PROCESUL CIVIL MIJLOC DE INFAPTUIRE A JUSTITIEI

Forma (modul de desfasurare)

-modalitatea specifica prin care justitia se infaptuieste este procesul civil.
Prin proces se intelege o evolutie ce parcurge 3 momente:
Evolutie_ de la : - sesizarea instantei pana la
- hotararea judecatoreasca (actul final al judecatii). Intre cele doua puncte extreme se
incadreaza - dezbateriie
=> momente ce dau forma procesului, cu ajutorul si pe baza unor acte de procedura ordonate de lege
1. Sesizare instantei = judecatorul - nu se poate sesiza singur
-nu se poate autoinvesti cu solutionarea unui proces
Prin urmare, este nevoie ca cel interesat sa se adreseze organelor justitiei
=> astfel procesul trebuie deschis de acea persoana care:
- pretinde ca i s-a incalcat sau nesocotit un drept subiectiv civil
- care nu isi poate realiza interesul decat pe calea justitiei
=> aceasta persoana poarta denumirea de reclamant, iar faptul ca are rolul de a declansa procesul civil produce si
alte consecinte proceduarle cu privire la: -alegerea instantei competente
- fixarea cadrului in care se va desfasura procesul
- sarcina probei, etc
ObS: in mod exceptional - instanta poate actiona si din oficiu
-procesul poate fi pornit si de alte persone/organe in cazurile anume prevazute de lege
2. Dezbaterile = judecatorul nu poate rezolva litigiul numai pe baza cererii reclamantului (sesizarii)
=> trebuie sa cheme in fata sa si persone despre care se pretinde ca ar fi incalcat un drept = parat
=> la un loc reclamantul si paratul poarta denumirea de parti, iar
dezbaterile le ofera posibilitatea : - sa isi sustina si sa isi dovedeasca pretentiile si apararile
=> dezbaterea dintre parti condusa si controlata de catre judecator care este tinut de respectarea unor principii
fundamentale
3. Hotararea = actul prin care se finalizeaza procesul civil (scopul urmarit)
=> este rezultatul - rationamentului care se obtine printr-o dezbatere = judecatorul supune o speta determinata
regulii de drept.
=> rezultatul acestui ratiionament fiind - puterea de executare silita, exprimata in formula executorie.

Materia procesului = se ocupa de un conflict intre doi adversari (reclamant si parat)

 => opozitie de interese (raport social) anterior formularii sale juridice (litigiu)
ObS: exista situatii in care calea justitiei este obligatorie desi nu exista conflict (ex. Asigurarea probelor pe cale
principala, procedura necontencioasa).
Metoda procesului = activitatea judecatorului de a interpreta si aplica legea (regula de drept) la situatia de fapt,
pe care de asemenea o determina judecatorul, stabilita pe baza de probe si care are ca rezultat pronuntarea
hotararii
=> care trebuie sa exprime adevarul, deoarece ea dobandeste autoritate de lucru judecat si nu mai poate fi
contestata.
ObS: - pentru metoda obtinerii adevarului legea stabileste pentru judecator un rol activ in cadrul caruia prevede
ca “judecatorii sunt datori sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevarul si pentru a preveni
orice greseala in cunoasterea faptelor”.
 de asemenea rationamentul judecatorului trebuie sa respecte restrictiile ce se impun in cautarea solutiei:
-contradictorialitatea
-dreptul de aparare
-disponibilitatea
=> metoda procesului este cautarea solutiei in vederea pronuntarii hotararii.
DEFINIREA – activitatea desfasurata de catre instanta, parti, organe de executare si alte persoane sau
orgasne care participa la infaptuirea justitiei in vederea realizari sau stabiliri drepturilor si intereselor civile
deduce judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti.
FAZELE procesului civil
-judecata
-executarea silita
1. judecata - declansata prin cererea e chemare in judecata (care investeste instanta competenta)
- sfarseste prin ramanerea definitiva a hotararii pronuntata asupra litigiului
Etapele dintre aceste doua momente:
 Etapa scrisa = in cadrul acreia partile se incuvinteaza reciproc prin intermediul:
-cererii de chemare in judecata -intampinarea
-raspunsul la intampinare -cererea reconventionala
 asupra: -pretentiilor -apararilor
 si in legatura cu probele ce urmeaza a fi administrate in vederea dovedirii lor
 Etapa cercetarii procesului= se face in sedinta publica
 Etapa dezbaterilor= in fond=> de regula in sedinta de judecata
  Etapa deliberarii judecatorilor si pronuntarii hotararilor= se finalizeaza judecata in prima instanta de
fond
ObS: -partea nemultumita poate declara apel (calea ordinara de atac) care provoaca o noua judecata in fond=>
dupa ce hotararea devine executorie este posibil sa intervina recursul (cale extraordinara de reformare) = poate
exista si o etapa a cailor extraordinare de atac de retractare, contestatia in anulare si revizuirea (pentru hotarari
executorii sau definitive).
2. Executarea = in masura in care debitorul nu isi executa de bunavoie obligatiile
ObS: - nu este obligatoriu ca procesul civil sa parcurga ambele faze
 este posibil ca faza judecatii sa nu parcurga toate etapele ex: intervine perimarea sau partile sting litigiul
printr-o tranzactie.
 poate sa existe numai faza executarii (cand debitorul pune in executare un inscris autentic notarial si nu o
hotarare

