ORGANIZAREA si ETICA PROFESIILOR JURIDICE

CURS invatamant ID
Unitatea de invatare 1
Consideratii generale despre justitie
Cuprins
1.1. nfptuirea justiiei reprezint monopol de stat.
1.2. Dublul grad de jurisdicie
1.3. Egalitatea n faa justitiei
1.. !ratuitatea justiiei
1.". Colegialitatea
1.#. $ccesul liber la justiie
1.%. &rocesul ec'itabil (i durata procedurilor.
1.). Caracterul permanent (i sedentar al instanelor
1.*. &rincipiul distribuirii aleatorii a cauzelor (i cel al continuitii.
+biecti,ele unitatii de in,atare 1
Dup studiul acestei uniti de n,are ,ei reu(i s-
.dentificati sensurile notiunii de justitie
.dentificati principiile ce stau la baza organizarii justitiei ca
ser,iciu public.
Noiunea de justiie are mai multe sensuri/ dou dintre acestea fiind legate n mod
direct de studiul organizrii judiciare-
1
ntr0o prim accepiune/ justiia este o funcie/ funcia de a judeca/ de a
decide asupra conflictelor i,ite ntre diferitele subiecte de drept prin
aplicarea legii. n acest sens se spune c judectorul nfptuie(te justiia.
ntr0o astfel de ,iziune/ justiia este o prerogati, su,eran care aparine
statului1
ntr0o a doua accepiune/ mai restr2ns/ prin justiie se nelege ansamblul
instituiilor prin a cror mijlocire se poate e3ercita funcia judiciar-
instane judectore(ti/ magistrai/ au3iliari sau parteneri ai justiiei etc.. Din
aceast perspecti,/ justiia este un serviciu public al statului deoarece
corespunde unei acti,iti organizate/ finanate/ reglate (i ale crei rezultate
sunt asumate de stat.
11 !n"#ptuirea $usti%iei repre&int# m'n'p'( de stat
n societatea modern rolul de a nfptui justiia (i l0a asuma statul. 4aptul c
justiia este monopolul statului implic dou consecine-
nici o alt autoritate dec2t instanele judectore(ti legal instituite nu
pot nfptui justiia/ prin pronunarea unor 'otr2ri care s se bucure
de autoritatea lucrului judecat (i de for executorie. n acest sens/
art.12" alin.1 din Constituie pre,ede c justiia se realizeaz prin
nalta Curte de Csaie (i 5ustiie (i celelalte instane judectore(ti
stabilite de lege1
cealalt consecin a principiului potri,it cruia justiia este
monopolul statului este aceea c statul este obligat s mpart justiia
atunci c2nd se solicit acest lucru. 5udectorul care a fost n,estit cu
soluionarea unei cereri nu poate refuza judecata/ sub sanciunea
s,2r(irii infraciunii de denegare e dreptate. n acest sens art.3
C.ci,. pre,ede c judectorul care va refuza de a judeca, sub
cuvnt c legea nu prevede, sau c este ntunecat sau
nendestultoare, va putea fi urmrit ca culpabil de denegare de
dreptate. 6ineneles c este ideal ca judectorul s soluioneze
cauza cu care a fost n,estit/ n temeiul unui te3t de lege al crui
coniunt s fie neec'i,oc (i perfect aplicabil situaiei de fapt ce
caracterizeaz spea. ns/ c'iar dac legea prezint neclariti sau
lacune/ judectorul este obligat s recurg la interpretarea legii/ iar
n lips de te3t e3pres la analogia legii ori la analogia dreptului (i s
rezol,e cauza cu care a fost n,estit.
1) Du*(u( +rad de $urisdi,tie
Organizarea justiiei pe sistemul dublului grad de jurisdicie porneste de la idee
conform careia controlul ierar'ic al 'otr2rilor judectore(ti este un c2(tig
incontestabil (i reprezint at2t o garanie pentru justiiabil n contra abuzurilor
care ar putea s apar n acti,itatea unui judector c2t (i o recunoa(tere a faptului
c judectorii pot gre(i n opera lor de aplicare (i interpretare a legii.
$cest principiu presupune ca -
2
instanele judectore(ti s nu se situeze la acela(i ni,el ierar'ic (i s
fie grupate dou c2te dou/ astfel nc2t un proces judecat ntr0o
instan s poat ajunge apoi/ prin e3ercitarea cilor de atac/ n faa
unei instane superioare. Dac o cauz este judecat n prim
instan la tribunal/ apelul se ,a soluiona de curtea de apel/ iar
recursul la nalta Curte de Casaie (i 5ustiie1
c'iar dac procesul urmeaz trei faze 7 prim instan/ apel (i recurs
0 nu se poate ,orbi de un triplu grad de jurisdicie. 8ecursul este o
cale de atac e3traordinar care nu permite discutarea cauzei sub
toate aspectele de fapt i de drept/ singurele problemele susceptibile
de a fi analizate fiind cele de drept (i numai dac se ncadreaz n
moti,ele indicate n mod e3pres (i limitati, de lege. $nalizarea
cauzei sub toate aspectele sale de fapt (i de drept (i administrarea
unui probatoriu complet este posibil numai n faza judecii n
prim instan i n faa instanei de apel/ moti, pentru care c'iar
dac legea pre,ede (i calea de atac a recursului/ nu se poate ,orbi
dec2t de un dublu grad de jurisdicie.
1- E+a(itatea in "ata $ustitiei
&otri,it art.1# alin.) din Constituie/ cetenii sunt egali n faa legii (i a
autoritilor publice/ fr pri,ilegii (i fr discriminri. 9imeni nu este mai presus de
lege. $cela(i principiu este consacrat (i n :egea nr.3;<2;; pri,ind organizarea
judectoreasc/ care pre,ede c justiia se realizeaz n mod egal pentru toi, fr
deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, orientare sexual,
opinie, apartenen politic, avere, origine ori condiie social sau orice ale criterii
discriminatorii.
&rincipiul egalitii n faa justitiei presupune ca-
toate persoanele s aib ,ocaie egal de a fi judecate de acelea(i
instane judectore(ti (i dup acelea(i reguli de procedur1
prile trebuie s aib dreptul la acelea(i probe/ acelea(i aprri (i
acelea(i ci de atac1
instanta de judecata are obligaia de a lamureasca parile despre
drepturile lor/ sa deandrumari parilor cu pri,ire la drepturile (i obligaiile
procesuale/ atunci c2nd nu sunt reprezentate sau asistate de a,ocat (i sa staruie
prin toate mijloacele legale/ pentru a pre,eni orice gre(ala pri,ind aflarea
ade,arului n cauza/ pe baza stabilirii faptelor cauzei (i aplicarea corecta a legii. &e
langa aplicarea dispoziiilor care consacra rolul acti, al judecatorului/ ec'ilibrul
procesului ci,il poate fi realizat (i prin acordarea asistenei ajutorului public
judiciar care consta/ intre altele/ si n asistena gratuita a parii de catre un a,ocat
delegat de barou. C'eltuielile facute de stat prin acordarea asistenei judiciare
gratuite ,or fi puse n sarcina parii ad,erse daca aceasta pierde procesul1
in jurisprudenta Curtii de la =trasbourg/ in stransa legatura cu
principiul procesului ec'itabil s0a dez,oltat principiul ,, egalitatii armelor in
proces . $spectele pe care instanta europeana le0a analizat ca si elemente ale
principiului egalitatii armelor au fost- posibilitatea partiii de a0si e3prima punctul
de ,edere in fata instantei in conditii care sa nu o deza,antajeze fata de cealalta
parte/ contradictorialitatea procedurii/ obligati,itatea moti,arii 'otararilor/
3
administrarea ec'itabila a probelor/ oralitatea procedurii/ limba in care se
desfasoara procedura/ dreptul de a fi prezent la proces1
egalitatea in fata justitie se manifesta si sub aspectul dreptului
recunoscut justitiabililor de a se e3prima in instanta in limba materna. Este
ade,arat ca potri,it legii procedura se desfsoara in limba romana/ cererile si actele
procedurale se intocmesc in limba romana dar cetatenii romani apartinand
minoritatilor nationale se pot e3prima in instanta in limba materna. Daca una sau
mai multe parti isi e3prima dorinta de a se e3prima in limba materna/ instanta
trebuie sa asigure in mod gratuit folosirea unui interpreta sau traducator autorizat.
1. Gratuitatea $ustitiei
&rincipiul gratuitaii justiiei presupune ca parile nu trebuie sa plateasca judecatorii
care soluioneaza pricina si nici ceilali angajai ai instanei ce deser,esc ser,iciul
public pe care l constituie justiia. !ratuitatea justiiei da prestigiu instanelor de
judecata (i n acela(i timp determina pe judecatori/ ori pe ceilali funcionari/ sa0(i
ndeplineasca ndatoririle fara partinire.
.n aplicarea principiului gratuitatii au fost sesizate probleme precum-

totu(i nfaptuirea justiiei implica c'eltuieli at2t din partea statului/ care
trebuie sa asigure condiiile materiale pentru desfa(urarea acti,itaii de
judecata/ c2t (i din partea justiiabililor/ care sunt obligai sa plateasca
ta3ele judiciare de timbru (i timbrul judiciar/ onorariile de a,ocat (i
e3pert/ atunci c2nd este cazul/ precum (i alte c'eltuieli legate de
administrarea probelor1
gratuitatea nu este totala (i nu ar fi nici de dorit un astfel de sistem/ care
ar ncuraja apelarea la justiie n scop de (icana sau pentru cauze care ar
putea sa0(i gaseasca o soluie amiabila. Este important nsa/ ca eforturile
financiare pe care le reclama declan(area (i susinerea unui proces sa nu
constituie o piedica n calea liberului acces la justiie/ principiu
consacrat constituional (i legal. 9u de puine ori s0a semnalat faptul ca
ta3ele judiciare de timbru e3cesi, de mari fac ca justiia sa de,ina un
lu3/ inaccesibil celor lipsii de posibilitati materiale1
Curtea Europeana a Drepturilor +mului a manisfestat in mod constant
interesul de a ,erifica respectarea principiului accesului liber la justitie
fata de obligatia de plata a ta3elor judiciare pre,azuta/ asa cum am
aratat/ in sarcina celui care declansaza un proces ci,il lato sensu in cazul
majoritatii statelor europene. =0a acceptat ca dreptul de a accede la un
tribunal > in sensul de instanta de judecata ? nu este absolut si poate
primi limitari cum sunt cele relati,e la plata unei ta3e judiciare de
timbru de catre reclamant. Este necesar ca limitarile aplicate accesului la
justitie sa urmareasca un scop legitim si sa se respecte un raport de
proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit.
&roportionalitatea se traduce in materia ta3elor judiciare prin aceea ca
efecti,itatea accesului la ajustitie nu trebuie afectata prin cuantumul
ridicat al acestor/ prin lipsa capacitatii de ac'itare a reclamantului sau
prin faza procesuala in care este impusa obligatia de plata a ta3ei. Desi

majoritatea tarilor europene pre,ad ta3e judiciare/ acestea nu reprezinta

un obstacol in ce pri,este accesul la justitie.
.n scopul inlaturarii dificultatilor ce decurg din armonizarea principiului gratuitatii
cu sistuatia materiala a unor justitiabili a fost instituit ajutorul public judiciar/
reglementat prin +@! nr."1<2;;) privind ajutorul public judiciar in materie
civila.
+rdonanta defineste ajutorul public judiciar drept acea forma de asistenta acordata
de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces ec'itabil si garantarea
accesului egal la actul de justitie/ pentru realizarea unor drepturi sau interese
legitime pe cale judiciara/ inclusi, pentru e3ecutarea silita a 'otararilor
judecatoresti sau a altor titluri e3ecutorii.
&otri,it actului normati, amintit ajutorul public judiciar se poate acorda in
urmatoarele forme/ separate sau cumulat/ dar fara a putea depasi/ in total/ in cursul
unei perioade de un an/ suma ma3ima ec'i,alenta a 12 salarii minime brute pe tara
la ni,elul anului in care a fost formulate cererea-
plata onorariului pentru asigurarea reprezentarii/ asistentei juridice si/ dupa
caz/ a apararii/ printr0un a,ocat numit sau ales/ pentru realizarea sau
ocrotirea unui drept ori interes legitim in justitie sau pentru pre,enirea unui
litigiu/ denumita asistenta prin a,ocat1
plata e3pertului/ traducatorului sau interpretului folosit in cursul procesului/
cu incu,iintarea instantei sau a autoritatii cu atributii jurisdictionale/ daca
aceasta plata incumba/ potri,it legii/ celui ce solicita ajutorul public
judiciar1
plata onorariului e3ecutorului judecatoresc1
scutiri/ reduceri/ esalonari sau amanari de la plata ta3elor judiciare
pre,azute de lege/ inclusi, a celor datorate in faza de e3ecutare silita.
