Organizare si Etica Profesiilor Juridice

Notiunea de justitie poate fi privita sub aspectul a 2 functii:

- de a judeca= de a stabili legea aplicabila atunci cand se prezinta anumite
fapte
- serviciu public
- Justitia reprezinta o putere/functie a statului pe langa puterea legislatoare
si executiva.

Prin putere judecatoreasca intelegem exclusiv instantele judecatoresti,

Inalta Curte de Casatie si Justitie si subinstantele ei . Nu fac parte din puterea
judecatoreasca procurorii(agenti ai fortei executive), curtea
constitutionala(institutie politica) !!!

Puterea judecatoreasca se deosebeste de cea legislativa prin faptul ca

judecatorii nu creaza legi, ei aplica legile create de legislativ la situatii
concrete. Hotararile judecatoresti nu creaza precedent judiciar obligatoriu
pentru alti judecatori.
Judecatorul se supune numai legii.
ICCJ rectifica jurisprudenta dand interpretarea corecta a textelor de lege, iar
acea hotarare a inaltei curti este obligatorie pentru toate instantele. Instantele
judecatoresti pot verifica in ce masura legislatia interna este compativa cu
conventiile internationale la care romania ia parte.
Legiuitorul poate da o amnistie.
CAMERA DEPUTATILOR SI SENATUL dau un aviz, care este absolut necesar daca
se doreste arestarea sau perchezitia unui senator sau deputat. Bugetul anual al
justitie este stabilit de parlament.
Raporturile puterii judecatoresti cu executivul:
- instantele au dreptul sa cenzureze actele legislative sub aspectul legalitatii,
dar si al oportunitatii ex. hotararile de guvern pot fi atacate in justitie
Administrarea sumelor de bani alocate justitiei:
- Executivul este cel care administreaza banii.
- Gestiunea sumelor de bani trebuie luata de la executiv si data Inaltei Curti.
( lege care inca nu a intrat in vigoare)
Numirea judecatorilor:
- presedintele romaniei numeste judecatorii, ii investeste in rangul formal,
acestea sunt propusi pentru numire de consiliul superior al magistraturii

Independenta justitiei:
- functionala= potrivit sistemului legislativ nu trebuie sa existe subordonari
legale ale judecatorilor fata de reprezentantii altor autoritati
- personala= statut al judecatorilor si procurorilor.

Judecatorul are statut de inamovibilitate(= un cumul de drepturi care il fac pe

judecator stabil in functia lui si nicio putere sa nu il poate inlatura sau sa ii
guverneze cariere). Eliberarea din functie nu poate fi facuta decat ca eliberaea
unei sanctiuni disciplinare, conform legii.

1 of 33
 Avansare in funcie se face pe baza de examen, organizat de CSM. Judecatorii
au salariul stabilit prin lege, au pensii speciale. Nu pot fi mutati/transferati
decat daca ei doresc aceasta.
Judecatorul poate fi influentat de societate, el rezoneaza cu societatea. El
devine un subordonat involuntar societatii.

Principiile justitiei:
1. Justitia este monopolul statului. Consecinta: nimeni nu poate sa se substituie
judecatorilor; judecatorii nu au voie sa refuze sa judece sub argumentul ca nu
ar exista lege sau ca nu ar fi clara.
Arbitrajul=o procedura prin care partile implicate intr-un contaract sau
conflict stabilesc ca in caz de litigiu acesta sa fie solutionat de parti sau de
altcineva decat instanta. Hotararea pronuntata de catre acei particulari nu ar
putea fi pusa in vigoare fara legi.
Iurisdictio= dreptul de a spune legea,
Imperium= dreptul de a impune dreptul, de a il pune in aplicare cu forta

2. Justitia se face pe dublu grad de jurisdictie= o judecata trebuie sa parcurga doua

etape in fond + 1 in legalitate. Instantele sunt grupate doua cate doua ca sa
poate fi trecute prin filtrul primei instante si prin al instantei superioare.
in fond= judecatorul are intreaga plenitudine a jurisdictiei
in prima instanta judecata este in fond. In recurs judecata este numai in
legalitate.

3. Egalitatea in fata legii= tuturor li se aplica aceleasi texte de lege si procedura.

egalitatea poate fi afectata de conditia economica.

4. Gratuitatea justitiei= intelegem ca partile nu trebuie sa plateasca pe judecator si

nici pe agentii instantei — nu platesc direct. Partile trebuie sa plateasca taxa
judiciara de timbru in civil. CEDO a spus ca accesul la justitie trebuie sa fie
garantat dar ca aplicarea unor taxe de timbru nu reprezinta o ingradire a
justitiei timp ce urmaresc un scop legitim si sa fie proportionala cu marimea
procesului. Alte cheltuieli: onorarii, probe. In procesul penal este permis partii
sa apeleze al serviciul justitiei, statul il crediteaza in avans, persoana implicata
si gasita vinovata va plati acele sume. In civil se plateste in avans taxa de
timbru.

5. Colegialitatii= o solutie se adopta de mai multi judecatori, nu doar de unul. La

prima instanta judeca 1, la apel 2, la recurs 3. La nivelul ICCJ sunt si complete
mai mari, de 3 judecatori, sunt 2 complete de 5 judecatori, de asemenea la
ICCJ la recurs sunt 25 de judecatori, 13 la procedurile privind hotararile
complementare. Avantaje si dezavantaje:
• judecatorul unic:
- responsabilizarea judecatorilor
- este facilitat sistemul judiciar sub aspect fiscal
- mai buna specializare a judecatorului
- judecatorul unic este mai supus coruptiei
- exista un risc privind lipsa de experienta a jduecatorului, ma iales la cei
fara vechime
2 of 33
 • principiul colegialitatii:
- este garantata impartialitatea judecatorilor si evitarea arbitrajului,
deoarece judecatorii se controleza intre ei, delibereaza impreuna, exista un
control reciproc in complet
- formarea judecatorilor tineri
- cheltuieli mai mari penru salarii
- uneori se poate amana luarea unei decizii
- riscul influentarii judecatorilor tineri si fara experienta

6. Accesul liber la justitie= nu trebuie sa existe piedici legale/de drept pentru a

avea acces la justitie

7. Caracterul permanent si sedentar al jurisdictiilor= instantele de judecata sunt

permanente, fara intrerupere, cu activitate continua. Fiecare instanta are
caracter sedentar (= sediu stabilit de lege, determinat si cunoscut de toata
lumea). Serviciul public al justitiei nu este intrerupt, este suspendat. Si in
perioada de suspendare, in anumite procese(ex. in penal), se pot face procese.
Vacanta judecatoresca 1 iulie-31 august, aceasta perioada trebuie vazuta nu ca
o intrerupere a serviciul public al justitiei, in realitate se reduce volumul de
lucru, deoarece exista si o programare a concediilor in aceasta perioada.

8. Distribuirea aleatorie a dosarelor si continuitatii= cand se depune o cerere, aceasta

este data unui judecator aleatoriu. Poate asigura nepartinirea judecatorilor.
Continuitate= sa fie acelasi judecator de la inceputul procesului pana la
final.

MINISTERUL JUSTITIEI
= este cel care garanteza buna functionare a justitiei ca serviciu public
- orice nu functioneaza in sistemul judiciar se poate reprosa ministerului
justitiei (ex. aspecte de organizare…)
• atributiuni mai mici decat obligatiuni:
- poate face propuneri legislative in domeniul justitiei, ar putea sa rezolve
probleme prin initiative legislative( propune acte legislative )
- atributii manageriale in domeniul administrarii justitiei, administrarea
sumelor de bani destinate instantelor revine ministerului justitiei, nu
instantelor
- raspunde de sistemul penitenciar
- are rolul de a armoniza legislatia interna cu cea internationala si cu
regulile impuse prin aderarea la UE
- a exercita autoritatea asupra procurorilor —Nu este incidenta intr-un caz
anume instigat de un procuror, ci la nivel general.
Parchet general. Ministrul justitiei propune la numire presidintelui
procurorii, doar cu avizul consultativ aI ICCJ.

3 of 33
 1. Procuror general
2. Procurori adjuncti
3. dna
4. diicot
- revocarea procurorului general se face de presedintele romaniei la
propunera ministrului justitiei cu avizul inaltei curti
- controlul ministrului justitiei nu poate viza solutia adoptata de un procuror
- ministrul justitiei poate sa cere procurorului general sau procurolului sef
dna informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu
privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta
a criminalitatii
- ministrul justitiei este de principiu un om politic
- ministrul justitiei ca profil trebuie sa fie un om foarte puternic politic,
totodata un om apreciat de sistemul judiciar

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII(CSM)

= "garantul independentei justitiei”, are rolul constitutional de a garanta
independenta instantelor judecatoresti
- nu este instanta de judecata
- art 124,126 const — justitia se infaptuieste in numele legii si se realijeaza
de ICCJ si de celelalte instante subordonate
COMPUNERE: — 19 membrii
14 magistrati— Alesi de catre adunarile generale ale judecatorilor si
procurorilor. Alegerile sunt validate de senatul romaniei. Dinte
magistrati( judecatori si prcurori):
• 9 judecatori:
- 2 de la ICCJ
- 3 de la curtile de apel
- 2 de la tribunale
- 2 de al judecatorii
• 5 procuror:
- 1 de al parchetul de pe alnga ICCJ
- 1 de la parchetele de pe langa Curtile de apel
- 2 de la parchettele de pe langa tribunale
- 1 de la parchetele de pe langa judecatorii
• 2 repr ai societatii civile

• ministrul justitiei

• presedintele ICCJ

• procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ

Membrii alesi au un mandat de 6 ani. La fel si al membrii societatii civile,

acestia participa doar in plen, nu si pe sectii.
Ministrul justitiei si procurorul general participa din culpa functiei pe
care o au.
Ministrul justitiei nu are drept de vot in probleme legate de raspunderea
disciplinara a judecatorilor si procurorilor.( daca ar avea drept de vot s-ar
incaplaca principiul independentei justitiei).

