Curs I

Autoritatea judecatoreasca in statul de drept

1 Consideratii generale privind justitia;
2 Felurile jurisdictiei;
3 Principiile organizarii judiciare.
1 Consideratii generale privind justitia.
Justitie totalitatea organelor de justitie dintr-un stat, ansamblul legilor si al
instantelor judecatoresti, sistemul de functionare a acestor instante.
Notiunea de justitie are mai multe intelesuri:
- intr-un sens larg, justitia reprezinta un sentiment de echitate, de dreptate
chiar daca poarta amprenta subiectivismului celui care este chemat sa
infaptuiasca dreptatea;
- in sens juridic, notiunea de justitie desemneaza fie activitatea instantelor
judecatoresti dintr-un stat, fie organele care infaptuiesc justitia in statul
resepectiv.
Conceptul de jurisdictie are mai multe acceptiuni, doua dintre acestea fiind
relevante in procesul de infaptuire a justitiei in statul de drept.
Intr-o prima acceptiune, termenul de jurisdictie desemneaza puterea de a
decide asupra conflictelor ivite intre diferitele subiecte de drept, persoane fizice
sau juridice, prin aplicarea legii. Cuvantul jurisdictie vizeaza prerogativele si
autoritatea conferite unor categorii statale in scopul aplicarii legii, mai concret al
infaptuirii justitiei.
In acelasi timp, s-a afirmat ca, notiunea de jurisdictie ca putere este
insuficienta pentru o calificare corecta a conceptului, deoarece, jurisdictia, este
in realitate o putere-datorie. Intr-adevar, judecatorul are nu numai facultatea
de a judeca, ci si datoria administrativa de a o face. De aceea se poate afirma ca
termenul de putere (cu referire la jurisdictie) nu este opus celui de functiune.
Acesta din urma reprezinta un complex de acte pe care un organ statal trebuie
sa le indeplineasca.
Intr-o a doua acceptiune, jurisdictia desemneaza totalitatea organelor prin
care statul distribuie justitia. Constitutia si legea de organizare a sistemului
judiciar se refera uneori la instante si tribunale tocmai in aceasta acceptiune.
Exista si autori care desemneaza jurisdictia prin totalitatea persoanelor carora
legea le recunoaste puterea de a decide asupra litigiilor prin acte, avand
autoritate de lucru judecat. Acesta acceptiune a conceptului de jurisdictie

prezinta interes teoretic si practic din punct de vedere al studiului organizarii

sistemului judiciar.
2 Felurile jurisdictiei.
Jurisdictia este clasificata dupa mai multe criterii. Aceste criterii se refera
la prezenta intereselor contrarii (existenta unei controverse, a unui litigiu), la
materia supusa judecatii, la intinderea atributiilor si la normele juridice cu
principiile aplicabile.
- jurisdictia conteincioasa si jurisdictia gratioasa sau voluntara.
Jurisdictia conteincioasa repezinta principala componenta a activitatii
desfasurate de organele judiciare. Cu toate acestea, se sustine ca jurisdictia
gratioasa este la fel de importanta ca si cea conteincioasa. Se constata si o
amplificare a atributiilor neconteincioase conferite prin lege instantelor
judecatoresti, intra in aceasta categorie procedura privind inregistrarea partidelor
politice, precum si unele atributii de publicitate mobiliara si imobiliara.
- jurisdictia civila, penala, administrativa si contitutionala.
Criteriul distinctiv al acestei diviziuni este materia supusa judecatii.
Jurisdictia civila si penala este de competenta acelorasi organe judiciare.
Deosebirea dintre ele este determinata de natura diferita a cauzelor supuse
judecatii - jurisdictia civila are ca obiect o pretentie civila, iar jurisdictia penala
o fapta cu caracter penal. Asemanarile si deosebirile dintre jurisdictia civila si
penala deriva din natura raporturilor juridice deduse judecatatii.
O componenta importanta a jurisdictiei o constituie conteinciosul
administrativ. Si aici decurg din natura raporturilor juridice ce formeaza
obiectul judecatii. Jurisdictia adminstrativa se realizeaza in present, in Romania,
tot de instantele judecatoresti de drept comun, chiar daca competenta si
procedura urmeaza si unele reguli specifice.
Jurisdictia constitutionala se realizeaza printr-un organ specializat al
statului-Curtea Constitutionala, care, in sistemul legislatiei romane, nu face
parte din structura organelor judiciare propriu-zise. Ea are ca scop exercitarea
unui control asupra constitutionalitatii legilor (art.146 din Constitutie).
- jurisdictia de drept comun si jurisdictia speciala.
Distinctia dintre jurisdictia de drept comun si jurisdictia speciala se
intemeiaza pe amplitudinea atributiilor conferite diferitelor autoritati
judiciare.
Jurisdictia de drept comun are atributii ce se rasfrang asupra tuturor cauzelor
civile.

Jurisdictia speciala are o sfera de actiune limitata. Ea se intinde doar asupra

cauzelor ce-i sunt atribuite in baza unei legi speciale. Jurisdictiile speciale, la
randul lor, sunt distincte de jurisdictiile extraordinare, acestea fiind create expres
de lege in scopul solutionarii unei cauze concrete sau privind o anumita
persoana..
- jurisdictia de drept si jurisdictia de echitate.
Jurisdictia de drept se caracterizeaza prin preexistenta unor reglementari pe
care judecatorul trebuie sa le aplice in activitatea sa. In cadrul jurisdictiei de
echitate, magistratul trebuie sa caute in fiecare caz solutia ce corespunde mai
bine conceptiilor morale si economice predominante in societate.
3 Principiile organizarii judiciare.
In doctrina romaneasca si in cea straina s-au formulat si sustinut anumite
principii care guverneaza activitatea de infaptuire a justitiei ca serviciu public.
Principiile organizarii judiciare reprezinta reguli esentiale ale functionarii
optime a strucutrilor statale abilitate sa realizeze actul de justitie potrivit
pevederilor actelor normative in vigoare.
Organizarea judiciara are ca obiectiv de baza asigurarea respectarii
drepturilor la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre instante
judecatoresti in mod impartial si independent de orice influente externe.
1 Principiul legalalitatii instantei
Legalitatea este unul din principiile fundamentale in activitatea tuturor
organelor de stat si a cetatenilor si consta in respectarea cu strictete a legilor
tarii. Un rol important in asigurarea legalitatii revine instantelor judecatoresti
superioare, care verifica legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de
instantele inferioare.
2 Egalitatea in fata justitiei
Acest principiu semnifica faptul ca, justitia se realizeaza in mod egal pentru
toti, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, sex, orientare
sexuala, opinie, apartenenta politica, avere, origine ori conditie sociala sau de
orice alte criterii discriminatorii.
3 Dreptul la aparare
Garantarea dreptului la aparare a partilor pe tot parcursul procesului este o
cerinta de prim ordin intr-un sistem procesual care urmareste ca hotararile
pronuntate de instantele judecatoresti sa exprime adevarul si sa fie conforme cu
legea.
Garantiile cerute pentru realizarea acestui drept sunt in principal:

- obligatia organelor judiciare de a incunostinta pe invinuit sau inculpat

inainte de a i se lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un
aparator, urmand a fi consemnat acest lucru in procesul-verbal de
ascultare;
- obligatia organelor judiciare de a lua masuri pentru asigurarea asistentei
juridice a invinuitului sau inclupatului, cand acesta nu are aparator ales;
- obligatia organelor judiciare de a incunostinta pe invinuit sau inclulpat
despre fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia;
- obligatia organelor judiciare de a administra probele necesare in aparare.
Spre deosebire de procesul penal, in procesul civil, partea nu poate fi obligata
sa aiba aparator, dar daca ea apreciaza ca este necesar sa recurga la serviciile
acestuia, instanta nu-i poate refuza acest drept.
4 Gratuitatea justitiei
Semnificatia acestui principiu este aceea ca partile nu trebuie sa plateasca pe
judecatorii care le solutioneaza cauza si nici pe procurori, magistratii asistenti
sau pe grefieri. Gratuitatea justitiei este unul dintre factorii care dau prestigiul
instantelor de judecata si in acelasi timp determina pe judecatori ori pe ceilalti
functionari sa-si indeplineasca indatoririle.
5 Caracterul permanent si sediul stabil al instantei
Toate instantele sunt permanente, in sensul ca functia lor se indeplineste in
mod continuu, in succesiunea zilelor, fara alte intreruperi decat cele provocate
de zilele nelucratoare sau de sarbatorile legale.
Vacanta judecatoreasca nu inseamna o intrerupere a activitatii instantelor
judecatoresti, ci doar un regim mai usor de serviciu, pentru a ingadui
magistratilor si celorlalti functionari sa-si efectueze concediul de odihna, prin
rotatie. In considerarea sediului stabil, instantele sunt sedentare, in sensul ca au
sediul in localitatea de resedinta stabilita prin lege, acesta fiind permanent si
prestabilit.
6 Organizarea justitiei pe sistemul dublului grad de justitie
Acest principiu presupune ca instantele judecatoresti sa nu se situeze la
acelasi nivel ierarhic, dar ele sa fie grupate doua cate doua, astfel incat un proces
judecat intr-o instanta sa poata ajunge apoi in fata unei instante superioare.
Existenta acestui control constituie o garantie pentru parti ca o eventuala eroare
va fi inlaturata, iar pentru judecator un stimulent pentru a-si indeplini atributiile
cu maxima exigenta si profesionalism, stiind ca hotararea sa poate fi controlata.
7 Principiul colegialitatii
Sunt posibile doua sisteme de compunere a instantei: judecatorul unic si
completul din doi sau mai multi judecatori. Este criticat sistemul judecatorului
unic, deoarece un singur judecator se expune mai puternic resentimentului acelui

care pierde procesul, pe cand in cazul formatiei colegiale hotararea apare ca

fiind mai impersonala. Este o garantie mai buna a impartialitatii datorita
controlului reciproc dintre judecatori.
8 Instantele judecatoresti sunt unitare
Acest principiu face ca aceiasi judecatori, selectionati in acelasi mod si
supusi aceleiasi situatii legale sa solutioneze orice cauza, indiferent de natura sa
(civila, penala, administrative, comerciale, de familie, precum si orice alte cauze
pentru care legea nu stabileste o alta competenta). La unele tribunale, curti de
apel, exista mai multe sectii, dar aceasta repartizare a atributiilor, justificata de
motive de ordin pur administrativ, nu aduce nicio atingere acestui principiu.
9 Independenta judecatorului si supunerea lui numai legii
Independenta judecatorilor si supunerea lor numai legii, sunt de natura sa
asigure calitatea si obiectivitatea hotararilor judecatoresti, sa aspire incredere
partilor in activitatea instantelor si sa sporeasca astfel prestigiul justitiei.
Judecatorul este independent fata de parti pentru ca nu este remunerat de
acestea, asa cum este cazul avocatului, notarului public, fata de orice alte
interese, de partid sau de alta natura. Curtea Constitutionala este independenta
fata de orice autoritate publica si se supune numai Constitutiei si prezentei legi.
Curtea de Conturi functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei si isi desfasoara
activitatea in mod independent in conformitate cu dispozitiile prevazute in
Constitutie si de legile tarii.
Curs II
Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti
1 Structura instantelor judecatoresti;
2 Inalta Curte de Casatie si Justitie;
a Organizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
c Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
d Completele de judecata la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
3 Curti de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatoriile;
a Organizarea curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor
specializate si a judecatoriilor;
b Conducerea instantelor judectoresti;
c Completele de judecata;
4 Organizarea instantelor militare.
1 Structura instantelor judecatoresti.

Constitutia Romaniei din 1991 instituie in capitolul VI, sub denumirea de

autoritate judecatoreasca, trei categorii de organe ale puterii judecatoresti:
instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al
Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete,
in conditiile legii.
Justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru
toti. Ea se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti;
a Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b curti de apel;
c tribunale;
d tribunale specializate;
e instante militare;
f judecatorii.
Competenta organelor judiciare si procedura judiciara sunt stabilite de
lege. In activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele generale ale
societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si
supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile
legii.
Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca
serviciu public.

2 Inalta Curte de Casatie si Justitie

a Organizarea Inaltei Curti de Casatie si Justite
Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura instanta suprema din
Romania, cu personalitate juridica si cu sediul in capitala tarii.
I.C.C.J. asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte
instante judecatoresti, potrivit competentei sale. Presedintele I.C.C.J. are
calitatea de ordonator principal de credite. Cheltuielile necesare functionarii se
finanteaza din bugetul de stat.
I.C.C.J. se compune din: presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de
sectii si judecatori. Este organizata in 4 sectii:
1 Sectia I civila;
2 Sectia a II-a civila;
3 Sectia penala;
4 Sectia de conteincios administrativ si fiscal;
5 4 complete de 5 judecatori si Sectiile Unite, cu competenta proprie.

In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza magistratiasistenti, stabiliti prin statul de functii. In structura sa, instanta suprema cuprinde
Cancelaria, directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.
b Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justite
Sectia I civila, Sectia a II-a Civila, Sectia Penala si Sectia de
conteincios administrativ si fiscal ale Inalte Curti de Casatie si Justitie judeca
recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari,
in cazurile prevazute de lege.
Sectia penala a instantei supreme judeca:
a in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competeta de
prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b recursurile, in conditiile prevazute de lege.
Sectiile Inalte Curti de Casatie si Justitie, in raport cu componenta fiecareia,
solutioneaza:
a cererile de stramutare, pentru motivele prevazute in codurile de
procedura;
b conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
c orice alte cereri prevazute de lege.
Sectiile instantei supreme solutioneaza si recursurile declarate impotriva
hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi
atacate pe nicio alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de
apel.
Completele de 5 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele
judecate in prima instanta de Sectia penala a I.C.C.J. si judeca si alte cauze date
in competenta lor prin lege, precum si ca instanta disciplinara.
Completul de 5 judecatori examineaza admisibilitatea recursului in camera
de consiliu, fara citarea partilor. In cazul in care constata cererea de recurs este
formulata impotriva unei hotarari care nu este supusa niciunei cai de atac, a unei
incheieri care nu se ataca decat odata cu fondul, a unei hotarari pronuntate in
recurs sau in contestatie in anulare, dispune, prin incheiere, respingerea cererii
ca inadmisibila.
La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc doua complete de 5
judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti
de Casatie si Justitie. In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul
fiecarui an doua complete de 5 judecatori. In componenta completelor intra
judecatori specializati, in functie de natura cauzei.
Completul de 5 judecatotri este prezidat de presedintele sau vicepresedintele
Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat
de un presedinte de sectie desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa
acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cauzele care
intra in componenta completelor vor fi realizate aleatoriu in sistem informatizat.

Instanta suprema se constituie in Sectii Unite pentru:

a solutionarea, in conditiile legii, a sesizarilor privind schimbarea
jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor
inainte de promulgare.
Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este necesar sa
revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si sesizeaza Sectiile
Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor din
dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat
asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata continua.
La sfarsitul fiecarui an, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in Sectii Unite,
stabileste cazurile in care este necesara imbunatatirea legislatiei si le comunica
ministrului justitiei. Presedintele I.C.C.J. poate incuviinta ca judecatorii sa se
informeze la sediul instantelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta si
unitara a legii, facand cunoscuta jurisprudenta I.C.C.J., si sa constate situatii
care justifica propuneri de imbunatatire a legislatiei.
c Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Conducerea I.C.C.J. se exercita de presedinte, vicepresedinte si colegiul de
conducere. Presedintele reprezinta instanta suprema in relatiile interne si
internationale. Presedintele, vicepresedintele si 9 judecatori, alesi pe o perioada
de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor, cu reprezentarea fiecarei sectii,
constituie Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele
atributii:
a aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa,
precum si statele de functii si de personalul instantei supreme;
b analizeaza candidaturile depuse pentru functia de judecator la Inalta
Curte de Casatie si Justitie si prezinta Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii raportul consultativ asupra promovarii in functia de
judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea,
transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;
d organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;
e propune proiectul de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
f
exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si
functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este prezidat de
catre presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre vicepresedinte. De asemenea,
colegiul se intruneste trimestrial sau ori de cate ori este necesar, la convocarea
presedintelui Inaltei Cueti de Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel putin 3

dintre membrii sai. Hotararile Colegiului al instantei supreme se adopta cu votul

majoritatii membrilor sai.
d Completele de judecata
Completele de judecata se compun din 3 judecatori ai aceleiasi sectii. Daca
numarul de judecatori necesari formarii completului de judecata nu se poate
asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de
catre presedintele sau vicepresedintele I.C.C.J.
La inceputul fiecarui an, in matrie penala se stabilesc doua complete de 5
judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a I.C.C.J.
In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul fiecarui an doua
complete de 5 judecatori. In compunerea completelor intra, de regula, judecatori
specializati, in functie de natura cauzei.
Colegiul de conducere al I.C.C.J. aproba compunerea completelor de 5
judecatori. Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de
presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele I.C.C.J.
Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele
I.C.C.J. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie
desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele
I.C.C.J.
Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata din cadrul sectiei,
iar ceilalti prezideaza prin rotatie. In cazul in care I.C.C.J. judeca in Sectii Unite,
la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor in
functie. Decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor celor prezenti.

3 Curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii

a Organizarea curtilor de apel, tribunalelor, a tribunalelor
specializate si a judecatoriilor
Curtile de Apel sunt instante cu personalitate juridica si functioneaza
cuprinzand mai multe tribunale si tribunale specializate (doua pana la sase
tribunale). In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze civile,
cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de
conteincios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari
sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si
fluviale sau pentru alte materii.

Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul

fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si care, de regula, au sediul in
localitatea de resedinta a judectului respectiv. In circumscriptia fiecarui tribunal
sunt cuprinse toate judecatoriile din judet, sau, dupa caz, din municipiul
Bucuresti.
In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete
specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu
minori si de familie, cauze de conteincios administrativ si fiscal, cauze privind
conflicte de munca si asigurari sociale, societati comerciale, regitrul comertului,
insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si, in raport cu
natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale.
Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care
functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municiupiului Bucuresti si au de
regula, sediul in municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate preiau
cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se infiinteaza.
Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica si functioneaza in
judete si in sectoarele municipiului Bucuresti unde functioneaza cate una in
fiecare sector. In cadrul judecatoriilor se organizeaza sectii sau complete
specializate pentru minori si familie, care judeca atat infractiunile savarsite de
minori, cat si infractiunile savarsite asupra minorilor.
Cand in aceeasi cauza sunt mai multi inclupati, unii minori si altii majori, si
nu este posibila disjungerea, competenta apartine tribunalului specializat pentru
minori si familie.
In raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor deduse
judecatii, pentru curtile de apel, tribunal sau judecatorii se pot infiinta sedii
secundare cu activitate permanenta in alte localitati din judet sau in municipiul
Bucuresti.
b Conducerea instantelor judecatoresti
Fiecare instanta de judecata este condusa de un presedinte, care exercita
atributiile manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii acesteia,
presedintii curtilor de apel si ai trbunalelor exercitand si atributii de coordonare
si de control ale administrarii instantei unde functioneaza, precum si ale
instantelor de circumscriptie.
Presedintii judecatoriilor si ai tribunalelor specializate exercita si atributii de
administrare a instantei.
Presedintii curtilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar
presedintii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite. Pentru
instantele militare, Directia instantelor militare din cadrul Ministerului Apararii
Nationale este ordonator tertiar de credite.
In functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de
apel, tribunale si tribunale specializate, presedintele poate fi ajutat de 1-2

vicepresedinti, iar la judecatorii, presedintele poate fi ajutat de un

vicepresedinte. La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti,
presedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepresedinti.
Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru
organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa caz, a
instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica respectarea
obligatiilor statutare si a reglementarilor de catre judecatori si personalul auxiliar
de specialitate. Verificarile efectuate de presedinti sau vicepresedinti, ori prin
judecatori anume desemnati trebuie sa respecte principiile independentei
judecatorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.
Atributiile date prin lege sau prin regulament, in competenta presedintilor sau
a vicepresedintilor de instante nu pot fi delegate colegiilor de conducere. Sectiile
instantelor judecatoresti sunt conduse de cate un presedinte de sectie. In cadrul
fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care
hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei, formate
dintr-un numar impar de membri. Colegiile de conducere sunt formate dintr-un
numar impar de membrii si au urmatoarea componenta:
g la curtile de apel si tribunale: presedintele si 6 judecatori, alesi pe o
perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor;
h la tribunale specializate si judecatori: presedintele si 2 sau 4
judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a
judecatorilor.
In cazul in care la judecatorii si tribunale specializate numarul
judecatorilor este mai mic de 3, atributiile colegiului de conducere se exercita de
presedinte. Hotararile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritatii
membrilor sai.
Anual, sau ori de cate ori este necesar, la instantele judecatoresti, se convoaca
adunari generale ale judecatorilor. Adunarile generale ale judecatoriilor au
urmatoarele atributii:
a dezbat activitatea anuala desfasurata de instante;
b aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c dezbat probleme de drept;
d aleg si revoca membrii colegiilor de conducere;
e indeplinesc si alte atributii prevazute de lege sau regulamente.

c Completele de judecata
Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la
inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea
membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective

stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii
acestuia. Repartizararea cauzelor pe complete de judecata se face in mod
aleatoriu, in sistem informatizat. Cauzele repartizate unui complet de judecata
nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege.
Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei,
tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu
exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale.
Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori, iar recursurile, in
complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede
altfel. In cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un
acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in
complet de divergenta, in conditiile legii. Completul de divergenta se constituie
prin includerea, in completul de judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui
instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de
permanenta.
Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind
conflictelor de munca sau asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si 2
asistenti judiciari. Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si
semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar
opinia separata se motiveaza.
4 Organizarea instantelor militare
Instantele militare au existat din cele mai vechi timpuri, atat in armata
romana cat si in toate marile armate ale istorie. Ordinea si disciplina, inerente
acestui corp professional - mai riguroase decat in celelalte sectoare ale societatii
- au impus ca infractiunile comise de militari sa fie supuse unei jurisdictii
speciale, exercitate, de regula de militari din aceeasi unitate cu acuzatii.
Instantele militare sunt:
a tribunalele militare;
b Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti;
c Curtea Militara de Apel Bucuresti.
Instantele militare au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu,
care judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune
ca judecata sa se desfasoare in alt loc. Instantele militare pot judeca si pe
teritoriul altor state, militari romani, membri ai unei forte multinationale, in
conditiile in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului
primitor poate fi exercitata jurisdictia romana.
La sedintele de judecata, judecatorii si procurorii militari sunt obligati sa
poarte uniforma militara. Cand inclupatul este militar activ, presedintele
completului de judecata, precum si procurorul care participa la judecarea cauzei
trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade.

Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul

invinuitului sau inclulpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din
categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este
inregistrata cauza.
Tribunalul militar este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte.
Prevedeile referitoare la colegiile de conducere se aplica in mod corespunzator
si acestor tribunale militare, colegiile de conducere fiind formate din presedinte
si doi judecatori. Tribunalul Militar Bucuresti este condus de un presedinte ajutat
de un vicepresedinte, iar colegiul de conducere este format din presedinte si doi
judecatori. Curtea Militara de Apel functioneaza in municiupiul Bucuresti, ca
instanta unica, cu personalitate juridica, fiind condusa de un presedinte ajutat de
un vicepresedinte, colegiul de conducere fiind format din presedinte si doi
judecatori.
Judecatorii si procurorii militari au calitatea de magistrati si fac parte din
corpul magistratilor. Ei au si calitatea de militari activi. Incalcarea normelor de
disciplina militara atrage dupa sine raspunderea magistratilor in conformitate cu
prevederile Regulamentului disciplinei militare. Instantele si parchetele militare
beneficiaza de personal auxiliar, administrativ si de serviciu. Ele dispun si de
politie militara pusa in serviciul lor, in mod gratuit, de catre Ministerul Apararii
Nationale.
Curs III

Ministerul Public
1 Atributiile Ministerului Public;
2 Organizarea Ministerului Public;
2.1 Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
2.2. Directia Nationala Anticoruptie;
2.3. Parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale
pentru minori si familie si judecatorii;
2.4. Organizarea parchetelor militare.
1 Atributiile Ministerului Public.
In societatile contemporane, Ministerul Public indeplineste un rol social cu
semnificatii deosebite in apararea si consolidarea statului de drept. Functiile
esentiale ale Ministerului Public sunt concentrate spre o singura finalitate:
apararea ordinii de drept. Aceste functii de aparare a intereselor generale ale
societatii, de stabilire a adevarului in activitatea de infaptuire a justitiei si de
respectare a legii se regasesc in toate legislatiile moderne.
Ministerul Public isi exercita atributiile in temeiul legii si este condus de
procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J. Procurorii isi desfasoara

activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic,

sub autoritatea ministrului justitiei, in conditiile legii.
Procurorii isi exercita functiile in conformitate cu legea, respecta si
protejeaza demnitatea umana si apara drepturile persoanei. Parchetele sunt
independente in relatiile cu instantele judecatoresti, precum si cu celelalte
autoritati publice.
Ministerul Public exercita, prin procurori, urmatoarele atributii;
a efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege si
participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace
alternative;
b conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei
judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare
penala;
c sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale,
potrivit legii;
d exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege;
e participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata;
f exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile
prevazute de lege;
g apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse
sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii;
h actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub coordonarea
ministrului justitiei, pentru realizarea unitara a politicii penale a statului;
i studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaboreaza
si prezinta ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii acestora,
precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu;
j verifica respectarea legii la locurile de detinere preventie;
k exercita orice alte atributii prevazute de lege.
Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu
legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. In solutiile dispuse,
procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege. El poate contesta la
C.S.M., in cadrul procedurii de verificare a conduitei judecatorilor si
procurorilor, interventia procurorului ierarhic superior, in orice forma, in
efectuarea urmarii penale sau in adoptarea solutiei. Solutiile adoptate de
procuror pot fi infirmate, motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt
apreciate ca fiind nelegale.
Lucrarile repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror in urmatoarele
situatii:
a suspendarea sau incetarea calitatii de procuror, potrivit legii;
b in absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si care
impiedica rechemarea sa;
c lasarea cauzei in nelucrare in mod nejustificat mai mult de 30 de zile.

Procurorul poate contesta la C.S.M., in cadrul procedurii de verificare a

conduitei judecatorilor si procurorilor, masura dispusa de procurorul ierarhic
superior.
Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului
respectiv. Conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului
ierarhic superior din aceeasi circumscriptie.
Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J.,
de procurorul sef al D.N.A. sau de procurorul genral al parchetului de pe langa
curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin
procurori anume desemnati.
Organele de politie judiciara isi desfasoara activitatea de cercetare penala, in
mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind obligate sa
aduca la indeplinire dispozitiile acestuia.
Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si arhivarea
informatiilor au obligatia de a pune, de indata, la dispozitia parchetului
competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informatiile, neprelucrate,
detinute in legatura cu savarsirea infractiunilor. Nerespectarea obligatiilor atrage
raspunderea juridica potrivit legii.
Procurorul participa la sedintele de judecata, la conditiile legii, si are rol activ
in aflarea adevarului. El este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le
considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in
cauza. Procurorul poate contesta la C.S.M. interventia procurorului ierarhic
superior, pentru influentarea in orice forma a concluziilor.
In procesele penale, la sedinta de judecata, poate participa procurorul care a
efectuat urmarirea penala sau alt procuror desemnat de conducatorul parchetului.
Procurorul exercita, in conditiile legii, caile de atac impotriva hotararilor
judecatoresti pe care le considera neintemeiate si nelegale.
Ministrul Justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la
cererea C.S.M., exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume
desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J. sau, dupa
caz, de procurorul sef al D.N.A., ori ministrul justitiei.
Controlul consta in verificarea eficieintei manageriale, a modului in care
procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care se desfasoara
raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in
lucrarile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza masurile dispuse de
procuror in cursul urmaririi penale si a solutiilor adoptate.
Ministrul Justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe
langa I.C.C.J. sau, dupa caz, procurorului sef al D.N.A., informari asupra
activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie
luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii.
2 Organizarea Ministerului Public
2.1. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Parchetul de pe langa I.C.C.J. coordoneaza activitatea parchetelor din

subordine, indeplineste atributiile prevazute de lege, are personalitate juridica si
gestioneaza bugetul Ministerului Public.
Parchetul de pe langa Inalta I.C.C.J. este condus de procurorul general al
Parchetului de pe langa I.C.C.J., ajutat de un prim-adjunct si un adjunct si 3
consilieri, fiind si ordonator principal de credite. Acesta exercita, direct sau prin
procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor. Participa la
sedintele I.C.C.J. in Sectii Unite, precum si la orice complet al acesteia, cand
considera necesar. In cazul imposibilitatii de participare, procurorul general
deleaga pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror.
Parchetul de pe langa I.C.C.J. are in structura sectii conduse de procurori
sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona servicii si
birouri conduse de procurori sefi.
Tot in cadrul Parchetului de pe langa I.C.C.J. functioneaza Directia de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, ca
structura specializata in combaterea criminalitatii organizate si terorismului.
Aceasta directie se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului
general al I.C.C.J., cu avizul C.S.M., in limita posturilor prevazute in statul de
functii, aprobat potrivit legii.
Pentru a fi numiti in cadrul D.I.I.C.O.T., procurorii trebuie sa aiba o buna
pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 6
ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma
interviului organizat de comisia constituita in acest scop. Procurorii numiti in
cadrul D.I.I.C.O.T. pot fi revocati prin ordin al procurorului general al
Parchetului de pe langa I.C.C.J., cu avizul C.S.M., in cazul exercitarii
necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii unei
sanctiuni disciplinare.
La data incetarii activitatii in cadrul D.I.I.C.O.T. procurorul revine la
parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze, isi
redobandesc gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare
acestuia, avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in
conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul acestei directii.
In cadrul Parchetului de pe langa I.C.C.J. functioneaza colegiul de
conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale
Ministerului Public. Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa I.C.C.J.
este constituit din procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.J., primadjunct, si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor. Adunarea
generala fiind convocata de catre procurorul general, anual sau ori de cate ori
este necesar.
Parchetul de pe langa I.C.C.J. elaboreaza anual un raport privind activitatea
desfasurata, pe care il prezinta C.S.M. si ministrului justitiei, nu mai tarziu de

luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului

concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe langa I.C.C.J.
2

Directia Nationala Anticoruptie.

D.N.A. este specializata in combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit

legii, isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei si functioneaza pe langa
I.C.C.J.
D.N.A. se organizeaza ca structura autonoma in cadrul Ministerului Public si
este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J., are
personalitate juridica si sediul in Bucuresti.
D.N.A. este independent in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele
de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice,
exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii
acesteia.
D.N.A. este condusa de un procuror sef, asimilat prim-adjunctului
procurorului general al Parchetului de pe langa I.C.C.J., ajutat de 2 adjuncti,
asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa I.C.C.J.
In actvitatea sa, procurorul sef al D.N.A. este ajutat de 2 consilieri, asimilati
consilierilor procurorului general al Parchetului de pe langa I.C.C.J. Procurorul
sef al D.N.A. este ordonator principal de credite. Finantarea cheltuielilor curente
si de capital ale D.N.A. se asigura de la bugetul e stat.
Atributiile Directiei Nationale Anticoruptie sunt urmatoarele:
a efectuarea urmaririi penale, in conditiile prevazute in Codul de procedura
penala;
b conducerea, supravegherea si controlul actelor de cercetare penala,
efectuate din dispozitiile procurorului de catre ofiterii de politie judiciara
aflati sub autoritatea exclusiv a procurorului sef al D.N.A.;
c conducerea, supravegherea si controlul activitatilor de ordin tehnic ale
urmaririi penale, efectuate de specialisti in domeniul economic, financiar,
bancar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, numiti in cadrul
D.N.A.;
d studierea cauzelor care genereaza si a conditiilor care favorizeaza
coruptia, elaborarea si prezentarea propunerilor in vederea eliminarii
acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale;
e exercitarea altor atributii prevazute de lege.
In cadrul Directiei Nationale Anticoruptie functioneaza colegiul de
conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale acestui
departament. Colegiul de conducere este constituit din procurorul sef, unul
dintre adjunctii acestuia si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.
In cadrul acestei Directii se pot infiinta servicii teritoriale, servicii, birouri si alte
compartimente de activitate prin ordin al procurorului sef al acestui parchet.

D.N.A. se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului sef al

D.N.A., cu avuzul C.S.M. , in limita posturilor prevazute in statul de functii,
aprobat potrivit legii. Pentru a fi numiti in carul D.N.A., procurorii trebuie sa
aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de
cel putin 6 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi
in urma unui interviu organizat de comisia constituita in acest scop.
Procurorii numiti in cadrul D.N.A. pot fi revocati prin ordin al
procurorului sef al D.N.A., cu avizul C.S.M., in cazul exercitarii
necorespunzatoare a atributiilor specific functiei sau in cazul aplicarii unei
sanctiuni. La data incetarii activitatii in carul D.N.A., procurorul revine la
parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze
potrivit legii, unde isi redobandesc gradul professional de executie si salarizarea
corespunzatoare acesteia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a
promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul
directiei.
D.N.A. elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il
prezinta C.S.M. si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului
urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra
raportului de activitate al D.N.A.
3

Parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru

minori si familie si judecatorii.

Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si

judecatorie functioneaza un parchet, cu sediul in localitatile in care isi au sediul
instantele pe langa care functioneaza si au aceeasi circumscriptie cu acestea.
Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au in structura sectii, in
cadrul carora pot functiona servicii si biroruri. Cele de pe langa curtile de apel
au in structura si cate o sectie pentru minori si familie. In raport cu natura si
numarul cauzelor, in cadrul parchetelor de pe langa judecatorii pot functiona
sectii maritime si fluviale.
Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul
parchetelor se stabilesc de catre procurorul general al Parchetului de pe langa
I.C.C.J., cu avizul ministrului justitiei.
In localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor si
judecatoriilor se infiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate
permanenta, avand aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor de
pe langa care functioneaza.
Pachetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali,
iar cele de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii
sunt conduse de prim-procurori. Procurorii generali ai parchetelor de pe langa
curtile de apel si prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita si

atributii de coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza,

precum si al parchetelor din circumscriptie.
Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunalele pentru minori si primpocurorii parchetelor de pe langa judecatorii exercita si atributii de administrare
a parchetului.
In functie de volumul de activitate, la parchetele de pe langa curtile de
apel si tribunale, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi
ajutat de 1-2 adjuncti, cu exceptia Parchetului de pe langa Curtea de Apel
Bucuresti si la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, unde procurorul poate
fi ajutat de 1-3 adjuncti. La parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si
familie si judecatorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
Sectiile, serviciile si birorurile parchetelor de pe langa instante sunt
conduse de procurori sefi. Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii
pe sectii, servicii si birouri, in funcie de pregatirea, specializarea si aptitudinile
acestora. Dosarele sunt repartizate procurorilor de catre conducatorul fiecarui
parchet, tinand cont de specializarea acestora.
In cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza
problemele generale de conducere ale parchetelor care au in componenta
procurori care detin functii de nivelul celor prevazute pentru colegiile de
conducere ale instantelor.
2.4. Organizarea parchetelor militare
Pe langa fiecare instanta militare functioneaza un parchet militar. Pe langa
Curtea Militara de Apel Bucuresti functioneaza Parchetul Militar de pe langa
Curtea de Apel Bucuresti, pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti
functioneaza Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Teritorial
Bucuresti, iar pe langa tribunalele militare functioneaza parchetele de pe langa
tribunalele militare.
Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un
prim-procuror militar adjunct. Parchetul Militar de pe langa Curtea de Apel
Bucuresti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror
general adjunct.
Parchetele militare efectueaza urmarirea penala in cauzele privind fapte
penale comise de militari romani dislocati pe teritoriul altor state, in cadrul unor
forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei conventii internationale,
pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana. Cand
inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueaza urmarirea penala
trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade.
Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul
invinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din
categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este
inregistrata cauza.

In cadrul Parchetului de pe langa I.C.C.J. si D.N.A. functioneaza sectii

sau servicii de combatere a infractiunilor savarsite de militari care au, fiecare,
statut de unitate militara, cu indicativ propriu.
Pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, precum si pentru stabilirea
cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea in randul militarilor,
sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe langa I.C.C.J. si D.N.A.
organizeaza si desfasoara activitati comune ale procurorilor militari cu organele
de control din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului
Administratiei si Internelor, precum si din cadrul altor structuri militare, pe baza
de protocoale.

