremtorii . tind la respingerea cererii sau la sintgerea procesului.
23. E)ceptii absolute si e)ceptii relative.
E!ceptii absolute - ele privesc incalcarea unor norme cu caracter imperativ si pot fi invocate in orice
stadiu al procesului, inclusiv in caile de atac. &ot fi invocate de orice persoana interesata din proces, inclusiv
de catre instant.
E!ceptiile relative - se invoca in ca)ul incalcarii unor norme dispositive. &ot fi invocate doar departea
ocrotita de norma incalcata si numai la prima )i de infatisare ce a urmat dupa neregularitatea procedurala,
inainte de a se pune conclu)ii in fond
23!. Ordinea de solutionare a e)ceptiilor. E)ceptia lipsei calitatii procesuale active* e)ceptia lipsei de
interes* e)ceptia de necompetenta.
Exceptia lipsei calitatii procesuale:
- calitatea procesuala este determinata in concret,
- reclamantului ii revine sarcina de a face dovada calitatii procesuale atat a lui insusi cat si a paratului
- lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de e!ceptie
- este o e!ceptie de fond, peremptorie sau dirimanta, absoluta
- admiterea e!ceptiei conduce la respingerea actiunii ca fiind introdusa de o persoana fara calitate
procesualaJdaca a fost invocata e!ceptia lipsei calitatii procesuale activeI sau impotriva unei persoane lipsita
de calitate procesuala pasiva Jdaca s-a contestat calitatea procesuala a paratului de a sta in procesI.
Excepia lipsei de interes:
- mi'loc procesual de ap:rare prin care se invoc: lipsa interesului sau a uneia din cerin9ele acestuia cu privire
la cererea de c"emare <n 'udecat: sau la alt mi'loc procedural ce intr: <n con9inutul ac9iunii civile Jcereri,
e!cep9ii, e!ercitarea c:ilor de atac, e!ecutarea silit:I2 e!ceptia lipsei de intere este o e!cep9ie de fond,
absolut: =i peremptorie2 <n ca)ul <n care instan9a consider: c: aceast: e!cep9ie este <ntemeiat:, cererea de
c"emare <n 'udecat: Jsau, dup: ca), alt: form: procedural:I va fi respins: ca lipsit: de interes.
Exceptia de necompetenta:
- legea stabileste care instanta este competenta, din punct de vedere material si teritorial, pentru solutionarea
unei categorii de procese
- in acest sens, se tine seama de o serie de elemente cum ar fi5 obiectul litigiului, natura si valoarea acestuia,
acordul partilor, caracterul normelor care reglementea)a competenta
- se disting 2 competenta absoluta si competenta relativa
- invocarea necompetentei teritoriale relative se poate face numai de catre parat
- necompetenta absoluta este reglementata de norme imperative si poate fi invocata de oricare dintre parti,
inclusiv de instanta, din oficiu
- prin admiterea unei e!ceptii de necompetenta, se amana 'udecarea procesului prin trimiterea cau)ei catre
instanta competenta a-l solutiona.
23#. Ordinea de solutionare a e)ceptiilor. 2 nulitatea pt netimbrare* necompetenta* lipsa interes.
Hnele e!ceptii ridica problema care fac inutila cercetarea altor e!ceptii, astfel ca in practica 'uridica si
in literature de specialitate s-a determinat urmatoarele ordini de solutionare5 mai intai e!ceptiile care vi)ea)a
nulitatea cererii de c"emare in 'udecata Jnetimbrarea, lipsa numelui, partilor, obiectului si semnaturiiI, apoi
e!ceptia de necompetenta, e!ceptia puterii lucrului 'udecat, e!ceptia de prescriptie a dr material la actiune,
e!ceptiile procesuale de fond vi)and calitatea, capacitatea, dr si interesul actiunii et.
23%. Ordinea de solutionare a e)ceptiilor. 2 gresita compunere a instantei* necompetenta* nesemnarea
cererii de c0emare in judecata.
Qre=ita compunere a instan9ei prive=te 'udecarea cau)ei de un num:r mai mic sau mai mare de
'udec:tori. *ceast: e!cep9ie este de procedur: dilatorie =i absolut:. &oate fi invocat: de c:tre p:r9i, procuror
sau de instan9: din oficiu, oric;nd <n cursul procesului civil. 4e re)olv: dup: solu9ionarea e!cep9iei de
necompeten9:. Cererea de c"emare <n 'udecat: care nu cuprinde numele =i prenumele sau, dup: ca),
denumirea oric:reia dintre p:r9i, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semn:tura p:r9ii sau a
repre)entantului acesteia este nul:.
24'. Ordinea de solutionare a e)ceptiilor. 2 nulitatea cererii pt nemotivarea in +apt* prescriptive* lipsa
procedura prealabila.