4 of 33
 Membrii societatii civile sunt numiti de senat.
ATRIBUTII:
- numeste, promoveaza, demite, sanctioneaza magistratii — propunerea se
face Presedintelui Romaniei
- numeste direct judecatorii si procurorii stagiari(nu mai sunt propusi)
- numirea judecatorilor si procurorilor in caz de promovare
- elibereaza din functie magistratii stagiari
- numeste si revoca directorii si directorii adjuncti ai INM, ai scoli ide grefieri
- adopta codul deontologic al magistratilor
- avizeaza proiectele de regulamente si ordine ce se aproba de ministrul
justitiei in cazurile prevazute de lege
- se poate pronunta prin apararea reputatiei unui judecator sau procuror
atunci cand acesta considera ca independenta, impartialitatea sau reputatia
profesionala ii este afectata
- se pronunta pentru apararea reputatiei si independenti sistemului judiciar
Atributiile sectiilor:
- fiecare sectie dispune de delegarea si detasarea judecatorilor si
procurorilor — ei pot fi detasati la o insatanta sau alta sau chiar inafara
sistemului judiciar( la minister, inm, ministerul de externe, etc.)
- numirea in functii de conducere a judecatorilor si a procuririlor
- propun presedintelui romaniei numirea si revocarea din functie a
presedintelui, viceprsedintelui si presedintilor de sectie a ICCJ — sectia de
judecatori CSM
- sectia de procurori avizeaza propunerea ministrului justitiei de numirea sau
revoacare a procurorului general de la langa ICCJ, procuror sef DNA, DIICOT
si adjunctii acestuia( numiti de presedinte la numirea ministrului jsuittiei)
- dispun suspendara din functie a judecatorilor sau procuroirilor pt cazurile
prevazute prin lege
- aproba infiintarea si desfiintarea sectiilor curtilor de apel si a instantelor
din circumscriptiile acestora
- avizeaza proiectul de hotarare de guvern privind localitarea in care se
infiinteaza instante de judecata
- ! a functiona ca instanta disciplinara pt judecatori si procurori ! — ministrul
de justitie nu are drept de vot in problemele disciplinare — La hot CSM
disciplinare se poate face recurs la ICCJ care judeca in complete special de
5 judecatori
- sectia corespunzatoare incuviinteaza perchezitia, retinerea sau arestarea
preventiva a judecatorilor, magistratilor asistenti(o functie care apartine
numia ICCJ si sunt cei care pregatesc dosarul pt complet si participa cu vot
consultativ.Au rangul de judecatori cel putin de judecatorie )si procurori.
FUNCTIONAREA:
- sub conducerea unui presedinte si vicepresedinte
• presedintele: → ales dintre unul din judecatorii sau procurorii pe termen de 1
an, nu poate fi reales, alegere facuta de plenul CSM
- plenul CSM functioneaza in prezenta a 15 membrii, ministrul justitiei nu are
drept de vot in materie disciplinara
5 of 33
 - membrii societatii civile participa numai la lucrarile plenului
- sedintele se conduc de catre presedinte sau vicepresedinte, poate
participa la sedinte si presedintele roamniei, dac participa atunci el conduce
sedinta, dar nu are drept de vot fiindca nu face partev din CSM
- la sedinte pot participa si reprezentatii asociatiilor judecatorilor sau
procurorilor
- hotararile CSM:
• hotararile CSM date cu privire la carierea judecatorilor si procurorilor,
aceste pot fi atacate la ICCJ
• hotararile date in materie disciplinara pe sectii, atacate la ICCJ
• celellalte hotarari, pot fi atacate la curte de apel

ORGANIZAREA INSTATNELOR JUDECATORESTI:

STRUCTURA:
- judecatoriile →tribunalele →curtile de aple →ICCJ
- ! nu fac parte: CCR, CSM sau alte organe cu activitate jurisdictionala !

I. JUDECATORIILE:
- repezinta baza piramidei sitemului judiciar
- infiintate in localitatile prevazute in hotararea guvernului, avizate de sectia
de judecatori CSM
- judeca litigii de familie, raporturi de rudenie, granituiri(dispute de hotar),
litigii privind asociatiile de proprietari si litigii patrimoniale a caror
valore<200.000 de lei, partaje judiciare

II. TRIBUNALELE:
- instante cu personalitate juridica si sunt infiintate la nivelul fiecarui judect(
42 de instante)
- instante cu plenitudine de competente— Daca lege nu prevede o anumita
competenta, atunci aceasta revine tribunalelor.
- judeca si apleurile date judecatoriilor, are functie de apel in acest caz
• la nivelul tribunalului sunt si tribunale specializate, legea prevede
posibilitata infiintarii de tribunale speciallizate in urmatoarele categorii de
litigii:
→ de munca si asigurari sociale, contencios administrativ, litigii privind
societati, insolventa, concurenta neloiala

I. CURTILE DE APEL:
- 15 curti de apel grupate de la 2 la 5 judete, repartizate prin lege
- in principal judeca apeluri, dar ele judeca si recursuri daca pricina a
inceput al tribunal si nu exista cale de atac la apel
- judea si in prima instanta daca legea prevede expres

II. ICCJ
- instanta din varful piramidei juridice

6 of 33
 - a purtat mai multe denumiri: Curtea de casatie, tribunalul suprem, curtea
suprema de justitie,
- rolul primordial este acela de a unifica jurisprudenta si de a crea o practica
unitatra pe intreg teritoriul tarii
- este instanta de recurs — de principiu, exista si exceptii
- obs — sunt o serie de cauze unde nu exista drept de recurs, ele nu se vor
judeca la Inalta Curte ( rap de partaje, familie, etc)
- Recursul in Interesul Legii= un mecanism care intervine pt ca inalta curte
de casatie sa se pronunte cu privire la corecta interpretare a legii atunci
cand in legatura cu una si aceeasi problema de drept exista hotarari
definitive si contradictorii in jurisprudenta instantelor nationale 1. prin
hotararea publicata in monitorul oficial
2. de la publicarea in MO ea devine obligatorie pt toate instantele statului
3. cauzele care au generat practica neunitara raman neatinse
recursul in interesul legii poate fi generat numai de Ministrul Justitiei,
Procurorul general, conducerile de apel si avocatul poporului.
- pronuntarea unei hotarari pealabile pentru dezlegarea unei probleme de
drept= acest mecanism presupune ca atunci cand instana care paote fi:
tribunal, curte de apel sau chiar ICCJ, judeca in ultima instanta si observa ca
dezlegarea pricinii depinde de interpretarea unei probleme de drept care este
noua si care nu formeaza obiectul unui recurs in interesul legii, poate
suspenda judecata si a trimite problema de drept ICCJ pt ca aceasta sa dea
dezlegare asupra ei. Dupa ce ICCJ pronunta o hotarare prealabila, instanta va
relua si va solutionaliza in functie de hotarare. Se publica in MO si devine
obligatorie nu numai pt instanta care a trimis hotaraea prealabila, ci si pentru
celelalte instante.
Complete de la ICCJ:
- de obicei sunt formate din 3 judecatori,
- exista si 4 complete de 5 judecatori( 2 la civil si 2 la penal)— acestea
judeca chiar si hotararile ICCJ
- 1 complet de recurs in interesul legii— 25 de judecatori
- completul care rezolva hotararile prealabile date pt rezolvarea unor
chestiuni de drept
- exista si sectii unite, 2 motive:
1. schimbarea jurisprudentei
2. sesizarea CCR pt neconstitutionalizarea legii, inainte de promulgarea ei

Mai exista si instante militare, existaenta lor e una controversata in doctrina,

intrucat instantele militare au in compunere judecatori care in acelasi timp
sunt si militari activi, ceea ce in privinta multora afecteaza principiul
independentei judecatorului.

CONDUCEREA INSTANTELOR:
- instantele sunt conduse de un presedinte care are atributiuni exclusiv
administrative

7 of 33
 - presedintele instantei in niciun fel nu poate sa intervina in activitatea de
judecata a membrilor instantei si nici sa afecteze independenta acestora
- uneori, in functie de volumul de activitatea instantei, presedintele poate sa
fie ajutat de 1 sau mia multi vicepresedintei
- sectiile instantelor sunt conduse de cate un presedinte de sectie
- pe langa presedinti, exista un colegiu de conducere= format din nu nr de
judecatori stabilit de lege, alesi de judecatorii instantei respective — ei se
pronunta in legatura cu problemele generale de conducere. ex. colegiul de
conducere stabileste nr si comunerea completelor
- adunarea generala a judecatorilor instantei= cuprinde toti judeatorii instantei
— au atributii ina alegerea colegiului de conducere, dezbaterea unor probleme de
drept care intereseaza instanta si in ceea ce priveste alegerea membrilor in CSM

MINISTERUL PUBLIC
= reuneste toate parchetele in care activeaza procurori
- potrivit constitutiei, ministerul public isi desfasoara activitatea sub
autoritatea ministrului justitiei
- este condus de catre procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ
- ministerull public nu face parte din organele puterii judecatoresit ( const
zic ca numai instatnele fac parte) — este atasat functiei executive, fiind
plasat sub autoritatea ministrului justitiei
- aplica principiile:
1. Principiul legalitatii
2. Principiul impartialitatii
3. Principiul controlului ierarhic= orice procuror este controlat de catre seful
parchetului, acesta de seful parchetului superior, iar acestia de procurorul
general de la ICCJ
- ministrul justitiei este cel care propune presedintelui romaniei numirea in
functie a conducerii Ministerului Public( procurorul genereal ICCJ, DNA,
DIICOT si adjunctii acestuia) —este nevoie de avizul CSM, acesta nu este
conform, este doar conultativ
- parchetul general de pe langa inalta curte elaboreaza anual un raport
privind activitatea pe care o prezinta CSM si Ministrului Justitiei, iar acesta
prez parlamentului concluziile privind raportul de act a parchetului general
- Ministrul Justitieiei exercuta un controi asupre procurorilor prin procurori
anume desemnati de procurorul general al parchetului ICCJ ori chiar de catre
ministrul justitiei ( controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a
modului in care procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care se
desfasoara raportul de justitie cu justitiabilii sau cu alte personae, acest
control nu paote viza masurile dispuse de procurori in urmarirea penala sau
lolutionalizarea acestuia)
- ministrul justitiei poate se ceara procurorului general al parchetului ICCJ
sau procurorului sef DNA informatii asupra activitatii parchetului si sa dea
indrumari scrise cu privire la avansarile ce rebuie luate pentru combaterea
eficienta a criminalitatii

8 of 33
 - dispozitiiel procurorului ierarhic superior date in scris si in conformitate cu
legea sunt obligatorii pt cel din subordine. Procurorul poate contesta la CSM
interventia procurorului ierhic superior in efectuarea urmaririi sau adoptatea
solutiei.
- procurorul ierhic superior poate infirma motivat solutiile procurorului
ierarhic inferior, daca sunt contrar legii
- lucrarile repartizate unui procuror pot fi trecute la alt procuror daca
intervine calitatea de procuror, in cazul absentei sau daca exista alte motive
tehnice care justifica urgenta si in cazul in care a lasat nelucrata o cauza mai
mult de 30 de zile, nejustificat
- procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera
intemeiate, el poate contesta la CSM orice forma de imixtiune in dreptul sau
de a fi liber in instanta

Atributiile procurorului:
- in zona penala, cand efectueaza urmarirea penala
- are activitati si in trimiterea in instatna
- in materie civila poate sa: introduca actiuni civile atunci cand acest lucru
este necesar pt aparaea dr minorilor, celor pusi sub interdictie si celor
disparuti
- poate ataca hotararile judecatoresti pronuntate in materie civila cand sunt
date privind minori dati disparuti, …
- poate participa la proces prin cazurile prevazute de lege sau atunci cand
aceasta este necesaa pt apararea dr cetatenesti
- poate sa ceara punerea in executare a hotatrarilor in materie civila, daca
sunt date in materia celor enumerati mai sus

STATUTUL JUDECATORILOR SI PROCURORILOR

INTRAREA in magistratura:
- existat sistemul alegerii judecatorilor de catre cetateni—doar la instantele
mici → SUA
- sistemul numirii judecatorilor — de catre parlament, presedinte
- judeatorii si procurorii, la noi, sunt numiti de catre presedintele romaniei,
pe baza propunerii facute de CSM
- presedintele romaniei poate refuza numirea propusa, dar trebuie sa
motiveze acest lucru. CSM poate reveni cu solicitarea sa de numire si in
acest caz presedintele nu mai poate refuza.

2 modalitati de intrarre in magistatura:

• prin INM: — modalitatea curenta, obisnuita de recrutare

- presupune inscrierea la un concurs, 3 probe:

1 teoretica
1 logica
1 interviu
Testul de logica si interviul se dau numai celor care dupa prima proba au
obtinut media 7.
9 of 33
- cei care promoveza examenul vor fi verificati s isub aspectul
compatibilitatii psihice si psihologice cu functia de judecator sau procuror.
Vor mai fi examinati si sub aspectul bunei reputatii
- Conditiile de intrare la INM:
1. Cetatenie Romana
3. deplina capacitate de exercitiu
4. licentiat in drept
5. sa nu aiba antecedente penale sau cazier fiscal si sa se bucure de o buna
reputatie
6. sa cunoasca limba romana
7. apt din punct de vedere psihic si psihologic
- dupa promovarea concursului urmeaza 2 ani, dupa care cel promovat
primeste calitatea de auditor de justitie.
- depa 2 ani se da examenul de absolvire al institutului, cei care promoveaza
vor fi numiti judecatori sau procurori stagiari. Stagiatura dureaza 1 an, in
aceasta prioada ei functioneaza la parchetele de pe langa judecatorii, dar cu
capacitate restransa. Ei pot judeca, dar cazuri marunte. Procurorii stagiari
pot sa execute acte de cercetare, dar numai sub supravegherea unui procuror
definitiv, care contraasemneaza mereu.
- dupa parcurgerea perioadei de 1 an de stagiu, urmeaza examenul de
capacitate, tot in cadrul INM, si cei care promoveaza acest exemen vor fi
propusi de CSM presedintelui romaniei in vederea numirii de procurori sau
judecatori. Dupa media obtinuta la capacitate vor fi repartizati in tara.

