ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIILOR JURIDICE

CURSUL 1 – CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND JUSTITȚIA

• JUSTIȚIA este funcția de a judeca, de a decide sau a tranșa un litigiu între diferite subiecte
reper, având ca actor principal JUDECĂTORUL, care înfăptuiește justiția ca prerogativă suverană a
statului.
➢ În urma diferențelor dintre oameni apar litigii, justiția fiind cea care rezolvă lucrurile.
➢ LITIGIU = disfuncție
• Funcția de a judeca aparține statului.
• Justiția reprezintă un ansamblu de instituții/organe prin care se exercită funcții judiciare și
totodată reprezintă și un serviciu public al statului alături de armată, MAI, servicii medicale publice
etc.
• JUDECĂTORUL reprezintă elementul central, este persoana arbitrată de lege care stabilește
cine are dreptate, dar nu de unul singur, e „ajutat” de alte profesii juridice, de sisteme de garanție și
de control, închegate într-un sistem mai mare.
➢ Citat din „Rugăciunea unui judecător”

- Justiția ca serviciu public funcționează după o serie de reguli/prinicipii/idei diriguitoare:

1. JUSTIȚIA ESTE MONOPOLISTĂ – rolul a fost acceptat de stat, astfel că nicio altă
autoritate decât instanțele competente, anume Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și
alte instanțe judecătorești stabilite în articolul 126 din Constituție, nu o pot înfăptui.
➢ Numai ele dau o hotărâre judecătorească obligatorie și cu forță executorie
(executată silit)
➢ Dacă statul are acest monopol, rezultă că statul e obligat să împartă justiția
atunci când i se cere acest lucru (obligația corelativă a statului de a nu refuza
să aplice justiția)
➢ Judecătorul e obligat să dea o soluție indiferent de valoarea litigiului, contează
importanța dreptului pentru individ
EXCEPȚIE!! (aparentă) – ARBITRAJUL – o modalitate alternativă de soluționare a litigiilor
ce implică o justiție privată
➢ Părțile se înțeleg ca litigiul să fie judecat de o instanță arbitrară, cu acordul
părților. Instanța oferă o hotărâre arbitrală, definitivă și executorie, dar care poate fi
atacată în instanța publică prin justiția statală.

2. ACCESUL LIBER LA JUSTIȚIE – este un drept fundamental al omului, recunoscut în

articolul 21 al Constituției, dar și în Convenții internaționale
➢ Statul are obligația să asigure accesul liber la justiție prin:
 - reglementarea mijloacelor procedurale care permite persoanei să ajungă în
fața judecătorului, într-un cadru legal
• nu poți să apelezi la justiție direct dacă nu treci printr-o procedură
obligatorie prealabilă
- crearea prin lege a unor pârghii necesare care să atenueze impactul și care
să echilibreze situația
➢ Cu toate astea, situațiile reglementate nu acoperă în întregime toate situațiile din
viața de zi cu zi.
➢ Statul trebuie să reglementeze legislația împotriva abuzurilor de drept, să nu
abuzeze de dreptul procesual, împotriva deturnării dreptului.

3. ORGANIZAREA JUSTIȚIEI PE PRINCIPIUL DUBLULUI GRAD DE JURISDICȚIE

➢ Hotărârile judecătorești sunt supuse unui control. Acest control urmărește 2
întrebări: 1. Cine le controlează?
2. Până când pot fi controlate?
1. Tot judecătorii sunt cei care verifică, la sesizare, hotărârile judecătorești, însă
doare cei din instanța de control superioară.
2. Un proces trebuie să aibă cel puțin o dublă judecată în fond.

ICCJ

Curți de Apel (15, cu

câte 3-4 tribunale)

Tribunale (1/județ)

Judecătoria (5-6/județ)

Instanțele statale interne

• PRECIZĂRI: Dublul grad de jurisdicție nu e un principiu constituțional, e lăsat la

latitudinea legiuitorului.
➢ penal și contravențional, e
obligatoriu Fond Apel Recurs
➢ civil, e opțional

Insanțele europene/internaționale nu controlează instanțele interne.

În materie penală, unele procese pot începe la ICCJ și pot fi atacate cu tot cu recurs tot la
ICCJ.
 La recurs, se judecă legalitatea (anumite formalități), nu fondul inițial.
Hotărărea judecătorească e un adevăr judiciar, iar adevărul judiciar nu corespunde mereu
cu realitatea.

10/10/22
4. EGALITATEA ÎN FAȚA JUSTIȚIEI
• Constituția României reglementează (art 16) egalitatea, fără privilegii – „nimeni
nu e mai presus de lege”
• Justiția trebuie să se realizeze în mod egal pentru toți, fără să aplice discriminările
menționate în Constituție (rasă, sex, religie etc.)
• Principiul presupune ca toate persoanele ajunse în fața legii să aibă vocație
egală să fie judecate; să aibă dreptul la aceleași probe, aceleași apărări, căi
de atac.
• În faza a doua, intervin elemente de ordin economic și social, care modifică
accesul la justiție; derularea unui proces implică cheltuieli materiale și
cunoștințe juridice
➢ Există diferențe de ordin financiar, autorităție trebuie să echilibreze
costurile (gratuitatea taxei de timbru pentru veniturile reduse, avocați
din oficiu etc.)
• Principiu dezirabil, dar greu de aplicat în practică;

5. GRATUITATEA JUSTIȚIEI
• Justiția costă
• Principiul presupune că părțile nu trebuie să plătească direct judecătorii, grefierii etc.,
fiind angajați ai statului
• Gratuitatea justiției dă încredere și prestigiu profesiei
• Judecatorul, procurorul sunt astfel imparțiali
• Taxa de timbru – o parte se duce la bugetul local, altă parte la bugetul de stat – ajung și
în justiție
• Excepție: ARBITRAJ – părțile achită direct onorariile celor care îi judecă
6. COLEGIALITATEA
SISTEMUL JUDECĂTORULUI UNIC COMPLETUL COLEGIAL
+ Respunsabilitate mărită + imparțialitate mai mare
+ Un nr mai mic de judecători în sistem (cresc + se pot forma judecătorii tineri, cu mai
salariile) puțină experiență
+ Se asigură specializare pe un anumit tip de + justiție mai bună (fiind argumentele a 2(+)
cauză judecători)
- Inexperiența – pentru cei mai tineri - implică un nr mai mare de judecători
(costuri mai mari)
- Judecătorul unic nu poate fi format de un - judecătorii cu experiență pot influența pe cei
judecător din complet fără experiență

- Mai ușor coruptibil

În sistemul românesc (mixt), avem atât judecători unici, cât și complete de judecată.

În primă instanță, un singur judecător. !E: 1 judecător, 2 asistenți judiciari

În recurs, completul este colegial și este format din 3 judecători.

!E: ICCJ –
o în primă instanță (penal) – 3 judecători;
o în primă instanță (civil) – 1 judecător
o Recurs: 5 jud.
o Complet de 25 jud. pentru soluționare
o 13 jud. care dau hotărâri prealabile
o Secțiile unite: toți judecătorii

7. CARACTERUL PERMANENT ȘI SEDENTAR AL JURISDICȚIILOR

• Activitatea juridică se desfășoară permanent în cursul anului, mai puțin în zilele libere,
sărbători (sunt și excepții)
• Există o „vacanță judecătorească” 1 iulie – 31 august = diminuare a activității, dar
procesele urgente continuă
• Orice instanță are un sediu, stabilit prin lege și recunoscut prin M. Of. = sedentar

8. PRINCIPIUL DISTRIBUIRII ALETORII A DOSARELOR. PRINCIPIUL CONTINUITĂȚII

• Partea care depune dosarul nu poate trimite către un complet favorabil.
• S- a conceput un sistem de distribuire a dosarelor, aleatorie.
 • Continuitate = completul nu se mai poate schimba, cazul trebuie soluționat de completul
căruia i-a fost distribuit

MACHETA UNUI PROCES CIVIL/PENAL:

1. CIVIL:
• Orice proces care soluționează un litigiu care nu este penal
• Între un reclamant și un pârât + complet de judecată + grefier + executor
• 2 faze:
o faza judecății: în fond și în eventualele căi de atac; se finalizează cu o
hotărâre definitivă (exectuată de bunăvoie sau silit)
o faza exectutării silite a hotărârii

2. PENAL:
• Judecă acele litigii penale, în care o persoană săvârșește o infracțiune prevăzută
de lege (faptă cu un grad de pericol social deosebit)
• Se judecă acuzatul cu statul sau și cu victima
• 3 faze:
o Faza urmăririi penale: se strâng probe cu privire la vinovăție
(procurorii/poliția judiciară)
▪ Rechizitoriul: actul de sesizare a judecătorului
o Faza judecății: sesizare, hotărâre pronunțată, căi de atac, hotărâre
definitivă
o Faza punerii în executare a hotărârii penale: de bunăvoie sau silit
 17/10/22

În cap. 6, Constituția reglementează AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ:

înfăptuirea justiției, statulul judecătorilor, CSM, Minister, instanțele judecătorești, procurorii.
Art 126 (1): justiția se realizează prin ICCJ și celelalte instanțe jud. = PUTEREA
JUDECĂTOREASCĂ.
AUTORIT. JUD. = PUTERE JUD. + MINISTER PUBLIC + CSM + MINISTRUL JUS.