+ persoana poate obtine ajutor public judiciar in formele pre,azute de lege daca
,enitul mediu net lunar pe membru de familie/ in ultimele doua luni anterioare
formularii cererii/ se situeaza sub ni,elul de ";; lei. Daca ,enitul mediu net lunar
pe membru de familie/ in ultimele doua luni anterioare formularii cererii/ se
situeaza sub ni,elul de );; lei/ sumele de bani care constituie ajutor public
judiciar se a,anseaza de catre stat in proportie de ";A. =e deduce ca potentialii
beneficiari ai ajutorului public judiciar sunt persoane care realizeaza ,enituri nete
sub pragul de );; lei pe luna > la stabilirea ,enitului se iau in calcul orice ,enituri
periodice/ precum salarii/ indemnizatii/ onorarii/ rente/ c'irii/ profit din acti,itati
comerciale sau dintr0o acti,itate independenta si altele asemenea/ precum si
sumele datorate in mod periodic/ cum ar fi c'iriile si obligatiile de intretinere ?.
.n mod e3ceptional ajutorul public judiciar se poate acorda si in alte situatii/
proportional cu ne,oile solicitantului/ in cazul in care costurile certe sau estimate
ale procesului sunt de natura sa ii limiteze accesul efecti, la justitie/ inclusi, din
cauza diferentelor de cost al ,ietii dintre statul membru in care acesta isi are
domiciliul sau resedinta obisnuita si cel din 8omania.
1.". Colegialitatea.
"
&rincipiul colegialitaii presupune ca judecata trebuie facuta de mai muli
judecatori (i se opune principiului judecatorului unic.
in fa,oarea sistemului judecatorului unic pledeaza
urmatoarele argumente- marirea responsabilitaii judecatorului
(i deci/ o mai mare atenie n judecarea cauzelor/ mic(orarea
numarului de judecatori (i de aici posibilitatea unei mai bune
remunerari a acestora/ posibiltatea asigurarii unui mai bune
specializari a judecatorilor.
in fa,oarea principiului colegialitaii s0au adus argumente
precum- garantarea imparialitaii (i pre,enirea arbitrariului
datorita controlului reciproc dintre judecatori/ posibilitatea
formarii judecatorilor tineri prin formarea unui complet
npreuna cu judecatori mai e3perimntai/ garantarea unei
justiii mai bune datorita sc'imbului de idei ntre membrii
completului.
=istemul nostru jurisdictional a adopat o forma supla/ ncerc2nd sa mbine
a,antajele celor doua sisteme cunoscute-
in prima instana/ n faa judecatoriilor/ tribunalelor (i curilor
de apel/ cauza este judecata de un singur judecator1
in caile de atac/ n care se realizeaza controlul ierar'ic/
funcioneaz principiul colegialitaii n formarea completului
7 doi judecatori n apel (i trei n recurs.
la nalta Curte de Casaie (i 5ustiie este consacrat principiul
colegialitii n forma completului de trei judecatori/ cinci
judecatori sau 2" judecatori > completul stabilit pentru
judecarea recursurilor in interesul legii ?.
1/ A,,esu( (i*er (a $ustitie
ccesul liber la justiie reprezint un drept fundamental consacrat prin art. 21 din
Constituia 8om2niei precum (i prin art.# pct.1 din Con,enia european a
drepturilor omului.
ccesul liber la justiie comport dou aspecte eseniale-
obligaia statului de a reglementa mijloacele procedurale care
s permit justiiabilului s accead n faa unui tribunal
independent (i imparial care s e3amineze cauza sub toate
aspectele de fapt (i de drept. =ub acest aspect/ accesul la
justiie nu implic neaprat ine3istena unor proceduri
prealabile sesizrii instanei. &rin urmare nu sunt contrare
principiului enunat situaiile n care legiuitorul stabile(te c
pentru a sesiza instana este necesar parcurgerea unei
proceduri prealabile. n sc'imb/ procedurile cu caracter
jurisdicional ! administrativ au caracter facultativ i gratuit.
$legerea folosirii cii jurisdicional 7 adminsitrati,e nu
nc'ide accesul la soluionarea cauzei de ctre judectori
deoarece mpotri,a soluiei pronunate n procedura
#
administrati, e3ist ntotdeauna cale de atac n faa
instanelor judectore(ti1
obligaia statului de a crea p2rg'iile prin care s elimine
e,entualele impedimente de fapt care ar putea s ngrdeasc
accesul efecti, la judecat. n acest sens/ spre e3emplu/ statul
trebuie s asigure mijloacele prin care o persoan care nu
dispune de resurse financiare s poate sesiza n mod legal
instana de judecat (i s aib parte de un proces ec'itabil.
$(a cum am artat/ n sistemul nostru de drept/ asistena
judiciar este de natur s nlture situaiile n care
justiiabilul nu poate face fa c'eltuielilor procesuale.
10 Pr',esu( e,1ita*i( si durata pr',eduri('r
&rincipiul procesului ec'itabil este impus prin art.21 din Consitutia 8omaniaei si
art.# pct.1 din CED+ si presupune-
.nstanta sa respecte principiile fundamentale ale
procesului/ precum dreptul la aparare/
contradictorialitatea/ egalitatea si toate consecintele ce
decurg din acestea
4iecare dintre parti sa dispuna de posibilitati
suficiente/ ec'i,alente si adec,ate pentru a0si sustine
pozitia asupra problemelor cauzei.
9u inseamna ca procesul se ,a judeca in ec'itate/ ci
numai conform regulilor de drept.
.n ce pri,este durata procedurilor/ dispozitiile constitutionale si ale CED+ pre,ad
solutionarea cauzelor intr0un termen rezonabil-
9u se impune un anume termen e3act de solutionare a
unui process/ dar se pre,ede ca termenul trebuie sa fie
rezonabil1
Bermenul rezonabil e3prima faptul ca justitia nu
trebuie realizata cu intarzieri care sa compromita
eficienta si credibilitatea sa.
Bermenul rezonabil se analizeaza in functie de
comple3itatea fiecarei cauze/ comportamentul partilor/
probele administrate etc.
12 Cara,teru( permanent si sedentar a( instante('r
.nstanele judectore(ti sunt permanente deoarece acti,itatea acestora se
desf(oar n mod continuu/ fr ntreruperi/ afar de cele pricinuite de zilele
nelucrtoare (i de srbtorile legale.
Cacana judectoreasc/ care inter,ine n perioada 1 iulie 7 31 august a fiecrui an/
nu presupune o ntrerupere a acti,itilor instanei/ ci numai o diminuare a
%
acesteia/ necesar efecturii concediului de odi'n la care au dreptul magistraii (i
ceilali angajai ai instanelor.
n pri,ina caracterului sedentar al instanelor/ trebuie menionat c acestea
localitatea de re(edin stabilit prin lege/ sediul fiind stabil/ determinat (i
cunoscut.
Caracterul sedentar al instanelor nu e3clude ca anumite acti,iti procesuale s fie
fcute n afara sediului acestora/ atunci c2nd acest lucru se impune/ cum ar fi n
cazul efecturii unei cercetri la faa locului sau audierea unui martor care nu se
poate deplasa.
13 Prin,ipiu( distri*uirii a(eat'rii a ,au&e('r si ,e( a( ,'ntinuitatii
"istribuirea aleatorie a cauzelor este conceput ca o garanie a neprtinirii
judectorilor n soluionarea cauzelor cu care sunt n,estii.
#ontinuitatea n judecarea cauzei presupune ca aceea(i judectori ,or face parte
din complet la toate termenele de judecat ntr0o anumit etap procesual n care
se afl judecata > prim instan/ apel/ recurs/ contestaie n anulare/ re,izuire
etc. ?. =c'imbarea compunerii completului de judecat poate fi determinat de
incidente procesuale cum ar fi incompatibilitatea, abinerea, recuzarea sau n
cazul n care judectorul prasete magistratura, este avansat sau transferat la
alt instan, se afl n concediu etc.
Test de aut'eva(uare 1
8spundei la urmtoarele ntrebri0gril-
)
Raspunsuri4 1 ,5 ) *5 - ,5 . ,5 6 *
7i*(i'+ra"ie pentru Unitatea 1
C.D. Ciobanu/ Bratat teoretic si practic de procedura ci,ila/ Ed.9ational/ 6ucuresti
1**#/ ,ol...
..:es/ .nstitutii judiciare contemporane/ Ed.CE 6ecF/ 6ucuresti/ 2;;%.
Unitatea de invatare )
+rganizarea instantelor judecatoresti si a Dinisterului &ublic
1 P'si*i(itatea partii de a8si e9prima pun,tu( de vedere in "ata instantei in ,'nditii
,are sa nu ' de&avanta$e&e "ata de ,ea(a(ta parte repre&inta ' ap(i,are a
pri,ipiu(ui4 a. 5ustitia este monopol de stat1 b. Dublului grad de jurisdictie1 c. egalitatii
armelor in cadrul procesului ci,il.
) In dreptu( n'stru prin,ipiu( ,'(e+ia(itatii se ap(i,a4 a. .n toate cazurile/ indiferent
de faza de judecata si instanta1 b. .n principiu/ numai la judecata in caile de atac1 in
toate cazurile/ cu e3ceptia judecatoriilor.
3. P'trivit prin,ipiu(ui +ratuit#%ii $usti%iei4 a. prile nu sunt obligate s ac'ite nici
un fel de ta3e sau alte costuri financiare/ at2t n procesul penal/ c2t (i n cel ci,il1 b. n
procesele ci,ile/ dac partea nu are o situaie material bun/ n toate cazurile/ ,a putea
s introduc o cerere de c'emare n judecat/ cu scutire la plata ta3ei judiciare de
timbru1 c. prile nu trebuie sa plteasc judectorii care soluioneaz pricina (i nici
ceilali angajai ai instanei ce deser,esc ser,iciul public pe care l constituie justiia.
. Prin,ipiu( 'r+ani&#rii $usti%iei pe du*(u +rad de $urisdi,%ie 4 a. presupune ca
instanele judectore(ti s nu se situeze la acela(i ni,el ierar'ic (i s fie grupate trei
c2te trei1 b. este consacrat e3pres la ni,el constituional1 c. reprezint at2t o garanie
pentru justiiabil n contra abuzurilor care ar putea s apar n acti,itatea unui
judector c2t (i o recunoa(tere a faptului c judectorii pot gre(i n opera lor de
aplicare (i interpretare a legii.
". !n ,a&u( :n ,are un $ude,#t'r a "'st sesi&at ,u ' ,erere de ,1emare :n $ude,at#4 a?
poate refuza soluionarea acesteia dac pentru respecti,a problem litigioas nu e3ist
dispoziii legale e3prese1 b? este obligat s rezol,e cauza cu care a fost n,estit/ n lips
de te3t legal e3pres fiind obligat s recurg la analogia legii ori la analogia dreptului1 c?
poate refuza soluionarea acesteia dac pentru cauza dedus judecii legea nu este
prea clar.
*
Cuprins
2.1. =tructura naltei Curi de Casaie (i a celorlalte instane judectore(ti
2.2. =tuctura parc'etelor (i direciile speciale aflate la ni,elul &arc'etului
de pe l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie.
2.3. =tatutul judecatorilor si procurorilor
2.. 8esponsabilitatea ser,iciului public al justitiei.
+biecti,ele unitatii de in,atare 2
Dup studiul acestei uniti de n,are ,ei reu(i s-
Cunoasteti structura instantelor judecatoresti si parc'etelor
de pe langa acestea
Dodul de recrutare in magistratura/ stagiul profesional/
promo,area magistratilor
Drepturile si obligatiile magistratilor
8aspunderea ci,ila a statului pentru erori judiciare
8aspunderea disciplinara a magistratilor.
8olul pe care Consiliul =uperior al Dagistarturii in are in
pri,inta carierei magistartilor si raspunderii disciplinare
)1 Stru,tura !na(tei Cur%i de Casa%ie ;i a ,e('r(a(te instan%e $ude,#t're;ti
&otri,it pre,ederilor cuprinse n :egea nr.3;<2;; pri,ind organizarea judiciar/
justiia se realizeaz prin urmtoarele instane- a. judectorii1 b. tribunale1 c.
tribunale specializate1 d. curi de apel1 e. $nalta #urte de #asaie i %ustiie.