• recrutarea din alte profesii juridice:

- poate avea loc pentru cei care au profesat in alte profesii pentru 5 ani,
acestia pot intra in magistratura pe baza de concurs la INM, dar daca
promoveaza acest concurs, ei nu vor mai parcurge ciclul de pregatire, ei vor
deveni direct judecatori sau procurori definitivi. Aceste persoane sunt direct
numiti de presedintele romaniei la propunerea CSM in funtia de magistrati
definitivi.
- aceaste forma este considerata una secundara

PROMOVAREA in functii( de executie):

- pe baza de concurs
• conditii de inscriere pt examenul de promovare:
• vechime
• activitate pana la promovare, trebuie sa fi primit calificativul foarte bine la
ultima evaluare
• sa nu fi fost sanctionat disciplinar in ultimii 3 ani
• concursul se organizeaza de CSM, dar se desfasoara la INM
Pentru ICCJ concursul are o structura diferita: — 3 probe
- 1 proba avand in vedere intocmirea acteleor in perioada de activitate
- 1 interviu in cadrul CSM
- 1 proba scrisa
PROMOVAREA in functii (de conducere):
- tot pe baza de concurs, ata la judecatorii ,tribunale si curti de apel
10 of 33
 - concursul cuprinde si o proba legata de capacitatile manageriale
- numirea in functie se face dev catre CSM
- la ICCJ, presedintele, cei 2 vicepresedinti si presedintii celor 4 sectii sunt
numiti de presedintele romaniei la propunerea CSM
- presedintele romaniei va putea refuza numirea si va trebui sa motiveze. in
cazul refuzului csm va trebui sa prouna o alta persoan. Numirea in functiile
acestea se face pe durata de 3 ani, dar exista posibilitatea renumirii 1 data.
Procurorul general, pr sef dna si pr sef diicot, vor fi numiti tot de
presedintele romaniei, la propunerea ministrului justitiei cu avizul consultativ al
CSM. Numirea pe perioada de 3 ani cu posibilitatea de realegere 1 si gura data.
Presedintele poate refuza numirea motivat, si in cazul acesta ministrul justitiei
va trebui sa vina cu o alta propunere.
In toate functiile de conducere, nu pot fi numiti judecatorii care au facut
parte din serviciile de informatii inainte in 1990 sau au colaborat cu aceste, ori
judecatorii care au un interes personal ce influenteaza sau ar putea influenta
obiectivitatea atributiunilor. Nu pot fi numiti in functii de conducere nici ofiterii
acoperiti ai structurilor actuale.

DELEGAREA, DETASARE SI TRANSFERUL MAGISTRATILOR

DELEGAREA
= mutarea de la o instanta sau parchet la o alta instanta sau parchet
- se face pe timp de cel mult 6 luni, o noua prelungire e posibila dar cu
acordul in scris al celui in cauza
- dispusa de catre CSM
- numai la vointa celui detasat

DETASAREA
= mutrea unui jduecator sau procuror la alta instanta, CSM, INM , ministerul
jusititi sau la alte autoritati publice
- durata detasari ie mai mare decat cea a delegarii, poate fi prlungita prin
acordul scris
- dispusa de catre CSM

TRANSFERUL
= poate avea looc de pe functia de judecator pe cea de procuror si invers
- se face la cererea si consimtatmantul celui care doreste
- decis de CSM pe baza unui interviu

DREPTURILE SI OBLIGATIILE MAGISTRATILOR

→ expres prevazute de lege, creeaza un statut special categoriei de
magistrati
In raport cu misiunea pe care o au:
- de a infaptui justitia — judecatorii
- de a respecta dr si liberatile cetatenesti, apara ordinea de drept — procurori
Drepturile si obligatiile in cea mai mare parte sunt comune, insa sunt si
diferente intre cele 2 categorii profesionale
DREPTURI:
11 of 33
- inamovibilitatea= drept care apartine numai judecatorilor definitivi(cei
numiti de presedinbtele romaniei. Procurorii se bucura de stabilitate, nu sunt
inamovili. Inamovilittea este un drept complex, care asigura in primul rand
independenta judecatorulor, drept din care rezulta toate atributele referitoare
la statutul judecatorilor privind delegarea, detasarea, transferul, eliberarea
din functie a acestora. Tot in cadrul acestu dr complex intra si imunitatea, in
ceea ce priveste prechezitia, arestarea preventiva su la domiciliu.
Sanctionarea magistratilor se poate realiza numia de catre CSM. Acest dr
confera judecatorului o libertate totala, in sensul ca daca da o anumita
solutie, el nu trebuie sa dea socoteala nimanui, nu poate fi influentat in
solutia respectiva si solutia nu poate trage efecte negatie asupra
judecatorului.
- dr la remuneratie= pt munca prestata magistratii au dreptul la o
indemnizatie lunara care se raporteaa la nivelul instantei sau parchetului
unde functioneaza, la vechimea pe care o au in magistratura si la alte criterii
prevazute in lege. Magistratii au salariul stabilit print-o lege speciala, ei
nefiind inclusi intr-o grila bugetara. Salarizara la nivelul ICCJ este similara,
chiar superioara, functiilor din zona publica, in concret functiilor de
demnitate publica.
- dr de a fi asigurati de catre stat= pt malpraxis, pt sanatate, viata si bunurile
lor. Acest drept ii confera magistrartului o libertate totala, fara sa fie un risc
ca s-ar putea el sa plateasca pt eventualele prejudicii create. Acest dr se
rasfrange si asupra familiei sale in virtutea unei asigurari speciale pe care
magistratii o au.
- dr la asistenta megicala gratuita= dr la medicamente gratuit si la proteze.
Exista un sistem medical propriu care deserveste corpul magistratilor.
- dr la locuinte de serviciu= in situatia in care magistratul nu are o locuinta
in proprietate. Aceasta este atribuita pe perioada in care el ocupa functia de
magistrat. Daca nu exista locuinta de serviciu, magistratul poate beneficia de
un imobil decontat de pe piata publica, in chirie.
- dr la calatorii gratuite= lege prevede ca anual magistratii beneficiaza de: 6
calatori iin tara dus-intors gratuite la trasportul pe cale ferata clasa 1, auto
naval si aerian. Daca se foloseste autoturismul personal se deconteaza
7.5l/100km.
- dr de a fi aparati= acest drept se exercita de amgistrat care solicita sa i se
apere pozitia, calitatea, iar apararea se face de catre CSM. In situatia in care
pozitia, persoana, cariera este pusa in pericol in mod public.
- dr la sociere= magistratii au dr sa se asocieze in structuri asociative care
sa le solicite si apere dr de magistrati. Se pot asocia in entitati juridice
precum fundatii sau asociatii private, non profit.
- dr la protectie= protectia personala, fizica a magistratului in situatia in care
el sau familia sa este amenintata sau exista un risc. Aceasta protectia se
face la cerere de catre serviciile specializate ale statului roman. Protectie
temporara, pana cand trece pericolul
- dr la concedii= magistratii nu au un contract de munca obisnuit, ei isi
exercita autoritatea in baza decretului presidential de numire. Chiar daca nu
au un contract de munca, in materia codului muncii, ei au dreptul la un

12 of 33
 concediu de 35 de zile pe an, pot beneficia de concedii de studii, medical,
fara plata, concedii care se regasesc in codul muncii
- dr la o indemnizatie de sfarsit de cariera — dr la pensie speciala, care
inseamna potrivit legii ca magistratul care indeplineste conditiile prevazute
de lege poate iesi la pensie la cerere si va primi o pensie de 80% din ultimul
venit lunar brut, venit la cer se pot adauga si celelalte indemnizatii. Acest d a
fost considerat de CCR ca fiind si o garantie a independentei justitiei
merganduse pe idee ca daca ,agistratul are garantia unei pensii buen la sf
serviciului, acesta nu va fi tentat la coruptiei in perioada carierei. Magistratii
pot fi decorati la propunerea ministrului justitiei.

OBLIGATII
- magistratii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa
compromita demnitatea lor in profesie sau societate — magistratul trebuie
dsa aiba un statut personal in profesie si in societatea, statut care sa nu
aduca atingere ideii de justitie in orice punct. Aceste obligatii dacaa nu sunt
indeplinite, magistratul poate fi sanctionat de CSM
- obligatia sa rezolve lucrarile in termenele stabilite si sa solutioneze
cazurile inb termene rezonabile.
- magistratii sunt obligati sa desfasoare activitatea judiciara in mod
independent, sa respecte secretul profesional si sa pastreze secretul
deliberarii. Procurorul se subordoneaza ierarhic pr care conduce parchetul, el
este idependent in ceea ce priveste solutiile sale. La pastrarea secretulu
ideliberarii, aceasta obligatie incumba numai judecatorilor.
- magistraii au obligatia de a avea tinuta corespunzatoare prevazuta in lege,
raportat la nivelul instantei la care actioneaza—roba. Tinuta care este
asigurata in mod gratuit de catre stat. Procurorii la activitatea de la parchet
nu trebuie sa poarte roba, la proicese si ei au obligatia sa poarte roba,
asiogurata gratuit de catre stat.
- magistratii sunt obligati sa prezinte termenele legale( 2 ori e an) declaratia
de interese si de avere. Declaratii publice pe siteul CSM si ANI.
Din moment ce legiuitorul a creat magistratilor un statut special, a mai
creat o serie de incompatibilitati si interdictii. IN caz de incompatibilitate
magistratul va trebui sa aleaga. Interdictiile sunt aunumite situatii prevazute de
lege, care usnt interzise magistratilor, iar daca magistratii nu le respecta
sanctiunea va fi una disciplinara.

INCOMPATIBILITATI
- functia de magistrat este incompatibiula cu orice alta functie publica sau
priata cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. Magistratii
nu au voie sa desfasoare activitati comerciale, de arbitraj civil, comercial sau
de alta natura, sa aiba calitatea de asociat, actionar sau membru in organele
de ocnducere, administrare sau control la societati civile, private, banci,
companii, etc. Este mai mult decat clar ca magistratii nu pot sa fie decat
profesori, pot fi actionari dar numai in materia privatizarii in masa de dupa
89. Pot incasa indemnizatii prin dr de autor.
INTERDICTII

13 of 33
 - magistratii nu pot face parte din partide politice, nu pot avea activitati
politice si in activitatea lor terbuie sa se abtina de la politica. NU inseamana
ca nu voteaza sau nu au dr de vot.
- nu au voie sa isi exprime public opinia cu procesele aflate in curs de
solutionare sau cu cauze la care a fost sesizat parcetul, nu au voie sa
comenteze ori sa justifice in presa hotararile sau solutiile din dosarele
proprii.
- nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar
daca respectivele litigii sunt pe rolul altei instante. Le este interzis sa faca
orice activitate specifica legii de avocat, magistratii pot sa pledeze in
cazurile personale, ale ascendentilor sau descendentilor, ale sotilor, precum
si ale persoanelor puse sub tutela lor. In aceste situatii magistratii nu trebuie
sa se foloseasca de calitatea de magistrat pt a influenta solutia. Legea le
permite magistratilor sa participe la elaborarea de studii sau publicatii,
lucrari litrare sau stiintifice, au dr sa participe la emisiuni adudiovizulae fara
caracter politic.
- magistratii pot fi membrii in comisii de examinare, de intocmire de ace
normative interne sau internationala, cu acordul presedintelui instantei sau
pr su care..