1. MINISTERUL JUSTIȚIEI
• Minister în cadrul guv. Ro. (parte componentă a puterii executive)
• Elaborează politicile publice, strategiile, planurile în domeniul justiției
• Reglementează cadrul normativ & funcțional al sistemului judiciar
• Controlează aplicarea unitară a actului de justiție și veghează la buna funcționare
a instituțiilor implicate în actul de just.
• Art. 132 (1) din Constit.: procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea
ministerului de justiție
• Asigură că există o veritabilă respectare a drepturilor & libertăților cetățenilor
• Reprezintă statul pe planinternațional
• Atribuții principale în reglementarea cadrului normativ în justiție, în domeniul
reglementării executării în materie penală (închisoare), în domenii conexe (notari,
executori, experți jud, traducători autorizați)
• Rol în gestionarea resurselor materiale (bugetul) pt înfăptuirea actului de justiție
• Nu are rol direct în actul de justiție, ci doar gestionează administrarea
sistemului de justiție

2. MINISTERUL PUBLIC
• Reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea, drepturile și libertățile
cetățenilor
• prin procurori, organizați în Parchete (pe lângă instanțele de judecată) – conduc și
supraveghează
• nu este un minister în cadrul guv. Ro., ci din AUTORITATEA JUD.
• Condus de un procuror general (cu calitatea de magistrat), procurorii = magistrați
• Art 132 (1) Constit: procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministerul
justiției, cf. Principiului legalității, imparțialității, subordonării
o Principiul legalității:
o Principiul imparțialității: procurorul este reprezentant al întregii
societății, apără ordinea de drept (adună probe și în favoarea, și în
defavoarea acuzatului)
 o Principiul subordonării: procurorul este subordonat conducătorului
acelui parchet, iar conducătorul parchetului respectiv este subordonat
conducătorului parchetului ierarhic superior - dispozițiile procurorului
superior sunt obligatorii pt procurorii din subordine, cu excepția situației
în care procurorul este liber să pună concluzii cum decide el
▪ procurorul este independent când ia decizii de ex. Punerea în
urmărire penală
• procurorii nu înfăptuiesc justiția

• Rolul ministerului justiției în raport cu procurorii: „sub autoritate” =/=

subordonați ierarhic (ca în cazul cu șeful parchetului)
o Există o relație administrativă între minister și parchete, similară
relației dintre procurori și instanțe
o Procurorii nu pot primi ordine de la minister
o Ministrul just exercită controlul asupra procurorilor, din proprie
decizie sau la cererea CSM, INDIRECT - prin procurori anume
desemnați: control asupra părții administrative, modului în care își
îndeplinesc atribuțiile de serviciu, dar nu pot controla măsurile și
deciziile adoptate de procurori
o Ministrul poate să ceară informări

3. CSM
• Art. 133-134 Constit., Legea 317/2004
• Este în autoritatea judecătorească, nu în puterea jud.
• = garantul independenței justiției
• Suprastructură
• Componența: dată prin constituție (133, alin. 2) – compus din 19 membri
o 14: aleși de Adunările generale ale magistraților, validați de Senat;
o din cei 14 se împart în: 9 judecători în secția de judecători, 5 procurori în
secția de procurori
o 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în drept, cu o înaltă reputație,
aleși de Senat;
o componenta membrilor de drept: 3 (ministrul justiției, președintele ICCJ,
procurorul general de pe lângă ICCJ)
• componentă mixtă, puternic majoritară către magistratură (în ideea că justiția se
autoreglementează/autocenzurează
• condus de un președinte & vicepreședinte, aleși dintre cei 14 magistrați
• durata mandatului preș&vice: 1 an
• durata mandatului de membru: 6 ani
• art. 133 (6): președintele Ro prezidează ședințele la care participă, dar nu are drept de
vot, nefiind membru
 • activitate permanentă și nenormată (24/24h)
• membrii nu mai activează la instanțele la care practicau înainte, se suspendă de drept
când își încep mandatul
• PLENUL CSM: apără independeța și reputația profesională a magistraților
• Instanță disciplinară, judecă abaterile, nu litigiile
• Numește și revocă inspectorul de la SECȚIA JUDICIARĂ
• CSM propune președintelui decorarea unor magistrați

24/10/22

• CSM aprobă nr anual de cursanți de la INM (nr de posturi de judecători&procurori care

urmează să fie ocupate).
• CSM stabilește locul examenului, tematica examenului, comisia de admitere & elaborare
a subiectelor.
• CSM va coordona/aproba examenul „de capacitate” al magistraților, programul de
formare a magistraților, tematica.
• CSM este cel care numește și revocă conducerea INMului și aprobă organigrama
INMului.
• CSM se ocupă și de organigrama Școlii naționale de grefieri.
• CSM garanteză independența justiției. – independența funcțională & personală
• Prin bugetarea nr de posturi, puterea executivă poate influența indirect CSM/justiția.

• ATRIBUȚIILE CSM referitoare la organizarea&funcționarea instanțelor jud.+parchete

o Aprobă localitățile care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor

o Elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Min. Finanțelor
publice.
o Plenul CSM adoptă codul deontologic al magistraților, regulamente pentru sistem
o Plenul CSM avizează proiecte de acte normative ce privesc activitatea
judecătorească – obligatoriu ca procediră (dacă nu se face – lege
neconstituțională), dar consultativ ca esență
o CSM poate sesiza ministrul just. cu privire la adoptarea/modificarea unor legi din
domeniul justiției

• SECȚIA DE JUD + SECȚIA DE PROCURORI: au același scop (independența

justiției), dar targetat

1. SECȚIA DE JUDECĂTORI:
o Dispune delegarea și detașarea judecătorilor
 o Judecătorii se bucură de inamovibilitate (nu poate fi ușor detașat)
o Numește și revocă din funcție pe președintele (de secție), vice. ICCJ
o Propune președintelui Ro. numirea în funcție a judecătorilor.
o Numește judecătorii stagiari.
o Soluționează conestațiile împotriva calificativelor pentru activitatea
profesională, folosite pentru înscrierea la examenul de promovare
o Dispune promovarea judecătorilor
o Numește în funcțiile de conducere judecători (la instanțe) – ex: președinte
de instanță/de secție etc.
o Aprobă transferul judecătorilor
o Aprobă măsuri pt suplimentarea/reducerea nr de judecători la instanțe
o Adoptă regulamentul de ordine interioară al instanțelor jud.

2. SECȚIA DE PROCURORI
o Magistratura = activitatea jud + activ procurorului (în lege, nu este
specificat că magistrați= proc+jud; în legislația europeană, magistrat e
doar judecătorul).
▪ Judecătorii: independenți, imparțiali și inamovibili; procurorii nu
o La propunerea ministrului justiției, înaintează propunerea președintelui ro.
pt numirea procurorului general, procurori șefi generali/adjuncți, șef DNA
& DIICOT
o Avizează propunerea ministrului justiției de revocare din funcție a
acestora
o Propune președintelui Ro numirea&eliberarea în funcție a procurorilor
o Numește&eliberează procurorii stagiari
o Soluționează contestațiile la calificativele activității pt promovarea în
profesie
o Numește în fcț de conducere procurorii: procuror șef al parchetelor de pe
lângă curtea de apel/tribunal/judecătorie
o Aprobă transferuri, delegări/detașări
o Suplimentează nr posturi la parchete (își dă acordul)

SISTEMUL JUDICIAR
• Reglementat constituțional & legal
• Art 126, Constit: justiția se realizează prin ICCJ
• Condusă de președ & vice, consiliu și președinți de secție
• Legea 304: ICCJ, instanța supremă, unică, organizată pe 4 secții:
o Secția civilă
o Secția penală
o Secția comercială
 o Secția de contencios administrativ și fiscal
• Complet de: 9 judecători
o Privind...

CURȚILE DE APEL
• 15 curți de apel în România (la câte 3-4 județe)
• Funcționeză în secții specializate
TRIBUNALE
• Câte unul în fiecare județ, cu mai multe judecătorii arondate în
jurisdicția sa
• 42 tribunale în total
• Complete specializate, secții
• Complete de 1,2,3 jud.
• Se pot înființa tribunale specializate, care vor funcționa pe lângă
tribunalele propriu-zise
o Tribunal pt mirori și familie: Brașov
o Tribunal comerical: Cluj, Mureș, Argeș

JUDECĂTORII:
• În fiecare municipiu & sector
• 188 judecătorii total, din care 11 nu funcționează
• Secții și complete specializare
• Președinte, vice, colegiu de conducere
• Judecătoriile și tribunalele spcializate nu au personalitate juridică.
o ICCJ, CA au personalitate juridică

INSTANȚE JUD. MILITARE

• Tribunale militare: în București, Cluj, Timișoara
• Tribunalul militar teritorial Buc
• Curtea de Apel militară București
• Au statut de unitate militară, judecătorii au calitatea, pe lângă cea de
magistrat, ci și de cadru militar
• În actul de justiție, nu există o subordonare specfică
• Soluționarea litigiilor penale în care sunt vizate cadrele militare/acte
săvârșite în serviciul militar
 31/10/22
Pe lângă fiecare instanță jud., funcționează câte un Parchet, unde își desfășoară activitatea
procurorii. Parchetul nu e subordonat instanței sau nu depinde de ea; fiecare își desfășoară competența în
baza legii.
Prim-procuor + adjunct: la Parchetul...
Procuror general (reprezintă ministerul public): la parchetul general
La nivelul parchetului de pe lângă ICCJ, există reglementate niște structuri specializate: DNA
(structură independentă în cadrul Parchetului general, condusă de un procuror-șef)
DIICOT (instrumentarea cazurilor care presupun terorism, criminalitatea organizată etc.)
Cele 2 nu se găsesc detaliate pe lângă curți de apel, tribunale, judecătorii. Au structuri teritoriale, proprii,
care nu depind de alte instituții.