1;
a. Judectoriile sunt instane fr personalitate juridic/ organizate n judee (i n
sectoarele municipiului 6ucure(ti. 9umrul (i localitile de re(edin ale
judectoriilor sunt pre,zute n ane3 la :egea pri,ind organizarea judiciar.
b. Tribunalele sunt instane cu personalitate juridic/ organizate la ni,elul fiecrui
jude (i al municipiului 6ucure(ti/ sediul fiind/ de regul/ n municipiul re(edin
de jude. n cadrul tribunalelor funcioneaz secii sau/ dup caz/ complete
specializate pentru cauze ci,ile/ cauze penale/ cauze comerciale/ cauze cu minori
(i de familie/ cauze de contencios administrati, (i fiscal/ cauze pri,ind conflicte de
munc (i asigurri sociale/ precum (i/ n raport cu natura (i numrul cauzelor/
secii maritime (i flu,iale sau pentru alte materii. Bribunalul 6ucure(ti
funcioneaz (i ca instan specializat pentru judecarea cauzelor pri,ind
proprietatea intelectual.
c. Tribunalele specializate sunt instane fr personalitate juridic/ care
funcioneaz la ni,elul fiecrui jude (i al municipiului 6ucure(ti/ a,2nd sediul/ de
regul/ n municipiul re(edin de jude. :egea de organizare judiciar pre,ede
doar posibilitatea nfiinrii de tribunale specializate n acele domenii n care se
permite crearea seciilor sau completelor specializate n cadrul tribunalelor
d. Curile de apel sunt instane cu personalitate juridic/ n circumscripia crora
funcioneaz mai multe tribunale (i tribunale specializate. 9umrul curilor de
apel/ re(edinele acestora (i tribunalele cuprinse n circumscripiile fiecrei dintre
acestea sunt pre,zute n ane3a la legea de organizare judiciar. n prezent/ n ar
funcioneaz 1" curi de apel. Curtea de $pel 6ucure(ti funcioneaz ca instan
specializat pentru judecarea cauzelor pri,ind proprietatea intelectual. n cadrul
curilor de apel funcioneaz secii sau/ dup caz/ complete specializate pentru
cauze ci,ile/ cauze penale/ cauze comerciale/ cauze cu minori (i de familie/ cauze
de contencios administrati, (i fiscal/ cauze pri,ind conflictele de munc (i
asigurri sociale/ precum (i/ n raport cu natura (i numrul cauzelor/ secii
maritime (i flu,iale sau pentru alte materii.
e. nalta Curte de Casaie i Justiie este instana suprem/ cu personalitate
juridic (i (i are sediul n capitala rii. 8olul acesteia este de asigura interpretarea
(i aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane judectore(ti.
&otri,it legii de organizare judiciar/ nalta Curte de Casaie (i 5ustiie este
organizat n patru secii 0 =ecia . ci,il (i de proprietate intelectual/ =ecia ..
ci,ila / =ectia penal/ =ecia de contencios administrati, (i fiscal.
$cti,itatea de judecat a instanei supreme se desf(oar n cadrul seciilor/
completele de " judectori > sunt patru complete de " judecatori/ doua la sectia
penala si doua la celelalte sectii ? (i n cadrul completului largit format din 2" de
judecatori caruia ii re,ine competenta de a judeca recursurile in interesul legii.
Brebuie menionat c n pofida criticilor formulate at2t n doctrin dar (i n ,iaa
socio0politic relati, la necesitatea meninerii instanelor i parchetelor militare/
acestea continu s funcioneze (i n urma noii legi de organizare judiciar. $ceste
instane (i parc'ete au urmtoarea structur- tribunale militare Tribunalul
!ilitar Teritorial "ucureti i Curtea !ilitar de #pel "ucureti. &rocurorii
militari sunt constituii n parc'ete pe l2ng fiecare instan militar. 5udectorii (i
11
procurorii militari au calitatea de magistrai (i fac parte din corpul magistrailor. Ei
au totodat (i calitatea de militari acti,i.
)) Stu,tura par,1ete('r ;i dire,%ii(e spe,ia(e a"(ate (a nive(u( Par,1etu(ui de
pe (<n+# !na(ta Curte de Casa%ie ;i Justi%ie
&otri,it Constituiei 8om2niei/ n acti,itatea judiciar/ =inisteru( Pu*(i,
reprezint interesele generale ale societii (i apr ordinea de drept/ precum (i
drepturile (i libertile cetenilor. =inisteru( Pu*(i, (i desf(oar acti,itatea prin
procurori constituii n parc'ete.
Par,1etu( reprezint structura organizatoric a =inisteru(ui Pu*(i,. &e l2ng
fiecare curte de apel/ tribunal (i judectorie funcioneaz un parc'et. De asemenea/
pe l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie funcioneaz un parc'et condus de un
procuror general.
&arc'etul de pe l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie/ parc'etele de pe l2ng
curile de apel (i tribunale au n structura lor secii conduse de procurori (efi/ care
pot fi ajutai de adjunci. n cadrul seciilor pot funciona birouri conduse de
procurori (efi. &arc'etele de pe l2ng curile de apel au n structura lor (i c2te o
secie pentru minori (i familie.
&arc'etul de pe l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie coordoneaz acti,itatea
parc'etelor din subordine/ are personalitate juridic (i gestioneaz bugetul
Dinisterului &ublic. &arc'etul de pe l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie este
condus de procurorul general al &arc'etului de pe l2ng nalta Curte de Casaie (i
5ustiie/ ajutat de un prim0adjunct/ un adjunct (i 3 procurori consilieri. &rocurorul
general al &arc'etului de l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie e3ercit/ direct
sau prin procurori inspectori/ controlul asupra tuturor parc'etelor. El reprezint
Dinisterul &ublic n relaiile cu celelalte autoriti publice (i cu orice persoane
juridice sau fizice/ din ar sau din strintate. n cadrul &arc'etului de pe l2ng
nalta Curte de Casaie (i 5ustiie funcioneaz colegiul de conducere/ care
'otr2(te asupra problemelor generale de conducere ale Dinisterului &ublic. $cest
organism este constituit procurorul general/ prim0adjunctul/ adjunctul (i consilierii
acestuia/ procurorii (efi de secie/ procurorul inspector (ef (i " procurori ale(i n
adunarea general a procurorilor.
.n cadrul &arc'etului de pe langa .nalta Curte de Casatie si 5ustitie functioneaza
doua structuri specializate-
Direcia de .n,estigare a .nfraciunilor de Criminalitate
+rganizat (i Berorism > D.....C.+.B. ?/ ca structur
specializat n combaterea criminalitii organizate (i a
terorismului1
12
Directia 9aionala $nticorupie > D.9.$. ?/ reprezint o
structur autonom n cadrul Dinisterului &ublic/ fiind
specializat n combaterea infraciunilor de corupie.
Departamentul are personalitate juridic.
&rocurorii i desf(oar acti,itatea potri,it principiilor legalitii imparialitii
i controlului ierahic.
C'ntr'(u( ierar1i,/ specific acti,itii procurorilor/ const n faptul c dispoziiile
procurorului ierar'ic superior/ date n scris (i n conformitate cu legea/ sunt
obligatorii pentru procurorii din subordine. &rocurorii din fiecare parc'et sunt
subordonai conductorului parc'etului respecti, iar conductorul unui parc'et
este subordonat conductorului parc'etului ierar'ic superior din aceea(i
circumscripie.
Cu toate c subordonarea ierar'ic este o caracteristic a acti,itii procurorilor/
legea pre,ede c n ce pri,e(te s'(u%ii(e dispuse/ procurorul este aut'n'm. n acest
sens/ se pre,ede c procurorul este liber s prezinte n instan concluziile pe care
le consider ntemeiate/ in2nd seama de probele administrate n cauz.
)- Statutu( $ude,at'ri('r si pr',ur'ri('r
8ecrutarea magistrailor se face numai prin ,'n,urs.
8ecutarea (i formarea profesional iniial n ,ederea ocuprii funciei de
magistrat se realizeaz/ in principal/ prin Institutu( Na%i'na( a( =a+istraturii.
$dmiterea la .nstitutul 9aional al Dagistraturii se face pe baz de concurs/ la care
se poate nscrise persoana care are cetenie rom2n/ domiciliul n 8om2nia (i
capacitate deplin de e3erciiu/ este liceniat n drept/ nu are antecedente penale/
nu are cazier fiscal (i se bucur de o bun reputaie/ cunoa(te limba rom2n (i este
apt din punct de ,edere medical si psi'ologic pentru e3ercitarea funciei de
magistrat.
Cursanii .nstitutului 9aional al Dagistraturii au calitatea de audit'ri de $usti%ie.
Durata cursurilor de formare profesional a auditorilor de justiie este de ) ani.
Dup primul an de cursuri/ auditorii de justiie ,or opta/ n ordinea mediilor (i n
raport de numrul posturilor/ pentru funcia de judector sau procuror.
Dupa absol,irea cursurilor .9D/ auditorii de justitie sunt numiti judecatori sau
procurori stagiari. Durata sta+iu(uii este de 1 an. n aceast perioad judectorii
(i procurorii stagiari sunt obligai s continue formarea profesional/ sub
coordonarea unui judector sau procuror desemnat de pre(edintele judectoriei
sau/ dup caz/ de prim0procurorul parc'etului de pe l2ng aceast instan. &e
durata stagiului ,'mpetenta $ude,at'ri('r si pr',ur'ri('r este (imitata la actele
e3pres pre,azute de lege.
Dup# par,ur+erea peri'adei de sta+iu/ magistraii stagiari sunt obligai s se
prezinte la e3amenul de capacitate. Candidaii declarai admi(i la e3amenul de
capacitate au dreptul/ n 'rdinea medii('r/ s0(i aleag posturile n termen de 1"
zile de la publicarea acestora n Donitorul +ficial.
13
!n m'd e9ep%i'na(/ pot fi numii n magistratur/ pe *a&# de ,'n,urs/ personalul
de specialitate juridic asimilat magistrailor/ precum (i a,ocaii/ notarii/ asistenii
judiciari/ consilierii juridici/ persoanele care au ndeplinit funcii de specialitate
juridic n aparatul &arlamentului/ $dministraiei &rezideniale/ !u,ernului/ Curii
Constituionale/ $,ocatului &oporului/ Curii de Conturi sau al Consiliului
:egislati,/ cu o ,ec'ime de specialitate de cel puin " ani.
Numirea in "un,tie a judecatorilor si procurorilor definiti,i se face de
Presedinte(e R'maniei/ la propunerea C'nsi(iu(ui Superi'r a( =a+istraturii.
&romo,area magistrailor n funcii de e3ecuie se face numai prin concurs
organizat la ni,el naional de .nstitutul 9aional al Dagistraturii/ la 'otr2rea
Consiliului =uperior al Dagistraturii. &entru inscrierea la concurs este necesara
indeplinirea conditiei de ,ec'ime in functie/ absentei unor sanctiuni disciplinare in
ultimii 3 ani si obtinerea calificati,ului foarte bine la e,aluarile facute in ultimii 3
ani.
Pr'm'varea in "un,tia de $ude,at'r (a Ina(ta Curte de Casatie si Justitie nu se
realizeaza pe baza de concurs/ ci in baza unui interviu sustinut in fata C'nsi(iu(ui
Superi'r a( =a+istraturii.
Pr'm'varea in "un,tii(e de ,'ndu,ere la judecatorii, tribunale si curti de apel/
precum si la parc&etele de pe langa acestea se face in baza unui concurs organizat
de Consiliul =uperior al Dagistarturii.
Pre;edinte(e> vi,epre;edinte(e ;i pre;edin%ii de se,%ii ai !na(tei Cur%i de Casa%ie
;i Justi%ie sunt numi%i pe o perioad de 3 ani/ cu posibilitatea ren,estirii o singur
dat/ de ctre Pre;edinte(e R'm<niei/ la propunerea C'nsi(iu( Superi'r a(
=a+istraturii/ dintre judectorii acestei instane care au funcionat la aceast
instan cel puin 2 ani. &re(edintele 8om2niei nu poate refuza numirea n funciile
de conducere artate dec2t moti,at/ aduc2nd la cuno(tina Consiliului =uperior al
Dagistraturii.
Pr',ur'ru( +enera( a( Par,1etu(ui de pe (<n+# !na(ta Curte de Casa%ie ;i
Justi%ie> prim8ad$un,tu( ;i ad$un,tu( a,estuia> pr',ur'ru( +enera( a(
Departamentu(ui Na%i'na( Anti,'rup%ie ;i ad$un,%ii > pr',ur'rii ;e"i de se,%ie ai
a,est'r par,1ete> pre,um ;i pr',ur'ru( ;e" a( DIICOT ;i ad$un%ii a,est'ra/
sunt numi%i pe o perioad de 3 ani/ cu posibilitatea ren,estirii o singur dat/ de
ctre Pre;edinte(e R'm<niei/ la propunerea ministru(ui $usti%iei/ cu avizul
C'nsi(iu(ui Superi'r a( =a+istraturii/ dintre procurorii care au o ,ec'ime
minim de 1; ani n funcia de judector sau procuror. &re(edintele poate refuza
moti,at numirea/ aduc2nd la cuno(tina publicului moti,ele refuzului.
Dagistratii au/ in principal/ urmatoarele drepturi-
1
5udectorii numii de &re(edintele 8om2niei sunt inamo,ibili.