Curs V
Statutul judecatorilor si procurorilor
1 Notiuni si principii;
1
Incompatibilitati si interdictii;
2 Cariera judecatorilor si procurorilor;
1
Admiterea in magistratura si formarea profesionala initiala a
judecatorilor si procurorilor;
2
Judecatorii stagiari si procurorii stagiari;
3
Numirea judecatorilor si procurorilor;
4
Delegarea, detasarea si transferul magistratilor;
5
Suspendarea din functie si incetarea functiei de judecator si procuror.
1. Notiuni si principii
In tarile democratice se acorda o importanta aparte determinarii unui
statut al magistratilor. Printr-un asemenea statut se urmareste asigurarea
inamovibilitatii judecatorilor, ca o conditie indispensabila pentru garantarea
impartialitatii si independentei lor. In sensul legii de organizare judiciara,
conceptul de magistrat include atat pe judecatori, cat si pe procurorii constituiti
in parchete.
Din corpul magisratilor trebuie sa faca parte cei mai buni juristi, caci
importanta sociala a functiei de judecator sau procuror exced pe aceea a altor
categorii de juristi. Ei sint cei care tin cumpana dreptatii si contribuie la
asigurarea pacii sociale intr-o societate democratica.
Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili in
conditiile legii. Ei pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare sau promovare,

numai cu acordul lor, si pot fi suspendati sau eliberati din functie numai in
conditiile prevazute de lege. Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii
si trebuie sa fie impartiali, orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie
este datoare sa respecte independenta judecatorilor.
Procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si
sunt independenti, in conditiile legii. Ca si in cazul judecatorilor, procurorii care
se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detasare sau promovare, numai
cu acordul lor. Ei pot fi delegati, suspendati sau eliberati din functie in conditiile
prevazute de lege.
Prin intreaga lor activitate, judecatorii si procurorii sunt obligati sa asigure
suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si
egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu
tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa
respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la
formarea profesionala continua. Judecatorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca
legea nu prevede, este neclara sau incompleta.
1
Incompatibilitati si interdictii
Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt
incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor
didactice din invatamantul superior, precum si cele de instruire din cadrul I.N.M
si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii.
Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata
de actul de justitie in cazuri care presupun existenta unui conflict intre interesele
lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a intereselor
generale ale societatii, cu exceptia cazurilor in care conflictul de interese a fost
adus la cunostinta, in scris, colegiului de conducere al instantei sau
conducatorului parchetului si s-a considerat ca existenta conflictului de interese
nu afecteaza indeplinirea impartiala a atributiilor de serviciu.
Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul auxiliar de
specialitate sunt obligati, sa dea, anual, o declaratie pe propria raspundere in
care sa mentionze daca sotul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv,
exercita o functie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare
sau cerecetare penala, precum si locul de munca al acestora. Declaratiile se
inregistreaza si se depun la dosarul profesional.
Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate
juridica asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati
sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind
apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de
securitate, ca politie politica.
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica declaratiile,
rezultatele verificarilor se ataseaza la dosarul profesional;

- judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate

juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al
instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi,
inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
Judecatorilor si procurorilor le este interzis:
a sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta
natura;
c sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere,
administrare sau control la societatii civile, societati comerciale, inclusiv
banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare,
companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
d sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni
politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic. Ei
sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau
manifestarea, in orice mod, a convingerilor politice. De asemenea, ei nu pot sa
dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele
respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in cadrul carora
isi exercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se
realizeaza de avocat.
Judecatorii si procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau
academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop
lucrativ. Ei pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a
proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale, pot
paticipa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate,
lucrari literare ori stiintifice si pot participa la emisiuni audiovizuale, cu exceptia
celor cu caracter politic.
2

Cariera judecatorilor si procurorilor.

2.1. Admiterea in magistratura si formarea profesionala initiala a

judecatorilor si procurorilor
Admiterea in magistratura a judecatorilor si procurorilor se face pe baza de
concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si bunei reputatii.
Admiterea si formarea profesionala initiala in vederea ocuparii functiei de
judecator si procuror se realizeaza prin I.N.M. Formarea profesionala initiala in
cadrul I.N.M. consta in pregatirea teoretica si practica a auditorilor de justitie
pentru a deveni judecatori sau procurori.

Programul de formare profesionala a auditorilor de justitie se aproba de

C.S.M., la propunerea I.N.M. Auditorii de justitie beneficiaza de o bursa avand
caracterul unei indemnizatii lunare corespunzatoare functiei de judecator stagiar
si procuror stagiar, in raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
2.2. Judecatorii si procurorii stagiari
Judecatorii si procurorii stagiari sunt numiti in functie de catre C.S.M., pe
baza mediei generale, obtinuta prin insumarea celor trei medii de la sfarsitul
fiecarui an de studiu si de la examenul de absolvire a I.N.M. Conducerea
instantelor si a parchetelor este obligata sa asigure toate conditiile pentru buna
desfasurare a stagiului.
Judecatorii stagiari judeca:
a cererile privind pensile de intretinere, cererile privind inregistrarile si
rectificarile in registrele de stare civila, cererile privind propririle,
incuviintarea executarii silite, investirea cu formula executorie si luarea
unor masuri asiguratorii;
b litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea
unui bun, in cazul in care valoarea obiectului litigiului nu depaseste 10
mii Ron;
c plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si
de aplicare a sanctiunilor contraventionale;
d somatie de plata;
e constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;
f infractiunile prevazute la art. 279 alin.2 lit.a) din Codul de procedura
penala;.
Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii in instanta, sa efectueze si sa
semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de
stabilitate. Solutiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care ii
coordoneaza. Dupa incheierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii
stagiari sunt obligati sa se prezinte la examenul de capacitate. Lipsa nejustificata
de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage
pierderea calitatii de judecator sau procuror stagiar.
Examenul de capacitate consta in verificarea cunostintelor teoretice si
practice prin probe scrise sau orale. Probele cu caracter teoretic au ca obiect
fundamentele constitutionale ale statului de drept, institutiile de baza ale
dreptului, organizarea judiciara si Codul deontologic al judecatorilor si
procurorilor. Probele cu caracter practic constau in solutionarea de spete si
intocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecatori si procurori, in functie
de specificul activitatii acestora.
Dupa validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de
la judecatorii si parchetele de pe langa aceste instante se publica de indata,

separat pentru judecatori si procurori, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a

III-a, si se afiseaza la sediile instantelor si parchetelor, prin grija C.S.M.
2.3. Numirea judecatorilor si procurorilor
Judecatorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiti
de Presedintele Romaniei, la propunerea C.S.M. Propunerile de numire se fac in
cel mult 30 de zile de la data validarii examenului de capacitate. Poate fi numita
judecator sau procuror militar persoana care indeplineste conditiile prevazute de
lege pentru intrarea in magistratura, dupa dobandirea calitatii de ofiter activ in
cadrul Minsiterului Apararii Nationale.
Pot fi numiti in magistratura, pe baza de concurs, fostii judecatori si procurori
care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate
juridica, avocati, notari, asistenti judiciari, consilierii juridici, personalul de
probatiune cu studii superioare juridice, ofiterii de politie judiciara cu studii
superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au
indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului,
Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatul
Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de
Cercetari Juridice al Academiei Romane si Institutului Roman pentru Drepturile
Omului, cadrele didactice din invatamantul juridic superior acreditat, precum si
magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu o vechime in
specialitate de cel putin 5 ani.
Dupa numirea in functia de judecator sau procuror, persoanele prevazute la
alin.1 sut obligate sa urmeze, pe o perioada de 6 luni, un curs de formare
profesionala in cadrul I.N.M., care va cuprinde in mod obligatoriu elemente de
drept comunitar. Persoanele numite in conditiile prezentului articol nu pot fi
delegate, detasate, transferate si nu pot promova la alte instante sau parchete
timp de cel putin 3 ani de la numirea in functie.
Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun
juramantul, refuzul depunerii atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.
Juramantul se depune in sedinta solemna, in fata judecatorilor instantei sa, dupa
caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecatorul sau procurorul,
dupa citirea actului de numire.
Depunerea juramantului se consemneaza intr-un proces-verbal, care se
semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parchetului si de 2 dintre
judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramantul.
Depunrea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau al promovarii
judecatorului ori procurorului in alta functie.
2.4. Delegarea, detasarea si transferul magistratilor

Potrivit prevederilor art. 57 alin.1 din lege, in cazul in care o judecatorie, un

tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei
temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea
cauze, presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei
instante din circumscriptia acelei curti de apel, poate delega judecatori de la alte
instantei din circumscriptia mentionata, cu acordul scris al acestora.
Delegarea judecatorilor de la judecatorii, tribunale si tribunale specializate in
circumscriptia altei curti de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de
C.S.M., la solicitarea presedintelui curtii de apel in circumscriptia careia se cere
delegarea si cu avizul presedintelui curtii de apel unde acestia functioneaza.
Delegarea judecatorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora,
de C.S.M., la solicitarea presedintelui curtii de apel.
Delegarea in functii de conducere a judecatorilor de la curtile de apel,
tribunale specializate si judecatorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de
C.S.M., pana la ocuparea functiei prin numire in conditiile legii.
Delegarea in functii de conducere de la I.C.C.J. a judecatorilor de la aceasta
instanta se dispune de C.S.M., cu acordul scris al acestora, la propunerea
presedintelui I.C.C.J.
Delegarea judecatorilor se poate face pe o perioada de cel mult 6 luni si poate
fi prelungita, cu acordul scris al acestora, cel mult inca 6 luni.
In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora,
inclusiv in functii de conducere, de catre procurorul general al Parchetului de pe
langa I.C.C.J., la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioada de cel
mult 6 luni si poate fi prelungita, cel mult 6 luni.
Magistratii-asistenti pot fi delegati cu acordul scris al acestora, in functiile de
prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-sef de catre presedintele I.C.C.J.,
pe o perioada de cel mult 6 luni si poate fi prelungita cel mult inca 6 luni.
C.S.M. dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al
acestora, la alte instante sau parchete, la C.S.M., I.N.M., Ministerul Justitiei sau
la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii,
inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii, precum
si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale.
Durata detasarii este cuprinsa intre 6 luni si 3 ani. Detasarea se prelungeste o
singura data, pentru o durata de pana la 3 ani, in conditiile legii. Personalul
detasat in strainatate nu poate beneficia in tara de aceleasi drepturi acordate de
institutia unde este detasat. Perioada detasarii constituie vechime in functia de
judecator sau procuror. Dupa incetarea detasarii, judecatorul sau procurorul
revine in functia detinuta anterior. Detasarea nu se poate face la instante sau
parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa
functioneze potrivit legii.
Transferul judecatorilor si procurorilor de la o instanta la alta instanta sau de
la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor in
cauza, de C.S.M.

La cererea motivata, judecatorii pot fi numiti in functia de procuror, iar

procurorii, in functia de judecatori, prin decret al Presedintelui Romaniei, la
propunerea C.S.M., cu respectarea conditiilor prevazute in lege. Pentru numirea
in functie, candidatii vor sustine un interviu in fata sectiei pentru judecatori a
C.S.M. in cazul procurorilor care solicita numirea ca judecatori si, respectiv, a
sectiei pentru procurori a C.S.M. in cazul judecatorilor care solicita numirea ca
procuror. Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea decat motivat, aducand
la cunostina C.S.M. motivele refuzului.
2.5. Suspendarea din functie si incetarea functiei de judecator si
procuror
Judecatorul sau procurorul este suspendat din functie in urmatoarele
cazuri:
a cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin ordonanta de
rechizitoriu;
b cand sufera de o boala psihica, care il impiedica sa-si exercite functia in
mod corespunzator;
c cand a fost sanctionat disciplinar (art. 100 lit.d).
Suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune de C.S.M.
In perioada suspendarii din functie, judecatorului si procurorului nu i se platesc
drepturile salariale, perioada respectiva nu constituie vechime in magistratura.
Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie in urmatoarele cazuri:
a demisie;
b pensionare, potrivit legii;
c transfer intr-o alta functie, in conditiile legii;
d incapacitate profesionala;
e ca sanctiune disciplinara;
f condamnarea definitiva a judecatorului sau procurorului pentru o
infractiune;
g daca au devenit lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau
colaboratori ai serviciilor de informatii;
h nepromovarea examenului (art. 33 alin.14);
i neindeplinirea conditiilor referitoare la cetatenia romana si la starea de
sanatate.
Eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune prin decret al
Presedintelui Romaniei, la propunerea C.S.M. Eliberarea din functie a
judecatorilor si procurorilor stagiari se face de C.S.M.
In cazul in care judecatorul sau procurorul cere eliberarea din functie prin
demisie, C.S.M. poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia
sa devina efectiva, daca prezenta judecatorului sau procurorului este necesara.
Judecatorul sau procurorul eliberat din functie din motive neimputabile isi
pastreaza gradul profesional dobandit in ierarhia instantelor sau a parchetelor.

Curs VI
Magistratii instantelor - drepturi si indatoriri
1 Drepturile si indatoririle judecatorilor si procurorilor;
2 Raspunderea judecatorilor si procurorilor;
2.1.Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor;
3 Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor;
3.1. Independenta justitiei;
3.2. Impartialitatea judecatorilor si procurorilor;
3.3. Exercitarea indatoririlor profesionale;
3.4. Demnitatea si onoarea profesiei de judecator sau procuror;
3.5. Activitati incompatibile calitatii de judecator sau procuror.
1 Drepturile si indatoririle judecatorilor si procurorilor
Raspunderea si complexitatea functiei de judecator si procuror, interdictiile si
incompatibilitatile prevazute de lege pentru aceste functii determina si stabilirea
drepturilor judecatorilor si procurorilor.
Principalele drepturi ale magistratilor:
- dreptul la o remuneratie pentru activitatea desfasurata, in raport cu nivelul
instantei sau parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea in magistratura
si cu alte criterii prevazute de lege. Stabilirea salarizarii se face avandu-se
in vedere rolul, raspunderea si complexitatea activitatii, pregatirea si
competenta profesionala a magistratilor;
- de a fi aparati impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta
sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea;
- dreptul de a se organiza sau sa adere la organizatii profesionale locale,
nationale sau internationale, in scopul apararii intereselor lor profesionale;
- dreptul de a li se asigura masuri speciale de protectie impotriva
amenintarilor, violentelor sau oricaror fapte care ii pun in pericol pe ei,
familiile sau bunurile lor;
- beneficiaza de asigurare pentru risc profesional, realizata din fondurile
bugetare ale I.C.C.J., ale Minsiterului Justitiei, Ministerului Public sau, in
cazul judecatorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului
Apararii Nationale, in cazul in care viata, sanatatea ori bunurile le sunt
afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea;
- beneficiaza anual de un concediu de odihna de 35 de zile lucratoare;
- dreptul la concedii medicale si la alte concedii, in conformitate cu
legislatia in vigoare;

- dreptul la inchirierea locuintelor de serviciu;

- in cazul pensionaii pentru limita de varsta, titularul contractului de
inchiriere si, dupa caz, sotul ori sotia acestuia ii pastreaza drepturile
locative pe tot parcursul vietii;
- beneficiaza anual de 6 calatorii in tara dus-intors, gratuite, sau de
decontare a combustibilului in cazul in care deplasarea se efectueaza cu
autoturismul;
- judecatorii si procurorii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani
beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru motive
neimputabile, de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de incadrare
lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii;
- judecatorii si procurorii cu o vechime de cel putin 25 de ani in
magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie
de serviciu, in cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate in
ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii;
- pentru merite deosebite in activitate, judecatorii si procurorii pot fi distinsi
cu Diploma Meritul judiciar, car se acorda de Presedintele Romaniei, la
propunerea C.S.M., pentru judecatori, si la propunerea ministrului
justitiei, pentru procurori.
Principalele obligatii ale magistratilor sint:
- sa apere independenta justitiei. Judecatorii si procurorii trebuie sa-si
exercite functia cu obiectivitate si impartialitate, avand ca unic temei
legea, fara a da curs presiunilor si influentelor de orice natura;
- sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea
lor in profesie si in societate;
- sunt obligati sa rezolve lucrarile in termenele stabilite si sa solutioneze
cauzele in termen rezonabil, in functie de complexitatea acestora, si sa
respecte secretul profesional;
- sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv
dupa incetarea exercitarii functiei;
- sunt obligati sa aiba, in timpul sedintelor de judecata, tinuta vestimentara
corespunzatoare instantei la care functioneaza;
- sa impuna ordine si solemnitate in timpul solutionarii cauzelor si sa
adopte o atitudine demna si civilizata fata de parti, avocati, martori,
experti, interpreti ori alte personae si sa le solicite acestora un
comportament adecvat;
- judecatorii si procurorii sunt obligati sa prezinte, in conditiile si la
termenele prevazute de lege, declaratia de avere si desclaratia de interese.
2 Raspunderea judecatorilor si procurorilor.

Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii.

Judecatorii, procurorii si magistrarii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau
arestati preventiv numai cu incuviintarea sectiilor C.S.M.
In caz de infractiune flagranta, judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti
pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, C.S.M. fiind informat de indata
de organul care a dispus retinerea sau perchezitia.
Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea
judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava
neglijenta. Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul
procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare de catre
judecator sau procuror.
Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu
actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.
Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile, statul
se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau
procurorului care, cu rea-credinta sau grava nelijenta, a savarsit eroarea judiciara
cauzatoare de prejudicii. Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate
cazurile este de un an.
Orice persoana poate sesiza C.S.M., direct sau prin conducatorii instantelor
ori ai parchetelor, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a
judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile
cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare.
1

Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor

Judecatorii si procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle

de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei. Constituie
abateri disciplinare:
a incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere,
declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si
procurorii;
b manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori
prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii
atributiilor de serviciu;
c desfasurare de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea
convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;
d nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care
au acest caracter;
e nerespecrarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor
legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor;
f refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;

g refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, conluziile, memoriile sau

actele depuse de partile din proces;
h exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu
constituie infractiune;
i efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile;
j absente nemotivate de la serviciu, in mod repetat;
k atitudinea nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de
colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili;
l imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;
m nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
n participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip
piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este
asigurata transparenta fondurilor;
o lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale
procurorului, in conditiile legii;
p nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate
de I.C.C.J. in solutionarea recursurilor in interesul legii.
Exista rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta
normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei
persoane.
Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste
din culpa, in mod grav, normele de drept material ori procesual.
Sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor,
proportional cu gravitatea abaterilor sunt:
a avertismentul;
b diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o
perioada de pana la 6 luni;
c mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an la o alta instanta
sau la un alt parchet, situate in circumscriptia altei curti de apel ori in
circumscriptia altui parchet de pe langa o curte de apel;
d suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni;
e excluderea din magistratura.
Sanctiunile disciplinare se aplica de sectiile C.S.M., in conditiile legii sale
organice.
3 Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.
1

Independenta justitiei

Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor stabileste standardele de

conduita a acestora, conforme cu onoarea si demnitatea profesiei.