Parchete de pe lângă instanțe militare etc.

STATUTUL MAGISTRAȚILOR:

• Art 1 Legea nr. 303/2004: magistratura e activitatea judiciară derulată de judecători în scopul
înfăptuiri justiției și de procurori în scopul apărării generale ale societății
• Cariera judecătorului este separată de cea a procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera
procurorilor și invers.
• Selecția persoanelor care urmează să fie magistrați; Condiții și procedură de intrare în profesie
(identice pt ambii la început):
o Intrarea se face prin concurs (aprobat tematic și organizat de CSM și derulat de INM)
o Concursul – 3 aspecte:
▪ Competența profesională: verificarea unor cunoștințe juridice (grilă, sinteză,
logică juridică, retorică)
▪ Aptitudinile pe care le ai pentru înfăptuirea activității
▪ Existența unei bune reputații a candidatului
• Condiții de primire la INM: cetățenie română, domiciliul în România, capacitate deplină de
exercițiu; este licențiat în drept; nu are antecedente penale/cazier fiscal și se bucură de o bună
reputație; cunoaște limba română; este apt medical & psihologic
• Concursul se organizează anual, aprobat de CSM și implementat de INM; nr locurilor e stabilit de
INM, în prealabil intrării în examen.
• Fază prealabilă de verificare a dosarelor (reputația, medical/psihologic)
• Cei admiși = cursanți ai INMului (AUDITORI DE JUSTIȚIE)
• Etapa de pregătire inițială (4 ani), după primul an la INM – an teoretic, urmează stagii de
practică; în ultimul an de stagiu, cursanții vor fi stagiari și la alte instituții relevante (publice etc.)
• În perioada de practică, auditorii de justiție asistă la toate activitățile specifice instituțiilor la care
fac practică
• La sfârșitul anului, sunt evaluați și primesc note
• Auditorul de justiție primește bursă corespunzătoare unei indemnizații de jud/proc stagiar
• Auditorul beneficiază de salariu și în vacanță, decontarea materialelor didactice + cazare în
spațiile INM (sau decontarea chiriei), asistență medicală, plata concediilor de maternitate etc.
• Perioada stagiului este considerată vechime în magistratură
• Abateri disciplinare: atitudini care aduc atingere bunelor moravuri, comportamente cu colegii,
absențe nemotivate de la activitățile obligatorii peste 8h pe lună
• Sancțiuni disciplinare: avertisment, diminuarea bursei (1-3 luni), diminuarea bursei în fct de
absențe, exmatricularea din INM
• La final, examen de absolvire: teoretic + practic
• Nota finală de absolvire a INM: media examenului de absol (60%), media tuturor notelor din anii
respectivi (40%).
• Absolvenții sunt obligați să îndeplinească minim 10 ani funcția de proc/judecăt
• Dacă este exclus din profesie/demisie: trb să restituie bursa și cheltuielile de specializare.
• Auditorii, în fcț de nota finală, vor opta pt locurile scoase la concurs, repartizarea se face în baza
notei
• După ce au ales opțiunea, sunt numiți în funcție de CSM
• După, STAGIU DE MAGISTRATURĂ (2 ani)
• Judecătorii și procurorii stagiari sunt obligați să continue formarea profesională
• La sfârșitul stagiului, examen de capacitate: când devine judecător/proc definitiv (doar acum se
mai pot schimba carierele proc-jud)
• Judecătorii stagiari judecă litigii mai simple/cu valoare mai mică
• Procuorii stagiari, sub coordonarea unui procuror definitiv (dă o opinie consultativă), soluția
stagiarului este contrasemnată de cel definitiv
• După stagiu, sunt obligați să se prezinte la sesiunea exam de capacitate (scris+oral+mapa de
stagiu – ponderi egale)

14/11/22

NUMIREA JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR

- Cei care au luat examenul de capacitate vor fi numiți de către Președintele Ro, la pripunerea CSM
(spre deosebire de stagiari – numiti de CSM)
- Președintele Ro nu poate refuza numirea lor în funcție
- În instanțele militare, pot fi numite persoanele care îndeplinesc condițiile, însă cu avizul MApN
(cum că îndeplinesc condițiile legale de a deveni cadru militar – ofițer)
- Excepția 1 de la intrarea clasica în magistratură: tot cu concurs, dar pt persoanele care au o
anumită vechime juridică (art303 L2004) – pot fi numite, tot pe bază de concurs, foștii magistrați
care și-au încheiat activitatea pe motive onorabile + toate celelalte profesii juridice, cu o vechime
de minim 5 ani. Aceste persoane, dacă iau concursul, devin magistrați definitivi (fără statut de
auditor/stagiar). Au obligația de a urma un curs de 6 luni la INM. Nu pot fi delegate, detașate, nu
pot activa în altă instanță cel puțin 3 ani de la intrarea în funcție.
- Excepția 2: prosibilitatea de intrare FĂRĂ EXAMEN – reintrare în magistratură: pt persoanele
care au ocupat fcț de procuror/jud/magistrat asistent, cu vechime minim 10 ani, care si-au încetat
 activitatea din motive neimputabile, au avut calificative FB la toate materiile, pot activa la
aceleași instanțe (de grad egal sau inferior), pe posturi vacante.

FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A

PROCURORILOR/JUDECĂTORILOR

- Formarea inițială: garanție a independenței în exercitarea funcției

- În magistratură nu există o specializare pe anumite materii ale dreptului (nu există jud doar de
civil sau de penal)
- INM se ocupă și de pregătirea continuă + conducătorii instanțelor la care activează jud/proc

- Obligația formării continue: magistr trb să participe cel puțin o dată la 3 ani, la perioada de
formare continuă.

- În cadrul pregătirii continue, magistrații au obligația să participe și la cursuri de lb străină & IT.

- Program aprobat de CSM, la propunerea INM.

- Magistrații sunt supuși și unei evaluări periodice a activității (privind calitatea și eficiența /
management). Această evaluare se realizează pe baza unui examen, nefiind o procedură formală,
iar rezultatele sunt f importante pt activitatea în magistratură. Dacă rezultatele sunt proaste
(nesatisfăcător), obligația de a participa la cursuri INM 3-6 luni, examen după – dacă rezultatele
sunt tot proaste – excluderea din magistratură. Hot poate fi contestată la CSM în termen de 30
zile.

- Judecătorii și procurorii sunt obligați și la o evaluare psihologică o dată la 5 ani. INAPT –

consiliere psihologică 6 luni; dacă tot inapt – OUT.

PROMOVAREA JUD/PROC
➢ Intrarea în magistratură se face de jos (judecătorie – tribunal – CA – ICCJ)
➢ Excepția (2): reintrarea cu vechimea de 10 ani, pe aceeași treaptă pe care erai înainte să ieși
Clasificare:
1. Promovarea în funcțiile de execuție
2. Promovarea în funcțiile de conducere de la instanțe și parchete

1. Promovarea în funcțiile de execuție:

- Reglementate distinct: ICCJ are o anumită importanță, implică condiții suplimentare de
promovare
- Promovarea se face IN TOATE CAZURILE prin concurs (sau ori de câte ori e necesar) de
secțiile corespunzătoare ale CSM-ului.
 - Condiții:
➢ Pot participa la concurs jud/proc care au primit un calificativ FB la ultima evaluare, nu a
fost sancționați disciplinar și îndeplinesc condiții minime de vechime. Nu intră la
vechime perioada de auditor de justiție (este vechime în magistratură, se calc la pensie,
dar nu intră în calculul pt promovare).
➢ Legea reglementează promovarea clasică (judecătorie – tribunal – CA – ICCJ) și
promovarea pe loc (rămâne jud la judecătorie, dar are statut de jud de tribunal; până la
nivel de CA). – probă scrisă, la nivel național, promovare în fcț de notă.
➢ Jud/proc care au promovat efectiv nu pot fi delegați, detașați, transferați cel puțin 2 ani de
la data promovării.
2. Promovarea în funcțiile de conducere:
- Președinte, vice etc.
- Numirea în fcț a preș/vice: prin concurs/examen, ori dde câte ori e necesar, organizat de CSM,
prin INM
- Calificativul FB la ultima verificare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani + condiții
de vechime.
- Concursul nu mai vizează aspecte teoretice de drept, ci vizează un proiect despre management
instituțional, capacitatea exercitării funcției etc.
- Numit apoi pe 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
- Nu pot fi numiți în fcț de conducere jud care au fc parte din SRI/colaborat cu ei, sau interese care
le pot afecta imparțialitatea.