Dembrii Dinisterului &ublic (i procurorii stagiari se bucur
de stabilitate. .namo,ibilitatea este o garanie a independenei
judectorilor care se prezint ca un drept comple3 din care
decurg toate atributele relati,e la statutul magistrailor-
transferarea, avansarea, delegarea, detaarea i eliberarea
din funcie1
magistraii pot fi perc'eziionai/ reinui sau arestai
pre,enti, numai cu ncu,iinarea seciilor Consiliului
=uperior al Dagistraturii. 9umai n caz de infraciune
flagrant/ magistraii pot fi reinui (i perc'eziionai/
Consiliul =uperior al Dagistraturii fiind informat de ndat de
organul care a dispus msura1
magistraii au dreptul la o remuneraie stabilit n raport de
ni,elul instanei sau al parc'etului/ cu funcia deinut/ cu
,ec'imea n magistratur (i alte criterii pre,zute de lege1
magistratii au dreptul la pensie1
in scopul asigurrii independenei economice a magistrailor
legea le acord acestora (i alte drepturi cu caracter
patrimonial- asigurare pentru risc profesional/ pentru ,ia/
sntate (i bunuri/ asisten medical gratuit/ medicamente (i
proteze/ dreptul la atribuirea locuinelor de ser,iciu sau
decontarea c'eltuielilor pri,ind inc'irierea unei locuinte/ in
conditiile legii1
magistraii beneficiaz anual de # cltorii n ar dus0ntors/
gratuite/ la transportul pe calea ferat clasa ./ auto/ na,al (i
aerian.
Dagistraii au indat'riri precum-
s se abin de la orice acte sau fapte de natur s
compromit demnitatea lor n profesie (i n societate1
s rezol,e lucrrile n termenele stabilite (i s
soluioneze cauzele n termen rezonabil1
Dagistraii sunt obligai s desf(oare acti,itatea
judiciar n mod independent/ s respecte secretul
profesional (i s pstreze secretul deliberrilor1
Dagistraii sunt obligai s prezinte/ n termenele
legale/ declaraia de a,ere (i declaraia de interese.
=tatutul magistartilor este caracterizat printr0un sistem de intedictii si
incompatibilitati/ menit sa apere pe acestia de orice influenta sis a pastreze
nestirbita demnitatea functiei. .n acest sens se poate retine ca magistratilor le este
interzis-
1"
s desf(oare acti,iti comerciale/ direct sau prin
persoane interpuse1
s desf(oare acti,iti de arbitraj n litigii ci,ile/
comerciale sau de alt natur1
s aib calitatea de asociat sau membru n organele
de conducere/ administrare sau control la societi
ci,ile/ societi comerciale/ bnci sau instituii de
credit/ societi de asigurare ori financiare/
companii naionale/ societi naionale sau regii
autonome1
s aib calitatea de membru al unui grup de interes
economic1
faca parte din partide politice (i s desf(oare
acti,iti cu caracter politic. De asemenea/ n
e3ercitarea funciilor/ ei trebuie s se abin de la
e3primarea sau manifestarea con,ingerilor politice1
s e3prime public opinia cu pri,ire la procese aflate
n curs de desf(urare sau asupra unor cauze cu
care a fost sesizat parc'etul/ precum (i s
comenteze sau s justifice n pres ori emisiuni
audio,izuale 'otr2rile sau soluiile date n
dosarele rezol,ate de ei1
s dea consultaii scrise sau ,erbale n probleme
litigioase/ c'iar dac acestea se afl pe rolul altor
instane sau parc'ete dec2t cele la care
funcioneaz respecti,ul magistrat. 9u pot ndeplini
nici o alt acti,itate care/ potri,it legii/ re,ine
a,ocatului. &ot s pledeze numai n cauzele lor
personale/ ale ascendenilor (i descendenilor/ ale
soilor/ precum (i ale persoanelor puse sub tutela
sau curatela lor
). Resp'nsa*i(itatea servi,iu(ui pu*(i, a( $ustitiei
&entru eroarea judiciara in materie pena(a raspunde patrimonial statul/ prin
Dinisterul 4inantelor.
$u dreptul la repararea pagubelor suferite urmtoarele categorii de persoane-
cea care a fost condamnat definiti,/ dac n urma rejudecrii
cauzei s0a pronunat o 'otr2re de ac'itare1
cea care n cursul procesului penal a fost pri,at de libertate
ori creia i s0a restr2ns libertatea n mod nelegal1
persoana care a fost pri,at de libertate dup ce a inter,enit
prescripia/ amnistia sau dezincriminarea faptei.
1#
n materie penal/ n cazul in care statul a fost obligat la plata reparaiei pentru
moti,ele indicate anterior/ cat si in situatia in care statul roman a fost condamnat
de catre o instanta internationala/ actiunea in regres impotri,a aceluia care/ cu
rea$credinta sau din grava neglijenta/ a pro,ocat situatia generatoare de daune/
este obligatorie.
n a(te ,au&e de,<t ,e(e pena(e/ cererea de reparare a prejudiciilor materiale
cauzate prin erori judiciare nu se ,a putea e3ercita dec2t n cazul n care s0a
stabilit/ n prealabil/ prin 'otr2re judectoreasc definiti,/ rspunderea penal
sau disciplinar a magistratului pentru o fapt s,2r(it n cursul judecii
procesului (i dac aceast fapt este de natur s determine o eroare judiciar. 9u
poate primi repararea pagubei persoana care/ n cursul procesului/ a contribuit n
orice mod la s,2r(irea erorii de ctre magistrat. &ersoana ,tmat se poate
ndrepta cu aciune ci,il numai mpotri,a statului/ reprezentat de Dinisterul
4inanelor &ublice. 9umai dup ce prejudiciul a fost acoperit de stat/ acesta se
poate ndrepta cu o aciune n despgubiri mpotri,a magistratului dac eroarea
judiciar cauzatoare de prejudicii a fost s,2r(it de magistrat cu rea'credin sau
din grav neglijen.
=a+istra%ii r#spund dis,ip(inar pentru abaterile de la ndatoririle de ser,iciu/
precum (i pentru faptele care afecteaz prestigiul justiiei.
A*ateri(e dis,ip(inare sunt enuniati, enumerate n legea pri,ind statutul
magistrailor. ntre acestea putem reine-
nclcarea pre,ederilor legale referitoare la incompatibiliti (i interdicii
pri,ind magistraii1
nerespectarea pre,ederilor cuprinse n codul deontologic al magistrailor1
inter,eniile pentru soluionarea unor cereri pri,ind satisfacerea intereselor
peronale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane/ precum (i
imi3tiunea n acti,itatea altui magistrat1
desf(urarea de acti,iti publice cu caracter politic sau manifestarea
con,ingerilor politice n e3ercitatrea atribuiilor de ser,iciu1
nerespectarea secretului deliberrii1
neglijena gra, sau repetat n rezol,area lucrrilor1
efectuarea cu nt2rziere a lucrrilor1
absene nemoti,ate/ nt2rzierea sau plecare de la program/ n mod repetat1
atitudini ire,erenioase n timpul e3ercitrii atribuiilor de ser,iciu fa de
colegi/ a,ocai/ e3peri/ martori sau justiiabili.
San,%iuni(e dis,ip(inare se aplic de se,%ii(e C'nsi(iu(ui Superi'r a(
=a+istraturii/ in urma unei proceduri ce implica cercetarea prealabila si dreptul
magistratului de a se apara. mpotri,a 'otr2rii date de acest organism n materie
disciplinar/ magistratul poate e3ercita recurs n termen de 1" zile de la
comunicarea. 8ecursul suspend e3ercutarea 'otr2rii. Competena soluionrii
recursului aparine Completului de " judectori al naltei Curi de Casaie (i
5ustiie/ 'otr2rea acestuia fiind ire,ocabil.
1%
San,%iuni(e ce se pot aplica pentru abateri disciplinare sunt e3pres (i limitati,
pre,zute de lege-
a,ertismentul1
diminuarea indemnizaiei de ncadrare lunare brute cu p2n la 1"A pe o
perioad de la o lun la 3 luni1
mutarea disciplinar pentru o perioad de la o lun la 3 luni la o instan
sau la un parc'et/ situate n circumscripia aceleia(i curi de apel ori n
circumscripia aceluia(i parc'et de pe l2ng curtea de apel1
re,ocarea din funcia de conducere ocupat1
e3cluderea din magistratur.
Test de aut'eva(uare pentru unitatea de invatare )
8aspundeti la urmatoarele intrebari grila-
1)
Raspunsuri4
1 a5 ) *5 - ,5 . *5 6 a5 / a5 0 a
1. n sistemul judiciar rom2nesc/ justiia -
a? se realizeaz (i de judectorii/ ca instane cu personalitatea juridic proprie/
organizate n judee (i n sectoarele municipiului 6ucure(ti1
b? se realizeaz (i de tribunalele ca instane cu personalitate juridic proprie/
organizate la ni,elul fiecrui jude (i al municipiului 6ucure(ti
c? se realizeaz (i de curile de apel ca instane cu personalitate juridic proprie/
organizate la ni,elul fiecrui jude (i al municipiului 6ucure(ti
2. Consiliul =uperior al Dagistraturii este -
a? un organism cu personalitate juridic/ subordonat Dinisterului 5ustiiei/ al crui
rol este de a garanta independena justiiei fa de celelalte autoriti publice1
b? un organism care are rolul de a asigura funcionarea eficient a sistemului
judiciar (i respectarea legii n desf(urarea carierei profesionale a magistrailor1
c? un organism a crui structur nu este pre,zut e3pres n Constituie.
3. $,2nd n ,edere atribuiile (i poziia sa instituional/ Dinisterul &ublic-
a? se ncadreaz n categoria organismelor care e3ercit puterea judectoreasc1
b? are un rol e3clusi, n pri,ina administrrii actului de justiie1
c? reprezint interesele generale ale societii (i apr ordinea de drept/ precum (i
drepturile (i libertile cetenilor.
. 8ecrutarea magistrailor se face in principal prin-
a? e3amen sau prin transfer / cu acordul Consiliului =uperior al Dagistraturii/ din
alte profesii juridice >a,ocatur/ notariat/ e3ecutori judectore(ti1
b? prin intermediul .nstitutului 9aional al Dagistraturii1
c? selecie/ din cadrul cadrelor didactice uni,ersitare din domeniul juridic.
". 5udectorii care au promo,at e3amenul de capacitate sunt numii-
a? de &re(edintele 8om2niei/ la propunerea Consiliului =uperior al Dagistraturii1
b? de Dinistrul 5ustiiei/ la propunerea Consiliului =uperior al Dagistraturii1
c? de &re(edintele 8om2niei/ la propunerea Dinistrului 5ustiiei.
#. n e3ercitarea acti,itii specifice/ judectorii -
a? sunt datori s se abin de la orice acte sau fapte de natur s compromit
demnitatea lor n profesie (i n societate1
b? sunt datori s rezol,e lucrrile n termenele stabilite (i s soluioneze cauzele n
termen de cel mult 3 luni1
c? sunt obligai s prezinte/ n termen legal/ declaraia de a,ere/ declaraia de
interese fiind opional.
%. n pri,ina sanciunilor disciplinare aplicabile magistrailor-
a? acestea se aplic de seciile Consiliului =uperior al Dagistraturii1
b? acestea se aplic de ctre Dinistrul 5ustiiei1
c? acestea se aplic de &lenul Consiliului =uperior al Dagistraturii.
1*
7i*(i'+ra"ie pentru unitatea )4
C.D. Ciobanu/ Bratat teoretic si practic de procedura ci,ila/ Ed.9ational/ 6ucuresti
1**#/ ,ol...
..:es/ .nstitutii judiciare contemporane/ Ed.CE 6ecF/ 6ucuresti/ 2;;%
C.D. Ciobanu/ in Constitutia 8omaniei/ Ed.CE 6eF/ 6ucuresti/ 2;1;.
Unitatea de invatare -
+rganizarea si e3ercitarea profesiei de a,ocat
2;
Cuprins
3.1. 4ormele de e3ercitare a profesiei de a,ocat.
3.2. &rimirea in profesia de a,ocat.
3.3. Drepturile si obligatiile a,ocatului.
3.. +rganele care conduc profesia de a,ocat si principalele atributii ale acestora.
+biecti,ele unitatii de in,atare 3
Dup studiul acestei uniti de n,are ,ei reu(i s-
identificati principiile profesiei de a,ocat
identificati formele de e3ercitare a profesiei de a,ocat
identificati modalitatile si conditiile pentru accederea in
a,ocatura
drepturile si obligatiile a,ocatilor fata de clienti cat si fata de
organele profesiei
interdictiile ce gu,erneaza acti,itatea a,ocatilor
organele care conduc profesia de a,ocat si atributiile
acestora
E3ercitarea profesiei de a,ocat este supus urmtoarelor prin,ipii "undamenta(e-
principiul legalitii1
principiul libertii1
principiul independentei1
principiul autonomiei (i descentralizrii1
principiul pstrrii secretului profesional.
n e3ercitarea profesiei a,ocatul este independent (i se supune numai legii/
statutului profesiei (i codului deontologic.