RASPUNDEREA MAGISTRATILOR
Potrivit legii raspunderea magistatilor este penale, civila si disciplinara.
Raspunderea penala: nu are o delimitare specifica, ci se aplica raspunderea
penala din dreptul comun.
Raspunderea civila/patrimoniala:
- daca magistratul savarseste erori judiciare care presupune un prejudiciu pt
parti nu a fost acceptat din punct de vedere legislativ un asemenea
mecanism. Magistratul nu raspunde direct patrimonial , ar exista riscul sa se
abuzeze de acest drept si astfel orice parte in litigiu sa de in judecata
magistratul. In astfel de cazuti raspunde statul roman in numele
magistratului si eventual dupa litigiu sa fie tras la raspndere mgasitratul de
catre stat. In cazul proceselor penale, daca a fost o eroare judiciara, este
necesara o achitare care sa constate eroarea judiciara, iar pers aflata in
cauza va chema in instanta statul roman.. In proceseke civile raspunderea
poate functiona, insata trebuie sa existe in prealabil o hotatare
judecatoreasca definittiva care sa atraga raspunderea disciplinara a
magistratului in cazuza, raspundere care ea sa constate eraoea judiciara.
Partea va chema in judecata statul roman in proces prin care va incerca sa
obtina acoperirea procesului dorit. Dupa ce se finalizeaz pricesul si statul
roman acopera prejudiciu, statul roman poate sa regreseze impotriva
magistratului culpbabil, sa il dea in judecata, pt care statulroman a platit
respectivul prejudiciu, acest regre se poate face numai in situati in care
judecatorul sau procurorul a savarsit eroarea judiciara ori din rea
credinta(atn cand incalaca cu stiinta normele urmarind sa faca rau altei pers)
ori din graba/neglijenta.(atn cand magistratul nesicoteste din culpa in mod
grav normele procesulae).Aceasta actiune in regres trebuie executata de
statul roman in termen de prescriptie de 1 an de zile.
RASPUNDEREA DISCIPLINARA

14 of 33
 = se activeaza in cazul in care magistaratii incalca dispozitiile referitoare la
responsabolitatile si obligatiile de serviciu sau in cazuri in care savarsesc fapte
care afecteaza integritatea sis juridic
legea 303/2004 enumera efectiv cazurile de abteri disciplinare: — art 99
- in cazul i ncare se constata una dintre aceste cazuri de raspundere
disciplinara procedeura raspunderii se va derula la nivelul CSM
- inspectia judiciaraa este cea care cerceteaza in face
- instanta disciplinara cara poate aplica sanctiunea este CSM in sectie, nu in
plen
- procesul disciplinar se desfasoara in fata sectiei, presupune respetare
pincipiile si garantiilor procesuale, sectia va da o hotare disciplinara daca va
constata, hotarare care poate fi atacata prin recurs la ICCJ
- sanctinile judiciare aplicabile magistratilor sunt avertismentul, diminuarea
salariului lunar cu pana la 20% pe pana la 6 luni, mutarea disciplinara pt o
perioada de pana la 1 an la o alta instatna sau curte de apel, suspendarea din
functie pe o perioada de pana la 6 luni, exculderea din magistratura. Nu
exista o ordine sau o gradarae in lege, de la caz la caz, sectiile CSm sau ICCJ,
vor stabili individualizarea sanctiunii disciplinare.
SUSPENDAREA DIN FUNCTIE SI INCETAREA FUNCTIEI DE MAGISTRAT
- aceste cazuri sunt prevazute expres de lege
- CSM constata cazul
In privinta suspendarii — magistrarul o perioada nu mai exercita functia
de magistrat.
- este suspendat si patrimonial, dar achitat retroactiv
- pe perioada suspendarii isi pastreaza totusi drepturile si obligatiile
aferente magistratilor
- cazuri:
1. cercetarea penala impotriva lui
8. sufera de o boala psihica care il impiedica sa isi exercita munca — destul
de des intalnita aceasta ipotez datorita stresului meseriei, foarte greu de a
fi constatata. Pacientul nu este obligat medical sa se supuna unei expertize.
Faptul ca se opune nu este o incalcare a niciunei legi
9. cazul sanctiunii disciplinare — suspendarea disciplinara data de CSM
INCETAREA CALITATII/ ELIBERAREA DIN FUNCTIE DE MAGISTRAT:
- spre deosebire de suspendare, incetarea este definittiva
- cazurile sunt prevezute expres de lege
- in cazul magistratilor stagiari eliberatea se face de catre CSM, la ceilalti de
ctre presedinte la propunerea CSM
Cazuri:
- in cazul pensionarilor, se va emite un decret de eliberare din functie ca
urmare a pensionarii
- in caz de incompatibilitate
- incapacitatea profesionala — va conduce la o sanctiune disciplinara
- condamanarea definittiva a magistratului pt o infractiune — daca la
momentul in care a devenit inculpat evine suspendat, la momentul hotararii
este eliberat din functie si pierde calitatea de magistrat

15 of 33
 - daca se incalca dispozitiile art 7 din lege /2004 — magistratii nu pot fi
lucratori operativim, informatiri sau colaboratori ai serviciilor de informare
- in cazul nepromovarii examenului de intrare in magistratura, al examenul de
capacitate
- indeplinirea conditiilor art 13 legea 303/2004 — cetatenia romana,
domiciliul in romania, interdictia judiciara, antecedente penale si cazier
fiscal, buna reputatie, apt medical si psihologic

AVOCATURA

ORGANIZREA SI FUNCTIONAREA PROFESIEI DE AVOCAT

- in romania profesia de avocat funct in conformitate cu legea 5 /1995
privind organizarea si exercitatrea profesiei de avocat, deasemenea funct in
baza statutului prof de avocat, statut adoptat de congresul avocatilor din
romania si in baza codul deontologic al avocatului, care este identic/preluat
din codul deontologic al avocatilor europeni
- potrivit constitutiei dreptul la aparere este garantat — partile pe tot
pacursul procesului putand fi asistate de avocat ales sau din oficiu
- in procesul civil partea nu este obligata sa isi aleaga un avocat — este o
optiune a partii
- in procesul penal reprezentarea prin avocat este obligatorie in cazuyl
anumitor infractiuni anumite prevazute de lege prin raportare al cuantumul
pedepsei aplicabile. Daca nu isi alege un avocat i se va desemna un avocat
din oficiu.
- avocatul are o pozitie speciala si determinata in ceea ce priveste procesul
de infaptuire a justitie
- avocatul nu este un auxiliar al justitiei, ci este un partener al justitiei
- aceasta profesie de avocat potrivit legii poate fi exercitata numai de catre
avocatii inscrisi in tablou baroului din care fac parte, bariu care este membru
al uniunii nationale din romania
- constituirea sau infiintarea de barouroi inafara UNBR este interzisa de
legea 51/1995, actele de constituire fiind lovite in acest caz de nulitatea
absoluta
Profesia de avocat se deruleaza prin respectatrea mai multor principii
fundamentale ale acestei profesii, acete principii sunt:
- pr legalitatii — desi avocatul este angajat de catre clien si implicit primeste
un mandat din partea clientului si trebuie sa reprezinte interesele acestuia,
totusi avocatul nu se subordoneaza clientului care l-a angajat, avocatul este
subordonat legii, este obligat sa respecte legea in sfaturile pe care le da , in
acte, chiar in conditiile in care legea este defavorabila clientului. In
consecinta avocatul se subordoneaza doar legii. Aceasta subordonare nu
trebuie sa duca la incalcarea mandatului, ci el este obligat sa reprezinte si sa
incerce sa obtina o situatie ca mai buna pt clientul sau, dar avocatul nu
poate sa il consilieze pe client, sa aplicae tehnici de aparare care sa
contravina legii, intreaga activitatea a avocatului trebuie sa fie un cadru
legal. Implica si o reglementarea a activitatii avocatului, un cadru genera
care este dat de const romaniei si de legea 51/1995
16 of 33
- pr libertatii — presupune o dubla raportare: una pe palierul avocatier cat si
pe palierul profesiei de avocat. Pe primul palier avocatier, regula este ca
orice client, pers fizica sau juridica, este libera sa isi aleaga avocatul, este o
optiune. Si in procesele penale aceasta regula se respecta, situatia
avocatului din oficiu dat de stat fiind o exceptie, atn cand legea penala
prevede ca repr prin avocat este obligatorie, numai atn se da un avocat impus
si nu ales, insa si atn mandatul avocatului din oficiu inceteaza din drept la
momentul in care partea isi alege un avocat ales. Atat avocatul, cat si
clientul, pot renunta in orice moment la aceasta relatie contractuala,exista
aceasta libertate, niciuna dintre parti neputatnd fi obligata sa ramana intr-o
relatie juridica. Pe al doilea palier, profesia de avocat este libera in romania,
avocatura fiind o profesie specifica liber-profesionistilor. Nu oricine poate fi
avocat, ci doar aceia care indeplinesc conditiile prevazute in lege. Odata ce a
intrat in profesie avocatul poate alege forma in care isi exercita profesia, sa o
schimbe oricand, avocatul in autoritatea sa nu se subordoneaza vreunei
entitati( orga profesiei sau alte entitati) singuara sa subordonare este fata de
lege si clientul sau.
- pr independentei — legislatia din romania confera avocatului si profesiei de
avocat o independenta toatala, cu execeptia subordonarii fata de lege.
Vocatul nu estte subordonat nimanui, numa iclientului si legii, deasemenea
structurile profeseiei de avicat, bariul, uniunea nu se afla intr-o relatie de
subordonare nici intre ele si nici fata de structurile statului. Baroul nu se
subordoneaza uniunii, ci este un membrul al ei. UNBR nu se subordoneaza
niciuneai autoritati publice sau private dinvromania. Aceasta ;ege presupune
ca avocatura se autoguverneaza similar magistraturii. Intrarea in profesie
este reglementata de uniune, sanctiunea tot de uniune. Nu exista o entitatea
din afara care sa conceap intrarea, sanctiunea etc, situatie similara CSM,
numai asa putand sa se obtina calitatea de parttener al justitiei. Orice
subordonaer ar duce la aparitia unui dezechilibru.
- pr autonomiei si descentralizarii — avocatura si din ratiuni pragmatice
de a veni mai aproape de dorintele clientului are o struct descentralizata si
autonoma, adica in fiecare judet din romania exista un barou judetean de
avocat in care se inscriu avocatii din judetul respectiv. Acest barou este
autonom, are organe proprii de reglementare, de conducere a activitatii,
organe disciplinare, oferind porofesiei de avocat o structura descentralizaata
si autonoma. Aceasta arondare a avocatilor la un baarou judetean nu
determina vreo limitarea a competentei teritoriale a avocatulu irespectiv,
acestia nu au competenta teritoriala, unb avocat inscris inb orice barou din
romania poate sa isis exercite proffesia liber oriunde in romania, in oridce
judet fara sa faca vreo formalitate suplimentare. Orice avocat dintr-un barou
din romania poate sa isi exercite profesia liber in oricare alt stat al UE,
statutul sau fiind recunoscut european.
- pr pastrarii secretului profesional — este principiul de ordine publica si
vizeaza o obligatie de confidebtialitate din parte avocatului, obligatie care
decurge din relatia pe care o are cu clientul. Legiuitorul a reglementat in
sensul ca aceasta relatie trebuie sa fie protejata de un secret profesional,
mergand pe ideea ca daca nu ar exista aceasta .. ar exista 2 probleme:
1. Avocatul nu ar— nemaiexistand situatia