Judecatorii si procurorii sunt obligati sa apere independent justitiei. Ei trebuie

sa-si exercite functia cu obictivitate si impartialitate, avand ca unic temei legea,
fara a da curs presiunilor si influentelor de orice natura.
Judecatorii si procurorii se pot adresa C.S.M. pentru orice fapta de natura sa
le afecteze independent, impartialitatea sau reputatia profesionala. In
indeplinirea atributiilor de serviciu judecatorii si procurorii nu trebuie sa fie
influentati de doctrine politice.
Ei nu pot milita pentru aderarea altor personae la o formatiune politica, nu
pot participa la colectarea fondurilor pentru formatiunile politice si nu pot
permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor in astfel de scopuri.
Deasemenea, nu pot sa acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o functie
publica cu caracter politic, nu pot participa la reuniuni publice cu caracter
politic.
Judecatorii si procuprii nu se pot servi de actele pe care le indeplinesc in
exercitarea atributiilor de serviciu pentru a-si exprima sau manifesta
convingerile politice. Ei pot, insa, participa la elaborarea de publicatii, pot
elabora articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice si pot paticipa
la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic ori a celor care ar
putea afecta imaginea justitiei.
Judecatorii si procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de
intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne ori
international. Pot fi membri ai societatilor civile sau academic, precum si a
oricaror persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ.
2

Impartialitatea judecatorilor si procurorilor

Judecatorii si procurorii trebuie sa fie impartiali in indeplinirea atributiilor

profesionale, fiind obligati sa decida in mod obiectiv, liberi de orice influente.
Judecatorilor si procurorilor le este permis sa acorde asistenta juridica numai in
cauzele lor personale, ale ascendentilor, descendentilor sau sotilor lor, precum si
ale persoanelor puse sub tutela ori curatela acestora. In asemenea situatii, nu le
este ingaduit sa se foloseasca de calitatea de judecator sau procuror pentru a
influenta Solutia instantei de judecata sau a parchetului ori pentru a crea
aparenta unei astfel de influente.
Relatiile de familie si sociale ale judecatorilor si procurorilor nu trebuie sa
influenteze solutiile pe care le adopta in exercitarea atributiilor de serviciu.
Judecatorilor si procurorilor le este interzis sa intervina pentru solutionarea unor
cereri, sa pretinda ori sa accepte rezolvarea intereselor personale sau ale
membrilor familiei ori ale altor persoane, astfel decat in limita cadrului legal.
Imixtiunea in activitatea altor judecatori si procurori este interzisa.
3

Exercitarea indatoririlor profesionale

Judecatorii si procurorii sunt obligati sa-si indeplineasca cu competenta si

corectitudine indatoririle profesionale, sa respecte indatoririle cu caracter
adminstrativ stabilite de legi, regulamente si ordine de serviciu.
Judecatorii si procurorii sunt datori sa depuna diligenta necesara in vederea
indeplinirii lucrarilor repartizate, cu respectarea termenelor legale, iar in cazul in
care legea nu prevede, inauntrul unor termene rezonabile.
Judecatorii si procurorii trebuie sa impuna ordine si solemnitate in timpul
solutionarii cauzelor si sa adopte o atitudine demna si civilizata fata de parti,
avocati, martori, experti, interpreti ori alte personae si sa le solicite acestora un
comportament adecvat. Ei au obligatia de a nu dezvalui sau folosi pentru alte
scopuri decat cele legate direct de exercitarea profesiei informatiile pe care le-au
obtinut in aceasta calitate.
In cazul in care, potrivit legii, lucrarile au un character confidential,
judecatorii si procurorii sunt obligati sa pastreze materialele respective in incinta
instantei sau a parchetului sis a nu permita consultarea lor decat in cadrul
prevazut de lege si de regulament.
In exercitarea functiilor lor de conducere judecatorii si procurorii trebuie sa
se preocupe de organizarea activitatii personalului, sa manifeste initiative si
responsabilitate. In luarea deciziilor ei trebuie sa acorde prioritate intereselor
instantelor si parchetelor, precum si bunei administrari a justitiei. Judecatorii si
procurorii cu functii de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le au
pentru a influenta desfasurarea proceselor si solutionarea cauzelor.
4

Demnitatea si onoarea profesiei de judecator sau procuror

Judecatorii si procurorii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de

natura sa compromita demnitatea lor in functie si in societate.
Relatiile judecatorilor si procurorilor in cadrul colectivelor din care fac parte
trebuie sa fie bazate pe respect si buna-credinta, indiferent de vechimea in
profesie si de functia acestora. Ei nu isi pot exprima parerea cu privire la
probitatea profesionala si morala a colegiilor lor.
Judecatorii si procurorii isi pot exprima public opinia privind exercitarea
dreptului la replica in cazul in care prin articole de presa sau emisiuni
audiovizuale s-au facut afirmatii defaimatoare la adresa lor. Nu pot desfasura
actiuni care, prin natura lor sau modul de finantare ori executare, ar putea, in
orice forma, sa impienteze indeplinirea cu impartialitate, corectitudine si in
termenele legale a obligatiilor profesionale.
5

Activitati incompatibile calitatii de judecator sau procuror

Judecatorii si procurorii nu pot cumula aceasta calitate cu nici o alta functie

publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.
Pot participa ca formatori in cadrul I.N.M. si Scolii Nationale de Grefieri,

potrivit programului stabilit de acestea cu conducerile instantelor sau parchetelor

in care formatorii isi desfasoara activitatea. Judecatorilor si procurorilor le este
interzisa participarea directa ori prin persoane interpuse la jocuri de tip
piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata
transparenta fondurilor, in conditiile legii.
Judecatorii si procurorii sunt datori sa se abtina de la orice activitate legata de
actul de justitie in cazurile in care presupun existent unui conflict intre interesele
lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a intereselor
generale ale societatii.
Curs VII
Consiliul Superior al Magistraturii
1
1
2
2
3
4

Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii;

Structura Consiliului Superior al Magistraturii;
Functionarea Consiliului Superior al Magitraturii;
Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii;
Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii;
Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.
1 Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii
1.1. Structura Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei,

este independent si se supune in activitatea sa numai legii. Membrii C.S.M.
raspund in fata judecatorilor si procurorilor pentru activitatea desfasurata in
exercitarea mandatului.
Pentru asigurarea independentei judecatorilor si ca urmare, a instantelor
judecatoresti, Constitutia a interpus intre puterea executiva si autoritatea
judecatoreasca, reprezentata de ministrul justitiei, C.S.M.
C.S.M. este alcatuit din 19 membri, din care:
a 9 judecatori si 5 procurori, alesi in adunarile generale ale judecatorilor si
procurorilor, care compun cele doua sectii ale Consiliului, una pentru
judecatori si una pentru procurori;
b 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului care se
bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat;
c Presedintele I.C.C.J., reprezentant al puterii judecatoresti, ministrul
justitiei si procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J., care sunt
membri de drept ai Consiliului.
Sectia pentru judecatori a C.S.M. este alcatuita din:

a 2 judecatori de la I.C.C.J.;
b 3 judecatori de la curtile de apel;
c 2 judecatori de la tribunal;
d 2 judecatori de la judecatorii.
Sectia pentru procurori a C.S.M. este alcatuita din:
1 un procuror de la Parchetul de pe langa I.C.C.J. sau de la D.N.A.;
2 1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel;
3 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale;
4 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii.
Membrii C.S.M. se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de
Presedintele Romaniei. Judecatorii si procurorii isi pot sustine candidaturile
depuse pentru alegerea ca membri ai C.S.M. in fata colectivelor de judecatori si
procurori. Perioada in care pot fi depuse candidaturile se stabileste de Plenul
C.S.M.si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
Candidaturile se depun la Colegiul de conducere al I.C.C.J., la Colegiul de
conducere al Parchetului de pe langa I.C.C.J., la Colegiul de conducere al
D.N.A. sau la colegiile de conducere ale curtilor de apel ori ale parchetelor de pe
langa acestea, insotite de actele necesare.
Nu pot fi alesi membri ai C.S.M. judecatorii si procurorii care au facut parte
din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei
care au un interes personal ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu
obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege.
Judecatorii I.C.C.J. aleg, in adunarea generala, prin vot secret, direct si
personal, 2 membri pentru C.S.M., dintre judecatorii care si-au depus
candidatura. In mod asemanator procedeaza si procurorii de la Parchetul de pe
langa I.C.C.J., procurorii de la D.N.A. care aleg, in adunarea comuna a
procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct si personal, un membru
pentru C.S.M.
Judecatorii de la curtile de apel si procurorii de la parchetele de pe langa
acestea aleg ca mambri ai C.S.M., in adunarile lor generale, prin vot secret,
direct si personal, 3 judecatori de la curtile de apel si un procuror de la
parchetele de pe langa acestea.
In mod asemanator procedeaza si judecatorii de la tribunale si tribunalele
specializate si procurorii de la parchetele de pe langa acestea, care aleg ca
membri ai C.S.M., in adunarile lor generale, prin vot secret, direct si personal, 2
judecatori de la tribunale si tribunalele specializate si 2 procurori de la
parchetele de pe langa acestea.
Judecatorii de la judecatorii si procurorii de la parchetele de pe langa acestea
aleg ca membri ai C.S.M., in adunarile lor generale, prin vot secret, direct si
personal, 2 judecatori de la judecatorii si un procuror de la parchetele de pe
langa acestea.
Judecatorii militari si procurorii militari isi depun candidature la Curtea
Militara de Apel Bucuresti sau, dupa caz, la Parchetul Militar de pe langa Curtea

de Apel Bucuresti. Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti si tribunalele militare,

precum si parchetele de pe langa acestea, desemneaza cate un candidat car va fi
inclus pe listele prevazute de lege.
In procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor C.S.M.,
adunarile generale sunt legal constituite in prezenta a cel putin doua treimi din
numarul judecatorilor sau, dupa caz, al procurorilor in functie.
Adunarile generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime in
magistratura, care nu si-a depus candidature pentru functia de membru al C.S.M.
Contestatiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la
C.S.M., in termen de 15 zile de la data alegerilor si vor fi solutionate de catre
Plenul C.S.M., in termen de 5 zile de la data sesizarii. Solutia motivata a
contestatiei se comunica persoanelor care au facut sesizarea.
In cazul in care se constata incalcari ale legii in procedurile de alegere,
C.S.M.dispune masurile necesare pentru inlaturarea acestora, inclusiv repetarea
alegerilor, numai la instantele sau parchetele la care incalcarea legii a avut drept
consecinta influentarea rezultatului alegerilor. Durata mandatului membrilor
alesi ai C.S.M. este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii. Membrii C.S.M. au
calitatea de demnitar.
In vederea alegerii celor 2 reprezentanti ai societatii civile in C.S.M.,
organizatiile profesionale ale juristilor, consiliile profesionale ale facultatilor de
drept acreditate, asociatiile si fundatiile care au ca obiectiv apararea drepturilor
omului pot propune Biroului permanent al Senatului cate un candidat.
Pot fi alesi ca membri ai C.S.M. repezentanti ai societatii civile care
indeplinesc urmatoarele conditii:
a sunt specialisti in domeniul dreptului, cu o vechime de cel putin 7
ani in activitatea juridica;
b se bucura de inalta reputatie profesionala si morala;
c nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990, nu au
colaborat cu acestea si nu au un interes personal care influenteaza
sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a
atributiilor prevazute de lege;
d nu au calitatea de membru al unui partid politic si nu au indeplinit
in ultimii 5 ani functii de demnitate publica.
Calitatea de reprezentant al societatii civile ales membru al C.S.M. este
incompatibila cu calitatea de parlamentar, ales local, functionar public, judecator
sau procuror in activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor
judecatoresc in exercitiu.
Senatul alege cei 2 reprezentanti ai societatii civile, potrivit procedurii
prevazute in regulamentul acestei Camere. Hotararile Senatului privind
validarea si alegerea membrilor C.S.M. se publica in Monitorul Oficial al
Romanie, Partea I.
2

Functionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

In termen de 15 zile de la publicarea hotararilor Senatului privind

validarea si alegerea membrilor C.S.M., presedintele I.C.C.J. convoaca membrii
C.S.M. in sedinta de constituire, ocazie cu care sunt alesi presedintele si
vicepresedintele C.S.M.
In termen de 15 zile de la sedinta de constituire a C.S.M. se stabilesc
atributiile si responsabilitatile fiecarui membru permanent, pe domenii de
activitate. Hotararile C.S.M. se iau in plen sau in sectii, potrivit atributiilor care
revin acestora.
Presedintele si vicepresedintele C.S.M. nu exercita activitatea de
judecator sau procuror. Judecatorii si procurorii alesi ca membri ai C.S.M. isi
suspenda activitatea de judecator, respectiv de procuror, referitor la prezenta
judecatoriilor in complete de judecata, respectiv efectuarea actelor de urmarire
penala de catre procurori. La incetarea mandatului, cei care au optat pentru
suspendarea activitatii isi reiau activitatea de judecator sau procuror. Perioada in
care judecatorul sau procurorul este membru al C.S.M. constituie vechime in
aceste functii.
C.S.M. este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte, alesi
dintre judecatorii si procurorii care fac parte din sectii diferite, pentru un
mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit. Presedintele si vicepresedintele C.S.M.
sunt alesi de plen, in prezenta a cel putin 15 membri ai Consiliului, cu votul
majoritatii membrilor acestuia.
Presedintele C.S.M. are urmatoarele atributii principale:
a reprezinta C.S.M. in relatiile interne si internationale;
b coordoneaza activitatea C.S.M. si repartizeaza lucrarile pentru plen si
sectii;
c prezideaza lucrarile Plenului C.S.M., cu exceptia cazului in care la lucrari
participa Presedintele Romaniei;
d propune plenului masurile necesare pentru inceperea procedurilor de
revocare a membrilor C.S.M. si de ocupare a locurilor devenite vacante;
e semneaza actele emise de Plenul C.S.M.;
f sesizeaza Curtea Constitutionala, in vederea solutionarii conflictelor
juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice;
g desemneaza membrii C.S.M. care pot fi consultanti pentru elaborarea unor
proiecte de acte normative;
h prezinta, in sedinta publica a plenului, raportul anual asupra activitatii
C.S.M., care se transmite instantelor si parchetelor si se da publicitatii.
Presedintele C.S.M. indeplineste orice alte atributii stabilite de lege, de
Regulamentul de organizare si functionare administrativ a C.S.M. si de plen. In
caz de vacanta a functiei de presedinte sau de vicepresedinte, Plenul C.S.M., in
termen de o luna de la constatarea vacantei, va proceda la alegerea noului
presedinte, respectiv vicepresedinte. Presedintele Romaniei prezideaza, fara
drept de vot, lucrarile Plenului C.S.M. la care participa.

Lucrarile sectiilor C.S.M. sunt legal constituite in prezenta majoritatii

membrilor acestora si sunt prezidate de presedintele sau, dupa caz, de
vicepresedintele C.S.M. In lipsa acestora, membrii sectiei aleg un presedinte de
sedinta, cu votul majoritatii celor prezenti.
C.S.M. se intruneste in plen si in sectii, la convocarea presedintelui, a
vicepresedintelui sau a majoritatii membrilor plenului ori, dupa caz, ai sectiilor.
Lucrarile Plenului C.S.M. se desfasoara in prezenta a cel putin 15 membri, iar
lucrarile sectiilor, se desfasoara in prezenta majoritatii membrilor acestora.
Presedintele I.C.C.J. participa la lucrarile sectiei pentru judecatori, procurorul
general al Parchetului de pe langa I.C.C.J., la lucrarile sectiei pentru procurori,
iar ministrul justitiei, la lucrarile ambelor sectii.
Presedintele I.C.C.J., ministrul justitiei si procurorul general al Parchetului de
pe langa I.C.C.J. nu au drept de vot in situatiile in care sectiile indeplinesc rolul
de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare. Reprezentantii
societatii civile participa numai la lucrarile Plenului C.S.M..
Lucrarile plenului si ale sectiilor C.S.M. sunt, de regula, publice. Membrii
plenului sau ai sectiilor hotarasc, cu majoritate de voturi, situatiile in care
sedintele nu sunt publice.
Hotararile C.S.M., in plen si in sectii se iau prin vot direct, secret si se
motiveaza. Cele privind cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor se
redacteaza in cel mult 20 de zile, se comunica de indata si se publica in
Buletinul Oficial al C.S.M. si pe pagina de internet a C.S.M. in termen de 10 zile
de la redactare.
Hotararile pot fi atacate cu recurs, de orice persoana interesata, in termen de
15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Sectia de conteincios
administrativ si fiscal a I.C.C.J., hotararea prin care se solutioneaza recursul
fiind irevocabila. Recursul suspenda executarea hotararii C.S.M.
5 Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii
Menirea esentiala a C.S.M. este aceea de a apara corpul magistratilor si
membrii acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere
independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei ori sa
creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, C.S.M. apara reputatia
profesionala a magistratilor, asigura respectarea legii si a criteriilor de
competenta si etica profesionala in desfasurarea carierei profesionale a
magistratilor.
Plenul C.S.M. indeplineste atributii importante in domeniul: carierei
magistratilor, al recrutarii, evaluarii, formarii si examenelor magistratilor; al
organizarii si functionarii instantelor si al parchetelor.
Referitor la cariera judecatorilor si procurorilor, Plenul C.S.M. are
urmatoarele atributii:

b propune Presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din

functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari;
c numeste judecatorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor
obtinute la examenul de absolvire a I.N.M.;
d dispune promovarea judecatorilor si a procurorilor;
e elibereaza din functie judecatorii stagiari si procurorii stagiari;
f propune Presedintelui Romaniei conferirea de distinctii pentru judecatori
si procurori, in conditiile legii;
g indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.
C.S.M. exercita atributii importante in cadrul sectiilor sale, printre cele
mai importante fiind si cele de ordin disciplinar, pe care le vom analiza in cursul
privitor la raspunderea magistratilor.
6 Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Durata mandatului membrilor alesi ai C.S.M. este de 6 ani, fara posibilitatea
reinvestirii, avand calitatea de demnitar. Calitatea de reprezentant al societatii
civile ales membru al C.S.M. este incompatibila cu calitatea de parlamentar, ales
local, functionar public, judecator sau procuror in activitate, notar public,
avocat, consilier juridic sau executor judecatoresc in exercitiu.
Calitatea de membru al C.S.M. inceteaza, dupa caz, la expirarea mandatului,
prin demisie, revocare din functie, nerezolvarea starii de incompatibilitate in
termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al C.S.M., imposibilitatea
exercitarii atributiilor pe o perioada mai mare de 3 luni, precum si prin deces.
Revocarea din functia de membru ales al C.S.M. se propune de presedintele
sau vicepresedintele Consiliului ori de o treime din membri, in situatia in care
persoana in cauza nu mai indeplineste conditiile legale pentru a fi membru ales
al Consiliului, in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a
atributiilor in cadrul C.S.M. sau in cazul aplicarii oricaror sanctiuni disciplinare.
Plenul C.S.M., la sesizarea formulata, poate dispune revocarea din functia de
membru ales al Consiliului. Revocarea din functia de presedinte sau
vicepresedinte se propune de o treime din numarul membrilor Consiliului.
Membrii C.S.M. care au calitatea de judecator sau procuror raspund civil,
disciplinar si penal, in conditiile legii. Membrul Consiliului fata de care se
exercita actiunea disciplinara nu participa in calitate de membru ales la lucrarile
sectiei in care se judeca actiunea displinara.
In cazul incetarii calitatii de membru al C.S.M. inainte de expirarea
mandatului, pentru locul ramas vacant se organizeaza noi alegeri, potrivit
procedurii prevazute de lege. Pana la alegerea unui nou membru, interimatul va
fi asigurat de judecatorul sau procurorul care a obtinut numarul urmator de
voturi in cadrul alegerilor desfasurate, potrivit legii. Din C.S.M. nu pot face
parte, in timpul aceluiasi mandat, soti sau rude ori fini pana la gradul IV
inclusiv.

7 Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.