21
=copul e3ercitrii profesiei de a,ocat l constituie promo,area (i aprarea
drepturilor/ libertilor (i intereselor legitime ale persoanelor fizice (i persoanelor
juridice/ de drept public (i de drept pri,at. n e3ercitarea dreptului la aprare/ care
este recunoscut (i garantat de Constituie/ de lege/ de pactele (i de tratatele la care
8om2nia este parte/ a,ocatul are dreptul (i obligaia totodata/ de a strui/ prin toate
mijloacele legale/ pentru realizarea liberului acces la justiie/ pentru un proces
ec'itabil (i soluionat ntr0un termen rezonabil/ indiferent de natura cauzei sau de
calitatea prilor.
-1 F'rme(e de e9er,itare a pr'"esiei de av',at
$,ocatul isi poate e3ercita acti,itatea/ la alegere/ intr0una dintre formele de
e3ercitare a profesiei- cabinete indi,iduale/ cabinete asociate/ societi ci,ile
profesionale sau societi ci,ile profesionale cu rspundere limitat.
.
Ca*inetu( individua(
n cabinetul indi,idual (i poate e3ercita profesia un a,ocat definiti,/ singur sau
mpreun cu ali a,ocai colaboratori. Cabinetul indi,idual se indi,idualizeaz ca
denumire prin numele a,ocatului titular/ urmat de sintagma cabinet de a,ocat.
Ca*inete as',iate
Cabinetele indi,iduale se pot asocia n scopul e3ercitrii n comun a profesiei/
drepturile (i obligaiile a,ocailor titulari ai cabinetelor asociate pstr2ndu0si
caracterul personal (i neputand fi cedate. n mod corespunztor/ cabinetele
indi,iduale se pot asocia (i cu societile ci,ile profesionale.
Cabinetele asociate ,or fi indi,idualizate prin denumire cu numele tuturor
titularilor/ urmate de sintagma cabinete de a,ocat asociate. $,ocaii din cabinetele
asociate intra n relaii cu clienii n numele asocierii din care fac parte. Cabinetele
asociate nu pot angaja clieni cu interese contrare. @n cabinet asociat nu poate
accepta o cauza sau un client/ dac unul dintre cabinetele asociate se opune n mod
justificat.

Ca*inete +rupate
Cabinetele indi,iduale se pot grupa in ,ederea crerii de faciliti te'nico0
economice n ,ederea e3ercitrii profesiei/ insa/ spre deosebire de cabinetele
asociate/ in acest caz se pstreaz indi,idualitatea n relaiile cu clienii. n acest caz
nu se creaz o form de e3ercitare a profesiei deoarece cabinetele grupate nu
desf(oar acti,itate a,ocaial n comun/ fiind n prezena unei reuniri pe criterii
e3clusi, economice.
S',ietatea ,ivi(# pr'"esi'na(#
=ocietatea ci,il profesional se constituie din 2 sau mai muli a,ocai definiti,i. n
societatea ci,il profesional (i pot e3ercita profesia (i a,ocai colaboratori sau
a,ocai salarizai. =ocietatea ci,il profesional (i a,ocaii care profeseaz n cadrul
ei nu pot acorda asistenta juridic persoanelor cu interese contrare.
22
8aportul ci,il se na(te ntre client (i societatea ci,il profesional/ ser,iciile
profesionale urm2nd sa fie ndeplinite de oricare dintre a,ocaii desemnai de
a,ocatul coordonator fr a se cere opiunea clientului.
Denumirea acesteia trebuie sa contina numele a cel puin unuia dintre asociai/
urmat de sintagma societate ci,il de a,ocai.
S',ietatea ,ivi(a pr'"esi'na(a ,u r#spundere (imitat#
9ou reglementata prin ultima modificare adusa legii nr. "1<1**" de organizare si
functionare a profesiei de a,ocat/ societatea ci,il profesional cu rspundere
limitat se constituie prin asocierea a cel puin 2 a,ocai definiti,i (i aflai n
e3erciiul profesiei/ are personalitate juridic (i patrimoniu propriu.
$cti,itatea profesional se realizeaz de ctre a,ocaii asociai/ a,ocai
colaboratori (i a,ocai salarizai n interiorul profesiei.
=ocietatea ci,il profesional cu rspundere limitat ,a a,ea ca obiect unic de
acti,itate e3ercitarea profesiei de a,ocat n condiiile art. 3 din :egea nr. "1<1**".
Bransmiterea prilor sociale se poate face numai ctre a,ocai aflai n e3erciiul
profesiei. $cti,itatea profesional se realizeaz de ctre a,ocaii asociai/ a,ocai
colaboratori (i a,ocai salarizai. $,ocaii care (i e3ercita profesia n cadrul
societii ci,ile profesionale cu rspundere limitat (i angajeaz rspunderea
profesional numai n limitele capitalului social subscris (i ,rsat.
Dob2ndirea personalitii juridice a societii ci,ile profesionale cu rspundere
limitat are loc la data nregistrrii la barou a deciziei emise de ctre consiliul
baroului n a crui raza teritorial se afla sediul ei principal.
$,ocaii asociai care (i e3ercita profesia n cadrul societii ci,ile profesionale cu
rspundere limitat (i angajeaz rspunderea profesional numai n limitele
capitalului social subscris (i ,rsat.
-) Primirea in pr'"esia de av',at
&entru a fi membru al unui barou din 8om2nia/ o persoana trebuie sa
ndeplineasc urmtoarele condiii-
a? sa aib e3erciiul drepturilor ci,ile (i politice1
b? sa fie liceniat al unei faculti de drept sau doctor n drept1
c? sa nu se gseasc n ,reunul dintre cazurile de nedemnitate pre,zute de
prezenta lege1
d? sa fie apt/ din punct de ,edere medical/ pentru e3ercitarea profesiei.
ndeplinirea acestei condiii trebuie do,edit cu certificat medical de
sntate/ eliberat pe baza constatrilor fcute de o comisie medical
constituit n condiiile pre,zute n statutul profesiei.
Este nedemn a fi a,ocat persoana care se gaseste in una dintre urmtoarele situaii-
a? cel condamnat definiti, prin 'otr2re judectoreasc la pedeapsa cu
nc'isoare pentru s,2r(irea unei infraciuni intenionate/ de natura sa aduc
atingere prestigiului profesiei1
23
b? cel care a s,2r(it abuzuri prin care au fost nclcate drepturi (i liberti
fundamentale ale omului/ stabilite prin 'otr2re judectoreasc1
c? cel cruia i s0a aplicat pedeapsa interdiciei de a e3ercita profesia/ pe
durata stabilit prin 'otr2re judectoreasc sau disciplinar1
d? falitul fraudulos/ c'iar reabilitat.
&rimirea in profesia de a,ocat se face numai pe baza de e3amen.
E3ceptie de la regula e3amenului se face numai in cazul persoanelor care anterior
au fost judecatori ai .naltei Curti de Casatie si 5ustitie.
:a nceputul e3ercitrii profesiei a,ocatul efectueaz n mod obligatoriu un stagiu
de pregtire profesional cu durata de 2 ani/ timp n care are calitatea de a,ocat
stagiar. .n perioada stagiului a,ocatul trebuie sa urmeze cursurile .nstitututului
9ational pentru &regatirea si &erfectionarea $,ocatilor 7 .9&&$. &rin absol,irea
cursurilor .9&&$/ a,ocatul dobandeste titlul profesional de a,ocat definiti,/ dar nu
inainte de trecerea celor 2 ani de stagiu.
E3ercitarea profesiei de a,ocat este incompatibil cu-
a( acti,itatea salarizat n cadrul altor profesii dec2t cea de a,ocat1
b( ocupaiile care lezeaz demnitatea (i independena profesiei de a,ocat
sau bunele mora,uri1
c( e3ercitarea nemijlocit de fapte materiale de comer.
E3ercitarea profesiei de a,ocat este compatibil cu-
a( calitatea de deputat sau senator/ consilier n consiliile locale sau
judeene1
b( acti,iti (i funcii didactice n n,m2ntul juridic superior1
c( acti,itatea literar (i publicistic1
d( calitatea de arbitru/ mediator/ conciliator sau negociator/ consilier fiscal/
consilier n proprietate intelectual/ consilier n proprietate industrial/
traductor autorizat/ administrator sau lic'idator n cadrul procedurilor de
reorganizare (i lic'idare judiciar/ n condiiile legii.
-- Drepturi(e si '*(i+atii(e av',atu(ui
$,ocatii au urmatoarele drepturi-
dreptu( av',atu(ui de a asista sau repre&enta 'ri,e pers'ana "i&i,a sau $uridi,a
$cest drept de a asista (i de a reprezenta orice persoana fizica sau juridic poate
e3ista doar n temeiul unui contract nc'eiat n forma scris/ care dob2nde(te data
certa prin nregistrarea n registrul oficial de e,identa.
dreptu( av',atu(ui de a a(e+e ;i de a "i a(es :n 'r+ane(e de ,'ndu,ere a(e
pr'"esiei
2
dreptu( (a 'n'rariu ;i (a a,'perirea tutur'r ,1e(tuie(i('r "#,ute :n interesu(
pr',esua( a( ,(ientu(ui s#u $cestui drept i se confer eficacitate si prin dispoziia
legala ce pre,ede ca este titlu e3ecutoriu contractul de asistenta juridic/ legal
nc'eiat. .n,estirea cu formula e3ecutorie este de competenta judectoriei n a
carei raza teritorial se afla sediul profesional al a,ocatului. 8estantele din
onorarii (i alte c'eltuieli efectuate de a,ocat n interesul procesual al clientului sau
se recupereaz conform statutului profesiei.
dreptu( av',atu(ui (a asi+ur#ri s',ia(e> in pr'priu( sistem> in ,'ndi%ii(e (e+ii
=istemul de asigurri sociale al a,ocailor este reglementat prin lege (i se bazeaz
pe contribuia acestora/ precum (i pe alte surse pre,zute de lege ori de =tatutul
Casei de $sigurri a $,ocailor. Bimpul ser,it n a,ocatura este considerat ,ec'ime
n munca.
dreptu( av',atu(ui (a asi+urarea se,retu(ui pr'"esi'na( .n ,ederea asigurarii
secretului/ este decretata de lege in,iolabilitatea cu pri,ire la actele (i lucrrile cu
caracter profesional aflate asupra a,ocatului sau n cabinetul sau. Ca o consecina/
perc'eziionarea a,ocatului/ a domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de
nscrisuri (i bunuri nu poate fi facuta dec2t de procuror/ n baza unui mandat emis
n condiiile legii. Este interzisa ascultarea (i nregistrarea/ cu orice fel de mijloace
te'nice/ con,orbirilor telefonice ale a,ocatului/ precum si interceptarea (i
nregistrarea corespondentei sale cu caracter profesional/ fiind permisa
e3cepional/ in condiiile (i cu procedura speciale pre,zute de lege. Contactul
dintre a,ocat (i clientul sau nu poate fi st2njenit sau controlat/ direct sau indirect/
de nici un organ al statului. n cazul n care clientul se afla n stare de arest sau
detenie/ administraia locului de arest ori detenie are obligaia de a lua msurile
necesare pentru respectarea acestor drepturi.
dreptu( av',atu(ui (a sediu pr'"esi'na( si (a sedii se,undare +ricare dintre
formele de e3ercitare a profesiei pre,azute de lege are dreptul la sediu profesional
n circumscripia baroului n care sunt nscri(i (i la sedii secundare n alt barou din
ara sau din strintate unde sunt luate n e,identa.
dreptu( av',atu(ui de a "i ',r'tit> ,'n"'rm (e+ii> in e9er,itarea pr'"esiei n
e3ercitarea profesiei a,ocaii sunt ocrotii de lege/ fr a putea fi asimilai
funcionarului public sau altui salariat. + serie de infractiuni sa,arsite impotri,a
a,ocatului n timpul e3ercitrii profesiei (i n legatura cu aceasta reprezinta
,ariante agra,ate ale infractiunilor pre,azute de codul penal. $,ocatul este obligat
sa respecte solemnitatea (edinei de judecata/ sa nu foloseasc cu,inte sau e3presii
de natura a aduce atingere autoritii/ demnitii (i onoarei completului de
judecata/ procurorului/ celorlali a,ocai (i prilor ori reprezentanilor acestora din
proces.
$,ocatii au urmatoarele indat'riri-
$,ocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i0au fost ncredinate/
angajate sau din oficiu/ sa se prezinte la fiecare termen la instanele de judecata
sau la organele de urmrire penal ori la alte instituii/ conform mandatului
ncredinat/ sa manifeste con(tiinciozitate (i probitate profesional/ sa pledeze cu
demnitate fata de judectori (i de prile din proces/ sa depun concluzii scrise sau
note de (edina ori de c2te ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori
2"
instanta de judecata dispune n acest sens. 9erespectarea imputabil a acestor
ndatoriri profesionale constituie abatere disciplinar.