- ICCJ – promovare numai prin concurs de secția de jud a CSM și se realizează în concret prin
INM. Condiții de participare: minim 3 ani la CA, FB la ulimele 3 evaluări, vechime de 18 ani. 2
componente de examen: 1. Evaluarea hot jud ale candidatului, alese în mod aleatoriu din sistem
+ 10 hot alese de candidat, relevante pt carieră. 2. interviu în fața secției pt jud a ICCJ, se face o
medie – ADMIS/RESPINS.

Pentru Parchetul General:

- Procurorul general, prim-adjuncți și adjuncți + etc. = conducerea PG, sunt numiți de Președ Ro la
propunerea Ministrul Justiției cu avizul secției de procurori din cadrul CSM cu vechime minim 15
ani, președintele are opțiunea să numească/respingă o singură dată. Dacă aceeași persoană este
din nou propusă, e obligată să o numească.

DELEGARE/DETAȘARE ȘI TRANSFER:
- Instituții specifice dreptului muncii

- în cazul în care o judecătorie nu poate funcționa normal din cauza absenței unui magistrat, sau din
lipsa de personal, președintele CA poate delega jud de la alte instanțe doar cu acordul scris al jud.
- Delegarea în funcț de conducere se face tot cu acordul scris al magistr în cauza și cu avizul CSM
- Delegarea este temporară – 6 luni.
- Pt procurori: secția de jud dispune efectiv delegarea
- Jud/proc pot fi delegați doar la instanțe la care au competențe
 - Detașarea: tot cu acord scris, la alte instanțe sau parchete, la CSM, la Inspecția judiciară, la INM,
la scoala de grefieri, la MJ; la solicitarea acelor instituții
- Detașarea nu poate fi pe posturi de demnitar public
- Detașarea are o sferă mai largă (inclusiv UE)
- 6 luni- 3ani, cu perioadă de prelungire o singură dată, plafon – 3 ani
- Magistrații își păstrează calitatea – nu e o ieșire din magistratură – se consideră vechime

- Transferul: de la o instanță la alta / parchet la altul SAU la o instituție publică

- Transferul se acordă tot de sceția coresp a CSM, cu avizul consultativ al...
- Transfer în cadrul magistraturii: jud-proc, proc-jud; în cazuri motivate, prin decret al Preș RO,
interviu în fața secției respective a CSM. PR RO nu poate refuza transferul.

SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA FUNCȚIEI DE MAGISTRAT. COMPATIBILITĂȚI

ȘI INTERDICȚII. DREPTURI ȘI ÎNDATORIRI ALE MAGISTRAȚILOR

Incompatibilitatea este o anumită stare definită de lege (Legea 303/2004), care spune că dacă ești
magistrat în acleași timp nu poți exercita altă funcție sau activitate decât cele prevăzute expres de lege.
Incompatibilitatea rezultă din statulul magistratului.
Interdicițiile se referă la anumite situații prevăzute de lege interzise magistraților în legătură cu
activitatea lor, iar în caz de nerespectatre, magistratul va răspunde disciplinar, penal
Incompatibilități:
- Funcția de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată cu excepția
funcțiilor didactice din învățământul superior
➢ Este singurul cumul permis între calitate de magistrat și altă calitate
➢ Această incompatibilitate are loc pentru a nu exista interese, influențe, presiuni din
alte zone de activitatea profesională
Interdicții:
- Magistrații sunt obligați să se abțină de la orice activitate din cadrul actului de justiție care
presupune un conflict de interese
➢ Cel care judecă trebuie să nu aibă vreo legătură personală cu cauza pe care o
urmărește
➢ În acest sens, codurile de procedură reglementează așa-zisele cazuri de
incompatibilitate, magistratul putând să se abțină din a judeca sau putând fi recuzat
- Judecătorii și procurorii sunt obligați să dea anual o declarație pe propria răspundere referitoare la
soțul, respectiv la rudele de până la gradul 4 dacă desfășoară o funcție publică, activități juridice
sau judiciare sau e supus unei cercetări penale
- Magistrații au obligația să facă o declarație autentificată pe propria răspundere privind
apartenența/neapartanența drept colaborator al vreunui organ de securitate în calitatea de agenți de
poliție politică
- Magistrații nu pot fi lucrători operativi inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai unui
serviciu de informații
 - Este interzis să desfășoare activități comericale direct sau indirect, prin persoane interpuse
- Este interzis să desfășoare actvități de arbitraj în litigiile civile sau de altă natură
- Nu pot avea vreo calitate în orice structură de conducere, administrare sau control în societăți
comerciale
- Nu pot avea calitatea de membru al unui grup de interes economic
➢ Dacă prin moștenire, magistratul devine acționar, legea spune că în această situație,
este obligat să ia măsurile necesare astfel încât această calitate să înceteze în
maxim un an de la data dobândirii acestei calități
- Judecătorii și procurorii nu pot să facă parte din partide sau formațiuni politice sau să participe la
activități cu caracter politic
- Magistratul este obligat să se abțină de la exprimarea sau manifestarea în orice mod a convingerilor
politice
- Le este interzis în exercitarea atribuțiilor să facă orice declarații defăimătoare la adresa celorlalte
puteri ale statului
- Magistrații nu pot să-și exprime public opinia cu privire la procesele aflate în curs de desfășurare
- Magistrații nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă aparțin de
alte instanțe sau parchete și nu pot îndeplini orice activitate ce revine unui avocat
➢ Le este permis să pledeze, în condițiile prevăzute de lege, în situații ce privesc
familia sau persoanele aflate sub tutela lor, fără a folosi calitatea lui de magistrat
Permisiuni ale funcției de magistrat:
- Pot efectua studii, publica opere, cărți, pot participa la emisiuni, atâta timp cât ele nu se
intersectează cu domeniul politic
- Le este permis să facă parte din comisii de examinare sau de întocmire de acte normative
internaționale
- Pot fi membri ai societăților științifice sau academice

SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA ÎN FUNCȚIE

Suspendarea = magistratul, pentru o anumită perioadă, nu își mai exercită funcția, fără a pierde
calitatea de magistrat
Încetarea = peirderea calității de magistrat
Legea a reglementat expres aceste cazuri.
Cazuri de suspendare:
- Când a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni, după confirmarea rechizitoriului
- Când s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu
- Când s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar, chiar și pe cauțiune
- Când judecătorul în cauză suferă de o boală psihică care îl împiedică să își desfășoare activitatea în
mod corespunzător
- Când este sancționat disciplinar cu sancțiunea suspendării din funcție

Cazuri de eliberare din funcția de magistrat:

- Demisia
- Pensionarea
 - Transfer într-o altă funcție în condițiile legii
- Incapacitate profesională, constatată de secția corespunzătoare a CSM
- Sancțiune disciplinară (excluderea din profesie)
- Condamnarea, amânarea aplicării pedepsei, renunțarea la urmărirea penală
- În cazul neprezentăii în mod nejustificat la expertiza de specialitate periodică
- În cazul nepromovării examenului de verificare de la INM
➢ În oricare din situații, propunerea o face de la secția specifică din CSM, iar președintele emite
aprobă propunerea respectivă.
➢ Pentru stagiari, nu se mai ajunge la Președintele României pentru luarea acestei decizii, secția
corespunzătoare a CSM ia această decizie de una singură.

DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE JUDECĂTORILOR

Aceste drepturi și îndatoriri pleacă de la statulul profesiei de magistrat. Au fost regelmentare în
raport cu misiunea pe care o au în societate. Aceste drepturi vin ca un răspuns și la incompatibilitățile și
interdicțiile funcției, dar și din necesitatea ca magistratul să fie imparțial și independent.
Magistrații se află într-o relație de drept de muncă cu Ministerul Justiției, fără contract, ci în baza
legii.
Ei sunt angajați, dar cu statut special, cu drepturi și îndatoriri speciale, reglementate printr-un regim
special, care completează dispozițiile de drept comun din dreptul muncii.
1. Magistratul are dreptul la o remunerație/indemnizație în funcție de de vechimea, funcția ocupată
etc. Această indemnizație este stabilită prin lege specială.
2. Secțiile de judecători sau procurori au obligația să îi apere pe magistrați, reputația lor și
independența puterii judecătorești
3. Dreptul de a adera la organizții profesionale locale, naționale, putând ocupa și funcții de conducere
4. Dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecție împotriva violențelor (asupra famieilie și
bunurilor magistraților)
5. Dreptul la despăgubiri acordate din fonduri bugetare în situația în care viața, sănătatea sau bunurile
le sunt afectate în desfășurarea activității de magistrat
6. Dreptul la concediu de odihnă, medical, de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani (în valoare
de 75% din valoarea ultimelor 6 luni)
7. Beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze
8. Au dreptul la închirierea locuințelor de serviciu, care aparțin de administrarea Ministerului Justiției
sau Ministerului Public. După pensionare după limită de vârstă, magistartul în cauză și soțul
păstrează dreptul locativ pe toată perioada vieții.
9. Au voie să circule, beneficiază anual de 6 călătorii gratuite dus-întots cu trenul, avionul sau naval,
sau decontarea unei părți din combustibilul necesar pentru 6 călătorii cu mașina.
10. Judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură de peste 20 de ani beneficiază la data
pensionării de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute.
11. Magistrații cu o vechime de cel puțin de 25 de ani se pot pensiona la cerere și pot beneficia la
împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu de 80% din indemnizația și sporurile primite
în ultima lună.
12. Magistrații cu merite deosebite în activitate pot fi distinși cu diploma de merit oficial.
Îndatoriri:
1. Magistrații sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte care să le compromită imaginea în
societate.
2. Magistrații sunt obligați să rezolve lucrările în termenele stabilite și să soluționeze în termen
rezonabil cu respectarea secretului profesional. Orice abatere poate aduce sancțiuni disciplinare.
3. Magistrații sunt obligați în timpul ședințelor de judecată să poarte ținuta vestimentară specifică
instanței la care activează.
4. Magistrații sunt obligați să prezinte declarația de avere și de interes anual, în condițiile și termenele
prevăzute de lege.