EXIGENTELE CEDO
Garantii destinate sa asigure administrarea corecta a justitiei.
Presupun:
1. Dreptul justitiabilor la un proces echitabil (accesul la justitie) = presupune posibilitatea jurídica
efectiva de a te adresa unui tribunal.
ObS: daca nu exista -procesul
-accesul la judecator
=> este inutil sa vorbesti de: calitatea, celeritatea si publicitatea procesului
2. Dreptul de a obtine executarea silita a hotararii obtinute in proces.
ObS: un este un drept absolut => putand fi supus unor restrictii legitime
ex. termenele de prescriptie, garantii materiale- reglementari privind minorii si incapabilii, admisibilitatea unei
cai de atac
 Masuri care sa asigure accesul liber la justitie:
- scutirea de plata a taxelor de timbru
- asistenta jurídica gratuita
- simplificarea procedurii
3. Cauza sa fie examinata in mod echitabil, public si in termeni rezonabili.
Echitabil - de a asigura respect unor principii precum: -contradictorialitatea
-dreptul de aparare
-egalitatea
 => una dintre parti sa nu fie favorizata fata de cealalta
Public - impotriva abuzurilor unei justitii secrete => publicitatea ajuta la atingerea scopului =proces echitabil
Publicitatea = posibilitatea oricarei persoane de a asista la dezbateri intr-un termen rezonabil, optim si previzibil.
Numai intarzierea imputabila organului judicial sau statului prin modificari legislative este considerat o violare a
duratei rezonabile.
ObS: -nu se poate invoca suprasolicitarea instantei sau incapacitatii judecatorilor pentru a motiva depasirea
termenelor rezonabile.
-La primul termen de judecata, judecatorul va estima durata necesara pt cercetareaa procesului astfel incat
procesul sa fie solutionat intr-un termen optim si previzibil.

Independenta apreciata dupa cum urmeaza, criterii:

-fata de executiv
-fata de parti
Impartialitatea – se apreciaza in functie de urmatoarele (criterii subiective):
-impartialitatea judecatorului
(criterii obiective)- tribunalul sa aiba toate aparéntele de garantie
4. Hotararea sa fie pronuntata in public