$,ocatul este obligat sa restituie actele ce i s0au ncredinat persoanei de la care le0
a primit.
$,ocatul este obligat sa acorde asistenta juridic n cauzele n care a fost desemnat
din oficiu sau gratuit de ctre barou.
$,ocatul este obligat sa se asigure pentru rspunderea profesional/ n condiiile
stabilite prin statutul profesiei.
$,ocatul este obligat s pstreze secretul profesional. n acest sens se pre,ede c
a,ocatul nu poate asista sau reprezenta pri cu interese contrare n aceea(i cauza
sau n cauze cone3e (i nu poate pleda mpotri,a parii care l0a consultat mai
nainte n legtura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii. $,ocatul nu poate fi
ascultat ca martor (i nu poate furniza relaii nici unei autoriti sau persoane cu
pri,ire la cauza care i0a fost ncredinat/ dec2t dac are dezlegarea prealabil/
e3pres (i scris din partea tuturor clienilor si interesai n cauza. Calitatea de
martor are nt2ietate fata de calitatea de a,ocat cu pri,ire la faptele (i mprejurrile
pe care acesta le0a cunoscut nainte de a fi de,enit aprtor sau reprezentant al
,reunei pri n cauza. Dac a fost ascultat ca martor/ a,ocatul nu mai poate
desfasura nici o acti,itate profesional n acea cauza. $,ocatul nu poate ndeplini
funcia de e3pert sau de traductor n cauza n care este angajat aprtor.
$,ocatul este obligat sa participe la toate (edinele con,ocate de consiliul baroului/
la acti,itile profesionale (i la (edinele organelor de conducere din care face
parte. $bsentarea repetat (i n mod nejustificat constituie abatere disciplinar.
$,ocatul este obligat sa in e,identele cerute de lege (i de statut cu pri,ire la
cauzele n care s0a angajat (i sa ac'ite cu regularitate (i la timp ta3ele (i
contribuiile stabilite pentru formarea bugetului baroului (i a fondurilor Casei de
$sigurri a $,ocailor din 8om2nia (i ale filialelor. 6ugetul @.9.6.8. este format
din contribuiile barourilor/ stabilite conform legii (i statutului profesiei.
Este interzis a,ocatului ca/ n mod nemijlocit sau prin persoane interpuse/ sa
foloseasc procedee incompatibile cu demnitatea profesiei n scopul dob2ndirii
clientelei. De asemenea/ este interzis a,ocatului sa foloseasc mijloace de reclama
sau de publicitate n acela(i scop. =tatutul stabile(te cazurile (i msura n care
a,ocatul poate informa publicul cu pri,ire la e3ercitarea profesiei sale.
$,ocatul este obligat sa poarte roba n fata instanelor judectore(ti.
&urtarea robei n afar incintei instanei judectore(ti este interzis/ cu e3cepia
cazurilor n care a,ocatul este delegat de ctre organele profesiei sa reprezinte
baroul sau @.9.6.8. ntr0o ocazie care impune aceasta inuta.
n raporturile cu magistraii/ a,ocatul trebuie s aib o atitudine care s
do,edeasc respect/ cinste (i corectitudine/ dar trat2nd n acela(i timp cauza cu
con(tiincioazitate (i fermitate/ n raport de interesele clientului su.
2#
Codul deontologic al a,ocatului rom2n interzice acestuia s procedeze la
inducerea n eroare a magistratului sau s furnizeze date ori acte false n legtur
cu pricina. $ceste obligaii sunt ,alabile (i n raporturile pe care a,ocaii le au cu
arbitrii/ e3perii sau alte persoane care particip la nfptuirea actului de justiie.
.n acti,itatea lor/ a,ocatii au urmatoarele interdi,tii-
$,ocaii 0 fo(ti judectori nu pot pune concluzii la instanele unde au funcionat/
timp de " ani de la ncetarea funciei deinute. &rin instane n nelesul :egii se
neleg- judectoriile/ tribunalele/ tribunalele specializate/ curile de apel/ nalta
Curte de Casaie (i 5ustiie (i Curtea Constituional/ inclusi, instanele militare la
care a,ocaii au funcionat ca judectori/ indiferent de secia la care au funcionat.
n cazul n care/ a,ocatul a funcionat ca judector la mai multe instane/
interdicia opereaz pentru fiecare instana (i se calculeaz distinct de la data
ncetrii acti,itii la instana respecti,a.
$,ocaii 0 fosti procurori (i cadre de poliie nu pot acorda asistenta juridic la
organul de urmrire penal la care (i0au desf(urat acti,itatea timp de " ani de la
ncetarea funciei respecti,e. n cazul n care a,ocatul 0 fost procuror sau cadru de
poliie a funcionat (i n calitate de judector/ interdicia pri,e(te at2t instanele/ cat
(i organele de urmrire penal/ pentru fiecare dintre acestea durata fiind calculat
n mod corespunztor.
$ceea(i interdicie se aplica a,ocailor 0 fo(ti procurori cu pri,ire la dreptul de a
pune concluzii la instanele corespunztoare parc'etului n care au funcionat.
.nterdiciile ,izeaza de asemenea si calitatea de ruda sau afin al a,ocatului pana la
gradul al treilea inclusi,/ in acest caz fiind interzisa a,ocatului e3ercitarea
profesiei in ceea ce pri,e(te instanele/ parc'etele de pe l2ng acestea/ (i organele
de cercetare penal la care lucreaz ruda/ soul sau afinul a,ocatului.
$,ocatul care se afla n e3ercitarea unui mandat de deputat sau de senator nu poate
acorda asistenta juridic in,inuitilor sau inculpailor (i nici nu i poate asista n
instane n cauzele penale pri,ind-
a? infraciunile de corupie/ infraciunile asimilate infraciunilor de corupie/
infraciunile n legatura directa cu infraciunile de corupie/ precum (i
infraciunile impotri,a intereselor financiare ale Comunitilor Europene/
pre,zute n :egea nr. %)<2;;; pentru pre,enirea/ descoperirea (i
sancionarea faptelor de corupie/ cu modificrile (i completrile ulterioare1
b? infraciunile pre,zute n :egea nr. 13<2;;; pri,ind combaterea
traficului (i consumului ilicit de droguri/ cu modificrile (i completrile
ulterioare1
c? infraciunile pri,ind traficul de persoane (i infraciunile n legatura cu
traficul de persoane/ pre,zute n :egea nr. #%)<2;;1 pri,ind pre,enirea (i
combaterea traficului de persoane/ cu modificrile (i completrile
ulterioare1
d? infraciunea de spalare a banilor/ pre,zut n :egea nr. #"#<2;;2 pentru
pre,enirea (i sancionarea spalarii banilor/ cu modificrile ulterioare1
2%
e? infraciunile contra siguranei statului/ pre,zute n art. 1""01%3 din
Codul penal1
f? infraciunile care impiedica nfptuirea justiiei/ pre,zute n art. 2"*02%2
din Codul penal1
g? infraciunile contra pcii (i omenirii/ pre,zute n art. 3"#03#1 din Codul
penal.
$,ocatul a,2nd calitile menionate anterior nu poate s pledeze n cauzele
ci,ile sau comerciale impotri,a statului/ autoritilor sau instituiilor
publice/ companiilor naionale ori societilor naionale/ n care acestea sunt
pri. De asemenea/ nu poate sa pledeze n procese intentate statului roman/
n fata instanelor internaionale.
$ceste interdicii nu se aplica n cauzele n care a,ocatul este parte n
proces sau acorda asistenta ori reprezentare soului ori rudelor p2n la
gradul .C inclusi,.
nclcarea de ctre a,ocai a altor restricii sau interdicii la care sunt supu(i
conform legilor speciale/ constituie abatere disciplinar gra,a.
9erespectarea dispoziiilor legale pri,itoare la interdicii/ in mod direct sau
folosindu0se de forma de organizare profesional ori de raporturile de conlucrare
profesional n scopul eludrii acestora/ s,2r(e(te abatere disciplinar gra,a.
Consiliul baroului se poate sesiza (i din oficiu.
-. Or+ane(e ,are ,'ndu, pr'"esia de av',at si prin,ipa(e(e atri*utii a(e
a,est'ra
7ar'u( este constituit din toi a,ocaii dintr0un jude sau din municipiul 6ucure(ti/
iar sediul baroului este n ora(ul de resedinta al judeului/ respecti, n municipiul
6ucure(ti.
6aroul are personalitate juridic/ patrimoniu (i buget propriu. +rganele de
conducere ale baroului sunt-
a? adunarea general1
b? consiliul1
c? decanul.
Adunarea +enera(# este format din toi a,ocaii nscri(i n tabloul baroului cu
drept de e3ercitare a profesiei.
Competentele $dunarii generale sunt urmtoarele-
a? stabile(te msuri pentru e3ercitarea profesiei n baroul respecti,/ n
limitele legii (i ale statutului1
b? alege (i re,oca decanul/ membrii consiliului/ membrii comisiei de
cenzori (i pe cei ai comisiei de disciplina1
c? alege delegaii baroului la Congresul a,ocailor1
d? aproba proiectul de buget al baroului (i da descrcare consiliului cu
pri,ire la acti,itatea (i gestiunea sa.
C'nsi(iu( 7ar'u(ui este format din " pana la 1" membri/ ale(i pe o perioada de
ani. Decanul (i prodecanul se includ n acest numr.
Consiliul baroului are atribuii precum -
2)
a? adopta 'otr2ri pentru aplicarea (i respectarea pre,ederilor prezentei legi
(i ale statutului profesiei1
b? duce la ndeplinire 'otr2rile Consiliului @.9.6.8. (i ale adunrii
generale a baroului1
c? ntocme(te/ modifica (i da publicitii tabloul anual al a,ocailor/ membri
ai baroului/ (i l comunica celor n drept1
d? adopta msuri pentru organizarea controlului profesional/ disciplinar (i
deontologic/ pentru soluionarea sesizarilor (i reclamaiilor/ n condiiile
pre,zute de lege (i de statutul profesiei1
e? ,erifica (i constata ndeplinirea condiiilor legale ale cererilor de primire
n profesie1
f? 'otr(te asupra strii de incompatibilitate (i asupra ncetrii acesteia1
g? soluioneaz cererile de transfer n conformitate cu pre,ederile legii (i
ale statutului profesiei1
'? ,erifica (i constata dac actele pri,ind constituirea/ modificarea (i
sc'imbarea formelor de e3ercitare a profesiei/ precum (i con,eniile de
grupare sau de conlucrare profesional ndeplinesc condiiile pre,zute de
lege (i de statutul profesiei1 organizeaz (i tine e,identa acestora1
i? organizeaz (i indruma acti,itatea ser,iciilor de asistenta juridic din
jude/ potri,it legii (i statutului profesiei1
j? sesizeaz comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare ale
a,ocailor1
m? suspenda din e3ercitarea profesiei/ pe durata neplatii ta3elor/ a,ocatul
care nu ac'it ta3ele (i contribuiile pre,zute de lege (i de statutul
profesiei timp de 3 luni de la scadenta acestora/ dac a fost a,ertizat despre
neplata (i nu s0a conformat obligaiei1
F? stabile(te cota de contribuie a a,ocailor la bugetul baroului1
l? alege prodecanul baroului1
De,anu( *ar'u(ui are urmtoarele competente-
a? reprezint baroul n raporturile acestuia cu persoanele fizice (i juridice
din ara (i din strintate1
b? con,oac (i prezideaz (edinele consiliului baroului1
c? aproba cererile de asistenta juridic gratuita1
d? e3ercita cile de atac impotri,a 'otr2rilor comisiei de disciplina (i
impotri,a deciziilor consiliului baroului pentru care sunt pre,zute cai de
atac1
e? ordonaneaz c'eltuielile baroului1
f? ia msuri pri,ind conducerea baroului care nu sunt de competenta
adunrii generale sau a consiliului baroului.
g? ndepline(te orice alte atribuii pre,zute de lege sau 'otr2te de organele
de conducere ale @.9.6.8. (i date n competenta sa.
Uniunea Na%i'na(# a 7ar'uri('r din R'm<nia ? UN7R este format din toate
barourile din 8om2nia (i are sediul n capitala rii/ municipiul 6ucure(ti.
@.9.6.8. este succesoarea de drept a @niunii $,ocailor din 8om2nia.
+rganele de conducere ale UN7R sunt-
a( Congresul a,ocailor1
b( Consiliul @.9.6.8.1
2*
c( Comisia permanent a @.9.6.8.1
d( pre(edintele @.9.6.8.
C'n+resu( av',a%i('r este constituit din delegai ai fiecrui barou/ potri,it normei
de reprezentare stabilite de statutul profesiei/ (i din membrii Consiliului @.9.6.8.