C.S.M. dispune de un aparat tehnic administrativ propriu. Aparatul propriu al
C.S.M. este condus de un secretar general, care poate fi numit si revocat de
Plenul Consiliului dintre judecatorii si procurorii care au cel putin 8 ani vechime
in magistratura. Secretarul general al Consiliului poate fi ajutat de un secretar
general adjunct, specialist in management, resurse umane sau in domeniul
financiar.
Pe langa Plenul C.S.M. functioneaza Inspectia Judiciara, condusa de un
inspector sef. In cadrul Inspectiei judiciare functioneaza un serviciu de inspectie
judiciara pentru judecatori si un serviciu de inspectie judiciara pentru procurori.
Aparatul propriu al C.S.M. este organizat in directii, servicii si birouri.
Structura organizatorica a aparatului propriu al Consiliului se stabileste prin
hotarare a plenului, in limitele bugetului. Personalul de conducere din aparatului
propriu al Consiliului este numit de plen, iar cel de executie, de secretarul
general. Functiile de specialitate juridica din aparatul propriu al C.S.M. pot fi
ocupate si de judecatori si procurori detasati, in conditiile legii.
Atributiile secretarului general si ale personalului din aparatul propriu al
C.S.M., precum si organizarea si functionarea compartimentelor din cadrul
apartului propriu al C.S.M. se stabilesc prin Regulmentul de organizare si
functionare a C.S.M.

Curs VIII
Organizarea si functiile avocaturii
1 Consideratii generale;
1
Formele de exercitare a profesiei de avocet;
2 Dobandirea calitatii de avocat;
3 Drepturile si indatoririle avocatilor.
In literatura juridica de specialitate d'Aguesseau afirma cu privire la
institutie, afirmatie devenita celebra: Avocatura este tot atat de veche ca si
magistratura, tot atat de nobila ca si virtutea, tot atat de necesara ca si justitia.
Avocatul este persoana, care avand o calificare juridica superioara,
asigura apararea justitiabililor in fata instantelor judecatoresti sau altor autoritati
publice, in conditiile determinate de lege. Rolul avocatului nu poate fi redus,
insa la functia de reprezentare sau asistare a justitiabililor, el este unul dintre cei
mai apropiati colaboratori ai judecatorului. El poate contribui intr-o maniera

decisiva la o corecta stabilie a faptelor, la interpretarea adecvata a legii

aplicabile conflictului dedus judecatii, si, in final, la pronuntarea unei hotarari
temeinice si legale.
El prezinta judecatorului cererile partilor si faciliteaza administrarea
materialului probatoriu pertinent si concludent in solutionarea cauzelor supuse
judecatii. O atare abordare, fireasca, a profesiei nobile de avocat contribuie si la
solutionarea rapida a cauzelor.
Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.51\1995, profesia de avocat este
libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile legii
si ale statutului profesiei. Se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul
baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor
din Romania. Avocatul trebuie sa se supuna regulilor eticii profesionale.
In exercitarea profesiei avocatul promoveaza si apara drepturile si
libertatile omului. Are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si
juridice in fata tuturor instatelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor
persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea nestingherita a
activitatii avocatului, in conditiile legii. Are dreptul si obligatia de a starui, prin
toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un
proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura
cauzei sau de calitatea partilor.
Portivit prevederilor art.3 din lege, activitatea avocatului se realizeaza
prin:
a consultatii si cereri cu caracter juridic;
b asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a
organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a
notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei
publice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile
legii;
c redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a
datei actelor prezentate spre autentificare;
d asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata
altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a
continutului si a datei actelor incheiate;
e apararea si reprezentarea persoanelor cu mijloace juridice specifice a
drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in
raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice
persoana romana sau straina;
f activitati de mediere;
g activitati fiduciare constand in primirea in deposit, in numele si pe seama
clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea sau
executarea de titluri executorii, dupa incheierea procedurii succesorale sau
a lichidarii, precum si plasarea si valorificarea acestora, in numele si pe

seama clientului, activitati de administrare a fondurilor sau a valorilor in

care acestea au fost plasate;
h stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul
profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama
clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor astfel
inregistrate;
i activitatile prevazute la lit.g) si h) se pot desfasura in temeiul unui nou
contract de asistenta juridica;
j activitatile prevazute la alin. l) se exercita numai de avocat, daca legea nu
prevede altfel.
Legea prevede de asemenea ca, activitatile mentionate se exercita numai de
avocat, daca legea nu prevede altfel. Avocatura are practic doua functii, de
asistenta si de reprezentare.
In exercitarea dreptului sau de a reprezenta persoanele fizice si juridice in
fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si al altor persoane
fizice sau juridice, avocatul este indriduit sa foloseasca oricare dintre aceste
mijloace. In exercitarea profesiei si in legatura cu acestea, avocatul este protejat
de lege.
1.1. Formele de exercitare a profesiei de avocat.
Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt:
1 cabinetele individuale;
2 cabinetele asociate;
3 societati civile profesionale sau societati profesionale cu raspundere
limitata.
In cabinetul individual isi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur
sau impreuna cu alti avocati colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia in
scopul exercitarii in comun a profesiei.
Drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi
pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate. In mod corespunzator
cabinetele individuale se pot asocia si cu societatile civile profesionale.
Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice
in vederea exercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu
clientii.
Societatea civila profesionala se constituie din 2 sau mai multi avocati
definitivi. In societatea civila profesionala isi pot exercita profesia si avocati
colaboratori sau avocati salarizati. Societatea civila profesionala si avocati care
profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese
contrare. Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale
si societatile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna.

Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu

instiintarea baroului din care face parte, insa, nu isi poate exercita profesia, in
acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia.
Sociatatea profesionla cu raspundere limitata este o societate cu personalitate
juridica, prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi, aflati in exercitiul
profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu altei forme de
exercitare a profesiei. Dobandirea personalitatii juridice a societatii profesionale
cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de
catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal.
Societatea profesionala cu raspundere limitata este titulara a unui patrimoniu
propriu.
Obligatiile si raspunderea societatii profesionale cu raspundere limitata sunt
garantate cu patrimonial propriu, asociatii raspunzand personal numai in limita
aportului social al fiecaruia. In situatia in care societatea se constituie din
avocati care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urma
pot sa nu fie supuse lichidarii, daca asociatii convin altfel.
2. Dobandirea calitatii de avocat
Poate fi membru al unui barou din Romania cel care indeplineste urmatoarele
conditii:
a are exercitiul drepturilor civile si politice;
b este licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege;
c nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de
prezenta lege;
d este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
Este nedemn de a fi avocat:
a cel condamnat prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare
pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere
prestigiului profesiei;
b cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturile si
libertatile fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca,
sau a savarsit abateri disciplinare grave, sanctionate cu masura excluderii
din profesie, ca sanctiune disciplinara;
c cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe
durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;
d falitul fraudulos, chiar reabilitat.
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:
a activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;

b ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau

bunele moravuri;
c exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.
Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
a
b
c
d

calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene;

activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior;
activitatea literara si publicistica;
calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal,
consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala,
traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de
reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii.
Primirea in profesie de avocat se realizeaza numai in baza unui examen
organizat de U.N.B.R., cel putin anual si la nivel national, potrivit legii si
Statutului profesiei de avocat. Examenul se sustine in cadrul Institutului
National pentru Perfectionarea Avocatilor si se desfasoara in mod unitar, in
centrele teritoriale ale acesteia, avand la baza o metodologie elaborate si
aprobata de Consiliul U.N.B.R.
La inceputul exercitarii profesiei, avocatul efectueaza in mod obigatoriu un
stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, timp in care are calitatea de
avocat stagiar. Conditiile efectuarii stagiului, drepturilor si obligatiile avocatului
stagiar, ale avocatului indrumator, precum si ale baroului fata de acestia sunt
reglementate prin statutul profesiei.
Dupa efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine examenul de
definitivare, avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi
exclus din profesie. Activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata numai de
avocati definitivi cu o vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se
bucura de o reputatie profesionala nestirbita.
Cel care a promovat examenul de primire in profesia de avocat si care pana la
data sustinerii examenului de primire in profesia de avocat a indeplinit functia
de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5
ani, dobandeste calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea examneului de
definitivare, cu conditia promovarii examenului de definitivat in profesia din
care provine.
Dispozitiile aliniatului (5), din lege, se aplica si persoanelor care au promovat
examenul de intrare in profesia de avocat si care au indeplinit functii de
specialitate juridica in aparatul Parlamenului, Administratiei Prezidentiale,
Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si
Consiliului Legislativ timp de 5 ani. Avocatul stagiar care a exercitat cel putin
un mandate de palamentar, primar, viceprimar, presedinte de consiliu judetean
sau vicepresedinte de consiliu judetean, dobandeste la cerere calitatea de avocat
definitiv.

Calitatea de avocat inceteaza:

a prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei;
b prin deces;
c daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca
sanctiune disciplinara;
d daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea
penala si care il face nedemn de a fi avocat, conform legii.
Calitatea de avocat este suspendata:
a in caz de incompatibilitate, pe durata existentei acestei stari;
b pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarare judecatoreasca
sau disciplinara;
c in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor
profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre propriu de asigurari
sociale, timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la lichidarea
integrala a datoriilor;
d la cererea scrisa a avocatului.
3. Drepturile si indatoririle avocatului
Drepturile avocatilor
Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte
orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma
scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrare in registrul oficial de
evidenta.
Avocatul, precum si clientul au dreptul sa renunte la contractul de
asistenta juridica sau sa il modifice de comun acord, in conditiile prevazute de
statutul profesiei. Renuntarea unilaterala a clientuui nu constituie cauza de
exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate,
precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul
procesual al clientului.
Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la
acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau.
Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul
baroului. Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului, a carui hotarare
este definitiva.
Avocatii au propriul sistem de asigurari sociale, care se bazeaza pe
contributia acestora, precum si pe alte surse prevazute de lege ori de Statutul

Casei de Asigurari a Avocatilor. Timpul servit in avocatura este considerat

vechime in munca.
Pentru asigurarea secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter
profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau sunt invincibile.
Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau ridicarea de
inscrisuri si bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat
emis in conditiile legii.
Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice,
convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptata si
inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decat in conditiile si
procedura prevazute de lege. In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de
lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat.
Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu
foloseasca cuvinte sa expresii de natura a aduce atingere autoritatii, demnitatii si
onoarei completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori
reprezentantilor acestora din proces. Avocatul nu raspunde penal pentru
sustinerile facute oral sau in scris, in fata instantelor de judecata, a organelor de
urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si numai daca
aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare
stabilirii adevarului.
Indatoririle avocatilor
Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost
incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele
de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform
mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala,
sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna
concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei
cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea
imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.
Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost
desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou. Avocatul este obligat sa se
asigure pentru raspunderea profesionala, in conditiile stabilite prin statutul
profesiei. Avocatul este obligat sa participle la toate sedintele convocate de
consiliul baroului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de
conducere din care face parte. Absentarea repetata si in mod nejustificat
constituie abatere disciplinara.
Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu
privire la cauzele in care s-a ingajat si sa achite cu regularitate si la timp taxele si
contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului si a fondurilor Casei de
Asigurari a Avocatilor din Romania si ale filialelor. Avocatul este obligat sa
restituie actele ce i-au fost incredintate persoanei de la care le-a primit.

Avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in

aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a
consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigiose concrete ale pricinii.
Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii niciunei
autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca
are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai
interesati in cauza. Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat
cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi
devenit aparator sau reprezentat al vreunei parti in cauza. Daca a fost ascultat ca
martor, avocatul nu mai poate desfasura nicio activitate profesionala in acea
cauza.
Avocatul este obligat sa poarte roba in fata instantelor judecatoresti.
Purtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este interzisa, cu exceptia
cazurilor in care avocatul este delegate de catre organele profesiei sa reprezinte
baroul sau U.N.B.R. intr-o ocazie care impune aceasta tinuta.
Este interzis avocatului ca, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse,
sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul
dobandirii clientelei. De asemenea, este interzis sa foloseasca mijloace de
reclama sau de publicitate in acelasi scop. Statutul stabileste cazurile si masura
in care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

Curs IX
Organizarea profesiei de avocat
1 Baroul;
2 Uniunea Barourilor din Romania-U.N.B.R.;
3 Raspunderea disciplinara.
1 Baroul
Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului
autonomiei, in limitele competentelor prevazute in prezenta lege. Alegerea
organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
Organele de conducere colegiale iau hotarari numai prin vot deschis, deliberarile
si votul constituie secret profesional.
Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul
Bucuresti, sediul baroului este orasul de resedinta al judetului, respectiv in
municipiul Bucuresti. Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget
propriu. Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul

baroului. Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de

venituri, in conditiile legii.
Organele de conducere ale baroului sunt:
a adunarea generala;
b consiliul;
c decanul.
In cadrul baroului isi desfasoara activitatea comisia de cenzori si comisia de
disciplina. Organizarea, functionarea, precum si atributiile acestora sunt
reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.
Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului
cu drept de exercitare a profesiei, avand urmatoarele competente:
a stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv, in
limitele legii si ale statutului;
b alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori
si pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de
4 ani si poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu o
vechime de minim 10 ani in profesie;
c alege delegatii baroului la Congresul avocatilor;
d aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului cu
privire la activitatea si gestiunea sa.
Sedinta adunarii generale este condusa de decan impreuna cu 5 membri alesi
prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz
de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului niciunul
dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusa de cel ma in
varsta membru present. Adunarea generala este legal constituita cu participarea a
cel putin a unei treimi din numarul total al membrilor sai. Hotararile adunarii
generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in
care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.
Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal
constituite numai cu participarea majoritatii mebrilor adunarii generale a
baroului. Participarea la adunarea generala de alegere a organelor de conducere
a baroului se face personal. Avocatul membru al baroului nu poate delega
exercitarea dreptului sau de vot unui alt avocat.
Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, alesi pe o perioada
de 4 ani si care au o vechime continua in profesie de minim 8 ani. Decanul si
prodecanul se include in acest numar. Consiliul baroului are urmatoarele
atributii:
a adopta hotarari pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi
si ale statutului profesiei;
b duce la indeplinire hotararile Consiliului U.N.B.R. si ale adunarii generale
a baroului;
c intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, membri
ai baroului, si il comunica celor in drept;

d adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si

deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, in conditiile
prevazute de lege si de statutul profesiei;
e verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de primire
in profesie si adopta primirea in profesie cu examen sau cu scutire de
examen;
f hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia;
g solutioneaza cererile de transfer in conformitate cu prevederile legii si ale
statutului profesiei;
h verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si
schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de
grupare sau de conlucrare profesionala indeplinesc conditiile prevazute de
lege si de statutul profesiei; organizeaza si tine evidenta acestora;
i sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare ale
avocatilor;
j suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, avocatul care
nu achita taxele si contributiile prevazute de lege si de statutul profesiei
timp de 3 luni de la scadenta acestora, daca a fost avertizat despre neplata
si nu s-a conformat obligatiei;
k solutioneaza contestatiile impotriva deciziei decanului privind onorariile;
l stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul broului;
m aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;
n alege prodecanul baroului;
o solutioneaza plangerile si contestatiile impotriva deciziilor decanului
baroului;
p indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de Cosiliul
U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.
Decanul baroului are urmatoarele competente:
a reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din
tara si din strainatate;
b convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;
c aproba cererile de asistenta juridica gratuita;
d exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de disciplina si
impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de
atac;
e ordonanteaza cheltuielile baroului;
f ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta
adunarii generale sau a consiliului baroului;
g indeplineste orice alte aributii pevazute de lege sau hotarare de organelle
de conducere ale U.N.B.R. si date in competenta sa.

Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia. Daca

decanul si prodecanul sunt in imposibilitatea temporara de a-si exercita functile,
consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini, in tot sau in parte,
atributiile decanului. La Baroul Bucuresti, consiliul baroului alege 2 prodecani.
Decanul este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre prodecanul pe care il
desemneaza in scris. Avocatul nemultumit de decizia decanului o poate ataca la
consiliul baroului.
2 Uniunea Nationala a Barourilor din Romania-U.N.B.R.
U.N.B.R. este formata din toate barourile din Romania si are sediul in
capitala tarii, municipiul Bucuresti, este persoana juridica de interes public, are
patrimoniu si buget propriu.
Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a Congresul Avocatilor;
b Consiliul U.N.B.R.;
c Comisia permanenta a U.N.B.R.;
d Presedintele U.N.B.R.;
In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:
a Comisia centrala de cenzori;
b Comisia centrala de disciplina;
c Aparatul tehnic-administrativ.
Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit
normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, si din membrii Consiliului
U.N.B.R. Congresul avocatilor are urmatoarele atributii:
a analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
b alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de
Asigurari a Avocatilor;
c face propuneri autoritatilor cu drept de initiative legislative privind
profesia de avocat;
d adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea
pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
e alege si revoca membrii Comisiei centrale de disciplina;
f aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a acestuia;
g hotararile congresului sunt definitive si obligatorii pentru toate organele
profesiei.
Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si reprezentantii
barourilor alesi potrivit normei de reprezentare stabilite in statutul profesiei.
Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani.
Consiliul U.N.B.R. are urmatoarele atributii:

a este organul reprezntativ si deliberativ al barourilor din Romania si

asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.;
b duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor;
c exercita controlul asupra activitatii si asupra hotararilor Comisiei
permanente a U.N.B.R.;
d adopta hotarari in toate problemele privind pregatirea si perfectionarea
profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre
barouri;
e verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in profesie, date de
catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;
f coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a Avocatilor si adopta
regulamentul acestuia;
g acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru
de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.;
h indeplineste si alte atributii prevazute de lege si adopta hotarari in
interesul profesiei, cu respectarea legii.
Comisia permanenta a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5
membri sunt repezentanti ai Baroului Bucuesti, iar 10 membri sunt repezentanti
ai celorlalte barouri din tara. Presedintele si viceprsedintele U.N.B.R. sunt
membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. si se include in cei 15
mebri. Mandatul membrilor este de 4 ani. Comisia permanenta a U.N.B.R. are
urmatoarele atributii:
a este organul executive al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta
si de legatura cu barourile U.N.B.R.;
b duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor si ale Consiliului
U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotarari de catre barouri,
adoptand decizii corespunzatoare;
c organizeaza serviciile Consiliului U.N.B.R. si serviciile proprii si
angajeaza personalul acestora;
d in realizarea atributiilor sale, emite decizii executorii;
e aproba propunerile barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale
necesare pentru sustinerea examenului de intrare si definitivare in
profesia de avocat;
f accepta donatiile si legatele facute de U.N.B.R.;
g Comisia permaneta a U.N.B.R. indeplineste si alte atributii stabilite de
lege sau de organele ierarhice ale profesiei.
Presedintele U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si
din strainatate;
b incheie conventii, acorduri si contracte in numele U.N.B.R., cu
autorizarea Consiliului U.N.B.R.;

c convoaca si conduce sedintele Consiliului U.N.B.R. si ale Comisiei

permanente a U.N.B.R.;
d semneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;
e supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri,
precum si relatiile dintre barouri;
f acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si
locale;
g vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a
activitatii avocatilor la instantele judecatoresti si la organelle de urmarire
penala.
Presedintele este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre
vicepresedintele pe care il desemneaza in acest scop. Consiliul U.N.B.R.
stabileste necesar indeplinirii atributiilor functiei pentru presedintele U.N.B.R.
Asistenta judiciara
In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in
urmatoarele forme:
a in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor
Codului de procedura penala;
b in orice alte cauze decat cele penale, ca modalitate de acordare a
ajutorului public judiciar, in conditiile legii;
c asistenta judiciara prin avocat, acordata la solicitarea organelor
administratiei publice locale.
In cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace
materiale ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba
acordarea cu titlu gratuit a asistentei de specialitate juridica. Decanul baroului
sau avocatul caruia decanul i-a delegat aceasta atributie va desemna, in termen
de 3 zile, un avocat inscris in Registrul de asistenta judiciara, caruia ii transmite,
odata cu instiintarea desemnarii si incheierea. Decanul baroului are obligatia de
a comunica si beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului
desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el insusi
desemnarea unui avocat, cu consimtamantul acestuia, in conditiile legii.
Avocatul desemnat sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza
sarcina profesionala decat in caz de conflict de interese sau pentru alte motive
justificate. Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea
constituie abatere disciplinara, in conditiile legii. Refuzul nejustificat al
beneficiarului sau renuntarea unilaterala si nejustificata a acestuia la asistenta
acordata de avocatul desemnat duce la incetarea ajutorului public sub forma
asistentei prin avocat. Avocatul care acorda asistenta judiciara nu are dreptul sa
primeasca de la client sau de la cel aparat niciun fel de remuneratie sau de alte
mijloace de recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.