17 of 33
 10. daca aceasta obligatie nu ar exista nici avocatul nu ar putea sa asigure o
reprezentatre, o aprare rezonabila a clintului
→ tot ceea ce discuta, corespondeaza, prezinta avocatul si clientul intra in
obligatia de pastrare a scretului profesional si nici autoritate publica sau
privata nu poate icalca acest principiu. In raport de ceea ce prez clientul,
avocatul in comun acord cu clientul va demara procesele care le considera
uiitle clientului sau. Acest principiu se extinde asupra sediului, domiciliului,
arhivelor avocatului. Exista dispozitii speciale si restrictive in privinta
perchezitionarii domiciliului avocatului care deroga de la regula aceasta. Pt
pledoarii avocatul nu paote sa fie raspunzator civil sau penal, dar s nu uitam ca
avocatul este obligat sa nu incalce legea. Daca un client il sfatuieste sa incalce
legea, vor fi codamnati amandoi, atn pica acest secret profesional, secretul
funct atata timp cat avocatul nu incalaca legea. Avocatul nu poate sa faca
orice pe baza secretului profesional. Incalacarea obligatiei secretului
profesional poate sa atraga sanctiuni civile sau disciplinare.
- pr demnitatii si onoarei — se refera la faptul ca activvitatea avocatului se
subordoneaza demnitatii si onoarei, intraga sa activitate. Sensurile acestor 2
concepte nu su t definite de lege. Indiferent cauza pe care o repr, avocatul
trebuie sa se poarte cu demnitatea , onoare, atat in raportul cu colegii
avocati cat si cu magoistratii sau alte institutii publice sau private cu care
intra in contact.
- pr monopolului — ca regula este oferita numai avocatilor, numai ei pot sa
faca aceasta profesie conf legii 51/1995. Consilierii juridici nu pot face ceea
ce face avocatul, caci cons juridic poate face asta numai fata de pers care o
angajeaza.
- pr imbinarii interesului privat cu cel public — respectarea acestui
principiu in concret este dificila, deoarece intersele clientulu isunt interese
private, iar menirea avocatulu ieste sa il reprezinte pe clietn. Legea i
nansa,mblul esi ii obliga pe avoati sa respecte si interesul public, caci
activitatea sa are o latura publica. Avocatul este obligat sa se retraga ori de
cat ori clientul ii cere expres sa incalce legea. toate acestea sunt interese
piublice pe care trebuei sa le respecte, derogand de la profesia sa care este
privata, nu trebuie sa actioneza a un comerciant,.
- pr confraternitatii si respectului reciproc— reglementeaza relatiile
dintre avocati. Avocatura de egula este o prfoesie care are la baza
contraadictiii, dispute, litigii, insa potrivit acestui principiu interesele
contrare ale clientilor repr nu trebuie sa se manifeste prin interese contrare
ale avicatilor. Avocatii au obligatia sa se repsecte reciproc, sa nu se induca in
eraorae, sa comunice reciproc decent, avocatul nu are voie sa ia contact cu
parte advresa decat daca ia contact cu avocatul acestia. O serie de reguli
care trebuie sa creeze o reciprocitate profesiomnala.

ACTIVITATEA AVOCATULUI
Scopul exercitatrii profesiei de avocat este potrivit legii promovarea si
apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale pers fizice ori
juridice, de drept public sau de drept privat
In exercitatera dreptului la aparare de catre avocat acesta are in acelasi timp
atat dreptul cat si obligatia de a starui prin toate mijloacele legale pentru
realizarea accesului liber la justitie, pentru un proces echitabil si solutionat

18 of 33
intr-un termen rezonabil indiferent de natura situatiei sau de calitatea partilor
reprezentate de avocat.
Pentru a se respecta principiile profesiei de avocat, implicit drepturile
avocatului, institutiile publice ori private au si ele obligatii corelative realizrii
acestor deziderate, in sensul ca aceste institutii au obligatia sa permita si sa
asigure avocatului desfasuraea nestingherita a activitatii sale, avocatul in
profesia sa fiind protejat de lege. Desi profesia este libera, tipurile de activitati
pe care le poate face avocatul sun expres limitate de catre lege.

ACTIVITATILE SPECIFICE PROFESIEI DE AVOCAT

- regelementate in art 3 din legea 51/1995
• consultatii si cereri cu caracter juridic / consultanta juridica = aceasta
consultatnta poate fi data de avocat atat in scris cat si verbbal in funct de
solicitaea clientului si domeniile de interes ale acestuia. Detalierea acestui
tip de act ne conduce la concluzia ca avocatul poate sa:
- redacteze si sa furnizeze clientului opinii juridice si solutii la probleme ousa
sa fie analizata
- poate sa elaboreze proiecte de acte juridice: contracte, conventii, statute
- poate sa asista clientul la negocietrea acestor acete juridice
- poate participa la elaborarea de ace normative
- avocatul poate fi consultat la activitatea organelor deliberative ale unei
pers juridice in conditiile legii
- avocatul poate intocmi si formula in numele si in interesul clientului sau
cereri, notificari, memorii, petitii catre autoritatile si instituitiile statului sau
catra alte pers de drept privat, toate subsumate apararii dr si intereselor
legitime ale clientilor

• asistarea si repr juridica a clientului= avocatul poate asista si reprezenta

clientii sai in fata instantelor judecatoresti, organelor de urmarire penala, in
fata autoritatilor cu autoritate juridsdictionala, in fata executorilor
judecatoresti, or publice cat si in fata pers de dr privat. Pt acesta activitatea
avocatul va folosi toate mijloacele permise de lege pt a atinge scopul. DIn pct
de vedere terminologic exista o dif intre asistare si reprezentare.
• redactarea de acte juridice cu posibiltata avocatului de a atesta identitatea
partilor, a continutului actului si a datei actelor prezentate spre a fi
autentificate. In aceste situatii actul facut in fata avocatului, semnat de catre
parti, care poarta o incheiere, o rezolutie, o stampila poate fi atestat de
avocat pe 3 comnponente:
1. consimtamantul partilor
11.identitatea partilor
12.data

Actul atestat are urmatoarele avantaje:

1. sub aspect probator— data este opozabila si tertilor care nu au participat
13.acest act poate si prez notarului public
Actul atestat difera de actul autentic, actul autentic este actul facut de
notarul public, actul atestat este cel facut de avocat pe cele 3 componente.
Acest act trebuie sa fie inserat intr-un registru special, registru prevazut in
19 of 33
statutul profestiei de avocat, nerespectarea acestei obligatii de evidenta
atragand sanctiuni disciplinare.
Pe acesta componenta atestarea poate sa aiba 2 scopuri:
1. sa creeaze unui act o anumita putere de opozabilitate
14.actul atesta va servi ca suport notarului public care il va autentific dupa

• act de mediere= medierea este o activitate care este reglementata in

romania in legea 192/2006 existatnd un corp al mediatorilor, insa avocatul prin
legea 51/1995 are capacitatea sa faca si mediere prin statutul sau de avoocat.
Medierea este o metoda alternatia de solutionare a litigiilor, medierea
presupune o negiciere asistata de catre mediator. Se incearca ca partile sa fie
aduse pe un taram unde ar putea fi posibli sa se intelegea sa evite un litigiu.
Medierea nu presupune o judecata, mediatorul va prezenta partilor avantajele
sau dezavantajele continuarii sau necontinuarii unui litigiu. Actul final
aopartine partilor aflate in mediere,, procedura poate aveas succes sau poate
esua. Pricedura de mediere este ovluntara, partile nefiind obligate sa
medieze. In procedura de mediere partile pot di repr de alti avocati decat
avocatul mediator, daca se ajunge la o finalitate buna a medierii, litigiul este
evitat, daca nu se va merge in instanta sau arbitraj. In aceasta activitate
avocatul incheie un contract cu partile, care are ca obict mediera, contract
smenat de ambel parti. Daca medierea a esuat si partile ajung la proceduri
litigioase, avocatul care a fost mediator nu paote sa reprezinte una dintre
parti. In procedura de mediere avocatul are obligatia pastratrii
confideentialitatii mediereii, obligatie care persista si dupa ce a incetat
medierea sub orice forma. Avocatul mediator poate sa propuan partilor un
proiect de mediere de tranzactie, poate sa ateste respectiva tranzactie, daca
aceasta esueaa va emite un inscris prin care va declaara ca proedura
respectiva a esuat. Medierea poate fi realizata in toate cazurile in care legea
prevede ca partile pot incheia un compromis, o tranzactie, ea nu se paote
derula in cazurile in care legea nu prevede acest lucru. Pt aceasta activitate,
ca si pt celelalte activitati avocatul va incasa un onorariu.
• activitati fiduciare = expres prevztute de ar 3 legea 51/1995 dar se
competeaza cu dispozitiile art 791, 793 di Codul CIvil. Presupune primirea de
fonduri financiare sau de bunuri rezultatea din procedura executoreasca.
Poate sa plaseze si sa valorifice in numele si in seama clientului bunuri si bani
ai clientului. Poate sa administreze in numele si pe seama clientului a
fondurilor si a valorilor in care au fost plasate acest bunuri, adic avoctatul pe
acest tip de activitate devine ca un fel de investitor pt client, el poate sa
administreze bunurile cilentuilui, sa plaseze sume de bani in seama lui, poate
sa depoziteze aceste bunuri si valori si sa faca ceea ce ii spune clientul. In
aceasta calitate de fiduciar avocatul are mai multe obligatii:
- sa respectie intoicmai legea, limitele si durata mandatului, in acest snes se
incheie un contract juridic care acre activitatea fiduciare, contract care are
dispozitii de donatii etc.
- avocatul sa actioneze cu buna credunta, profestionalism si cu diligenta
unui bun proprietar fara sa se abata de le regulile deontologiei profesionale
- obligat sa administreze aceste bunuir in interesul exclusiv al clientului sau
- nu are dereptul sa influenteze clientul direct sau indirect in scopul obtinerii
pt sine de bunuri, proifituri, sume de bani
20 of 33
- are obligatia sa informeze pr clinet cu promptitudine si in ,od corect cu
privire la executarea mandatului fiduciar si cu privire la rezultatea obtinute.
In acest scop avocatul este obligat sa faa un cont bancar separat de contul
sau de avocat, prin care sa deruleze acesta ct financiare in numele si pe
seama clientului.
- obligatia de a furniza la timp extrase cu privire la acest cont fiduciar
- avocatul incaseaza un onorariu, care poate fi fix sau poate fi in vederea
atingerii unui anumit target, a unu ieveniment in realizarea aceste act
fiduciare
- avocatul este obligat sa pastreze o eevidenta speciala pt activitatile
fiduciare: contractul, tranzactiile. Evidenta are este obligat sa o elibereze
clientului la cererea acestuia. Regiustru special pt fiecare client in cazul act
fiduciare.

• stabilirea temporara a sediului unuor societati comerciale la sediul

proesional al avocatului si inregistrarea la acest sediu in numele si pe seama
clientulu ia partilor in interes a partilor sociale sau a act acstor societati.
Avocatul are dreptu sa stabileasca sediul socuetatii la sediul su profesional,
insa stabilirea acestuyi sediu temporal nu poate fi mai mare de 1 an de zile,
iar pe aceasta perioda dovada se face pron contractul de asistenta juridica
semnat de avocat. In acest scop trebuie incheiat un contract distinct cu
avocatul. Ambele contracte dau avocatului posibilitatea de incasare unui
onorariu.

