Catre: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

In atentia : d-lui Ministru Gheorghe Pogea

GRUPUL PARLAMENTAR PSD+PC

INTERPELARE

Adresata: Domnului Gheorghe Pogea

Ministerul : Ministerul Finantelor Publice
De catre dl. senator : Florin Constantinescu
Circumscriptia electorala : 24
Colegiul electoral: 3 Iasi
Grupul Parlamentar : PSD

Sedinta Senatului din data de: 11.05.2009

Obiectul interpelarii :Finantarea contractelor din fondurile de coeziune.
Stimate Domnule Ministru,
In prezent, bugetele de care beneficiaza proiectele de investitie (pe mediu, de
exemplu) sunt anuntate ca fiind ferme, in Lei, in contextul in care sursa de
finantare este in cea mai mare masura asigurata prin fondurile de coeziune - in
Euro.
Documentatiile de Atribuire pentru aceste Contracte impun insa ca preturile
cu care antreprenorii liciteaza aceste proiecte sa fie ferme, fixe in Lei, deci
angajante si nerevizabile in consecinta.
 Derularea proiectelor se face pe o perioada de aproximativ trei ani; cea mai
mare parte a costurilor aferente executiei proiectelor se realizeaza insa dupa
aproximativ un an si jumatate, cand incepe procurarea de echipamente. Aceste
echipamente,in marea lor majoritate, vor fi sigur importate de la furnizori de
marca pentru a se putea raspunde conditiilor de calitate si exigentelor tehnice
impuse de beneficiari in caietele de sarcini/ documentatiile de atribuire
Lansarea primelor proiecte finantate din fondurile de coeziune s-a produs in
intervalul de timp in care Romania a intrat intr-o perioada de depreciere
semnificativa a monedei nationale.
Este necesar sa se precizeze ca aceste proiecte de reabilitare “la cheie” a unor
obiective importante includ cheltuieli (costuri) masive in Euro, care se refera la
echipamentele si materialele importate.
In acelasi timp, conditiile contractuale prezentate in caietele de sarcini nu
cuprind clauze care sa protejeze atat pe beneficiarii proiectelor cat si pe
antreprenori fata de consecintele unor astfel de evenimente economice nedorite
cum sunt variatiile cursului de schimb valutar.
Astfel, ca o prima consecinta, valoarea bugetelor (estimate in Euro) inainte de
deprecierea monedei nationale, prin conversia in Lei efectuata la momentul
lansarii anunturilor de participare pe SEAP, transforma automat un buget corect
estimat initial in Euro, intr-unul subestimat - in Lei.
In acest fel, proiectele lansate in prezent in procedura de achizitie devin
proiecte cu un mare risc de schimb valutar, din moment ce o foarte importanta
parte din costurile aferente echipamentelor si materialelor se vor realiza direct in
Euro (si chiar daca furnizorii locali accepta plata in Lei, aceasta este
conditionata oricum de rata de schimb €/Leu la momentul efectuarii platii).
Consecintele acestei realitati pot afecta amblele parti implicate intr-un
proiect, atat pe beneficiari cat si pe antreprenori.
 Intr-un astfel de context, companiile cu reputatie in domeniile de real interes
public si care pot garanta realizarea cu succes a proiectelor vor renunta sa mai
participe la licitatii si, pe de alta parte, intr-un viitor apropiat, eventualele
proiecte aflate deja in curs de derulare vor intampina dificultati serioase datorita
problemelor financiare intampinate de antreprenori.
Este evident ca in eventualitatea unor fluctuatii ale ratei de schimb valutar
antreprenorii vor fi expusi unor importante costuri suplimentare generate de
aceste fluctuatii, imprevizibile in prezent (nici bancile si nici alte institutii
financiare nu se angajeaza in prezent asupra unei previziuni privind acest aspect)
si imposibil de suportat de catre antreprenori in viitorul apropiat.
Chiar si in situatiile in care se stipuleaza in conditiile contractuale existenta
unei formule de indexare a costurilor bazate exclusiv pe inflatie, o depreciere a
monedei nationale ar putea conduce implicit la evolutia indicilor considerati
pana la valori ce ar putea genera cresterea semnificativa a platilor in lei si in
acest fel bugetele proiectelor nu ar mai putea fi controlate nici chiar de
beneficiarii acestora.
Deasemenea, poate nu ar fi de neglijat sa ne punem problema ce s-ar
intampla in cazul unei aprecieri a Leului in raport de Euro. In aceasta situatie
beneficiarii vor deconta, in Lei, pentru partea de proiect direct dependenta de
Euro, valori posibil mult mai mari decat ar fi necesar sa se plateasca in realitate.
Oricum, este necesar sa se mentioneze faptul ca, in prezent, desi
antreprenorii sunt obisnuiti sa trateze aspectele generate de riscurile de schimb
valutar, realitatea de pe pietele financiare si lipsa de lichiditati nu le mai permit
acestora in prezent posibilitatea de a asigura nici chiar “hedging”-ul.
Toata problemele descrise mai sus ar putea fi evitate din start intr-un mod
foarte simplu: Atat timp cat fondurile de coeziune sunt asigurate in Euro, in
cazul contractelor care beneficiaza de aceasta finantare s-ar putea permite
declararea partii/proportiei din contract direct dependenta de Euro iar
partea respectiva din contract ar putea fi platita antreprenorilor in Lei, la
rata de conversie valutara corespunzatoare zilei in care se efectueaza plata.
Acesta este cea mai simpla posibilitate de a proteja proiectele / investitiile
atat de necesare Romaniei, asigurand o abordare corecta atat fata de beneficiarii
proiectelor cat si fata de antreprenorii care le vor executa.
Solicit raspuns scris si verbal.

Va multumesc,
Cu deosebit respect ,
Colegiul Senatorial nr.3 Iasi
Circumscriptia electorala nr.24
Senator PSD ing. Florin Constantinescu
11.05.2009