DREPTUL PRECESUAL CIVIL

Are caractere de drept común.
Definitie: ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de judecata a pricinilor privitoare la:
-drepturile civile sau politice (dreptul de a alege si de a fi ales)
-realizarea/ apararea intereselor legitime (posesia aparata prin actiune posesorie)
=>care se pot realiza numai pe calea justitiei => modul de executare silita
Nórmele de procedura pot fi clasificate in trei categorii:
1. Norme de executare judecatoreasca
2. Norme de competenta
3. Norme de procedura propriu-zisa
1.Reglementeaza:- alcatuirea instantei judecatoresti
-numirea si avansarea judecatorilor
-statutul lor
-compunerea competelor de judecata/ nr. de judecatori care solutioneaza procesele
 => incompatibilitatea judecatorilor, abtinerea, recuzarea
2. Reglementeaza:
- atributiile instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe de stat (competenta generala)
-repartizarea pricinilor civile intre instante de grad diferit pe linie verticala (competenta generala)
-repartizarea pricinilor civile intre instante de acelasi grad pe linie orizontala (competenta teritoriala)
3. Reglementeaza:
A. modul de judecata a pricinilor civile
B. de executare silita
=> pot fi clasificate la randul lor in:
A. norme de procedura contencioasa (regulile solutionarii unui litigiu cand dreptul partii este contestat sau
incalcat)
Norme de procedura necontencioasa (nu se urmareste stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana)
B. norme de executare silita (reguli dupa care creditorul isi poate realiza drepturile atunci cand debitorul nu isi
executa de bunavoie obligatiile)
Observatie: procedura civila consacra reguli cu privire la:
organizarea instantelor si competenta acestora pt:
-pornirea procesului
-administrarea probelor si desfasurarea dezbaterilor => in vederea: -pronuntarii hotararii
-exercitarea cailor de atac -executarii
silite
=> acestea au rolul- sa ordoneze activitatea judecatorilor
-sa disciplineze activitatea partilor
= sunt imperative=> impun o anumita conduita pentru judecarea partii si alti participanti
= sunt dispozitive ex. competenta teritoriala (de drept común si alternativa) =
= orice litigii se solutioneaza dupa regulile procedurii civile

IZVOARELE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL

-Constitutia (care cuprinde principii)
-Conventiile, pactele, regulamentele la care Romania este parte
-Legile : organice/ ordinare / speciale
-Decretele
-Ordonantele
-Hotararile guvernamentale
 Obs. Este interzis judecatorului sa stabileasca dispozitii general obligatorii prin hotararile pe care le prezinta =>
practica judiciara un constituie izvor de drept, constituie o sursa secundara
RIL-urile si hotararile instantelor de recurs asupra problemelor de drept sunt obligatorii pentru judecatorii
fondului.

APLICAREA NORMELOR DE PROCEDURA CIVILA

In timp
Legea dispune numai pentru viitor
=> dispozitiile NCPC se aplica numai proceselor si executarii silite incepute dupa intrarea acestuia in vigoare
=> procesele in curs de judecata si executare silita incep sub legea veche si raman supuse acelei legi vechi
=> sub aspectul competentei procesele vor continua sa fie judecate de acele instante legal investite potrivit legii
sub care au inceput (si in cazul trimiterii spre rejudecare)
=> administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la data administrarii lor
=> hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor pevazute de legea sub care a inceput procesul

In spatiu
Sub aspectul intern:
- Dispozitiile legii de procedura civila se aplica procesulor pe intreg teritoriul tarii (daca legea un
dispune altfel)
Sub aspect international:
- Dispozitiile NCPC se aplica proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate in masura in care
prin tratatele internationale la care romania este parte din drepturile UE sau legile speciale un se prevede altfel.

Asupra persoanelor
Opereaza principiul egalitatii, asupra strainilor, persoanele fizice si persoanele juridice au aceleasi drepturi
obligatii procedurale ca si persoanele fizice/ juridice de cetatenie romana.

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI CIVIL

 1. Instantele judecatoresti sunt stabilite prin lege
Justitia se realizeaza prin ICCJ si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege (ICCCJ, CA, tribunale,
judecatorii, tribunale specializate, instante militare)
Nici o alta autoritate un poate realiza justitia care se bucura de autoritate de lucru judecat si forta executorie.

2. Accesul liber la justitie . Principiul dublului grad de jurisdictie

-Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si intereselor sale legitime
-Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile
Acest drept trebuie exercitat cu buna credinta, fara sa se incalce drepturile si libertatile celorlalti .
Poate fi exercitat de catre cetatenii romani, straini si apatrizi.
Asigurarea accesului liber la justitie se poate face prin:
-asigurarea asistentei juridice
-scutirea de taxe
-simplificarea procedurii
Ex. ajutorul public judiciar
Principiul dublului grad de jurisdictie: o cauza solutionata de instanta va fi rejudecata din nou de o alta instanta
superioara.