28/11/22

Răspunderea magistraților: civila/penală/disciplinară.

1. Răspunderea civilă a magistraților:

- În Constituție s-a impus răspunderea civilă a statului pt prejudiciile create din erori judiciare în
procesele penale.
- Actele individuale ale magistraților ...
- În 2003, prin revizuirea Constituției, s-a extins răspunderea statului pt erorile judiciare în toate
materiile, nu doar în cea penală.
- 5 reguli ale sistemului de răspundere actual:
o Statul e cel care răspunde pt prejudiciile prin erori judiciare
o Nu există raporturi jud între persoana lezată și magistrat
o Răspunderea statuluiu se activează îndiferent de natura cauzei: civ/penală
o Chiar dacă justițiabilul nu are cale directă impotriva magistratului, răspunderea acestuia
se poate angaja printr-o acțiune realizată de stat
o Raspunderea magistratului: angajată doar în cazuri de rea-credință sau neglijență gravă

Eroare judiciară în materie penală:

- statul este răspunzător pt realizarea prejudiciilor în cazul unei măsuri preventive luate de stat pe
nedrept – cei condamnați definitiv, când în urma rejudecării unei cauze, când apare un element
nou, neluat în calcul la prima judecare, rezultă că s-a produs o eroare judiciară, iar persoana este
achitată; sau – privare de libertate pe nedrept (reținere, arestare preventivă).
- Reparația de către stat: sumă de bani, prin Min. Finanțelor, calculată în fcț de durata recuziunii,
consecințele produse asupra persoanei/familiei acestuia.
- Paguba: materială + daunele morale (traumele psihice, privarea/răstrângerea de libertate)
- Acțiunea în regres – prin care statul se întoarce împotriva judecătorului care a greșit cu rea-
credință --- răspunderea penală a magistratului
Răspunderea magistratului în materie civilă:
- Dacă persoana a indus în eroare intenționat judecătorul, nu mai este vorba de răspunderea
magistratului pt eroarea judiciară
- L 303/2004 :
o Stabilirea prealabilă a răspunderii
o Fapta pt care a fost sancț magistr penal sau disciplinar să fie săvârșită în cursul procesului
o Să existe o eroare judiciară
o Să existe o legătură de cauzalitate între fapta magistratului și sancțiunea jud
- Termenul de prescripție al erorii jud: 1 an

Răspunderea disciplinară:
- Garanție că magistr nu va abuza de funcție
- Sunt obligați să respecte ROI al instanțelor/parchetelor
- Pt fapte care afectează prestigiul justiției/încălcarea...
- Titularii acțiunilor disciplinare pt judecători: presedintele ICCJ, inspecția judiciară, ministrul
justiției
- Pt procurori: inspecția judiciară, procurorul general de la Parch ICCJ, ministrul justiției
- Sesizare din oficiu, sau de către CSM (în care funcționează autonom inspecția judiciară)
- Dacă se constată că nu există abaterea disciplinară – clasarea sesizării;
- Dacă se constată că există o abatere: inspectorul judiciar transmite autorului abaterii rezoluția (de
dispunere) de începere a cercetării disciplinare
- L303/2004 enumeră limitativ cazurile de abatere disciplinară: (nu sunt de înv)
- Cercetarea disciplinară (max. 60 zile, plus 30 zile prelungire): se stabilește dacă există/nu
vinovăție
- Dacă este și cercetat penal, cercetarea disciplinară se suspendă
- prin rezoluție motivată
- cea mai gravă sacnțiune disciplinară – excluderea din magistratură definitivă (nu mai indeplinești
criteriul de bună reputație)
MAGISTRATURA – REGLEMENTĂRI ÎN: L303, 304, 317 /2004

AVOCATURA

- are reglementarea în L 51/1995.

- Auxiliari/parteneri ai justiției = acele persoane care, fără a fi investite de stat, participă la
procesul de justiție (avocați, executori, notari etc.)
- Auxiliari – raport de subordonare: grefieri, agenți procedurali, angajați ai serviciilor auxiliare din
instanțe
- Parteneri ai justiției – acei profesioniști ai dreptului care, fără a face parte din autoritatea jud,
participă la procesul de justiție, fiind indispensabili (avocații, consilierii juridici) – nu sunt
subordonați instanțelor – PROFESII LIBERALE
 o Contribuie semnificativ la realizarea actului de justiție (în procesele penale, este
obligatorie reprezentarea de către un avocat)
o În cazul notarilor și executorilor – autonomie relativă, fiindcă exerictă funcții delegate
de autoritatea de stat – sunt sub supravegherea autorității

PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE PROFESIEI DE AVOCAT:

Dreptul la apărare – în persoană sau prin reprezentant (avocat)
- Principiul legalității
o avoactura este o profesie de interes public
o organizarea și desfășurarea profesiei sunt reglementate prin lege
o Profesia poate fi exercitată doar de membrii baroului
o În exercit profesiei, avocații pot exercita acțiuni doar prevăzute de lege
o Exercitarea profesiei de către alte persoane – infracțiune
o Actele specifice profesie de avocat..
o Avocatul trb să dea sfaturi juridice corespunzătoare legii
- Principiul libertății
o Avocatura este o profesie liberală
o Avocatul este liber să-și aleagă, schimbe, dispună de forma de exercitare a profesiei
o Alegerea avocatului de către justițiabil este liberă (excepție: avocat din oficiu – penal;
civil – cerere de ajutor public judiciar OUG 51/2008)
o Avocatul e liber să accepte un anum client, putând oricând să depună mandatul și să
renunțe
o Avocatul nu poate fi supus niciunei presiuni din partea statului sau pers fiz/juridice
- Principiul independenței
o Avocatul se supune doar legii, statutului profesiei li codului deontologic
o Statul nu controlează activitatea lor
o Comisia de disciplină a baroului este cea care ia măsuri
o Avocații nu au raport de subordonare nici cu instanțele, nici cu parchetele
o Au sistem propriu de pensii
- Principiul autonomiei și descentralizării
o Organizarea internă a profesiei – barouri județene/municip Buc.
- Principiul păstrării secretului profesional
o Obligație fundamentală în activitatea lor
o Depășește limitele interesului privat al clienților
o Avocatul este obligat să nu divulge info de la client
o Obligația este absolută, nelimitată în timp (excepție: info de la fost client, dacă au fost
făcute publice; info de la client dacă este urmărit penal, disciplinar în interesul strict al
apărării acestuia)
o Avocații nu pot avea clienți cu interese contrare
 5/12/22
EXAMEN 9-10, PE 16 IANUARIE ÎN AMF 1