3. Raspunderea disciplinara
Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei
legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de
organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte
savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa
prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.
Avocatul care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta este
obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, in
conditiile legii.
Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa
inainteze consiliului baroului orice plangere facuta impotriva unui avocat si sa il
instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita
impotriva unui avocat. Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare
sunt de competenta consiliului baroului.
Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind decanii
barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenta Consiliului
U.N.B.R. Persoana anchetata sau trimisa in judecata disciplinara nu participa la
luarea hotararii. Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot
participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii
disciplinare. In toate cazurile actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen
de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.
In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de
disciplina care judeca, in prima instanta si in complet de 3 membri, abaterile
disciplinare savarsite de avocatii din acel barou.
In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de
disciplina, care judeca:
a ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile savarsite de
membrii Consiliului U.N.B.R. si de decanii barourilor;
b in contestatie, in complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului
profesiei.
Recursul declarat impotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de
disciplina, ca instanta de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit
ca instanta disciplinara in plenul sau, in afara de persoana implicate in cauza.
Impotriva hotararilor pronuntate, partea interesata poate declara recurs la
sectia de conteincios a Curtii de Apel Bucuresti, a carei hotarare este
definitiva si irevocabila. Procedura judecarii abaterilor disciplinare este
stabilita in statutul profesiei si se completeaza cu prevederile Codului de
procedura civila.
Sanctiunile disciplinare sunt:
a mustrarea;
b avertismentul;

c amenda de la 50 lei la 500 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata
amenzii se va face in termen de 30 zile de la data ramanerii definitive a
hotararii disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de
drept din exercitiul profesiei, pana la achitarea sumei. Limitele amenzii
disciplinare se actualizeaza periodic de catre Consiliul U.N.B.R., in
functie de rata inflatiei;
d interdictia de a exercita profesia de la o luna la un an;
e excluderea din profesie.
In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nicio forma asistenta
juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat si nu poate participa la
activitatea organelor profesiei. Impotriva deciziei disciplinare poate declara
recurs persoana interesata, decanul baroului si presedintele uniunii, in termen de
15 zile de la comunicare.
In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura
suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pana la judecarea definitiva a
cauzei. Impotriva incheieirii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara
recurs in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul este suspensiv de
executare si va fi solutionat de urgenta.
In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Casa de Asigurari a
Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii si ajutoarelor sociale cuvenite
avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile
prevazute de legea speciala.
Barourile si avocatii sunt obligate sa puna la dispozitie comisiei de
cenzori si inspectorilor financiari ai Casei de Asigurari a Avocatilor toate datele
privind veniturile asupra carora se retine contributia pentru fondul de pensii si
ajutoare sociale.

Curs X.
Organizarea si functiile activitatii notariale
1
2
3
4
5

Consideratii generale;
Competenta notarilor publici;
Organizarea activitatii notarilor publici;
Drepturile si indatoririle notarilor publici;
Controlul activitatii notariale, arhiva si evidenta activitatii.
1. Consideratii generale

Activitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice constatarea

raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si exercitiul

drepturilor si ocrotirea intereselor, in conformitate cu legea. Activitatea notarila

se realizeaza de notarii publici prin acte notariale si consultatii juridice notariale,
in conditiile legii.
Actul public este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public si
are statutul unei functii autonome. Actele notariale pot fi efectuate si de
misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, precum si de alte
institutii, in conditiile si limitele legii.
Notarii publici si alte institutii care desfasoara activitate notariala, au
obligatii sa verifice ca actele pe care le instrumenteaza sa nu cuprinda clauze
contrare legii si bunelor moravuri, sa ceara si sa dea lamuriri partilor asupra
continutului acestor acte spre a se convinge ca le-au inteles sensul si le-au
acceptat efectele, in scopul prevenirii litigiilor.
In cazul in care actul solicitat este contrar legii si bunelor moravuri,
notarul public va refuza intocmirea lui. Daca inscrisul prezentat are un continut
indoielinic, iar notarul public nu poate refuza instrumentarea actului, va atrage
atentia partilor asupra consecintelor juridice la care se expun si va face mentiune
expresa in act. Daca partea se opune la inserarea mentiunii, notarul public va
refuza intocmirea actului.
Activitatea notariala se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele,
fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de
sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
2. Competenta notarilor publici
Notarul public indeplineste urmatoarele functii:
a redactarea inscrisurilor cu continut juridic, la solicitarea partilor;
b autentificarea inscrisurilor redactate de notarul public, de parte personal
sau de avocat;
c procedura succesorala notariala;
d certificarea unor fapte, in cazurile prevazute de lege;
e legalizarea semnaturilor de pe inscrisuri, a specimentelor de semnatura,
precum si a sigiliilor;
f darea de data recenta inscrisurilor prezentate de parti;
g primirea in depozit a inscrisurilor si documentelor prezentate de parti;
h actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin si al cecurilor;
i legalizarea copiilor de pe inscrisuri;
j efectuarea si legalizarea traducerilor;
k eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a intocmit;
l orice alte optiuni prevazute de lege.
Notarii publici dau consultatii juridice in materie notariala, altele decat
cele referitoare la continutul actelor pe care le indeplinesc si participa, in calitate
de specialisti desemnati de parti, la pregatirea si intocmirea unor acte juridice cu
caracter notarial.

In indeplinirea atributiilor ce-i revin, notarul public are competenta

generala, cu exceptiile prevazute in situatiile urmatoare:
a procedura succesorala notariala este de competenta notarului public din
biroul notarial situate in circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care
defunctul si-a avut ultimul domiciliu;
b in cazul mostenirilor succesive, mostenitorii pot alege competenta
oricaruia dintre birourile notariale din circumscriptia teritoriala a
judecatoriei in care si-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a
decedat cel din urma;
c actele de protest al cambiilor, biletelor la ordin si cecurilor se fac de
notarul public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care urmeaza
a se face plata;
d eliberarea duplicatelor si reconstituirea actelor notariale se fac de notarul
public in al carui birou se afla originalul acestora.
Conflictele de competenta intre birourile notarilor publici situate in
aceeasi circumscriptie a unei judecatorii se solutioneaza de acea judecatorie, la
sesizarea partii interesate. Hotararea judecatoriei este definitiva. Cand conflictul
intervine intre birouri notariale situate in circumscriptii diferite, competenta
apartine judecatoriei in a carei circumscriptie se afla biroul de notar public cel
din urma sesizat.
Secretarii consiliilor locale ale comunelor si oraselor unde nu
functioneaza birouri ale notarilor publici vor indeplini, la cererea partilor,
urmatoarele acte notariale:
a legalizarea semnaturilor de pe inscrisurile prezentate de parti;
b legalizarea copiilor de pe inscrisuri, cu exceptia inscrisurilor sub
semnatura privata.
Activitatea notariala a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale
Romaniei se desfasoara pe baza legii romane si a intelegerilor internationale la
care Romania este parte, precum si potrivit uzantelor internationale.
Activitatile notariale care produc efecte juridice in Romania, pot fi
indeplinite de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei si la
cererea persoanelor fizice sau juridice straine, in masura in care legile si
reglementarile statului de resedinta sau acordurile bilaterale nu se opun.
Actele notariale se indeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau
oficiilor consulare, precum si la bordul navelor si aeronavelor sub pavilion
romanesc care se afla stationate in raza de activitate a acestor organe, precum si
la domiciliul cetateanului roman ori in alt loc, daca acest lucru este prevazut in
conventiile internationale la care Romania si statul de resedinta sunt parti sau
legea locala nu se opune.
3. Organizarea activitatii notarilor publici.
Activitatea notarilor publici se desfasoara in cadrul unui birou, in care pot
functiona unul sau mai multi notari publici asociati, cu personalul auxiliar

corespunzator. Prin asociere notarul nu-si pierde dreptul la birou notarial

individual. Notarul public sau notarii publici asociati, titulari au unui birou, pot
angaja stagiari, traducatori, alt personal de specialitate, precum si personal
administrativ si de serviciu necesar activitatii notariale.
Notar public poate fi cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a are cetatenia romana si domiciliul in Romania si are capacitatea de
exercitiu al drepturilor civile;
b este licentiat in drept-stiinte juridice sau doctor in drept;
c nu are antecedente penale;
d se bucura de o buna reputatie;
e cunoaste limba romana;
f este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;
g a indeplinit timp de 2 ani functia de notar stagiar si a promovat examenul
de notar public sau a exercitat timp de 5 ani functia de notar, judecator,
procuror, avocat sau o alta functie de specialitate juridica si dovedeste
cunostintele necesare functiei de notar public, prin promovarea unui
concurs organizat, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi, de
Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici.
Examenul de notar public se sustine in fata unei comisii formate din: un
membru al Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, reprezentantul
Ministerului Justitiei, un membru al corpului didactic din invatamantul superior
de specialitate si doi notari publici cu pregatire si cu prestigiu profesional,
desemnati in conditiile prevazute in regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Calitatea de notar public inceteaza:
a la cerere;
b prin pensionare sau in cazul constatarii incapacitatii de munca, in
conditiile legii;
c prin desfiintarea biroului notarului public, urmata de neexercitarea fara
justificare de catre titularul acestuia a profesiei, in conditiile legii, intr-un
alt birou de notar, in termen de 6 luni;
d prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, in
conditiile prezentei legi;
e in cazul vaditei sale incapacitati profesionale, constatata in urma unor
inspectii repetate;
f in cazul condamnarii definitive pentru savarsirea cu intentie a unei
infractiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei.
Incetarea calitatii de notar public se constata sau se dispune, dupa caz de
ministrul justitiei.
Exercitiul functiei de notar public se suspenda:
a in caz de incompatibilitate:

b in caz de neachitare a obligatiilor banesti profesionale, dupa 6 luni de la

scadenta acestora, pana la achitarea debitului;
c in caz de incapacitate temporara de munca.
Suspendarea se dispune de ministrul justitiei, la solicitarea
Consiliului
Uniunii Nationale a Notarilor Publici.
a. Camera Notarilor Publici
In circumscriptia fiecarei Curti de apel functioneaza cate o Camera a
Notarilor Publici, cu personalitate juridica. Din Camera fac parte toti notarii
publici care functioneaza in circumscriptia Curtii de apel. Camera Notarilor
Publici este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un
vicepresedinte si 3-5 membri. Colegiul director este ales de adunarea generala a
membrilor Camerei, pentru o perioada de 3 ani, dintre notarii publici.
Presedintele Colegiului director va primi o indemnizatie al carei cuantum
se va stabili de adunarea generala. Colegiul director va avea un secretariat
salarizat si personal auxiliar, in numarul si in structura stabilite de adunarea
generala a notarilor publici din judetele ce compun circumscriptia Camerei.
b. Uniunea Nationala a Notarilor Publici
Notarii publici din Romania se constituie in Uniunea Nationala Notarilor
Publici, organizatie profesionala cu personalitate juridica, care isi alege un
consiliu de conducere si alte organe stabilite prin statutul propriu. Consiliul
Uniunii Nationale a Notarilor Publici este constituit din cate un reprezentant al
fiecarei Camere a Notarilor Publici, din care se aleg presedintele si doi
vicepresedinti, in conditiile stabilite prin statutul uniunii.
Consiliul uniunii are urmatoarele atributii:
a propune ministrului justitiei numirea, suspendarea, revocarea ori incetarea
calitatii de notar public;
b propune ministrului justitiei numarul necesar al birourilor de notari
publici si conditiile de desfasurare a examenelor de notari publici;
c stabileste, cu aprobarea ministrului justitiei onorariile minimale pentru
serviciile presate de notarii publici;
d aproba cotele de contributie ale birourilor notarilor publici la Camera,
precum si cele ale Camerelor la Uniunea Nationala a Notarilor Publici,
potrivit statutului acesteia;
e reprezinta Uniunea Nationala notarilor Publici in raporturile cu tertii, pe
plan intern si international;
f indeplineste alte atributii prevazute de lege sau de regulament.
In cadrul U.N.N.P. din Romania se infiinteaza, se organizeaza si
functioneaza Institutul National Roman, entitate cu personalitate juridica, in
conditiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de Consiliul Uniunii Nationale a

Notarilor Publici din Romania. I.N.R. asigura perfectionarea activitatii notariale,

pregatirea notarilor stagiari, precum si pregatirea profesionala continua a
notarilor publici si a altor specialisti licentiati in drept, avand dreptul de a elibera
diplome recunoscute de institutiile abilitate.
I.N.R. are stampila si sigla proprii si se infiinteaza, se organizeaza si
functioneaza fara indeplinirea altor formalitati. Statutul I.N.R., Regulamentul de
organizare si functionare, precum si modalitatile de formare profesionala
continua a notarilor publici si a notarilor stagiari se vor aproba prin hotarare a
Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania.
4. Drepturile si indatoririle notarilor publici
a Drepturile notarilor publici
Notarii publici isi exercita personal profesiunea si se bucura de stabilitate
in functie, neputand fi mutati in alta localitate fara acordul lor. Ei au dreptul la
onorarii pentru fiecare serviciu prestat, la concediu de odihna, in conditiile
stabilite prin statut.
Exercitarea profesiei de notar public este incompatibila cu:
a desfasurarea unei activitati salarizate sau de executor judecatoresc, avocat
sau consilier juridic, cu execeptia:
- activitatii didactice universitare;
- activitatii literare si publicistice;
- calitati de deputat sau senator ori a celei de consilier in consiliile judetene
sau locale, pe durata mandatului;
- calitatii de membru in organele de conducere sau in alte organisme ale
U.N.N.P., Camerelor Notarilor Publici ori in alte organizatii interne si
internationale la care U.N.N.P. sunt afiliate sau cu care colaboreaza:
b desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
c calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, de asociat comanditat
in societatile in comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei
societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de
administratie, membru al consiliului de conducere, director general sau
director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile.
b. Indatoririle si raspunderile notarilor publici
Notarii publici si personalul birourilor notariale au obligatia sa pastreze
secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta
in cadrul activitatii lor, chiar si dupa incetarea functiei, cu exceptia cazurilor in
care legea sau partile interesate ii elibereaza de aceasta obligatie. Notarul public
nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutive, fara a asigura functionalitatea
biroului sau, in conditiile legii.

Raspunderea civila a notarului public poate fi angajata, in conditiile legii,

civile, pentru incalcarea obligatiilor sale profesionale, atunci cand acesta a
cauzat un prejudiciu. Asigurarea de raspundere profesionala a notarului public se
realizeaza prin casa de asigurari, constituita in acest scop.
Raspunderea disciplinara a notarului public intervine pentru
urmatoarele abateri:
a intarziere sau neglijenta in efectuarea lucrarilor;
b lipsa nejustificata de la birou;
c nerespectarea secretului profesional;
d comportament care aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale.
Actiunea disciplinara se exercita de Colegiul director si se judeca de
Consiliul de displina. Pentru suspendarea din functie sau excluderea din profesie
este obligatorie o cercetare prealabila, care se efectueaza de catre Colegiul
director. Audierea celui in cauza este obligatorie, aceasta fiind indreptatit sa ia
cunostinta de continutul dosarului si sa-si formuleze apararea.
Consiliul de disciplina citeaza partile si pronunta o hotarare motivata, care
se comunica acestora. Impotriva hotararii partile pot face contestatie la Consiliul
Uniunii, in termen de 10 zile de la comunicare. Hotararea Consiliului Uniunii
poate fi atacata la instanta judecatoreasca competenta, civila sau de conteincios
administrativ, dupa caz. Hotararea definitiva se comunica si Ministerului
Justitiei. Procedura judecarii abaterilor disciplinare se stabileste prin regulament.
Sanctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea faptelor si
constau in:
a observatie scrisa;
b amenda de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul
Camerei Notarilor Publici. Neachitarea in termen de 30 de zile de la data
ramanerii definitive a hotararilor atrage suspendarea de drept a notarului
public pana la achitarea sumei. Hotararea definitiva constituie titlu
executoriu;
c suspendarea din functie pe o durata de maxum 6 luni;
d excluderea din profesie.
In cazul in care impotriva notarului public s-a luat masura arestarii
preventive, ministrul justitiei, la propunerea C.U.N.N.P., va lua masura
suspendarii din functie pana la solutionarea cauzei penale, potrivit legii. Daca
hotararea de condamnare a ramas definitiva si ea se refera la art. 23 lit.f) din
lege, cu acea data ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a notarului
public condamnat.
Sigiliul, registrele si lucrarile notarului public suspendat sau exclus vor fi
depuse la Camera Notarilor Publici, sub luare de dovada.
5. Controlul activitatii notariale, arhiva si evidenta activitatii

a. Controlul activitatii notariale

Actele notariale sunt supuse controlului judecatoresc, activitatea notarilor
publici fiind supusa controlului profesional administrativ, in conditiile legii.
Actele notariale pot fi atacate de parti sau de orice persoana interesata
prin actiune in anulare la instanta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile
Codului de procedura civila. Totodata, partea nemultumita poate introduce
plangere impotriva incheierii de respingere a cererii de indeplinire a unui act
notarial, in termen de 10 zile de la data cand a luat cunostinta, la judecatoria in
circumscriptia careia isi are sediul biroul notarial care a refuzat indeplinirea
actului.
Plangerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar
acesta o va inainta de indata instantei, impreuna cu dosarul cauzei. Judecarea
plangerii se face cu citarea tuturor partilor interesate in cauza. In cazul admiterii
plangerii, instanta indica in hotarare modul in care trebuie intocmit actul.
Notarul este obligat sa se conformeze hotararii judecatoresti ramasa definitiva si
irevocabila.
Controlul profesional administrativ se exercita de catre U.N.N.P. prin
consiliul sau de coducere si va avea in vedere:
a organizarea Camerelor Notarilor Publici si a birourilor notarilor publici;
b calitatea actelor si lucrarilor incheiate de notarii publici.
Consiliul uniunii poate delega Colegiul director al Camerelor Notarilor
Publici exercitarea controlului prevazut in circumscriptia sa. Ministrul justitiei
poate ordona controlul activitatii notarilor publici prin inspectori generali de
specialitate.
b Arhiva si evidenta activitatii
Arhiva activitatii notariale este proprietatea statului si se pastreaza, se
conserva si se preda in conditiile legii. Biroul de notar va avea arhiva si
registratura proprii.
Secretariatul va efectua operatiuni privind primirea, inregistrarea si
expedierea corespondentei, inregistrarea si indosarierea actelor, pastrarea
registrelor, precum si alte lucrari cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari
a activitatii notariale. Notarul public va tine si o evidenta financiar-contabila.