3. Dreptul la un proces echitabil

In termen optim si previzibil de catre o instanta independenta si impartiala.
Statul garanteaza independenta judecatorului aplicand strict principiul domniei legii si principiul separatiei
puterilor in legislativa, executiva si judiciara.
Independenta trebuie sa se refere la instante de judecata ca intreg si la fiecare judecator => puterea judiciara
apartinand judecatorului.
Judecatorii sunt independenti in raport cu orice alta putere si se supun numai legii.
Judecatorul pronuntadecizii impartiele.
Judecatorul trebuie sa vegheze cu orice ocazie atat la demnitatea sa profesionala cat si la impartialitatea si
independenta justitiei.
Exercitare functiei de judecator un trebuie sa faca obiectul influentelor, incitarilor si presiunilor nedemne,
amenintarilor sau interventiilor din oricui sin din orice motiv.
Garantii:
-judecatorul poate fi recuzat
-este reglementat prin lege imunitatea judecatorilor
 ACTIUNEA CIVILA

1. Def. Cuprinde totalitatea normelor procesuale organízate de lege prin care se asigura protectia
dreptului subiectiv civil sau a altor interese ce se pot realiza numai pe calea justitiei.
Mijloacele procesuale pe care le cuprinde:
- Cererea de chemare in judecata
- Intampinarea
- Mijloacele de aparare
- Masurile asiguratorii
- Caile de atac
- Executarea silita, etc indiferent de dreptul ce se valorifica
Cererea reclamantului este forma de manifestare a actiunii. In momentul in care actiunea civila se pune in
miscare ea devine proces.
2. Dreptul la actiune este acel element al dreptului subiectiv civil care ingaduie titularului sau sa recurga
la nevoie la forta de constrangere a statului.
Da nastere la o serie de drepturi:
- Dreptul de a sesiza instante
- Dr. de a solicita probe
- Dr. de a obtine condamnare a paratului
- Dr. de a exercita caile de atac
- Dr. de a obtine executarea silita
 Pe care titularul le exercita partial sau in totalitate
3. Elementele actiunii civile:
- Partile
- Obiectul
- Cauza
Partile:- titularul dreptului care recurge la actiune (peroana interesata de protectia drepturilor subiective)
-intervine o a doua persoana (persoana care tulbura exercitiul normal al dreptului subiectiv)
 => in momentul in care se exercita actiunea civila este nevoie de cel putin doua persoane:
-una care pretinde (reclamant, parat/ apelant,intimat/ creditor si debitor)
-alta care se opune/ contesta aceasta pretentie
Obiectul: protectia dreptului subiectiv civil sau a unui interes ce se poate realiza numai pe calea justitiei
Cauza: scopul catre care see indreapta vointa celui ce reclama sau se apara
Ex. in cazul in care se revendica un bun cauza o constituie detinerea abuziva => vointa de a face ca aceasta
detinere sa inceteze stabilindu-se o stare corespunzatoare dreptului pretins
Cauza:
-trebuie sa existe
-sa fie reala
-sa fie licita si morala