FORMELE DE EXERCITARE A PROFESIEI DE AVOCAT

- avocatul va derula activatitatea numa iin formele limitative prevazute de
lege
- legiuitorul a optat pt crearea unor forme specifice acestei profesii avand in
vedere calitatea avocatului si misiunea acestuia respectiv faptuk ca este un
partener al justitiei
- desi avocatura este o profesie liberala — sunt liber profesionisti, legiuitorul
nu a optat prin lege pt fornele clasice unei societati comerciale, ci a creat
niste fprme specifice de activitate prin legea 51/1995
- pt aceste forme speciale se aplica dispozitiile din 51/1995
- avocatul, desi este vazut ca un profesionist, el nu este un comerciant
- un avocat este liber sa isi aleaga forma de exercitare a puterii, conform
optiunii sale
- este liber, daca pe parcursul activitatii sa isi schimbe forma de exercitatre,
nu poate iesi din cadrul lege 51/1995
Formele in care se poate exercita profesia de avocat sunt:
1. Cabinetul de avocat(cabinetele individuale):
- prima forma a exercitatrii profesiei
- are structura cea ma isimpla
- in aceasta forma putand sa isi exercite profesia 1 singur avocat
definitiv(avocatyul fondator al acbinetului) si alti avocati colaboratori

21 of 33
- se infiinteaza in baza actului de infiintare a cabinetului, act inregistrat la
bariul din care face parte avocatul — actul de infiintare ca model este
prevazut in anexa la statutul profesiei de avocat
- in cadrul acestui cabinet isi pot exercita activitatea si avocati colaboratori,
dar nu este obligatoriu
- avocatii colaboratori vor functiona in cadrul acestui cabinet, incheindu-se
un contract de colabrorare — nu este contract de munca, incheiat in forma
scrisa, dupa un miodel prevazut in anexa la statuytul profesiei de avocat
- din punct de vedere al denumitii cabinetului legea prevede ca aceasta
denumire va avea urmatorul format, care trebuie respectat de orice cabinet
infiintat — Numele urmat sintaga “cabinet de avocat"

1. Cabinete asociate:
- presupun 2 sau mai multe cabinete individuale deja exeistent, cabinete
care se pot asocia in scopul exercitatii in comun a profesiei de avocat, cu
mentiunea ca drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai cabinetelor
asociate isi pastreaza caracterul personbal, aceste drepturi si obligatii
neputatnd fi cedate asocierii
- aceasta asociere, potrivit l;egii, nu poate resprange drepturile avocatilor
asociati si nici nu poate aduce atingere drepturilor si obligatiilor aferente
patrimoniului de afectatiune speciala a fiecarui cabinet individual
- asocierea nu duce si al o fuziune de patrimoniu, devenidnd un patrimoniu
unic
- aceste cabinete asociate vor purta o denimire specifica, prevazuta de lege
si statut — Numele tuturor avocatilor titulari ai cabinetelor asociate +
sintagma “cabinete de avocat asociate” ex. Popescu Ion Miercea - cabinete
de avocati asociate
- avocatii din cabinetele asociate vor intra in raporturi cu clientii in numele
asocierii, nu in numele propriu al cabinetului individual
- cabientele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare
- un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client daca unul dintre
cabinetele asociate se opune in mod justificat
- asocierea presupune sub aspect formal incheierea unei conventii de
asociere, incheiat in mod obligatoriu in forma scrisa, model prevazut in anexa
la statutul profesiei de avocat
- legea mai prevede o forma de “asociere" dar care nu creeaza o entitate
distincta — forma de cabinete grupate, adica 2 sau mai multe cabiente
individuale care se grupeaza pt un singur scop, crearea de facilitati tehnico
economice in vedrea exercitarii profesiei. In cazul cabinetelor grupate,
acestea isi pasteeaza in totalitatea independenta, individualitatea in raport
cu clientii, nu se creeaza o forma noua. In cazul acesta legea prevede
incheieerea unei conventii de gruparea a cabinetelor, midel in anexa la statut,
conventie care trebuei redeactata in forma scrisa si inscrisa la bariu.
titulatura: Numele avocatilor care s-au grupat — cabiente de avocat grupate

2. Societate civila profesionala de avocatura

- se poate constitui din 2 sau mai multi avocati definitivi
22 of 33
- pe langa avocatii definitivi, fondatori ai scoietatii, in aceasta societate isi
mai poate derula activitatea atat avocati colaboratori, cat si avocati
salarizati
- avocatii colaboatori au un contract de colaborare
- avocatiii salariati vor avea un contract de munca cu societatea civila
profesionala
- avocatii care porfeseaza incadrul unei scoietati(toti) nu pot acorda
asistenta juridica persoanelor cu interese contrare
- raportul juridic se naste intre client si societate, serviciile efective
vocationale urmand a se derula de oricare dintre avocatii desemnati din
cadrul societatii de catre avocatul coordonator al societatii fara a se cere
optiunea clientului
- denumirea acestei societati: Numele al cel putin unuia dibtre avocatii
fondatori — “societate civila profesionala de avocati” ex: A - societate civila
prof.. , A,B,C— scoeitate …
- contractul de societate este in realitate un contract de scoiettate civila,
este incheiat numa ide avocatii definitivi fondatori, dupa un model prevazut
exres inanexa la statutul profesiei de avocat
- fiind vorba de o soceitate civila se poate reorganiza prin absorbtie, fuziune,
divizare totatla sau partiala, cu toate consecintele pe care legea avocaturii in
statut lw prevede i nasemnea situatii

3. Societate civila profesionala de avocatura cu raspundere limitata ( SRL

din avocatura)
- a fost recent introdusa in legea 51/1995
- acestsa forma poate fin infiintat de 2 sau mai multi avocati definitivi si in
exercitarea profesiei
- aceasta forma are personalitate juridica propriei si are patrimoniu propriu
- in cadrul acestui SRL isi poate desfasura activitatea avocatii asociati,
avocatii colaboratori, cat si avocatii salarizati
- infiintarea, organizarea si functionarea — prin exceptie de la celelalte forma
de organizare respecta reguliei genereale din legea 31/1990- privind
societatile comericale, insa sunt o serie de reguli speciale din legea 51 si
statutul profesie care deroga de la legea 31, acest srl fiind adaptat
specificului profesiei de avocat
- capitalul social initial potrivit legii speciale, la momentul constituirii
societatii este de minimum 10.000 EURO, capital social care este reprezentat
de parti sociale, transmisibile si negocabile. Acest aport initial trebueie adus
de asoiciati si poate fi in industrie, in bani sau in natura( acceptat inclusiv
aportul de clientela).
- SRL-ul din avocatura va avea un unic obiect de activitate— exercitatrea
profesie ide avocatura in cond art3 din legea 51/1995
- partile sociale pot fi transmise liber, insa legea spune ca aceasta
ransmisiune se poate face numai catre avocati definitivi aflati in exrcitiul
profesiei
- activitatea profesionala, intrucat este o activitate unica de prestare de
servicii de avocatura, paote fi prestata numai de catre avocatii fondatori,
23 of 33
colaboratori sau salariati. Raspunderea patrimoniala acestor avocati se
limiteazaa la capitatluk inscris al srl-ului inscris si varsat.
- ifiintarea presupune un act constitutiv se realizeaza tot la bariou prin
depunerea actului constitutiv, dupa modelul prevazut la statuytul proifesiei,
iar consiliul barooului va emite o decizie de infiintare, de la aceas deta exista
srl-ul din avocatura
- denumire: Numele cel putin a unuia dinte asociati — “societate civila de
avocati cu raspundere linitata”
- actul constitutiv si sattutul societatii trebuei obligatoru=iu incheiate in
forma scrisa cu respectarea formelor prevezute in anexa la staatutul
profesiei, in mod excreptional se cere forma autentica numai in cazul in ccare
in capitalul social original se aduce un imobil.
- srl-ul se poate infiinta de catre avocati definitiv, activi, inscrisi in acelasi
bariu sau barouri diferite
- sediul princippal se va stabili in unul dintre barouri
- organizarea este reglementata delegea 51 — din pct de vedere executiv
legea 51 prevede ca va exista un avocat coordonator, ales de catre adunarea
generala a asociatilor, iar competentele acestui avocat coordonator vor fi
stabilite prin actul constitutiv si prin statutul societatii. Avocatul
coordoinator trebuie sa fie unul dontre asociati si poate fi ales pe un mandat
de maximum 2 ani. Se poate stabili, daca este cazul, numirea unor cenzori
sau auditori.
- daca unul dintre asociati doreste sa iasa di nsocietate, trebuei sa notifice
intentia de a instraina partile sociale cu 30 de zile inaitne de instrainare,
celorlati avocati. Daca asociatii accepta sa preia, opereaza transcmisiunea.
Daca asociiatii nu doresc sa preia parile sociale a celui care vrea sa iasa,
atunci acesta piate teans,mie partile catre tert, aceasta neputnad fi
desfasurata fara acordul unanim al avocatilor ramasi in societate. In cazul in
care din diferite motive ramane 1 singur asiciat pe o periada mai maire de 3
luni de ziel SRL-ul va intra in lichidare, acesta avand posibilitatea de a
continua activitatea intr-un cabinet individual

PRINCIPII/REGULI COMUNE PRIOVIND ORGANIZAREA SI FUNCTOONAREA PROFESIOEI DE AVOCAT

- cabinetele grupata, cabinetele asociate, srlurile si societatile asociate pot
avea proprietate comuna
- avocatul poate schimba oricand forma de exercitarea a profesiei cu
instiintarea baroului din care face parte. Aceasta schombara a formei de
exercitare, presupune incheierea vechii forem si infiintarea celei noi. Aceste
schimbari presupun indeplinirea tututror formalitatilor necesare formei noi
- avocatul nu isi poate exercita profesia in acelasi timp in mai multe forne de
exercitarea a proifesiei de avocat
- formele de exercitarea a profesiei nu pot fi tranzactionate liber pe piata, nu
pot fi instrainate in oroce conditii si catre oricine. Pot fi instrainate prin acte
efectiv numa iintre avocati definitiv si activi, ele putand fi sicgur lichidate la
incetarea activitatii. Aceasta intstrainare se poate realiza numai in cazul
societatii civile proifesionale sau in cazul srl-ului.

24 of 33
 - toate aceste forme de exercitarea aa profesiei de avocat sunt tinute intr-o
evidenta oficiala, evidenta care este tinuta la nivelul barourilor, adica aceste
forme de exercitare se inregistraza la barouri.
- patrimonoiul acestor forme de exercitare poate fi afectat execlusiv
activitatii proifesionale a avocatului,m avand naturaa juridica a unui
patrimoniu de afectatiune profesionala, adica aceste forme de exercitare nu
pot sa faca alte operatiuni comerciale.
- tiutlarul cabinetului individual si avocatul asociat nu pot presta activitati
avocationale inafara formei de exercitare a profesiei pe care o are.
- avocaatul fondator al cabinetului de avocat nu paote avea calitatea de
avocat colaborator sau salarizat in cadrul altui srl sau sc. aceeasi regula se
aplica si in cazul avocatului asociat
- avocatii colaboratori si salrizati in cadrul profesiei nu opot acitva in
aceeasi calitate in mai multe fomre de organizare a exercitarii profesiei de
avocat.
- avocatul colaborator si avocatul salarizat in interioorul profesiei, a regula
nu au dreptul la clientela proprie, ci trebuie sa preia clientela formei in care
isi desfasoara activitatea. Pot in schimb lua clineti, angajarea se face cu
fomra de exercitatea a prifesiei.
- in cazul in care se poroduc modificari prinvind asoicierea colaboirarea sai
angajarea salariatilor exista obligatia de a notifica de indata baroul, obligatie
care incumba avocatului fondator sau coordonator
- titulatura, denumirea formei de exercitarea este expres cea prevazuta in
lege, dupa modelul mentionat si aceasta dispozitie se aplica execlusiv
avocatilor rolmani. Avocatii straini care au dreptul de exercitaare a profesiei
pe teritoriul romaniei, pot primi la cererea lor denumirea proporie pt
exrecitarea profesiei in romania.