Curs XI
Organizarea profesiei de executor judecatoresc
1 Competenta executorilor judecatoresti;

2 Organizarea activitatii executorilor judecatoresti;

3 Drepturile si indatoririle executorului judecatoresc.
1. Competenta executorilor judecatoresti
Modificarile aduse Codului de procedura civila prin O.U.G. nr.138/2000
coroborate cu dispozitiile Legii nr.188/2000 privind executorii judecatoresti au
pus bazele unei noi profesii liberale, cea de executor judecatoresc.
Ca orice activitate juridica si activitatea executorilor judecatoresti este
reglementata de o serie de acte normative care stabilesc competenta, organizarea
si functionarea activitatii, drepturile si indatoririle, raspunderea juridica a
executorilor judecatoresti etc.
Executarea silita cu caracter civil din titlurile executorii se efectueaza de
catre executorii judecatoresti, daca legea nu prevede altfel. Actul indeplinit de
executorul judecatoresc, in limitele competentelor legale, purtand stampila si
semnatura acestuia, precum si numarul de inregistrare si data, este act de
autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege.
La cererea executorului judecatoresc cei care datoreaza sume de bani
debitorului urmarit ori detin alte bunuri ale acestuia, supuse urmaririi potrivit
legii, au obligatia sa dea informatiile necesare pentru efectuarea executarii silite.
Executorul judecatoresc este obligat sa pastreze secretul informatiilor primite, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege. Coordonarea si controlul activitatii
executorilor judecatoresti se exercita de catre Ministerul Justitiei.
Activitatea executorilor judecatoresti se infaptuieste in conditiile legii, cu
respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor si ale altor persoane
interesate, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de
religie, de sex, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
Executorii judecatoresti nu pot refuza indeplinirea unui act dat in competenta lor
decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
Executorul judecatoresc are urmatoarele atributii:
a punerea in executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile
executorii;
b notificarea actelor judiciare si extrajudiciare;
c comunicarea actelor de procedura;
d recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante;
e aplicarea masurilor asiguratorii dispuse de instanta judecatoreasca;
f constatarea unor stari de fapt in conditiile prevazute de Codul de
procedura civila;
g intocmirea proceselor-verbale de constatare, in cazul ofertei reale urmate
de consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codului de
procedura civila;
h intocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la
ordin si a cecurilor, dupa caz;

orice alte acte sau operatiuni date in competenta lui.

Executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia Curtii
de Apel pe langa care functioneaza, daca prin lege nu se dispune altfel.
In cazul aplicarii masurilor asiguratorii dispuse de instanta judecatoreasca,
este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde
sunt situate sau se afla bunurile in privinta carora s-a dispus aplicarea acestei
masuri.
In cazul constatarii unor stari de fapt in conditiille prevazute de Codul de
procedura civila, este competent executorul judecatoresc din circumscriptia
curtii de apel in a carei raza teritoriala se va face constatarea. In celelalte cazuri
este competent orice executor judecatoresc investit de partea interesata.
Conflictele de competenta intre birourile executorilor judecatoresti situate
in aceeasi circumscriptie a unei judecatorii se solutioneaza de acea judecatorie,
la sesizarea partii interesate. Cand conflictul intervine intre birouri de executor
judecatoresti situate in circumscriptii diferite, competenta apartine judecatoriei
in a carei circumscriptie sa afla biroul executorului judecatoresc cel dintai
sesizat. Conflictele de competenta se solutioneaza de urgenta si cu precadere.
Instanta pronuntandu-se in toate cazurile, prin incheiere irevocabila.
2 Organizarea activitatii executorilor judecatoresti
a Organizarea si functionarea birourilor executorilor judecatoresti
Activitatea executorilor judecatoresti se desfasoara in cadrul unui birou in
care pot functiona unul sau mai multi executori judecatoresti asociati, cu
personalul auxiliar corespunzator. Prin asocierea in cadrul unei societati civile
profesionale executorul judecatoresc nu isi pierde dreptul la un birou individual.
Executorul judecatoresc sau executorii judecatoresti asociati, titulari ai unui
birou, pot angaja executori judecatoresti stagiari, alt personal de specialitate,
precum si personal auxiliar corespunzator, necesar pentru defasurarea activitatii
biroului.
Executor judecatoresc poate fi persoana care indeplineste urmatoarele
conditii:
a are cetatenia romana si domiciliul in Romania;
b are capacitatea deplina de exercitiu;
c este licentiat in drept;
d nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie;
e cunoaste limba romana;
f este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;
g a indeplinit timp de 2 ani functia de executor stagiar si a promovat
examenul de definitivat sau dupa caz, a exercitat timp de 3 ani o functie
de specialitate juridica si a promovat concursul de admitere in profesie.

Sunt scutite de examen persoanale care au exercitat timp de 5 ani functia

de judecator, procuror sau avocat, cu conditia sa fi promovat examenul de
definitivat in profesia din care provin.
Calitatea de executor inceteaza:
a la cerere;
b prin pensionare sau in cazul incapacitatii de munca, in conditiile legii;
c prin desfiintarea biroului executorului judecatoresc, urmata de
neexercitarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, in
conditiile legii, intr-un alt birou, in termen de 6 luni;
d prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, in
conditiile legii;
e in cazul condamnarii definitive pentru savarsirea cu intentie a unei
infractiuni care aduce atingere prestigiului profesiei;
f in cazul constatarii vaditei sale incapacitati profesionale, exprimata si prin
anularea sau desfiintarea irevocabila de catre instanta de judecata a unui
numar de executari silite reprezentand 10% din dosarele de executare
instrumentate sau a unor acte de executare intocmite in cel mult 20% din
dosarele de executare insrumentate intr-un an calendaristic;
g prin deces.
Incetarea calitatii de executor judecatoresc se constata sau se dispune,
dupa caz, de ministrul justitiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Nationale a
Executorilor Judecatoresti sau din oficiu.
Exercitiul functiei de executor judecatoresc se suspenda:
a - in situatia suspendarii din functie pe o durata de la o luna la 6 luni;
- si in cazul in care impotriva executorului judecatoresc s-a luat masura
arestarii preventive sau in cazul in care s-a pronuntat o hotarare
judecatoreasca de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate;
b in caz de incompatibilitate, precum si in cazul interdictiilor prevazute de
lege;
c in caz de neplata a contributiilor banesti profesionale, timp de 3 luni de la
scadenta acestora, pana la achitarea integrala;
d in caz de incapacitate temporara de munca;
e la cererea executorului judecatoresc, pentru motive intemeiate.
Suspendarea inceteaza daca au disparut imprejurarile care au determinato, dispozitiile privind luarea masurii fiind aplicabil in mod corespunzator.

b. Camera executorilor judecatoresti

In circumscriptia fiecarei curti de apel functioneaza cate o Camera a

executorilor judecatoresti, cu personalitate juridica. Din Camera executorilor
judecatoresti fac parte toti executorii judecatoresti din circumscriptia curtii de
apel respective.
Camera executorilor judecatoresti este condusa de un colegiu director
format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-7 membri. Colegiul director
este ales, potrivit statutului, de adunarea generala a executorilor judecatoresti,
pentru o perioada de 3 ani, dintre membrii acelei Camere a executorilor
judecatoresti.
Presedintele colegiului director reprezinta Camera executorilor
judecatoresti in raporturile acesteia cu tertii. El primeste pentru activitatea
dispusa o indemnizatie al carei cuantum este stabilit de adunarea generala.
Colegiul director are un secretar salarizat si personal auxiliar, in numarul si
structura stabilite de adunarea generala.
Colegiul director al Camerei executorilor judecatoresti are urmatoarele
atributii principale:
a rezolva plangerile partilor impotriva executorilor judecatoresti si
executorilor judecatoresti stagiari, luand masurile corespunzatoare, pe
care le aduce la cunostinta Uniunii Nationale a Executorilor
Judecatoresti.;
b deleaga, in cazuri exceptionale, pentru o perioada determinate de cel mai
mult 6 luni, un executor judecatoresc, cu incunostintarea presedintelui
Uniunii Nationale a Executrilor Judecatoresti si a presedintelui curtii de
apel in a carei circumscriptie urmeaza sa isi exercite atributiile; delegarea
nu poate fi repetata decat dupa un an, in afara cazului in care executorul
judecatoresc delegat isi da acordul;
c informeaza U.N.E.J. in legatura cu activitatea birourilor executorilor
judecatoresti si asupra necesarului de executori judecatoresti si executori
judecatoresti stagiari;
d intocmeste documentarea juridica si asigura consultarea si informarea
curenta a executorilor judecatoresti;
e tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei executorilor judecatoresti
si a contributiei membrilor sai;
f procura datele si lucrarile necesare pentru Buletinul executorilor
judecatoresti si asigura difuzarea acestuia;
g indeplineste alte atributii prevazute de lege, de regulamentul de aplicare a
acestuia si de statutul U.N.E.J.
c. Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti
Executorii judecatoresti din Romania se constituie in Uniunea Nationala
Executorilor Judecatoresti, organizatie profesionala cu personalitate juridica,

formata din toti executorii judecatoresti. Organele de conducere ale U.N.E.J.

sunt:
a congresul;
b consiliul;
c presedintele.
Congresul U.N.E.J. este constituit din delegati ai fiecarei Camere a
executorilor judecatoresti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut,
presedintii Camerelor executorilor judecatoresti si ceilalti membri ai Consiliului
U.N.E.J. Congresul se intruneste anual la convocarea consiliului acesteia.
Consiliul U.N.E.J. va convoca un congres extraodinar la cererea unei
treimi din numarul membrilor Camerelor executorilor judecatoresti sau la
cererea majoritatii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecatoresti.
Consiliul U.N.E.J. este constituit din reprezentanti ai fiecarei Camere a
executorilor judecatoresti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut,
dintre care sunt alesi de catre Congresul U.N.E.J.
presedintele si 2
vicepresedinti.
Presedintele reprezinta U.N.E.J. in raporturile cu tertii, pe plan intern si
international.
3 Drepturile si indatoririle executorului judecatoresc
a. Drepturile executorilor judecatoresti
Executorii judecatoresti isi exercita personal atributiile si se bucura de
stabilitate in functie, neputand fi transferati in alta localitate, fara acordul lor, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege.
In exercitarea profesiei executorii judecatoresti sunt ocrotiti de lege.
Lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva executorului judecatoresc in
timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inchisoare
de la 6 luni la 3 ani.
Executorii judecatoresti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii
minimale si maximale stabilite de ministrul justitiei, cu consultarea Consiliului
U.N.E.J. Ministrul Justitiei va stabili onorarii minimale si maximale pentru
persoanele cu venituri sub salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata,
precum posibilitatea achitarii acestora in mai multe transe. Executorii
judecatoresti nu pot conditiona punerea in executare a hotararilor judecatoresti
de plata anticipata a onorariului.
Executorul judecatoresc are dreptul la concediu de odihna, in conditiile
stabilite de statut. El beneficiaza de drepturi de asigurari sociale, pe baza
contributiilor la sistemele de asigurari sociale, in conditiile legii.
Exercitarea functiei de executor judecatoresc este incompatibila cu:
a activitatea salarizata in cadrul altor profesii, exceptand activitatea
didactica universitara, activitatea artistica, literara si publicistica;

b calitatea de deputat sau senator ori de consilier in consiliile judetene sau

locale, pe durata mandatului;
c desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, asociat comandidat in
societatile in comandita sau pe actiuni, administrator al unei societati cu
raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru
al consiliului de conducere, director general sau director al unei societati
pe actiuni, administrator al unei societati civile.
b. Indatoririle si raspunderea executorilor judecatoresti
Executorii judecatoresti si personalul birourilor judecatoresti au obligatia
sa pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat
cunostinta in cadrul activitatii lor, chiar si dupa incetarea functiei, cu exceptia
cazurilor in care legea sau partile interesate ii elibereaza de aceasta obligatie.
Executorii judecatoresti au obligatia sa participe, cel putin o data la 3 ani,
la programe de formare profesionala continua organizate de U.N.E.J., de
camerele executorilor judecatoresti de pe langa curtile de apel, de institutii de
invatamant superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare
profesionala.
Raspunderea civila a executorului judecatoresc poate fi angajata, in
conditiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin incalcarea obligatiilor
sale profesionale. Este interzis executorilor judecatoresti sa dobandeasca direct
sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru altii, bunurile ce au facut
obiectul activitatii de executare silita.
Raspunderea disciplinara a executorului judecatoresc intervine pentru
urmatoarele abateri:
a nerespectarea secretului profesional;
b incalcarea incompatibilitatilor si interdictiilor prevazute de lege;
c savarsirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesionale ori
bunelor moravuri;
d neindeplinirea obligatiilor privind formarea profesionala a executorilor
judecatoresti stagiari, angajati pe baza de contract;
e intarzierea sistematica si neglijenta in efectuarea lucrarilor;
f absenta nejustificata de la birou.
Actiunea disciplinara se exercita de ministrul justitiei sau de Colegiul
director al Camerei executorilor judecatoresti si se judeca de Consiliul de
disciplina al acestuia, format din 3 membri alesi de adunarea generala a Camerei
executorilor judecatoresti, pe o perioada de 3 ani.
Pentru suspendarea din functie sau excluderea din profesie este obligatorie
cercetarea prealabila, care se efectueaza de inspectori generali din cadrul
directiei de specialitate din Ministerul Justitiei sau de Colegiul director al
Camerei executorilor judecatoresti. Audierea celui in cauza este obligatorie,

acesta fiind indreptatit sa ia cunostinta de continutul dosarului si sa-si formuleze

apararea.
Consiliul de disciplina al Camerei executorilor judecatoresti citeaza
partile si pronunta o hotarare motivata care se comunica acestora. Impotriva
hotararii Consiliului de disciplina al Camerei executorilor judecatoresti partile
pot face contestatie, in termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia
superioara de disciplina a U.N.E.J., care judeca in complet de 5 membri.
Hotararea Comisiei superioare de disciplina este definitiva si poate fi atacata cu
recurs la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional.
Sanctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea faptelor si constau
in:
a mustrare;
b avertisment;
c amenda de la 500 lei la 3000 lei, care se face venit la bugetul Camerei
executorilor judecatoresti in a carei raza teritoriala este situat birorul
executorului judecatoresc respectiv. Neachitarea amenzii in termen de 30
de zile de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a stabilit
sanctiunea disciplinara atrage suspendarea de drept din functie a
executorului judecatoresc pana la achitarea sumei. Hotararea definitiva
constituie titlu executoriu;
d suspendarea din functie pe durata de la o luna la 6 luni;
e excluderea din profesie.
In cazul in care impotriva excutorului judecatoresc s-a luat masura
arestarii preventive sau in cazul in care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca
de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate, in prima instanta, ministrul
justitiei, din oficiu sau la propunerea Consiliului U.N.E.J., va lua masura
suspendarii din functie a acestuia pana la solutionarea procesului penal, potrivit
legii.
Ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a executorului
judecatoresc condamnat, in conditiile legii, incepand cu data ramanerii definitive
a hotararii judecatoresti de condamnare.
In caz de suspendare sau excludere din profesie stampila, legitimatia,
registrele si lucrarile executorului judecatoresc suspendat sau exclus vor fi
depuse, in termen de 5 zile, sub luare de semnatura, la Camera executorilor
judecatoresti in a carei raza teritoriala este situat biroul acestuia. Camera
executorilor judecatoresti are obligatia de a asigura continuarea lucrarilor
neexecutate.
c. Desfasurarea activitatii executorilor judecatoresti
Executarea silita si celelalte acte care sunt de competenta executorului
judecatoresc se indeplinesc la cerere, daca legea nu dispune altfel. Toate actele
efectuate de executorul judecatoresc se redacteaza in limba romana. Persoanele

interesate care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana au dreptul sa ia

cunostinta de cuprinsul actului prin intermediul unui interpret sau traducator.
In indeplinirea atributiilor lor executorii judecatoresti intocmesc proceseverbale, daca prin lege nu se dispune altfel. Un exemplar al proceselor-verbale
intocmite ramane la executor, iar celelalte exemplare se comunica instantei de
executare si celor interesati, dupa caz. La cerere, in termen de cel mult 5 zile,
executorul va elibera copii de pe actele intocmite in indeplinirea atributiilor sale
oricarei persoane care justifica un interes.
Executorul judecatoresc isi indeplineste atributiile cu respectarea
dispozitiilor prezentei legi, a statutului profesiei si a regulamentului de aplicare a
prezentei legi, precum si ale Codului de procedura civila si ale altor legi
aplicabile in materie.
Actele privind executarea silita se indeplinesc la sediul biroului
executorului judecatoresc, in timpul programului de lucru afisat in mod
corespunzator sau la locul efectuarii executarii. In cazul in care intocmirea unui
act nu sufera amanare din motive obiective, acesta va putea fi indeplinit si in
afara programului de lucru.
Refuzul executorului judecatoresc de a indeplini un act sau de a efectua o
executare silita se motiveaza, daca partile staruie in cererea de indeplinire a
actului, in termen de cel mult 5 zile de la data refuzului. In cazul refuzului
nejustificat de intocmire a unui act partea interesata poate introduce plangere in
termen de 5 zile de la data la care a luat cunostinta de acest refuz la judecatoria
in a carei raza teritoriala isi are sediul biroul executorului judecatoresc.
Judecarea plangerii sa face cu citarea partilor. In cazul admiterii plangerii
instanta indica in hotarare modul in care trebuie intocmit actul. Hotararea
judecatoriei este supusa recursului. Executorul judecatoresc este obligat sa se
conformeze hotararii judecatoresti ramase irevocabile. Nerespectarea, cu reacredinta, de catre executorul judecatoresc a obligatiei, constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
Actele indeplinite de executorii judecatoresti, care prezinta erori materiale
sau omisiuni vadite, vor fi indreptate sau completate de catre acestia, la cerere
sau din oficiu, cu citarea partilor, daca lucrarile cuprind date care fac posibila
indreptarea greselilor sau completarea omisiunilor. Cererea de indreptare a erorii
materiale sau de completare se va solutiona de urgenta. Despre indreptarea sau
completarea efectuata se face mentiune pe toate exemplarele actului.
Actele executorilor judecatoresti sunt supuse, in conditiile legii,
controlului instantelor judecatoresti competente. Activitatea lor fiind supusa
controlului profesional, in conditiile legii. Cei interesati sau vatamati prin actele
de executare pot formula contestatie a executare, in conditiile prevazute de
Codul de procedura civila.
Controlul profesional se exercita de Ministerul Justitiei, prin inspectori
generali de specialitate, si de U.N.E.J., prin consiliul sau de conducere, si va
avea in vedere:

a organizarea si functionarea Camerelor executorilor judecatoresti si a

birourilor executorilor judecatoresti;
b calitatea actelor si lucrarilor efectuate de executorii judecatoresti;
c comportarea executorilor judecatoresti in raporturile de serviciu, cu
autoritatile publice si cu persoanele fizice si juridice.
Biroul executorului judecatoresc va avea arhiva si registratura proprii.
Arhiva activitatii executorilor judecatoresti este proprietatea statului, se
pastreaza, se conserva si se preda in conditiile legii. Secretariatul va efectua
operatiuni privind primirea, inregistrarea si expedierea corespondentei,
inregistrarea si indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si alte lucrari
cu caracter auxiliar necesare pentru buna defasurare a activitatii executorului
judecatoresc.
Activitatea de arhiva si de secretariat a birourilor executorilor
judecatoresti se reglementeaza prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Birourile de executori judecatoresti trebuie sa tina evidenta financiar-contabila,
potrivit legii.