4. Caracterele actiunii civile

Actiunea este libera si sub rezerva de a nu fi exercitat abuziv dreptul sau , cel care o exercita nu poate fi tras la
raspundere pt faptul ca pretentiile sale nu au fost justificate.
Actiunea este facultativa=> nimeni nu poate fi constrans sa exercite actiunea impotriva vointei sale
5. Conditiile de exercitare
Pt a pune in miscare actiunea este nevoie de vointa de a actiona iar daca aceasta exista trebuie indeplinite
anumite conditii de exercitare:
1. -afirmarea unui drept
2. -interesul
3. -capacitatea procesuala
4. -calitatea procesuala
Obs. Ele se regasesc si in legatura de diferite mijloace procesuale ce alcatuiesc actiunea
Ex.:- cererea de chemare in judecata la care se pot adauga invocarea unei exceptii- exercitarea caii de atac
-anumite conditii suplimentare: ex. termenul necesar pt a actiona / regularitatea actului
1. Afirmarea unui drept (formularea unei pretentii)
=> verificarea existentei sau neexistentei dreptului nu trebuie facuta inainte de judecata
=> daca se constata ca dreptul nu exista cererea va fi respinsa ca nefondata
=> daca se constata ca reclamantul nu justifica un drept subiectiv cerera reclamantului se respinge ca fiind
nefondata
Conditii:
-sa fie recunoscut si ocrotit de lege (sa nu intre in continutul unui raport juridic ilegal
 -sa fie exercitat potrivit scopului economic si social recunoscut de lege
-sa fie exercitat cu buna credinta
-sa fie actual (sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive) => va duce la respingerea cererii ca prematura
2. Interesul- folosul practic pe care il urmareste o parte
=> procedura judiciara nu poate fi pusa in miscare daca nu aduce partii nici un avantaj legal ci urmareste
sicanarea adversarului adversarului sau prelungirea procesului.
Interesul poate fi:
-material
-moral
Si trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:
-sa fie determinat
-sa fie legitim
-sa fie personal
-sa fie nascut si actual
3. Capacitatea procesuala de folosinta = aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan
procesual in cazul persoanelor fizice=>incepe la nastere si inceteaza la moarte
Obs: este posibila ingradirea capacitatii procesuale
Ex: decaderea din drepturi=nu va putea sa dobandesca drepturi si sa isi asume obligatii pe plan procesual.
Lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocata in orice stare a procesului.
Capacitatea procesuala de exercitiu= aptitudinea unei persoane care are folosinta unui drept de a valorifica
singura acest drept in justitie:
-capacitatea de a angaja si conduce personal procesul
-capacitatea de a sta in judecata
Obs: cine nu are capacitate de folosinta nu o are nici pe cea de exercitiu.
In cazul persoanei fizice capacitatea de exercitiu se dobandeste:- la 18 ani
-la 16 ani minorul care se casatoreste
-la 16 ani recunoscuta minorului de instanta de tutela
Capacitatea de exercitiu inceteaza :-la data mortii
-prin punerea sub interdictie judecatoareasca
-in cazul anularii casatoriei inainte ca sotul sa implineasca 18 ani daca a fost de rea credinta la incheierea
casatoriei.
Minorii intre 14-18 ani au capacitate de exercitiu restransa=>vor fi citati si vor sta personal in proces dar asistati
de parinti/tutore,vor semna toate actele alaturi de minori.
 Persoanele fara capacitate de exercitiu: -minorii sub 14 ani
-alienatii sau debilii mintali pusi sub interdictie judecatoreasca.
=>nu stau personal in proces ci prin reprezentatii lor legali.
Obs: la cererea partii se poate numbi un curator special.
4.Calitatea procesuala
In raportul juridic dedus judecatii calitatea persoanei presupune existenta unei indentitatii intre :
- Persoana reclamantului si cel care se pretinde titular al dreptului subiectiv civil =>calitate procesuala
activa.
- Persoana paratului si cel obligat =>calitate procesuala pasiva
- Calitatea procesuala =>din identitatea dintre parti si subiectii raportului juridic litigios si presupune
indreptatirea de a sta intr’un anumit proces.
- Reclamantul fiind cel care porneste procesul prin cererea de chemare in judecata,va trebui sa
justifice:
*atat calitatea sa procesuala
*cat si calitatea procesuala a paratului.
Si va face acest lucru indicand in cerere atat pretentia,cat si indreptatirea sa de a introduce cererea impotriva
paratului (motivarea in fapt si in drept.)
Calitatea procesuala poate fi transmisa:
-pe cale legala (succesiunea,reorganizarea)
-pe cale conventionala(cesiunea,preluarea datoriilor)
In cazul in care instanta constata lipsa calitatii procesuale va respinge cererea sau apararea formulata ca fiind
facuta de o persoana sau impotriva unei persoane fara calitate.

CLASIFICAREA ACTIUNII CIVILE

Actiunea cuprinde un ansamblu de mijloace procesuale deasemenea cuprinde si cererea de chemare in judecata.
Cererile de chemare in judecata se clasifica dupa mai multe criterii:
1.scopul material urmarit de reclamant
2.natura dreptului ce se valorifica.
3.calea procedurala aleasa de parte pentru apararea dreptului ei.
 1.Actiunea :
a) in realizare
b)in constatare
c)in constituire

a)cererile in realizarea dreptului =reclamantul solicita instantei sa il oblige pe parat la respectarea dreptului,iar
daca acest lucru nu este posibil la despagubiri pt prejudiciul suferit
b)cererile in constatare=reclamantul solicita instantei sa constate numai existenta unui drept al sau sau
inexistenta unui drept al paratului.
c)cererile in constituire de drepturi=acelea care urmaresc schimbarea sau desfintatarea unor raporturi juridice
vechi si crearea unor raporturi juridice noi intre parti.(ex: divortul)
Obs: produc efecte ex nunc (pt viitor) de regula.
2.Actiunile:
a.personale:cand se valorifica un drept personal de creanta ex:actiunea in revendicare.
b.reale:cand se valorifica un drept real
c.mixte: cand se valorifica in acelasi timp un drept de creanta si un drept real.
3.Actiuni :-principale
-aditionale
-accesorii
-incidentale
Pentru a putea vorbi de aceste cereri este nevoie sa fie un proces in curs pornit prin:
 cerere de chemare in judecata care are
–un capat principal(cerere principala)
-cereri accesorii (a caror rezolvare depinde de solutia din cererea principala)
-cereri incidentale (au legatura cu cererea principale si care ar putea avea si o existenta de sine statatoare dar
care poate fi formulata intr’un proces inceput)
-cereri aditionale( prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare)
Obs: sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala

PARTICIPANTII IN PROCESUL CIVIL

 In activitatea de judecata si de executare civile participa:
-subiecti ai procesului civil :- instanta de judecata
- partile
-organele de executare
=>influenteaza in mod hotarator existenta si desfasurarea procesului civil.
-alti participanti: avocati,experti,interpreti,martori si agenti de procedura.

INSTANTA DE JUDECATA
Organul imputernicit prin lege sa solutioneze un litigiu intervenit intre parti.
Prin instanta se intelege un anumit grad de jurisdictie (ICCJ, CA ,tribunal,tribunal specializat,instanta
militara,judecatorie)
Intr’un alt sens mai restrans prin instanta se intelege compunerea completului de judecata,judecatorul=>este
important sa se faca diferentierea intre cele 2 intelesuri de notiune de instanta pt a sti cand ne aflam in campul
normelor de competenta si cand aceasta notiune desemneaza compunerea completului de judecata.

Rolul si pozitia instantei in proces:

-Are rolul de a infaptui justitia prin aplicarea legii la o anumita situatie de fapt,punand capat in acest fel,litigiului
existent in circuitul civil.
-Se pronunta asupra unor situatii concrete cu care a fost investita de parti.
-Nu se poate refuza solutionarea unei cauze pe motiv ca nu exista o lege aplicabila in speta sau ca legea este
neclara sau incompleta.
Activitatea instantei=> 2 functii procesuale:
-cercetarea cauzei =stabilirea situatiei de fapt in baza probelor.
-solutionarea cauzei=prin aplicarea legii la situatia de fapt stabilita.
Obs: instanta are dreptul de a da sau restabili calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii chiar daca
partile le au dat o alta denumire,acest lucru se face cu respectarea principiului contradictorialitatii fara a conduce la
acordarea unui alt lucru decat cel solicitat de reclamant deoarece s ar infrange principiul disponibilitatii.
Totodata in virtutatea rolului activ al judecatorului instanta are obligatia de a starui in aflarea adevaratei situatii
de fapt.
 In stabilirea situatiei de fapt judecatorul de fond este suveran
In recurs fiind cercetata hotararea judecatoreasca numai sub aspectul legalitatii(nu si al temeiniciei)
Activitatea instantei se concretizeaza in acte procedurale precum:rezolutii,incheieri,procese
verbale,sentinte,decizii etc.
COMPUNEREA INSTANTEI
Judecatoria ,tribunalul,curtea de apel – in prima instanta =un judecator.
Cu exceptia cererilor privind conflictele de munca si de asigurari sociale= un judecator +doi asistenti judiciari.
In apel 2 judecatori.
In recurs 3 judecatori.
Obs: -completele se stabilesc la inceptul anului
-completul de judecata este prezidat prin rotatie de unul din membrii ai acestuia
-repartizarea cauzelor se face aleatoriu.
ICCJ = 3 judecatori din aceasi sectie
= 5 judecatori -2 penal
-3 alte materii.
RIL= 25 judecatori.
Dezlegarea unor situatii de drept =13 judecatori.
Sectiile unite 2/3 din nr judecatorilor in functie.
Completele sunt prezidate de presedintii de sectii.
Obs: contestatia privind tergiversarea judecatii= 3 judecatori.
Cererea in anulare al ordinului de plata =2 judecatori.