ACTIVITĂȚILE SPECIFICE PROFESIEI DE AVOCAT

ACTIVITATEA PROFESIONALĂ

Activitățile specifice avocaturii sunt expres și limitativ prevăzute de Legea 51/1995 (art.3),
detaliate la nivel de statul al profesiei de avocat.
Reguli generale:
- Aceste activități sunt expres și limitativ prevăzute de lege
- Activitățile permise avocatului trebuie derulate numai în formele de organizare și exercitare a
profesiei de avocat
- Aceste activități reglementate de lege pentru avocat pot fi exercitate numai de către un avocat
acreditat ca atare potrivit legii, astfel, dpdv profesional, nicio altă profesie nu poate exercita ceea
ce legea îi atribuie avocatului
- Această exclusivitate creează și un monopol, întrucât avocatura e de interes public și neavând
caracter comerical, monopolul este permis
- Există sancțiuni drastice în cazul în care aceste activități sunt îndeplinite de alte persoane care nu
sunt avocați (art. 26 al Legii 51/1995), constituind infracțiuni
- În activitatea curentă, avocatul poate încheia contracte de colaborare cu experți sau alți specialiști,
conform legii
Activități permise:
- Consultații și cereri cu caracter juridic, care pot fi acordate clientului în scirs sau verbal, potrivit
solicitării acestuia
- Poate formula cereri, notificări către persoane fizice sau juridice în interesul clientului său
- Avocatul furnizează clinetului opinii juridice sau consultanță juridică privitoare la situația sesizată
de client
- Avocatul poate elabora proiecte de acte juridice (contracte, convenții, statute) și să asigure
negocierea
- Poate participa în cadrul organelor de conducere ale persoanelor juridice în calitate de consultant
- De fapt, aici intră orice activitate cu caracter juridic care nu ține de litigiu
- Avocatul acordă asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, organelor de
urmărire penală, notarilor publici, executorilor judecătorești, organelor administrației locale etc., în
domeniul litigiilor
- Asistarea constă în prezența avocatului lângă client, iar reprezentarea constă în lipsa clientului,
avocatul fiind cel care se prezintă în locul său
- Asistarea și reprezentarea cuprind toate actele și mecanismele prevăzute de lege în vederea
realizării intereselor clientului, fiind o bună valorificare a interesleor legitime ale clienților
- Redactarea de acte juridice cu atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor, ce pot
fi date notarului public ulterior pentru autentificare
o Atestatul nu e act autentic
 o Avocatul are obligația de a ține evidența acestor atestate și în termen de cel mult 3 zile de
la data sancționării, avocatul e obligat să înregistreze atestatul la UNBR, sub sancțiunea
inopozabilității față de terți
- Reprezentarea clientului în fața oricărei persoane fizice/juridice cu posibilitatea atestării
identității părților, a conținutului și a datei, adică e suficient ca avocatul să se prezinte cu
clientul și el să îi ateste identiatea și nu mai e nevoie ca clientul să fie legitimat
- Apărarea și reprezentarea cu mijloace specifice a drepturilor în raport cu autoritățile publice române
sau străine

- Activități de mediere e o metodă alternativă de soluționare a litigiilor – un mediator intervievează

o înțelegere între părțile litigante, mediatorul nu tranșează litigiul. Un avocat care a mediat 2 părți,
nu poate reprezenta ulterior în instanță una dintre ele
o În România, medierea nu e obligatorie
o Legea 192/2006 este cea care reglementează activitatea de mediere ca profesie

- Activitățile fiduciare desfășurate de avocat în condițiile Codului civil:

o Primirea în depozit în numele și pe seama clientului de sume de bani și bunuri rezultate în
urma unor litigii, etc.
o Plasarea și valorificarea bunurilor financiare încredințate
o Administrarea în numele și pe seama clientului, a bunurilor încredințate
o În exercitarea mandatului fiduciar, avocatul trebuie să respecte mandatul dat de client, să
încheie un contract de consultanță juridică special pentru această activitate, să acționeze cu
bună credință și cu diligența unui bun proprietar, cu respectarea cerințelor profesionale, să
administreze afacerea clientului în scopul exclusiv al acesteia și nu poate să îl influențeze
în vreun fel pentru a obține beneficii proprii
- Stabilirea temporară a sediului pentru societățile comericale reglementate la sediul profesional al
avocatului și înregistrarea acestor societăți în numele și persoana clientuliui
o Avocatul trebuie să încheie distinct un contract de asistență pe un an de zile
- Avocatul își desfășoară activitatea prin orice mijloace proprii în limitele legii
Activiate de curatelă, în sensul ca instanța civilă poate numi un curator special din rândul avocaților
comprtenți. Curatorul e un magistrat judiciar.

12/12/22
INTRAREA ÎN AVOCATURĂ
- Profesia de avocat poate fi exercitată în România numai de un avocat membru al unui barou din
UNBR
- Există câte un barou în fiecare județ + 1 pentru fiecare sector

- Condiții:
o Să aibă exercițiul drepturilor civile și politice – dreptul de a alege și de a fi ales, de unde
rezultă implicit condiția cetățeniei române și a capacității depline de exercițiu
o Să fie licențiat al unei Facultăți de Drept
 o Nu trebuie să se regăsească în vreunul din cazurile de nedemnitate care fac imposibilă
intrarea în profesie (art. 14 L51/1995): e nedemnă persoana care a săvârșit abuzuri asupra
drepturilor omului sau a săvârșit abateri disciplinare grave pedepsite cu excluderea din
profesie; persoana căreia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia pe durata
stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară (nedemnitate temporală); este
nedemnă persoana în sarcina căreia s-a renținut în baza unei hotărâri definitive sau prin
acte ale organelor profesiei de avocat fapta de a exercita sau sprijini sub orice formă
exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat
o Să fie apt dpdv medical pentru exercitarea acestei profesii
▪ Aceste condiții creează vocația de a deveni avocat a unei pers, întrucât L 51/1995
și statutul profesiei de avocat consacră faptul că intrarea, în cazul respectării lor,
se face prin susținerea unui examen național prin INPPA
▪ Tematica examenului e unică, existând o comisie și procedură ce trebuie respectate
▪ Regula este promovarea acestui examen, care nu se dă pe un număr limitat de
locuri, fiind o profesie liberă și liberală (media generală minim 7 și media la fiecare
materie minim 5)
▪ Examenul e de tip grilă, cu 100 de întrebări, cu una sau două din 3 variante corecte
posibile
▪ La el se prezintă cel mai mare număr de doritori și cel mai mic de admiși, între 2-
5% și 20%
▪ Singura excepție de intrare e reglementată L303/2004, numai judecătorii ICCJ și
cei români din instanțele internaționale cărora le-a încetat mandatul pot intra fără
examen
▪ După trecerea examenului, persoana în cauză devine avocat stagiar și trebuie să
efectueze obligatoriu un stagiu de pregătire de 2 ani, în care va efectua activități
profesionale practice sub îndrumarea unui avocat îndrumător, având obligația
legală de a urma și cursurile teoretice la INPPA
▪ Pe aspect practic e obligatorie îndrumarea unui avocat îndrumător, care trebuie să
respecte 2 condiții: să fie avocat definitiv cu o vechime de minimum 6 ani; să se
bucure de o bună reputație profesională
▪ Perioada de stagiu trebuie să curgă fără întreruperi, dar se poate suspenda pt 2
motive: lipsă motivată din profesie, încetare a îndrumării profesionale fără culpa
avocatului îndrumător
- După acești 2 ani, avocatul stagiar trebuie să susțină examenul de definitivare, iar dacă e respins
de 3 ori, va fi exclus din profesie
- Examenul de definitivare are caracter național, e organizat anual prin INPPA, tematica e națională
o 5 materii: organizare, civil, penal, cpc, cpp
o Examen grila 1 sau 2 din 3 răspunsuri corecte
o Grilele au caracter preponderent practic
o Minim 5 la fiecare materie, minim 7 media
o 50 întrebări, 10 la fiecare materie
o După trecerea examenului, avocatul devine definitiv
- Definitivarea se poate face și în alte situații prevăzute de lege, fără a mai trece prin stagiul
profesional, dacă sunt declarate admise la examenul de intrare în profesie: persoanele care până la
data susținerii examenului de primire în profesie a îndeplinit funcția de judecători, procuror, notar
public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, devine avocat definitiv, fără a mai susține
examenul de definitivare în avocatură, dacă a trecut examneul de definitivare în profesia anterioară
 - Dacă timp de 5 ani neîntrerupți au îndeplinit funcții juridice în Avocatul Poporului, Curtea de
Conturi, în Parlament etc., nu mai dau definitivatul și devin direct avocați definitivi
- Avocatul stagiar care a exercitat cel puțin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, ..,
dobândește direct calitatea de avocat defintiv
- În ipoteza judecătorilor și procurorilor, și a poliției judiciare, aceștia pot fi primiți în profesie, nu
pot acorda asistență juridică la unitatea la care au activat timp de 5 ani

- Diferențe între avocatul stagiar și avocatul definitiv

o Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie, însă poate asista ori reprezenta
partea la toate instanțele; avocatul definitiv poate depunde concluzii peste tot, mai puțin
ICCJ și CCR, acolo poate numai dacă are o vechime de minimum 5 ani de la definitivare

- Incompatibilități în profesia de avocat:

o Profesia de avocat e incompatibilă cu orice activitate salarizată în baza unui contract de
muncă (excepție fac avocații salarizați în cadrul profesiei)
o Exercitarea profesiei este incompatibilă cu ocupațiile care lezează demnitatea și
independența profesiei de avocat sau bunele moravuri
o Exercitarea profesiei de avocat e incompatibilă cu exercitarea nemijlocită de activități
comerciale, deci avocatul poate fi asociat sau acționar, poate fi membru într-un consiliu de
administrație într-o societate comercială

- Situații de compatibilitate cu meseria de avocat:

▪ Este compatibilă calitatea de deputat sau senator, conslilier în consiliul local sau
județean
▪ Avocatul poate să desfășoare și activități și funcții didactice în învățămîntul
superior și activ didactice cu conținut juridic în ciclul liceal și gimnazial
▪ Este compatibilă orice activitate în domeniul cercetării științifice și al proprietății
intelectuale
▪ Este compatibilă cu alte profesii expres reglementate de lege (art. 16 lit. D): arbitru,
mediator, conciliator, consilier fiscal, traducător autorizat etc.
▪ Legea reglementează și situațiile în care persoanele, care la data susținerii
examenului sunt incompatibile, efectele fiind produse numai de la data finalizării
incompatibilității
- Art. 25 L51/1995: instanțele sunt obligate să verifice și să se pronunțe asupra calității de
reprezentant; exercitarea fără drept a activităților specifice profesiei de avocat constituie
infracțiune; fapta unei persoane care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unei
entitiăți care nu sunt regelementate de lege, constituie tot infracțiune
Avocatul poate exercita alte activități incompatibile pe o perioadă în care se suspendă din funcția de avocat,
putând ulterior să își reia în mod normal profesia.
Avocatul e suspendat din exercitarea profesiei printr-o hotărâre
Avocatul care nu a plătit total taxele către organele profesionale și casa ce asigurări timp de 3 luni, poate fi
suspendat.