ORGANIZAREA PROFESIEI DE AVOCAT

Profesia de avocat are o organizare autonoma, teritoriala. Celula de baza
a vocaturii din punct de vedere al corpului organizational, este baroul de
avocati. Aceste barouluri de avocatiu se regasesc in fiecarea judet al tarii
bucuresti si toate barourile dein tara se eunesc si formeaza UNBR. Un avocat
ca sa functioneze ca avocat trebuie sa fie a;ocat la un barou. Apartenenta la un
barou nu determina o competenta teritoriala a avocatului, el putand sa isi
desfasoare aactivitatea oriunde, apartenenta la boau determian doar palta unor
taxe si plata contributiei la fondul de pensii al avocatului. Apartnenetnta la
boaru implica si exeistenta unui sediu pe raza baroului respectiv.
La nivel de barou exista o serie de organe interne ale baroului care
asigira funct acestuia.
- baroul easte frmat din totalitatea avocatilor dintr-un judet sau minicipiul
bucurestim iar sediul baroului respectiv va fi in mod obligatporiu in resedinta
judetului respectiv sau in municipiul bucurest
- nu exista o norma privind nr minim de avocati
- baroul are personalitatea juridica proiprie data de legea 51, are patrimoniu
si buget propriu
- organele de ocnducere ale baroului sunt:

25 of 33
1. Adunarea genereala:
- este constituita dibn toti avocatii inscrtisi in barooul respectiv, avocati cu
drept de exercitatea a profesiei
- competentele sunt multiple:
- are un rol normativ, in sensu ca AG stabileste masuri pt exercitatea
priofesiei in baroul respectiv, masuri care sunt in limitele legii si sttutului.
- AG alege si revoca decanul baaroului, membrii consiliului baroului, membrii
comisiei de cenzori si membrii comisiei de disciplina
- alege delegatii baroului la congersul avocatilor(se tine anual)
- aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului baroiului
cu privire la gestiunea anului in curs. Bugetul se formeaza numai din taxele
percepute avocatuilor din baroul respectiv. Bugetul baroului nu promeste bani
de la bugetul public.
- se intruneste anual la convocarea consiliului batoului, dar poate fi si o
adunare exetraordianre, care poate fi initiata de consiliul baroului sauu de
comisia de cenzori ai baroului. Acesatsa dunare extraordinarta poate foi
convoacata si de 1/3 din membrii baroului.
- este legal constoituita daca vin cel putin 50+1. Daca nu sunt atati a se mai
face o convocare care este statutara daca cel putin 1/3 sunt prezenti.
- pt adunarile elecitve trebueie sa fie prezenti cel putin 50+1
- participareaa avocatilor este o obligatie profesionala, iar ABSENTA
NEJUSTIFICATA este o sanctoiune

1. Consiliul bariului
- este un organ executiv care pune in aplicare ce stabileste AG
- membri se aleg pe 4 ani
- decanul si prodecatnu lfac parte din consiliul
- consiliul are de la 5—15 membrii, nr fiind stabilit de statut in raport cu nr
avocatilor inscrisi
- adopta hotatrari pt aplicarea legii si statutului
- duce la indeplinire hoararile adunarii generala sau ale consiliului UNBR
- are competente in ceea ce priveste tabloul avocatilor
- adopta masuri pt organizarea controilului profesional si disciplinar al
avocatilor
- verifica si constata indeplinirea conditiilor legale in cazul pers care vor sa
intre in avocatura
- stabileste in situatuiile de incompatibilitate ale avocatilor, iar da a constata
aceasta stare va trece respectivul avocat, la cerere, pe tabluoul
necompatibilior.
- hotaraste cu provire la cererile de transfer ale avocatilor dintr-un boarou in
alt barou
- verifica si constata respectatea tuturor conditiilor formale si de fond cu
privire la formele de exercitarea ale profesiei de avocat

26 of 33
 - are ocmpettenete in ceea ce prveste casa de asigurari ale avoactilor din
raza sa
- duap pricedura prevazuta de lege poate sesiza comisia de disiplina cu
privire la judecarea abaterilor disciplinare
- acorda functii in cadrul bariului
- accepta dunatii
- organizarea stagiului la nuiv batroului]
- pune in aplicare tot ceea ce inseamna executrea bugetara
- acest consiliu al baroului este statutar in prezenta a cel putin 2/3 din
membri isai, iar hotatrarile se iau cu majoritatii celr minim 2/3. Nu mai e
posibila o a doua adunare cu nr mia mic de membrii

2. Decanul baroului:
- ales pe 4 ani, trebuie sa ai vechime de 8 ani in profesie
- Reprezentare a baroului
- Doar 2 mandate
- Unele barouri mai mari au și prodecani → îi înlocuiesc pe decani când lipsesc

1. Un
iunea baroului → este compusa din toate barourile judetene, avand sediul
in municipiul Bucuresti

Organe de conducere ale UNBR sunt:

1. Congresul avocaților- decanii tuturor barourilor+ delegați ai baroului potrivit

unei norme de reprezentarea care reflectă numărul avocaților din fiecare
barou: decanii- de drept, delegații- aleși și membri consiliului UNPR- de drept;
! nu este identică cu nr avocaților din barou; alege Consiliul uniunii baroului:
decanii- de drept și ceilalți delegați aleși de către Congres ( aprox.100 de
pers.)
2. Comisia permanentă a avocaților- 15 avocați aleși de către Consiliul uniunii
naționale a baroului, 10 din țară, 5 din București; asigură activitatea curentă
a Uniunii naționale a baroului; președintele- drept de reprezentare, ajutat de
5 vicepreședinți

Primirea in avocatura:
2 categorii de examene:
- pt cei care vor sa devina avocati stagiari
- pt cei care vor sa devina direct avocati definitivi — se pot inscrie cei care
s-au definitivt intr-o alta profesie juridica(procuroiri, judecatori, notari,
consilieri juriddici)

Cei care reusesc sa promoveze examneul de avocati stagiari:

- dobandesc calitatea de la momentul inscrierii in barou
- stagiu de pregatire in barou de 2 ani
- spre deosebire de judecatori si procurori pregatirea are loc concomitent cu
exercitiul profesiei
27 of 33
- pregatirea se desfasoara in 2 forme:
• in cadrul formei de exercitatre a profesiei, sub coordonarea unui avocat
definitiv — avocatul coordonator trebuie sa foe unul care are cel putin 6 ani
vechime si se bucura de o buna reputatie
• o pregatire institutionalizata — pregatirea oinitiala in cadrul institutului

natoional pt pregatire si perfectionarea avocatului — pregatirea nu este

zilnica, ci modulara si este pe 2 ani
- pe durata stagiului avocatul are competenta redusa, poate pune concluzii
numai la judecatorii, indiferent de litigiu
- dupa trecerea perioadei de 2 ani se sustine un examen, iar cei care au
absolvit acest examne dobandesc titlul de avocat definitiv
- examenul consta in analiza intr-o parte de colocviu oral pe baza expunerii
de cazuri practice, dupa aceasta urmaeza un examen scris cu 50 de spete
practice la disciplinele de baza. cine ia macar 31/50 este absolvit si
dobandeste titlul de avocat definitiv.

Drepturile Avocatul definitiv:

- dreptul de a avea forma proprie de exercitare a profesiei — ca stagiar nu
poti sa lucrezi decat ca si stagiar sau colaborator.
- dreptul de a pune concluzii la orice instanta mai putin la ICJ si CCR — la
aceasta se dobandeste dreptul la 5 ani de la definitivat

Incompatibilitati si interdictii in cazul profesiei de avocat

- ii garanteaza independenta
- incompatibila cu orice activitate salarizata indiferent ca este publica sau
privata — fac exceptie activitatea didactica in invatamantul superior juridic
- incompatibila cu actele sunt faptele de comert — in calitate de avocat nu
poti sa faci activitati economice proprii, nu poti sa ai sau sa fii asociat in
SRL, nu poti sa fii administratorul unic al unei societati. Poti sa fii actionar,
asociat, membru al unui consiliu de adiministratie.→ In aceste cazuri trebuie
sa aduci acest lucri la cunostinta baroului pt a afla daca e compatibil cu
profesia de avicat.
- incomnpatibila cu activitatea care ar leza bunele moravuri
Sunt compatibile cu profesia de avocat:
- calitatea de senator sau deputat
- consilier in cadrul consiliilor locale
- activitatile din invatamantul suoerior juridic
- activitatea literala si publicistica, sa nu aduca atingere bunelor moavuri
sau care lezeaza demnitatea profesiei de avocat
- o serie de alte profesii precum: calitatea de arbitru in cadrul arbitrajelor in
conformitatea cu codul de procedura civil, mediator, consilier fiscal sau
consilier de proprietate intelectuala, traducator autorizat( dar nu in cauza in
care este si avocat), administrator ori lichidator judiciar, administrator
judiciar in procedurile de insolventa a persoanei fizice

Interdictii:

28 of 33
- daca sunt deputati sau senatori nu pot pleda in azuele privind coruptia,
traficul de pers, spalarea de bani, traficul de droguri, in cauzele privind
companii nationale sau regii autonome, traficul de arme si terorism. Nu pot
pleda in cauzele sensibile pt societate sau care au legatura directa cu statul(
compamniile nationale…)