C'n+resu( av',a%i('r are urmtoarele atribuii-
a( analizeaz (i aprob raportul anual al Consiliului @.9.6.8.1
b( alege Comisia central de cenzori (i Consiliul de conducere al Casei de
$sigurri a $,ocailor1
c( face propuneri autoritilor cu drept de iniiati, legislati, pri,ind
profesia de a,ocat1
d( adopt (i modific statutul profesiei (i statutul Casei de $sigurri a
$,ocailor/ n conformitate cu pre,ederile prezentei legi (i pe baza
proiectelor ntocmite de Consiliul @.9.6.8.1
e( adopt 'otr2ri pri,itoare la relaiile dintre barouri/ perfecionarea
pregtirii profesionale (i respectarea regulilor deontologice ale profesiei1
f( alege (i re,oc membrii Comisiei centrale de disciplin. 4iecare barou are
dreptul de a propune c2te un candidat pentru Comisia central de disciplin.
Competena (i procedura de judecat ale Comisiei centrale de disciplin se
stabilesc prin statut1
g( aprob bugetul anual al Casei de $sigurri a $,ocailor (i e3ecuia
bugetar anual1
&( aprob bugetul anual al @.9.6.8. (i e3ecuia bugetar anual a acestuia
(i stabile(te cota de contribuie a barourilor la formarea bugetului @.9.6.8.
C'eltuielile necesare organizrii congreselor se suport de ctre fiecare
barou n funcie de numrul reprezentanilor si.
C'nsi(iu( UN7R este format din decanii barourilor (i reprezentanii barourilor
ale(i potri,it normei de reprezentare stabilite n statutul profesiei. Consiliul @968
este organul reprezentati, (i deliberati, al barourilor din 8om2nia (i asigur
acti,itatea permanent a @.9.6.8./ duce la ndeplinire 'otr2rile Congresului
a,ocailor/ rezol, orice probleme interes2nd profesia de a,ocat ntre sesiunile
Congresului a,ocailor/ cu e3cepia acelora care sunt date n competena e3clusi,
a Congresului a,ocailor.
C'misia permanent# a UN7R se compune din 1" membri/ dintre care "
membri sunt reprezentani ai 6aroului 6ucure(ti/ iar 1; membri sunt reprezentani
ai celorlalte barouri din ar. &re(edintele (i ,icepre(edinii @.9.6.8. sunt membri
de drept ai Comisiei permanente a @.9.6.8. (i se includ n cei 1" membri.
Comisia permanenta este organul e3ecuti, al Consiliului @.9.6.8./ cu acti,itate
permanent (i de legtur cu barourile @.9.6.8. Ea duce la ndeplinire 'otr2rile
3;
Congresului a,ocailor (i ale Consiliului @.9.6.8. (i supra,eg'eaz e3ecutarea
acestor 'otr2ri de ctre barouri/ adopt2nd decizii corespunztoare1
Pre;edinte(e UN7R-
reprezint @.9.6.8. n relaiile cu persoanele fizice (i juridice din ar (i
din strintate
nc'eie con,enii/ acorduri (i contracte n numele @.9.6.8./ cu autorizarea
Consiliului @.9.6.8.1
con,oac (i conduce (edinele Consiliului @.9.6.8. (i ale Comisiei
permanente a @.9.6.8.1
ordonaneaz c'eltuielile bugetare (i e3trabugetare ale @.9.6.8.1
semneaz actele Consiliului (i ale Comisiei permanente ale @.9.6.8.1
supra,eg'eaz relaiile dintre structurile centrale ale profesiei (i barouri/
precum (i relaiile dintre barouri1
acord sprijin (i ajutor barourilor n relaiile lor cu autoritile centrale (i
locale1
,eg'eaz la asigurarea condiiilor corespunztoare de desf(urare a
acti,itii a,ocailor la instanele judectore(ti (i la organele de urmrire
penal.
F'('sirea "#r# drept a denumirilor G6arouH/ G@niunea 9aional a 6arourilor din
8om2niaH/ G@.9.6.8.H ori G@niunea $,ocailor din 8om2niaH sau a denumirilor
specifice formelor de e3ercitare a profesiei de a,ocat de ctre orice persoan fizic
sau persoan juridic/ indiferent de obiectul acti,itii desf(urate de aceasta/
precum (i folosirea nsemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de a,ocat n
alte condiii dec2t cele pre,zute de prezenta lege constituie infraciuni (i se
pedepsesc cu nc'isoare de la # luni la 3 ani sau cu amend.
31
Test de aut'eva(uare pentru unitatea de invatare -
32
1. n e3ercitarea acti,itii specifice de a,ocatur-
a? a,ocatul poate s l reprezinte sau asiste pe clientul su numai n faa instanelor
judectore(ti1
b? a,ocatul poate asigura asistarea (i reprezentarea clienilor si n fata instanelor
judectore(ti/ a organelor de urmrire penal/ a autoritilor cu atribuii
jurisdicionale/ a notarilor publici (i a e3ecutorilor judectore(ti/ a organelor
administraiei publice (i a instituiilor/ precum (i a altor persoane juridice1
c? a,ocatul poate folosi toate actele/ mijloacele (i operaiunile permise sau
interzise de lege (i necesare ocrotirii (i aprrii intereselor clientului.
2. 4ormele de e3ercitare a profesiei de a,ocat au la baza organizrii si funcionarii
acestora urmtoarele principii-
a) a,ocatul poate sc'imba oric2nd forma de e3ercitare a profesiei/ cu n(tiinarea
baroului din care face parte1
b) a,ocatul (i poate e3ercita profesia/ n acela(i timp/ n mai multe forme de
e3ercitare a acesteia1
c) formele de e3ercitare a profesiei nu pot fi nstrinate prin acte ntre ,ii/ n nici o
situaie.
3. Dob2nde(te calitatea de a,ocat definiti,-
a? a,ocatul stagiar care a obinut titlul de doctor n (tiine juridice1
b? a,ocatul stagiar care a dob2ndit calitatea de cadru didactic uni,ersitar n
n,m2ntul superior juridic1
c? a,ocatul stagiar care a promo,at e3amenul de absol,ire a cursurilor .nstitutului
9ationala pentru &regatirea si &erfectionarea $,ocatilor.
. $nc'etarea abaterii (i e3ercitarea aciunii disciplinare/ n cazul a,ocatului/ este de
competena -
a? consiliului baroului din care face parte respecti,ul a,ocat1
b? decanului baroului din care face parte respecti,ul a,ocat1
c? de consiliul @niunii 9aionale a $,ocailor din 8om2nia/ n toate cazurile.
". &oate fi membru al unui barou/ persoana care ndepline(te urmtoarele condiii-
a? are e3clusi, cetenia rom2n1
b? are ,2rsta de cel puin 2" de ani1
c? este apt/ din punct de ,edere medical/ pentru e3ercitarea profesiei.
#. 8eprezinta conditii pentru primirea in a,ocatura-
a. 6una reputatie1
b. Cetatenia romana1
c. E3ercitiul deplin al drepturilor ci,ile si politice.
%. $,ocatul care a dobandit titlul profesional de // definiti, II-
a. 9u mai poate a,ea calitatea de salarizat sau coloborator/ fiind obligat sa desc'ida un
cabinet indi,idual sau sa constituie o societate sau alta forma de e3ercitare a profesiei
acceptata de statut1
b. &oate pune concluzii la toate instantele/ indiferent de ,ec'imea in profesie1
c. &oate de,eni titular in cadrul unei socieati ci,ile profesionale.
.
%
33
Raspunsuri4
1 *5 ) a5 - ,5 . a5 6 *5 / ,5 0 ,
7i*(i'+ra"ie pentru unitatea -
C.D. Ciobanu/ Bratat teoretic si practic de procedura ci,ila/ Ed.9ational/ 6ucuresti
1**#/ ,ol...
..:es/ .nstitutii judiciare contemporane/ Ed.CE 6ecF/ 6ucuresti/ 2;;%
=.=pinei/ &rofesiile juridice liberale/ Ed. @ni,ersul 5uridic/ 2;1;
Unitatea de invatare .
3
$cti,itatea notariala
Cuprins
.1. 4orma de organizare a acti,itatii de notar public si organizarea notarilor
publici.
.2. $tributiile notarului public.
+biecti,ele unitatii de in,atare
Dup studiul acestei uniti de n,are ,ei reu(i s-
.dentificati formele in care isi e3ercita acti,itatea notarii
publici1
.dentificati organele care conduc acti,itatea notarilor publici1
$tributiile pe care le are notarul public.
.1 F'rma de 'r+ani&are a a,tivitatii de n'tar pu*(i, si 'r+ani&area n'tari('r
pu*(i,i
$cti,itatea notarilor publici se desf(oar n cadrul unui birou/ n care pot
funciona unul sau mai muli notari publici asociai/ cu personalul au3iliar
corespunztor. 9otarul public sau notarii publici asociai/ titulari ai unui birou/ pot
3"
angaja notari stagiari/ traductori/ alt personal de specialitate/ precum (i personal
administrati, (i de ser,iciu necesar acti,itii notariale. E,idena birourilor de
notari publici (i lucrrile pri,ind numirea (i ncetarea funciei notarilor publici se
ntocmesc de personalul de specialitate notarial din Dinisterul 5ustiiei.
n circumscripia unei judectorii pot funciona unul sau mai multe birouri de
notari publici. 9umrul notarilor publici (i al birourilor n care ace(tia (i
desf(oar acti,itatea se stabile(te de ministrul justiiei/ la propunerea Consiliului
@niunii 9aionale a 9otarilor &ublici. n cazul n care n circumscripia unei
judectorii funcioneaz mai multe birouri de notari publici/ competena teritorial
a fiecruia se ntinde pe tot cuprinsul acelei circumscripii.
E3ercitarea profesiei de notar public este in,'mpati*i(# cu-
a( desf(urarea unei acti,iti salarizate sau de e3ecutor judectoresc/
a,ocat ori consilier juridic/ cu e3cepia-
acti,itii didactice uni,ersitare1
acti,itii literare (i publicistice1
calitii de deputat sau senator ori a celei de consilier n consiliile
judeene sau locale/ pe durata mandatului1
calitii de membru n organele de conducere sau n alte organisme ale
@niunii 9aionale a 9otarilor &ublici/ Camerelor 9otarilor &ublici ori n
alte organizaii interne (i internaionale la care @niunea 9aional a
9otarilor &ublici (i Camerele 9otarilor &ublici sunt afiliate sau cu care
colaboreaz.
b( desf(urarea unor acti,iti comerciale/ direct sau prin persoane
interpuse1
c( calitatea de asociat ntr0o societate n nume colecti,/ de asociat
comanditat n societile n comandit simpl sau pe aciuni/ administrator
al unei societi cu rspundere limitat/ pre(edinte al unui consiliu de
administraie/ membru al consiliului de conducere/ director general sau
director al unei societi pe aciuni/ administrator al unei societi ci,ile.
n circumscripia fiecrei Curi de apel funcioneaz c2te o Camer# a N'tari('r
Pu*(i,i/ cu personalitate juridic. Din Camer fac parte toi notarii publici care
funcioneaz n circumscripia Curii de apel.
Camera N'tari('r Pu*(i,i este condus de un colegiu director format dintr0un
pre(edinte/ un ,icepre(edinte (i 37" membri. Colegiul director este ales de
adunarea general a membrilor Camerei/ pentru o perioad de 3 ani/ dintre notarii
publici.
Boti notarii publici se constituie in Uniunea Nati'na(a a N'tari('r Pu*(i,i din
R'mania.
3#
C'nsi(iu( Uniunii Na%i'na(e a N'tari('r Pu*(i,i este constituit din c2te un
reprezentant al fiecrei Camere a 9otarilor &ublici/ din care se aleg pre(edintele (i
doi ,icepre(edini/ n condiiile stabilite prin statutul uniunii.
C'nsi(iu( uniunii are urmtoarele atribuii-
a( propune ministrului justiiei numirea/ suspendarea/ re,ocarea ori
ncetarea calitii de notar public1
b( propune ministrului justiiei numrul necesar al birourilor de notari
publici (i condiiile de desf(urare a e3amenelor de notari publici1
c( stabile(te/ cu aprobarea ministrului justiiei/ onorariile minimale pentru
ser,iciile prestate de notarii publici1
d( aprob cotele de contribuie ale birourilor notarilor publici la Camer/
precum (i cele ale Camerelor la @niunea 9aional a 9otarilor &ublici/
potri,it statutului acesteia1
e( reprezint @niunea 9aional a 9otarilor &ublici n raporturile cu terii/
pe plan intern (i internaional1
f( ndepline(te alte atribuii pre,zute de lege sau de regulament.
.) Atri*utii(e n'tari('r pu*(i,i
$cti,itatea notarial asigur persoanelor fizice (i juridice constatarea raporturilor
juridice ci,ile sau comerciale nelitigioase/ precum (i e3erciiul drepturilor (i
ocrotirea intereselor/ n conformitate cu legea.