Suspendarea la cerere
Cazuri de încetare a calității de avocat
1. Renunțarea scrisă la profesia de avocat
2. Deces
3. Sancțiune disciplinară a excluderii din profesie
4. Dacă a fost condamnat definitiv în penal

................
Cabinet individual – avocat definitiv titular alături de care pot funcționa avocați colaboratori și salarizați
Cabinetele asociate - cabinete individuale asociate în scopul exercitării mai bune a profesiei de avocat
Cabinete individual grupate – nu creează o formă distinctă de exercitare a profesiei de avocat, gruparea
lor se realizează în sensul de a crea facilități economice în vederea exercitării profesiei
Societatea civilă profesională – 2 sau mai mulți avocați definitivi, își pot exercita activitatea avocații
fondatori, colaboratori și salarizați în cadrul profesiei. Această formă de exercitarea a profesiei de avocat
are la bază un contract civil de sociatate
Societatea profesională cu răspundere limitată în avocatură – are personalitate juridică proprie (spre
deosebire de celelalte care nu au), se constituie prin asocierea a celor puțini 2 avocați definitiv, indiferent
dacă aceștia dețin sau nu forme proprii de exercitare a profesiei de avocat. Este titulară a unui patrimoniu
propriu, cu capital minim de 10.000 euro, distinct de patrimoniul persoanelor care o înființează, dar care
este garantată cu patrimoniul propriu. Pot lucra, alături de avocații definitivi, avocați colaboratori și
salarizați în cadrul profesiei.

Avocat titular = avocat definitiv care constituie un cabinet

Avocat asociat =
Avocat colaborator = av. stagiar sau definitiv care colaborează cu una din formele de exercitare a profesiei
Avocat salarizat = încheie contract de muncă cu una din aceste forme

Legea a reglementat și denumirea acestor forme:

- Cabinetul individual – numele titularului + cabinet de avocat
- Cabinetele asociat – numele tuturor titlarilor + cabinete de avocat asociate
- Societate civilă de avocatură – numele a cel puțin un asociat + societate civilă de avocați/ societate
de avocați cu răspundere limitată
- Cabinete grupare – numele tutuoror + cabinete de avocat grupate

Când avocatul face o opțiune cu privire la forma de exercitare a profesiei, trebuie formalizată la Consiliul
Baroului.
 19/12/22

TRNSFERUL ÎN PROFESIA DE AVOCAT

După dobândirea calității de avocat, persoane respectivă este obligată să se înscrie într-un barou,
care nu are niciun impact cu privire la competența teritorială a avocatului în a desfășura activități specifice
profesiei. Un avocat își poate exercita oriunde profesia, indiferent de baroul de care aparține.
Legea și statutul reglementează acest transfer, care se poate face numai la cererea avocatului în
cauză, în urma căreia se declanșeaz o procedură legală de transfer.
În această procedură există o competență atât a baroului de unde avocatul se transferă, dar și a
baroului unde se transferă, deci competența aparține celor două consilii ale barourilor.
Potrivit legii, acest transfer se poate cere numai pentru motive justificate ce urmează a fi apreciate
de la caz la caz. Cererea de transfer trebuie însoțită de actele pe care se întemeiază pentru a se verifica
cererea.
Primul pas constă în depunerea cererii în scris la decanul baroului. Aceasta cuprinde datele
profesionale și personale a avocatului, dovezile plăților aferente... Drept consecință, baroul va aviza cererea
și o va transmie către baroul unde se trasnferă.
Consiliul de acolo realizează un raport și verifică dosarul de înscriere în profesie, precum și cererea.
Deciziile se comunică avocatului și baroului.
Dacă se respinge cererea, ea trebuie motivată și comunicată, putând fi contestată în 15 zile la
Consiliul UNBR.

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE AVOCATULUI

Au reglementare expresă, sunt prevăzute de lege și creează un statut. Din aceste drepturi și
îndatoriri se conturează specificul misiunii aovcatului.
1. Avocatul are dreptul să asiste sau să reprezinte persoane fizice/juridice în fața instanțelor
judecătorești și instituțiilor specifice. Acest drept nu e absolut.
2. Avocatul are dreptul de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiție, pentru un proces
echitabil soluționat într-un termen rezonabil, drept care recurge din dreptul la libera apărare și de a
recurge la un avocat din Constituția României. Avocatul este un partener al justiției.
3. Dreptul avocatului de a pune concluzii la instanțele judecătorești sau alte organe cu activitate
jurisdicțională, care decurge din dreptul de a reprezenta sau asisata, dar nu sunt identice. A pune
concluzii se referă la susținerea în mod oral în fața judecătorului a unei pledoarii. Este
componenta cea mai importantă a dreptului la apărare.
4. Dreptul avocatului de a renunța la contractul de asistență juridică în mod unilateral, existând
posibilitatea și de a-l modifica. Contractul de asistență juridică are natura unui contract de mandat,
de antrepriză, cu caracter specific ce derivă din faptul că relația avocat-client e mai mult decât o
relație pur contractuală, încât implică încrederea celor doi.
5. Dreptul avocatului de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale profesiei. Atât la nivel
local (Decanul, consiliului baroului, ad. gen. a baroului), cât și la nivel de uniune (Președintele,
Comisia permanenta, consiliul UNPR, Congresul avocaților). Dreptul de a fi ales e restricționat,
întrucât la unele funcții este necesară o anumită vechime.
6. Dreptul avocatului la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al
obiectivului său, avându-și baza în contractul dintre avocat și client, în negocierea dintre aceștia.
Onorariul nu e un plafon, e doar o recomandare. Există mai multe tipuri de onorarii: fixe, per unitate
de timp, de succes etc. În cazul în care avocatul prestează o activitate din oficiu, onorariul nu mai
e negociabil, fiind prestabilit, iar avocatul nu poate refuza însărcinarea pe baza onorariului. Între
onorariu (remunarearea serviciilor prestate) și cheltuielile făcute pentru realizarea
serviciului se face o distincție.
7. Dreptul avocatului la recuperarea capacității de muncă, care constă în perioade de rapaus anuale.
Statutul reglementează aceste situații.
8. Dreptul avocatului la sedii principale, sedii secundare și la birou de lucru. Un avocat e obligat
să aibă un sediu principal pe raza baroului în care activează. El are dreptul la sedii secundare pe
raza altor barouri. Atunci când activitatea avocatului este preponderent pe raza acelui barou,
avocatul e obligat să își deschidă un sediu secundar. Nu pot exista 2 sedii secundare pe raza aceluiaș
barou. Sediile secundare se pot deschide și în străinătate.
9. Dreptul avocatului de a schimba oricând forma de exercitare a profesiei, singura obligație fiind
de a înștiința baroul de această modificare. Avocatul nu poate să își exercite profesia sub mai multe
forme în același timp.
10. Dreptul avocatului, indiferent de forma de exercitare a profesiei, de a încheia convenții de
colaborare cu experți sau alți specialiști. Aceste convenții trebuie să respecte independența
patrimonială și profesională a acestuia și deontologia (traducătroi, experți).
11. Dreptul avocatului de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de organele
profesiei, atât pregătire inițială, cât și perfecționare continuă.
12. Avocatul are drept la secretul profesional. El nu poate fi obligat sub nicio circumstanță și de către
nicio persoană să dezvăluie acest secret. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici
de clientul său. Se exceptează situațiile în care avocatul e urmărit penal sau disciplinar, acest lucru
are loc pentru apărarea sa. Obligația de a păstra secretul profesional nu îl împiedică pe avocat să
folosească informațiile unui fost client (confidențiale), dacă acestea între timp au devenit publice.
Încălcarea acestei obligații reprezintă o abatere disciplinară gravă.
13. Avocatul are dreptul să fie asociat, acționar sau membru în organele executive în societățile
reglementate de Legea 31/1990, adică în societăți comerciale.
14. Dreptul avocatului la pensie. Avocații au obligație să contribuie lunar cu un anumit procent pentru
pensie. Casa de asigurără/pensie privată pentru pensie e independentă de cea a statului.
15. Dreptul ca avocatul care îndeplinește condițiile de ieșit la pensie să iasă la cerere la pensie, dar și
de a continua exercitarea profesiei.
16. Dreptul avocatului să acorde asistență juridică, dar și de dreptul să refuze acordarea asistenței
juridice în 2 cazuri: conflict de interese sau pentru alte motive justificate. Desemnările din oficiu
ale avocaților vin cu obligația de a le executa.
17. Dreptul de a refuza contactul cu clientul pentru a respecta confidențialitatea în 2 situații: în
prezența reprezentantului organelor de urmărire penală în cazul în care are cunoștință despre
existența unui sistem de control al contactului cu clientul.
ÎNDATORIRILE AVOCATULUI
1. Datoria de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiție, pentru un proces echitabil într-un
termen rezonabil.
2. Avocatul are îndatorirea la începutul exercitării profesiei de avocat să realizeze un stagiu
profesional de 2 ani, iar după, avocatul are obligație de a se înscrie la examenul de definitivat
(altfel, e scos din profesie).
3. Obligația avocatului de a participa atât la stagiatura profesională, dar și la pregătirea continuă, în
toate formele prevăzute. Altfel, atrage abatere disciplinară.
4. Avocatul este obligat să respecte solemnitatea ședinței de judecată, să nu folosească cuvinte și
expresii care să aducă atingere profesiei, participanților la proces etc.
5. Avocatul, atunci când e desemnat, e obligat să acorde asistență juridică.
6. Obligația avocatului de a se asigura pentru răspundere profesională (malpraxis).
7. Avocatul este obligat să participe la toate ședințele convocate de Consiliu Baroului etc. Absența
nejustificată - abatere disiciplinară gravă
8. Să țină evidența cerută de stat și de legi cu orivire la cazurile față de care s-a angajat și să achite
cheltuielile necesare.
9. E obligat să rstitutie actele încredinațate de către client
10. Avocatul are obligația să poarte robă în fața instanțelor judecătorești; e interzisă purtarea în afară,
cu excepția cazurilor în care e autorizat.