Drepturile si obligatiile avocatilor

Drepturile avocatilor:
- atat drepturile cat si obligatiile sunt reglementate, consacrate la nivelul
legii 51/1995, fiind delimitate in statutul profesiei de avocat
1. Dr avocatului de a reprezenta ori asista orice persoana fizica sau juridica
— acest drept se naste numai in baza unui contract de asistenta juridica
intre avocat si client, contract care dobandeste data certa prin inregistrarea
acestuia in registrul special tinut de avocat → avocatul sau clientul au dr sa
reenunte la contract sau sa il modifice. Acest contract are natura juridica a
unui contract de antepriza(prestare de servicii) cat si antura unui contract
de mandat. Exista o diferenta intre dreptul de a asista si dreptul de a
reprezenta. Asistarea presupune si prezenta clientului, care este in acelasi
timp si reprezentat, iar reprezentarea se face in lipsa acestuia.
15. Dr avocatului de a alege si de a fi ales in organele de conducere a
profesiei — avocatii isi exercita in mod direct dreptul de a alege in cadrul
adunarilor genereale de al nielul baroului. Simpla apartenenta a avocatului
la un barou ii confera acest drept. Avocatii din barou au dreptul sa candideze
si sa fie alesi in organele de conducere ale profesiei de la nivelul
baroului(decan, consiliu) sau de la UNBR(presedinte, consiliu, comisie
permanenta). → acest drept nu este unul absolut, legea si statutul implica
anumite limitatri pt anumite functii de conducee, limitari sau restrictionari
impuse de exemplu de a anumita vechime minima in profesie pt a putea
candida.
16. Dr la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul
procesual al clientului. — Activitatea de avocatura este o activitate
remunerata ca regula — pt serviciile prestate avocatul are dreptul la un
onorariu, care este prevazut ca forma in statutul profesiei → poate fi fix, pe
ore, pe servicii sau un onorariu de succes. Acest onorariu se plateste in baza
contractului de asisitenta juridica, are la baza negocierea dintre avocat si
client(organele profesiei nu pot sa impuna nici onorarii minimale si nici
maximale). Nu exclude ca activitatea unui avocat in anumite situatii sa fie si
pro bono. Acest drept nu trebuie confundat cu acoperirea cheltuielilor pe
care trebuie sa le faca clientul → transportul avocatului, cazarea, etc. Pt a
da o siguranta avocatului, legea a prevazut, ca acest contract de asistenta
juridica legal incheiat este titlu executoriu pt onorariile neincasate si
cheltuielile de acoperire.
17. Dr avocatului la asigurari sociale in propriul sistem de asigurari in
conditiile legii — dr la pensie. Avocatii au un sistem de pensii propriu, sistem
reglementat prin lege si care se bazeaza in principal pe contributia
avacatilor lunara la acest fond de pensii — 11%din incasarea lunar. In acest
context timpul servit in avocatura este considerat vechime de munca, iar la
implinirea varstei de pensionare avocatul va beneficia de o pensie data de
casa de asigurari a avocatilor.
29 of 33
18. Dr avocatului la asigurarea secretului profesional — acest drept este
conferit de lege, lege care declara inviolabilitatea actelor si lucrarilor cu
caracter profesional aflate asupra avocatului sau la cabinetul sau. In acest
sens perchezitionarea avocatului, a domiciliului sau a cabinetului ori
ridicarea de inscrisuri poate fi facuta decat in conditii speciale. Este
interzisa ascultarea ori inregistrarea prin orice mijloace tehnice a tot ceea
ce inseamna comunicatii, convorbiri ale avoatului sau coresondenta in sens
formal. Contactul dintre avocat si client nu poate fi limitat, stanjenit,
controlat direct sau indirect de niciun organ al statului → Aceasta regula se
aplica pe deplin si in cazul in care clientul se afla in arest sau in detentie.
19. Dr avocatului la a avea un sediu profesional principal si sedii secundare .
Avocatul are dreptul la un singur sediu principal — obligatoriu pe raza
baroului unde este inscris avocatul si sedii secundare, care pot fi deschise
de formele de exercitare a profesiei, pe raza altor barouri sau in strainatate,
in conditiile legii. Potrivit legii 51 — ministerul justitiei are obligatia de a
asigurta in cadrul instatnelor judecatoresti spatii destinate avocaatilor in
vederea derularii activitatii specifice de avocatura, spatii care se asigura in
mod gratuit.
20. Dr avocatului de a fi ocrotit conform legii in exercitarea profesiei —
avocatii sunt ocrotiti atn cand isi exercita profesia, fara a putea fi asimilati
functionarului public sau altui salariat. Are si o protectie care vine din zona
legii penale, in sensul ca exercitarea anumitor infractiuni impotriva
persoanei avocatului in exercitarea profesiei atrage o sanctionare mai
agravanta decat in cazul in care subiectul pasiv ar fi o alta persoana. →
avocatul nu raspunde penal pt sustinerile verbale sau scrise, facute in
forma adecvata in fata instantelor judecatoresti sau organelor de urmarire
ori cercetare penale, daca aceste sustineri sunt in legatur cu apararea
cauzei si sunt necesare in vedere stabilirii adevarului. Daca avocatul este
cercetat penal si trimis in libertate, legiuitorul a prevazut o competenta
speciala in materie penala, competenta care pleaca de al parchetul pe pe
langa curtea de apel, respectiv curtea de apel.

OBLIGATIILE AVOCATULUI:
Pot fi clasificate in 3 categorii:
I.Obligatii in raport cu clientul
- avacatul este obligat sa studieze temeinic cazul clientului sau, sa se
prezinte la termen in instanta, confor mandatului primit
- sa manifeste probitate profesionala
- sa pledeze cu demnitate in cazurile in care este angajat
- sa depuna note scrise sau decizii in cazurile in care dificultatea situatiei o
impune
- are obligatia de a pastra inscrisurile originale si de a le restitui
- este obligat sa presteze serviciul avocatial in cazurile in care a fost
desemnat sa presteze serviciile din oficiu
- are obligatia sa se asigure pt malpraxis → pt a fi acoperit clientul
- obligatia sa patraze secretul profesional — decurg o serie de interdictii: Sa
nu resprezinte clienti cu interrese contrare. NU potate lua legatura cu partea
adversa fara aproarea avocatului acestuia. Din punct de vedere procesual

30 of 33
 avocatul nu paote fi ascultat ca martor pt informatiile pe care le are de la
clientul sau, decat daca primeste o dezlegare de la client in acest sens. Daca
un avocat este ascultat totusi ca martoir, acesta nu mai poate presta servicii
in cazul respectivului client.

II. Obligatii in raport cu organele profesiei

- avocatul are obligatia sa participe la toate sedintele sau adunarile
organizate potrivit legii si statutului la nivelul baroului din care face parte
- avocatul este obligat sa patreze evidentele cerute de lege si statut
- sa achite la timp taxele si contributiile datorate organelor profesiei
- este obligat sa repecte o serie de reguli in ceea ce prveste dobandirea
clientelei
- avocatul este obligat sa foloseasca numai mijloacele de reclama si
publicitate permise de lege si de statutul profesiei de avocat

III. Obligatii in raport cu instantele de judecata

- in fata instentei avocatul este obligat sa poarte roba — prevazuta in anexa
la statu
- roba nu poate fi purtata in afara instantelor judecatoresti → exceptie daca
este desemnat sa poarte expres o asemenea tinuta
- in raport cu judecatorii avocatul trebuie sa aiba o atitudine care sa
demonstreze respect si corectitudine, aceasta atitudine nu trebuie sa fie una
subordonata magistratului, ci una care sa serveasca intereselor clientului
- in pledoariile pe care le face, avocatului ii este inetrzis sa duca in eroare
magistratul — a furniza date sau informatii eronate in mod constient
Toate acest obligatii pe care le are in raport cu judecatorul cauzei sunt
pe deplin achitabile si in cazul in care avocatul pledeaza in fata unei institutii
arbitrare/in fata arbitrilor

RASPUNDEREA DISCIPLINARA A AVOCATILOR

I. Avocatul raspunde disciplinar pt incalcarea dispozitiilor legii 51/1995

II. Pt incalcarea statutului profesiei de avocat si a codului deontologic
III. Pt nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de barou sau de uniune
IV. Avocatul raspunde pt orice fapta savarsita in legatura cu profesia sau in
afara acesteia, care este de natura a prejudicia onoarea si prestigiul proifesiei
sau institutiei avocatului

Trebuie sa avem in vedere aspctele:

- cine poate sesiza
- care sunt modalitatile de sesizare
- cine cerceteaza
- care sunt instantele disciplinare care aplica sanctiuni disciplinare
- care sunt sancitunile disciplinare aplicabile
- care sunt regulile de procedura in derularea acestui proces

31 of 33
 Sesizarea abaterilor disciplinare:
- poate fi facuta pe mai multe feluri:
1. Prin palngeri — plangere care poate fi facuta de orice pers interesata
21. Facuta de avocatul care se ocupa cu asistenta judiciara
22. De orice instanta judecatoreasca sau parchet, daca constata
incalacari/abateri disciplinare

Este competent sa cerceteze abaterea disciplinara:

1. La nivelul baroului — consiliul baroului. Pt toti avocatii din baroul
respectiv
23. Consiliul UNBR → cerceteeza abaterea disciplinaraa in cazul decanilor de
barou si membrilor consiliului UNBR
Aceste organe in urma cercetarii faptei disciplinare sesizate au urmatoarele
variante de finalizare a cercetarii:
- exercita actiunea disciplinara(daca constata ca ar fi o abatere disciplinara
savarsita)
- claseaza cauza
- dispune completarea cercetarii
Daca se dicide exercitarea actiunii disciplinare, acesta ajunde la
instantele disciplinare, care sunt:
- la nivel de barou → Comisia de disciplina — judeca in prina instanta in
complet de 3 membrii abaterile savarsite de avocatii din baroul respectiv.
- la nivel de uniune → Comisia centrala de disciploina — judeca ca instanta
de fond in complet de 3 pe decanii de barou si pe membrii consiliului UNBR.
Judeca si contestatii in complet de 5, in conditiile statutului profesiei de
avocat.

Sanctiunile sunt prevazute expres de lege, abaterile disciplinare nu sunt

enumerate expres de lege.
Sanctiuni disciplinare:
- mustrare — verbal
- avertismentul — in scris
- amenta de la 50 de lei la 500 de lei
- interdictia de a exercita profesia — perioada de la 1 luna la 1 an
- excluderea din profesia de avocat
Pe langa aceste sanctiuni exista si o sanctiune provizorie → suspendarea
avocatului din profesie → In caz de abatere disicplinara grava, instanta
disciplinara poate suspenda avocatul din profesie, pana la judecarea definitiva
a cauzei. Impotriva aceste masuri provizorii, avocatul poate declara recurs in 5
zile de la comunicare, recurs care va fi solutionat de instanta disciplinara
superioara — fie comisia centrala de disciplina, fi consiliul UNBR.

Din pct de vedere procedural, actiunea disciplinara poate fi exercitata in

termen de cel mult 1 an de la data savarsirii abaterii. In privinta regulilor de
32 of 33
procedura efectiva trebuie sa avem in vedere regulile de procedura pt perioada
cercetarii abaterii si reguli de procedura cu vedere la perioda exercitatrii.
Legea si statutul au o serie de reguli derogatorii din pct de vedere procedural,
dar aceste reguli se completeaza cu regulile consacrate de Codul procedural
civil.

In perioada cercetarii abaterii disciplinare — se face in urma sesizrii de catre

consiliul baroului sau consiliul UNBR, organe care vor desemna un consilier pt
efectuarea efectiva a cercetarii. Cercetarea abaterii se face cu celeritate si va
fi convocat in scris avocatul vizat prin scrisoare cu confirmare de primire,
convocare care se va face la sediul profesional al avocatului. Avocatul va fi
incunostintat de acuzatii, acesta poate da si motivatii in scris. Neprezentarea
in fata organului care cerceteaza este o abatere disciplinara. In acesta
perioada consilierul care cerceteaza poate convoca la audiere pers care a
facut plangerea, iar finalizarea cercetarii abaterii se va consemna intr-un
referat scris, care va consemna faptele, probele administrate, pozitia celui
cercetat. In baza acestui referat, consiliul baroului sau UNBR il poate convoca
pe avocat in vederea audierii, consiliuil baroului va decide la una dintre cele 3
posibilitati. Daca se decide sa se exercite actiunea disciplinara, trebuie
redactata in scris, motivata in fapt si in drept cu numirea pres care urmaeaza a
fi citate, trebuie semnata de decanul baroului sau presedintele UNBR.
Daca s-a decis sesizarea ajungem in fata instantelor disciplinare.— alte reguli
care se completeaza cu codul deprocedura civil
Judecarea se face cu fixare unui termen, cu citarea atat a avocatului sesizat
cat si a celui care a facut sesizarea. Citrea se face la sediul avocatului prin
scrisoare recomandata cu confirmare de primire si continut declarat. Avocatul
se poate prezenta personal sau poate fi asistat de un alt avocat. Sedintele
instantei disciplinare nu sunt publice, lucrarile sedintei se consemneaza in
incheiere, lipsa partilor regulat citate nu impiedica cercetarea, iar instanta va
lua o hotarare in materie disciplinara cu majoritate de voturi, hotarare care
daca ramane definitiva va avea autoritate de lucru fata de parti si organele
profesiei.
Impotriva sancituinii se poate face contestatie. Acesta merge la comisia
centrala de disciplina sau consiliul UNBR. Dupa acesta dau o solutie in
contestatie, partea interesata poate formula o contestatia la sectia de
contencios administrativ si fiscal a curtii de apel bucuresti, curte care da o
solutie ce mai poate fi atacata cu recurs la ICCJ.

33 of 33