$cti,itatea notarial se nfptuie(te n mod egal pentru toate persoanele/ fr
deosebire de ras/ de naionalitate/ de origine etnic/ de limb/ de religie/ de se3/
de opinie/ de apartenen politic/ de a,ere sau de origine social.
9otarul public ndepline(te urmtoarele acte notariale-
a( redactarea nscrisurilor cu coninut juridic/ la solicitarea prilor1
b( autentificarea nscrisurilor redactate de notarul public/ de parte personal
sau de a,ocat1
c( procedura succesoral notarial1
d( certificarea unor fapte/ n cazurile pre,zute de lege1
e( legalizarea semnturilor de pe nscrisuri/ a specimenelor de semntur/
precum (i a sigiliilor1
f( darea de dat cert nscrisurilor prezentate de pri1
g( primirea n depozit a nscrisurilor (i documentelor prezentate de pri1
&( actele de protest al cambiilor/ al biletelor la ordin (i al cecurilor1
i( legalizarea copiilor de pe nscrisuri1
3%
j( efectuarea (i legalizarea traducerilor1
)( eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le0a ntocmit1
l( orice alte operaiuni pre,zute de lege.
9otarul public are competen general/ cu e3cepiile pre,zute n situaiile
urmtoare-
a( procedura succesoral notarial este de competena notarului public din
biroul notarial situat n circumscripia teritorial a judectoriei n care
defunctul (i0a a,ut ultimul domiciliu1
b( n cazul mo(tenirilor succesi,e/ mo(tenitorii pot alege competena
oricruia dintre birourile notariale din circumscripia teritorial a
judectoriei n care (i0a a,ut ultimul domiciliu acela dintre autori care a
decedat cel din urm1
c( actele de protest al cambiilor/ biletelor la ordin (i cecurilor se fac de
notarul public din circumscripia teritorial a judectoriei n care urmeaz a
se face plata1
d( eliberarea duplicatelor (i reconstituirea actelor notariale se fac de notarul
public n al crui birou se afl originalul acestora.
Conflictele de competen ntre birourile notarilor publici situate n aceea(i
circumscripie a unei judectorii se soluioneaz de acea judectorie/ la sesizarea
prii interesate. C2nd conflictul inter,ine ntre birouri notariale situate n
circumscripii diferite/ competena aparine judectoriei n a crei circumscripie se
afl biroul de notar public cel din urm sesizat.
7i*(i'+ra"ie pentru unitatea de invatare .4
C.D.Ciobanu/ Bratat teoretic si practice de procedura ci,ila/ Ed.9ational/ 1**%/
,ol...
=.=pinei/ &rofesii juridice liberale/ Ed.@ni,ersul 5uridic/ 2;1;.
Unitatea de invatare 6
$cti,itatea e3ecutorilor judecatoresti
Cuprins
".1. 4orma de e3ercitare a acti,itii e3ecutorilor judectore(ti si
organizarea e3ecutorilor judectore(ti.
".2. $tributiile e3ecutorilor judecatoresti.
3)
+biecti,ele unitatii de in,atare "
Dup studiul acestei uniti de n,are ,ei reu(i s-
identificati formele de e3ercitare a acti,itatii de e3ecutor
judecatoresc1
organelle profesiei de e3ecutor judecatoresc1
atributiile si competentele e3ecutorului judecatoresc.
61 F'rma de e9er,itare a a,tivit#%ii e9e,ut'ri('r $ude,#t're;ti si 'r+ani&area
e9e,ut'ri('r $ude,#t're;ti
$cti,itatea e3ecutorilor judectore(ti se desf(oar n cadrul unui birou n care pot
funciona unul sau mai muli e3ecutori judectore(ti asociai/ cu personalul
au3iliar corespunztor. &rin asocierea n cadrul unei societi ci,ile profesionale
e3ecutorul judectoresc nu (i pierde dreptul la biroul indi,idual. E3ecutorul
judectoresc sau e3ecutorii judectore(ti asociai/ titulari ai unui birou/ pot angaja
e3ecutori judectore(ti stagiari/ alt personal de specialitate/ precum (i personal
au3iliar corespunztor/ necesar pentru desf(urarea acti,itii biroului.
9umrul e3ecutorilor judectore(ti se stabile(te (i se actualizeaz anual de
ministrul justiiei/ cu consultarea Consiliului @niunii 9aionale a E3ecutorilor
5udectore(ti/ n funcie de cerinele locale determinate de ntinderea teritoriului/
de ,olumul de acti,itate (i de numrul locuitorilor/ n a(a fel nc2t la 1".;;; de
3*
locuitori s re,in cel puin un e3ecutor judectoresc. 9umrul e3ecutorilor
judectore(ti din circumscripia unei instane nu ,a fi mai mic de 3.
n circumscripia unei judectorii pot funciona unul sau mai multe birouri de
e3ecutori judectore(ti/ a cror competen se ntinde pe tot cuprinsul curii de
apel n a crei raz teritorial se afl judectoria.
E3ecutorul judectoresc este numit de ministrul justiiei/ n circumscripia unei
judectorii. &rimirea in profesie se face pe baza de concurs sau e3amen. Concursul
sau e3amenul de admitere n profesia de e3ecutor judectoresc se organizeaz
anual sau ori de c2te ori este necesar/ de @niunea 9aional a E3ecutorilor
5udectore(ti/ sub coordonarea (i controlul Dinisterului 5ustiiei.
:egea impune anumite incompatibilitati pentru asigurarea impatialitatii si
demnitatii functiei de e3ecutor judecatoresc. E3ercitarea funciei de e3ecutor
judectoresc este incompatibil cu-
a( acti,itatea salarizat n cadrul altor profesii/ e3cept2nd acti,itatea didactic
uni,ersitar/ acti,itatea artistic/ literar (i publicistic1
b( calitatea de deputat sau de senator ori de consilier n consiliile judeene sau
locale/ pe durata mandatului1
c( desf(urarea unor acti,iti comerciale/ direct sau prin persoane interpuse1
d( calitatea de asociat ntr0o societate n nume colecti,/ asociat comandidat n
societile n comandit simpl sau pe aciuni/ administrator al unei societi cu
rspundere limitat/ pre(edinte al unui consiliu de administraie/ membru al
consiliului de conducere/ director general sau director al unei societi pe aciuni/
administrator al unei societi ci,ile.
n circumscripia fiecrei curi de apel funcioneaz c2te o Camer# a e9e,ut'ri('r
$ude,#t're;ti
Camera e9e,ut'ri('r $ude,#t're;ti este condus de un colegiu director format
dintr0un pre(edinte/ un ,icepre(edinte (i 37% membri. Colegiul director este ales/
potri,it statutului/ de adunarea general a e3ecutorilor judectore(ti/ pentru o
perioad de 3 ani/ dintre membrii acelei Camere a e3ecutorilor judectore(ti.
&re(edintele colegiului director reprezint Camera e3ecutorilor judectore(ti n
raporturile acesteia cu terii.
C'(e+iu( dire,t'r a( Camerei e3ecutorilor judedectore(ti are urmtoarele
atribuii principale-
a( rezol, pl2ngerile prilor mpotri,a e3ecutorilor judectore(ti (i
e3ecutorilor judectore(ti stagiari/ lu2nd msurile corespunztoare/ pe care
le aduce la cuno(tin @niunii 9aionale a E3ecutorilor 5udectore(ti1
b( deleag/ n cazuri e3cepionale/ pentru o perioad determinat de cel
mult # luni/ un e3ecutor judectoresc/ pentru a asigura funcionarea unui alt
birou de e3ecutor judectoresc/ cu ncuno(tinarea pre(edintelui @niunii
9aionale a E3ecutorilor 5udectore(ti (i a pre(edintelui curii de apel n a
crei circumscripie urmeaz s (i e3ercite atribuiile1 delegarea nu poate fi
;
repetat dec2t dup un an/ n afara cazului n care e3ecutorul judectoresc
delegat (i d acordul1
c( informeaz @niunea 9aional a E3ecutorilor 5udectore(ti n legtur cu
acti,itatea birourilor e3ecutorilor judectore(ti (i asupra necesarului de
e3ecutori judectore(ti (i e3ecutori judectore(ti stagiari1
d( ntocme(te documentarea juridic (i asigur consultarea (i informarea
curent a e3ecutorilor judectore(ti1
e( ine e,idena ,eniturilor (i c'eltuielilor Camerei e3ecutorilor
judectore(ti (i a contribuiei membrilor si1
f( procur datele (i lucrrile necesare pentru 6uletinul e3ecutorilor
judectore(ti (i asigur difuzarea acestuia1
g( ndepline(te alte atribuii pre,zute de prezenta lege/ de regulamentul de
aplicare a acesteia (i de =tatutul @niunii 9aionale a E3ecutorilor
5udectore(ti.
Uniunea Na%i'na(# a E9e,ut'ri('r Jude,#t're;ti este o organizaie profesional
cu personalitate juridic/ format din toi e3ecutorii judectore(ti. +rganele de
conducere ale @niunii 9aionale a E3ecutorilor 5udectore(ti sunt- congresul/
consiliul (i pre(edintele. Congresul @niunii 9aionale a E3ecutorilor 5udectore(ti
este constituit din delegai ai fiecrei Camere a e3ecutorilor judectore(ti/ potri,it
normei de reprezentare stabilite prin statut/ pre(edinii Camerelor e3ecutorilor
judectore(ti (i ceilali membri ai Consiliului @niunii 9aionale a E3ecutorilor
5udectore(ti.
6) Atri*utii(e e9e,ut'ri('r $ude,at'resti
$tributiile e3ecutorilor judecatoresti sunt fi3ate prin lege. E3ecutorul judectoresc
are urmtoarele atribuii-
a( punerea n e3ecutare a dispoziiilor cu caracter ci,il din titlurile
e3ecutorii. Este competent e3ecutorul judectoresc din circumscripia curii
de apel n a crei raz teritorial urmeaz s se fac e3ecutarea. n cazul
urmririi silite a bunurilor este competent e3ecutorul judectoresc din
circumscripia curii de apel n a crei raz teritorial sunt situate sau se afl
acestea. Dac bunurile urmribile se afl n circumscripiile mai multor
curi de apel/ competena aparine oricruia dintre e3ecutorii judectore(ti
care funcioneaz pe l2ng una dintre acestea1
b( notificarea actelor judiciare (i e3trajudiciare1
c( comunicarea actelor de procedur1
d( recuperarea pe cale amiabil a oricrei creane1
e( aplicarea msurilor asigurtorii dispuse de instana judectoreasc. Este
competent e3ecutorul judectoresc din circumscripia curii de apel unde
sunt situate sau se afl bunurile n pri,ina crora s0a dispus aplicarea
acestei msuri 1
1
f( constatarea unor stri de fapt n condiiile pre,zute de Codul de
procedur ci,il. Este competent e3ecutorul judectoresc din circumscripia
curii de apel n a crei raz teritorial se ,a face constatarea1
g( ntocmirea proceselor0,erbale de constatare/ n cazul ofertei reale urmate
de consemnarea sumei de ctre debitor/ potri,it dispoziiilor Codului de
procedur ci,il1
&( ntocmirea/ potri,it legii/ a protestului de neplat a cambiilor/ biletelor la
ordin (i a cecurilor/ dup caz1
i( orice alte acte sau operaiuni date de lege n competena lui.
Desi reprezinta o profesie liberala/ e3ecutorii judectore(ti nu pot refuza
ndeplinirea unui act dat n competena lor dec2t n cazurile (i n condiiile
pre,zute de lege/ deoarece acti,itatea ce o indeplinesc este afectata de utilitate
publica.
E3ecutorii judectore(ti (i ndeplinesc atribuiile n circumscripia curii de apel n
raza creia se afl judectoria pe l2ng care funcioneaz/ dac prin lege nu se
dispune altfel.
Conflictele de competen ntre birourile e3ecutorilor judectore(ti situate n
aceea(i circumscripie a unei judectorii se soluioneaz de acea judectorie/ la
sesizarea prii interesate. C2nd conflictul inter,ine ntre birouri de e3ecutori
judectore(ti situate n circumscripii diferite/ competena aparine judectoriei n a
crei circumscripie se afl biroul e3ecutorului judectoresc cel dint2i sesizat.
Conflictele de competen se soluioneaz de urgen (i cu precdere. .nstana se
pronun n toate cazurile/ moti,at/ prin nc'eiere ire,ocabil.
7i*(i'+ra"ie pentru unitatea de invatare 64
=.Jilberstein/ C.D. Ciobanu/ Bratat de e3ecutare silita/ Ed.:umina :e3/ 6ucuresti/
2;;;.
=.=pinei/ &rofesii juridice liberale/ Ed.@ni,ersul juridic/ 6ucuressti/ 2;1;.
2