9/01/23

CURS 12
Obligații avocati:
- De a asigura substituirea în cazurile prevăzute de lege: când avocatul este împiedicat să-și
desfășoare serviciul personal, dreptul la apărare al clientului este afectat, iar în unele procese nici
nu se poate continua procesul. Motive de boala/medicale, situația în care se suspendă din funcție,
situația în care își ia concediul legal; atunci avocatul are obligația legală de a-și asigura
substituirea printr-un alt avocat. Neasigurarea substituirii – abatere disciplinară.
- Obligatia de retinere este expres – să nu facă anumite acte sau fapte față de client; avocatul
trebuie să respecte întocmai mandatul dat de client.
- Avocatul nu trebuie să folosească legea pt a eluda legea; dacă suspectează că acțiunea juridică la
care participă ar putea fi o spălare de bani, el are 2 obligații:
o Să sesizeze organele
o Să se retragă din operațiune
- Avocatul are obligația să se opună percheziționării domiciliului său, al biroului de de lucru, sau
chiar a propriei persoane – inviolabile, date de principiul secretului profesional. Asta nu înseamnă
că nu poate exista o percheziție, dar poate fi făcută doar în anumite condiții speciale.
- Avocatul are datoria de a studia temeinic cauzele în care se angajează/este desemnat; trb să se
prezinte la toate termenele de judecată, în fața org jud/terți, să depună note de ședință (?), să nu ia
mai mulți clienți decât poate gestiona – pt ca dreptul de apărare să fie cât se poate de calitativ,
efectiv.
 - Avocatul are obligația să acorde, atunci când este desemnat, asistență juridică gratuită.
- Obligația avocatului de a înștiința decanul baroului dacă:
o Există un litigiu între 2 avocați
o Orice conflict intervenit între avocat și orice autoritate publică, iar decanul va hotărî ce
măsuri se iau
o Dacă apare un conflict între avocați din două barouri diferite, sunt informați ambii decani
- Obligația de reținere în raport cu interesele clientului/ cu mass-media: avocatul are oblig de
reținere dacă intră în conflict cu interesele clientului: Ex. dacă dă consultanță unei părți, apoi să o
reprezinte în instanță pe cealaltă parte; urmărirea penală nu poate fi dată publicității, e nepublică
o Avocatul are dreptul să ia o anumită poziție în mass-media dacă e in interesul clientului ți
are acordul expres al acestuia.
- Avocatul nu este mandatarul clientului, nu se supune neapărat intereselor clientului, nu este
subordonat; prestează un serviciu, este un partener al actului de justiție.

Reglementarea baroului, uniunii, conducerea baroului, organizare internă – nu intră în examen

RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
- Este unul din tipurile de răspundere
- Poate răspunde civil, penal sau disciplinar, potrivit legii

- RĂSPUNDEREA CIVIL – potrivit legii civile, răspundere civilă delictuală; singura lui protecție:
obligația să se asigure pt malpraxis.

- RĂSPUNDEREA PENALĂ: se aplică dreptul comun; av nu au o imunitate penală, au câteva

dispoziții speciale: ex. percheziția

o Nu răspunde pt pledoarii, dacă face vreo afirmație în pledoarie care ar putea fi infracțiune
în mod normal, dar trb să fie în condițiile legii.

- RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ: în planul corpului avocățesc, are la bază regulile

reglementate de L51/1995 și de statutul avocatului
o Posibilitatea instanței disciplinare de decide:
1. În cazul nerespectării regulilor L51/1995 și statutului
2. În cazul nerespectării deciziilor obligatorii ale baroului/organele
profesiei
3. Răsp discipl pt orice fapt săvârșit în profesie sau în afara ei, care
afectează onoarea și prestigiul profesiei de avocat
 o Atât legea cât și statutul menționează expres că ceva este o abatere disciplinară (chiar
gravă) – deci instanța disciplinară nu mai judecă singură dacă e sau nu abatere, legea o
zice.
o Dacă legea nu prevede expres că e abatere discipl, asta nu înseamnă că nu poate fi, dacă
instanța disciplinară consideră asta
o Există un sistem de organe disciplinare la niveul profesiei (parcurs intern), unde avem și
căi de atac, a căror hot finală poate fi atacată și la instanțele statale

SESIZAREA:
- ?
- Are obligația sesizării organelor disciplinare avocatul care conduce... de pe lângă fiecare instanță
- Orice persoană interesată, care a intrat în contact cu av respectiv, poate sesiza

ANCHETAREA ABATERII:
- Se cercetează dacă e cazul de o abatere sau nu
- Ca regulă, se face de consiliul baroului din care face parte
- Dacă sesizarea vizează pe decan/membru al consiulul UNBR
- Etapă prealabilă sesizării sau nu a instanției disciplinare
- Consiliul nu e instanță disciplinară
- După, avocatul poate să se apere, să aducă probe etc.
- Sunt posibile 3 soluții:
o Se clasează cazul: nu e abatere, se oprește cazul
o Se pot cere eventuale date suplimentare de la cel care a fc sesizarea (completarea
sesizării)
o Dacă se constată că ar fi posibilă o abatere, consiliul sesizează instanța de disciplinară
- Acțiunea disciplinară poate fi sesizată în termen de cel mult 1 an de la data sesizării consiliului,
dar nu mai mult de 3 ani de la săvârșirea faptei (??)

- La nivelul fiecărui barou funcționează o comisie de disciplină = instanță discipl. Ea judecă în

primă instantă, cu complet de 3 membri, judecă abaterile săvrș de avocații de respectivi (dacă
aceștia nu au calitatea de decan/membru consil)

- În cadrul UMBR funcț comisia centrală de disciplină - judecă primă instantă, cu complet de 3
membri, judecă abaterile săvrș de membrii cons UNBR și de decanii; PLUS căile de atac –
contestațiile împotriva hotărârilor date de comisiile de discipl ale barourilor – complet de 5
membri.

1. Procesul începe la comisia de disciplină a baroului, contestația e rezolvde comisia centrală

2. SAU procesul începe la comisia centrală; recursul aici se face la consiliul UNBR
 3. Procesul disciplinar se termină la nivelul instanțelor disciplinare; hot pot fi atacate prin
contestație la secția de contenctios admi și fiscal a CA, cu recurs la ICCJ

- Sancțiunile sunt prevăzute de lege gradual, individualizarea în concret urmând a se face de

instanțele care le aplică
- Excepție: legea prevede că o anumită abatere discip este sancț cu excluderea din profesie.

SANCȚIUNILE DISCIPLINARE:
- Mustrarea
- Avertismentul – scris
- Amendă de la 500 lei – 5000 lei, care intră la bugetul baroului, plata în 30 zile de la hot
definitivă; dacă nu plătește, av este suspendat până la plată
- Interdicția de a exercita profesia minim 0 lună – max 1 an = suspendare din profesie (av nu poate
presta sub nicio formă asistență juridică)
- Excluderea din profesia de av

- Procesul disciplinar nu atrage suspendarea de drept – în timpul procesului, av poate încă profesa

- În caz de abatere evidentă și gravă, instanța discipl poate lua măsura suspendării până la jud
definitivă

- Încheierea procesului este executorie, dar dacă av face recurs – recursul este suspensiv de
executare (av poate continua profesia până la hot definitivă)

- De la 8-9 primele 3 grupe

- 9-10 104, 105, 106

- C.I. la noi

- 20 de grile, 1 din 3, 1h max

- 0.5 de grilă

- Legislatia veche: 303, 304, 317, 51, statutul avocat