Curs XII
Organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic
1 Dobandirea si incetarea calitatii de consilier juridic;
2 Drepturile si indatoririle consilierului juridic;
3 Organizarea profesiei de consiler juridic.
1. Dobandirea si incetarea calitatii de consilier juridic
Consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale
statului, ale autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de
interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum si ale
persoanelor juridice de drept privat, in slujba carora se afla si in conformitate cu
Constitutia tarii.
Consilierul juridic poate sa fie numit in functie sau angajat in munca, in
conditiile legii, avand statut de salariat. In activitatea sa, consilierul asigura
consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia
se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de munca, apara drepturile si
interesele legitime ale acestora in raporturile lor cu autoritatilor publice,
institutiile de orice natura, precum si cu orice persoana juridica sau fizica,
romana sau straina; in conditiile legii si ale regulamentelor specifice unitatii,
avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic.
Poate fi consilier juridic acela care indeplineste urmatoarele conditii:

a
b
c
d
e

este cetatean roman si are domiciul in Romania;

are exercitiul drepturilor civile si politice;
este licentiat al unei facultati de drept;
este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei;
nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de lege.
Este nedemn de a fi consilier juridic cel care:
a a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de natura a
aduce atingere profesiei de consilier juridic;
b in exercitarea profesiei de consilier juridic a savarsit abuzuri prin care au
fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin
hotarare judecatoreasca irevocabila;
c este declarat nedemn, pentru alte cauze, din lege.
a
b
c
d
e
f

a
b
c
d
e

Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu:

calitatea de avocat;
activitatile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de consilier
juridic sau bunele moravuri;
alte profesii autorizate sau salarizate;
functia si activitatea de administrator sau de lichidator in cadrul
procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara;
activitatea publicistica salarizata;
alte incompatibilitati prevazute de lege sau rezultate din situatia de
conflict de interese, in conditiile legii.
Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibila cu:
activitatea didactica universitara si de cercetare;
functia de arbitru, mediator sau expert, in conditiile legii si cu respectarea
prevederilor legale privind conflictul de interese;
participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de
reglementari juridice;
orice alta activitate profesionala care nu incalca situatiile de
incompatibilitate si de nedemnitate;
calitatea de asociat, actionar, administrator, cenzor la oricare dintre
formele de organizare juridica prevazute de lege.

Incetarea exercitarii profesiei de consilier juridic are loc in urmatoarele

situatii:
a prin renuntare scrisa la execitarea profesiei;
b prin deces;
c daca impotriva consilierului juridic s-a luat masura excluderii din
profesie.

In toate situatiile de incetare a exercitarii profesiei de consilier juridic,

acesta nu va mai putea folosi legitimatia de consilier juridic, insigna, stampilele
si roba.
Exercitarea profesiei de consilier juridic se suspenda in urmatoarele
situatii:
a in caz de incompatibilitate;
b pe perioada de interdictie de a exercita activitatile profesionale, dispusa
prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;
c in caz de neplata a taxelor si a contributiilor profesionale timp de 3 luni de
la scadenta acestora pana la lichidarea lor integrala;
d in conditiile in care consilierul juridic indeplineste alte functii juridice sau
profesii salarizate.
La debutul exercitarii profesiei, consilierul juridic efectueaza obligatoriu
un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, perioada in care are
calitatea de consiler juridic stagiar. Conditiile efectuarii stagiului, asigurarea
consilierului juridic indrumator, definitivarea si celelalte conditii din perioada
stagiului sunt cele prevazute in legea pentru exercitarea profesiei de avocat si
statutului profesional al acesteia, care se aplica in mod corespunzator.
Drepturile si obligatiile consilierului juridic stagiar sunt cele prevazute in
actul de numire sau in contractul de munca, inclusiv toate celelalte drepturi
ale functiei, pe perioada stagiului.
Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatorie si tribunale
ca instanta de fond, la organele de urmarire penala, precum si la celelalte
organe administrative cu atributii jurisdictionale. Consilierul juridic definitiv
poate pune concluzii la instantele judecatoresti de toate gradele, la organele
de urmarire penala, precum si la toate autoritatile si organele administrative
cu atributii jurisdictionale.
2. Drepturile si indatoririle consilierului juridic
Drepturile consilierului juridic sunt:
a sa fie inscris in Tablou, cu drept de exercitare a profesiei, daca
indeplineste cerintele cerute de lege;
b consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatotrie si tribunale
ca instanta de fond, la organele de urmarire penala, precum si la celelalte
organe administrative cu atributii jurisdictionale;
c
consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instantele
judecatoresti de toate gradele, la organele de urmarire penala, precum si la
toate autoritatile si organele administrative cu atributii jurisdictionale.
Consilierii juridici au dreptul de a alege si de a fi alesi in organele de
conducere ale colegiilor si ale U.C.C.J.R. (Uniunea Colegiilor
Consilierilor Juridici din Romania), in conditiile prevazute de statutele
acestor organizatii profesionale;

In scopul asigurarii secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter

profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia si la
locul unde isi exrcita profesia sunt inviolabile. Raportul dintre consilierul
juridic si persoana juridica pe care o asista sau o reprezinta nu poate fi
stanjenit sau controlat.
Consilierii juridici nu raspund penal, material, administrativ sau
disciplinar pentru sustinerile facute oral ori in scris in fata instantei de
judecata sau a altor organe, daca acestea sunt in legatura cu apararea si
necesare cauzei ce i-a fost incredintata.
Indatoririle consilierului juridic sunt:
1. Consilierul juridic apara drepturile si interesele legitime ale institutiei,
persoanei juridice, autoritatii sau entitatii pentru care exercita profesia,
asigura consultanta si reprezentare juridica, avizeaza si contrasemneaza
actele cu caracter juridic emise de acestea. Consilierul juridic acorda
consultanta, opinia sa fiind consultative. El formuleaza punctul sau de vedere
potrivit prevederilor legale si crezului sau profesional.
Consilerul juridic manifesta independenta in relatia cu organele de
conducere ale persoanei juridice unde exercita profesia, precum si cu orice
alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de catre
consilierul juridic in legatura cu aspectul juridic al unei situatii nu poate fi
schimbat sau modificat de catre nicio persoana, consilierul juridic
mentinundu-si opinia legala formulata initial, indiferent de imprejurari.
In exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei
presiuni din partea persoanei juridice unde isi exrcita profesia sau din partea
oricarei alte persoane juridice de drept public ori privat. Consilierul juridic,
in exercitarea profesiei, se supune numai Constitutiei, legii, statutului
profesiei si regulilor eticii profesionale.
Consilierul juridic va aviza si va semna acte cu caracter juridic, avizul
pozitiv sau negativ, precum si semnatura sa fiind aplicate numai pentru
aspectele strict juridice ale documentului respectiv. Consilierul juridic nu se
pronunta asupra aspectelor economice, tehnice sau de alta natura cuprinse in
documentului avizat ori semnat de acesta.
Consilierii juridici sunt obligati sa respecte solemnitatea sedintelor de
judecata si sa nu foloseasa expresii jignitoare fata de completul de judecata,
fata de ceilalti consilieri juridici, avocati sau fata de partile din proces.
2. Consilierii juridici sunt datori sa studieze temeinic cauzele in care
asista sau reprezinta institutiile, autoritatile ori entitatile interesate, sa se
prezinte la termene la instantele de judecata sau la organele de urmarire
penala ori la alte institutii, sa manifeste constiinciozitate si probitate
profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecator si de partile in proces,
sa depuna concluzii orale sau note de sedinta ori de cate ori considera necesar
acest lucru sau instanta de judecata dispune in acest sens.

3. Consilierii juridici sunt obligati sa participe la sedintele convocate de

Consiliul Colegiului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de
conducere din care fac parte. Absentarea repetata si in mod nejustificat
constituie abatere disciplinara.
4. Consilierii juridici sunt obligati sa tina evidentele cerute de lege si pe
cele prevazute in regulamentele corpului profesional, adoptate de Consiliul
U.C.C.J.R.-cu privire la cauzele in care asista sau reprezinta, sa avizeze
pentru legalitate actele juridice si sa achite cu regularitate taxele si
contributiile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului si bugetului
U.C.C.J.R.
5. Consilierii juridici sunt obligati sa restituie actele ce le-au fost
incredintate institutiei, autoritatii sau entitatii interesate de la care le-au
primit.
6. Obligatia de a pastra secretul profesional, prevazuta in Legea nr.
514/2003 este absoluta si limitata in timp, conform clauzei de
confidentialitate. Ea se extinde asupra tuturor activitatilor consilierului
juridic. Consilierul juridic nu poate fi obligat in nicio circumstanta si de catre
nicio persoana fizica sau juridica sa divulge secretul profesional. Aceeasi
obligatie revine organelor de conducere ale colegiilor teritoriale si angajatilor
acestora cu privire la informatiile cunoscute de catre acestia in functiile pe
care le detin.
Consilierul juridic inscris in Colegiu, dar care nu isi va putea exercita
profesia, se considera suspendat. Consilierul juridic, functionar public, ii sunt
aplicabile si beneficiaza si de prevederile legii functionarului public.
Perchezitionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a locului sau de
munca sau ridicarea de inscrisuri ori de bunuri de la acesta nu poate fi facuta
decat de procuror in baza unui mandat emis de judecator.
Exercitarea activitatilor specifice profesiei de consilier juridic:
consultanta, asistenta, repezentare juridica, avizare pentru legalitate si
contrasemnare de acte juridice de catre persoane neautorizate prin
nerespectarea conditiilor prevazute de lege si de prezentul statut reprezinta
exercitare fara drept a profesiei de consilier juridic si se sanctioneaza
conform legii penale.
Toti consilerii juridici asociati, membri ai colegiilor teritoriale, au
indatorirea de a participa la activitatile profesionale, stagiile de pregatire
profesionala, conferintele, simpozioanele si la orice alte manifestari
organizate de colegiile teritoriale si U.C.C.J.R. potrivit statutelor si
regulamentelor acestora.
Colegiile si U.C.C.J.R. au obligatia sa actioneze prin toate mijloacele
legale pentru organizarea si exercitarea unitara si specializata a profesiei.
Lipsa nejustificata a consilierului juridic asociat de la formele de pregatire
profesionala sau neabsolvirea acestora constituie abatere disciplinara, fiind

sanctionata cu suspendarea din profesie pentru o perioada cuprinsa intre o

luna si 6 luni.
3. Organizarea profesiei de consilier juridic.
a Organizarea si functionarea Colegiului Consilierilor Juridici.
Colegiul teritorial este organizatia profesionala creata pentru toti consilierii
juridici asociati in aceasta forma de organizare dintr-un judet sau din municipiul
Bucuresti, indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitarii
profesiei, ce asigura organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic in
mod unitar si apara drepturile si interesele legitime ale consilierilor juridici.
Colegiul teritorial este persoana juridica de interes general si are sediul in
orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti, avand
patrimoniu si buget propriu. Patrimoniul Colegiului poate fi folosit in activitati
producatoare de venituri, in conditiile dreptului comun. Colegiul teritorial
activeaza in baza statutului propriu.
Organele de conducere ale colegiilor teritoriale sunt stabilite in statutele
proprii. Atributiile si raspunderile organelor de conducere ale colegiilor
teritoriale sunt statutele proprii. In cadrul fiecarui colegiu functioneaza un
secretar general si un trezorier, o comisie de cenzori compusa din 3-5 membri si
o comisiei de disciplina formata din 3-5 membri, a caror atributii sunt stabilite
prin regulamentele proprii de functionare aprobate de Adunarea generala a
Colegiului, in baza hotararilor Consiliului U.C.C.J.R. Colegiile teritoriale
infiintate dupa constituirea U.C.C.J.R. devin membre cu drepturi si obligatii
egale prin asociere. Decanii acestor colegii sunt de drept membri in Consiliul
U.C.C.J.R.
b. Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania.
U.C.C.J.R. este formata din toate colegiile consilierilor juridici din Romania
si cuprinde toti consilierii juridici inscrisi in Tabloul acestora, cu drept de
exercitare a profesiei de consilier juridic si are drept scop organizarea unitara a
exercitarii profesiei de consilier juridic in Romania.
Organele de conducere ale U.C.C.J.R. sunt:
a Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania;
b Consiliul U.C.C.J.R.;
c biroul executiv;
d presedinte;
e prim-vicepresedinte;
f vicepresedinti.
In structura centrala a U.C.C.J.R. functioneaza:
a secretarul general;

b Comisia centrala de cenzori;

c Comisia centrala de disciplina;
d Comisia metodologica de organizare si exercitare a profesiei de consilier
juridic;
e Aparatul tehnic administrativ.
Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania este constituit
din cate un delegat pentru 100 de consilieri juridic din fiecare colegiu si decanii
colegiilor. Congresul ordinar se intruneste anual, la convocarea Consiliului
U.C.C.J.R. sau la convocarea presedintelui U.C.C.J.R. La cererea a cel putin
unei treimi din numarul colegiilor, Consiliul U.C.C.J.R. este obligat sa convoace
congresul in sedinta extraordinara, in maxim 10 zile de la solicitarea acestora.
Convocarea congresului ordinar se face cu cel putin o luna inainte de data
stabilita, prin instiintarea in scris colegiilor si prin publicarea intr-un ziar
central.
Consiliile colegiilor sunt obligate sa afiseze data convocarii si ordinea de
zi la sediul colegiului si la instantele judecatoresti din raza teritoriala a acestora.
Colegiile teritoriale sunt obligate sa isi aleaga delegatii cu cel putin 10 zile
inainte de congres. Congresul este legal constituit in prezenta a cel putin doua
treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu votul majoritatii
membrilor prezenti. Fiecare colegiu are drept la un singur vot in Congresul
U.C.C.J.R. Consiliul U.C.C.J.R. este constituit din decanii colegiilor teritoriale.
Mandatul membrilor Consiliului U.C.C.J.R. este de 4 ani. In cazul
incetarii mandatului unui dintre ei, inlocuitorul sau executa diferenta de mandat.
Inclocuitorul este desemnat de adunarea generala a colegiului teritorial.
Consiliul U.C.C.J.R. are atributii si competente stabilite prin Statutul U.C.C.J.R.
Biroul Executiv al U.C.C.J.R. este format din presedintele si primvicepresedintele U.C.C.J.R., precum si din cei 3 vicepresedinti alesi de
Congresul U.C.C.J.R. dintre membrii sai pentru un mandat de 4 ani. Unul dintre
vicepresedinti, stabilit la propunerea presedintelui, indeplineste functia de
secretar al Biroului executiv al U.C.C.J.R. Biroul executiv al U.C.C.J.R. are
atributiile si competentele stabilite prin Statutul U.C.C.J.R.
Presedintele U.C.C.J.R. are urmatoarele atributii:
a reprezinta U.C.C.J.R. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si
din strainatate;
b incheie conventii si contracte in numele U.C.C.J.R. in numele U.C.C.J.R.,
cu autorizarea Biroului executiv al U.C.C.J.R.;
c convoaca si conduce sedintele Consiliului U.C.C.J.R. si ale Biroului
executiv;
d ordoneaza cheltuielile bugetare si extrabugetare ale U.C.C.J.R.;
e semneaza actele consiliului si ale Biroului executiv.

Prim-vicepresedintele U.C.C.J.R. este inlocuitorul de drept al presedintelui

U.C.C.J.R. si are urmatoarele atributii:
a coordoneaza si organizeaza activitatea curenta a departamentelor
profesionale si administrative ale U.C.C.J.R.;
b supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si colegiile
teritoriale, precum si relatiile dintre acestea din urma;
c acorda sprijin si ajutor colegiilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si
locale.
Vicepresedintii U.C.C.J.R. sunt in numar de 3 si sunt inclocuitori ai
presedintelui, in lipsa prim-vicepresedintelui, in ordinea stabilita de catre acesta,
ei coordoneaza si indruma activitatea curenta a colegiilor.
Secretarul general al U.C.C.J.R. este ales de Congresul U.C.C.J.R. si
indeplineste sarcinile stabilite de Biroul executiv al U.C.C.J.R., mandatul
acestuia fiind de 4 ani. In structurile centrale de conducere ale profesiei de
consilier juridic: Consiliul U.C.C.J.R., Biroul executiv al U.C.C.J.R.,
presedintele, prim-vicepresedintele si vicepresedintii U.C.C.J.R. durata
mandatului in functie este de 4 ani si orice titular de mandat poate fi reales in
aceeasi sau in alta functie din aceste structuri centrale de conducere.
Comisia centrala de cenzori a U.C.C.J.R. se compune din 3-5 membri alesi
de catre Congresul U.C.C.J.R., pentru un mandat de 4 ani, dintre care unul are
calitatea de contabil autorizat sau de expert contabil. Comisia centrala de cenzori
are obligatia verificarii trimestriale a activitatilor economico-financiare ale
U.C.C.J.R. si dispunerii masurilor necesare bunei administrari a patrimoniului
U.C.C.J.R.
Comisia centrala de disciplina a U.C.C.J.R. este alcatuita din 5-9 membri,
alesi de Congresul U.C.C.J.R. pentru un mandat de 4 ani. Membrii Comisiei de
disciplina se aleg dintre consilierii juridici cu o vechime mai mare de 10 ani in
activitati juridice. Comisia isi organizeaza, isi tine evidentele, isi desfasoara
lucrarile si functioneaza in baza regulamentului propriu, validat de Congresul
U.C.C.J.R.
Comisia metodologica de organizare si exercitare a profesiei de consilier
juridic este alcatuita din 7-9 membri alesi de Congresul U.C.C.J.R. si
functioneaza in baza regulamentului propriu, validat de Congresul U.C.C.J.R.
cheltuielile necesare participarii membrilor Consiliului U.C.C.J.R., a Biroului
executiv al U.C.C.J.R. si a membrilor comisiilor centrale de cenzori, de
disciplina si comisiei metodologice la sedintele acestor organe se suporta de
fiecare colegiu.