CONSTITUIREA INSTANTEI
Alcatuirea mai complexa a acesteia prin participarea pe langa judecator si a alor persoane sau organe=figureaza
in constituirea completului de judecata: -grefierul
-magistratul asistent ICCJ
-procurorul
Grefierul:
-consemneaza operatiunile in fapt in cadrul activitatii judiciare.
-intocmeste actele de procedura dispuse de completul de judecata
-completeaza condica sedintelor de judecata
-tehnoredacteaza/comunica hotararea judecatoareasca.
 Participarea magistratului asistent:
-redacteaza incheierile
-participa cu vot consultativ
-redacteaza hot.judecat.
-orice alte sarcini incredintate.
Participarea procurorului: -uneori participarea sa este obligatorie=> neparticiparea atrage nulitatea hotararii
judecatoresti.
Obs: cand instanta nu a fost constituita potrivit dispozitiilor legale.

INCOMPATIBILITATEA
Institutie menita sa asigure independenta si impartialitatea judecatorilor( si a celorlalte persoane sau organe care
participa la infaptuirea justitiei)
Mijloacele tehnice procesuale prin care se invoca compatibiltatea sunt: Abtinerea si recuzarea
Cazurile de incompatibiliate absoluta:
-judecatorul care a pronuntat o incheiere sau hotarare(nici in cale de atac si in nici in rejudecare)=>judecatorul
nu poate participa la judecata chiar daca nu s a abtinut sau nu a fost recuzat.
De asemenea daca a fost martor,expert,arbitru,procuror,asistent judiciar,magistrat asistent,mediator in aceasi
cauza.
Abtinerea-provine de la judecator.
Judecatorul care stie ca exista motiv de incompatibilitate in privinta sa este obligat sa se abtina de la judecarea
pricinii.
Declaratia de abtinere:se face in scris de indata ce a aflat de motivul de incompatibilitate si oral in sedinta de
judecata(consemnata in incheiere)
Obs: dupa incheierea dezbaterilor cauza trebuie repusa pe rol si solutionata declaratia de abtinere.
Recuzarea= exceptia de recuzare provine de la una din parti inainte de inceperea dezbaterilor si priveste
judecatorul care se afla intr una din situatiile de incompatibilitate.
Exceptia se poate ridica:verbal in sedinta
In scris (pt fiecare judecator in parte)
Abtinerea si recuzarea se solutioneaza de un alt complet al instantei respective fara judecatorul care s a abtinut
sau care este recuzat,in camera de consiliu.
 Obs: cand cererea de recuzare este inadmisibila se pronunta completul in fara caruia s a formulat cererea cu
participarea judecatorului recuzat ( inadmisibila –fara temeinicie)

PARTILE
Infaptuirea justitiei se face prin raportare la drepturile si obligatiile acesteia
-reclamantul(in principal)= pozitie ofensiva.va lua primul cuvantul si ii va reveni sarcina probei.
-parat=pozitie defensiva
In functie de mijlocul procedural de care uzeaza: in apel-apelant/intimat
In recurs-recurent/intimat
In contestie-constestator/intimat
In revizuire-revizuent/intimat
Executare silita-creditor/debitor
Intimatul=reclamantul care adopta o pozitie defensiva(devine parat)
Obs:paratul care invoca o exceptie adopta o pozitie defensiva (limitata la exceptia ridicata )=>va lua primul
cuvantul si ii va revenii sarcina probei.
In mod obijnuit un proces de natura contencioasa pune fata in fata un reclamant si un parat.

COPARTICIPAREA PROCESUALA ( LITISCONSORTIU PROCESUAL)

Cadrul procesual mai complex,existand mai multi reclamanti sau mai multi parati.=>daca obiectul pricinii este un
drept sau o obligatie comuna:-daca dreptul sau obligatia lor au aceasi cauza
-daca intre drepturi si obligatiie exista o stransa legatura
Coparticiparea poate fi: -activa= mai multi reclamanti.
-pasiva= mai multi parati.
Obs:in procedura de executare silita coparticiparea poate fi numai activa(executarea vizeaza un singur
patrimoniu =>nu are mai multi titulari)
-subiectiva=existenta mai multor parti cu interese comune
-obiectiva=reunirea unor cereri intre aceleasi parti sau impreuna cu altele cand intre
aceste cereri exista o legatura stransa.
 -facultativa(interventie voluntara) =partile au alegerea in formarea coparticiparii
procesuale.
-obligatorie(interventie fortata,necesara)=partile nu au alegerea in formarea
coparticiparii(reprezentarea obliga legal pe parti)
Ex:partajul cu participarea tuturor coparticipantilor.
Obs: legea prevede in mod expres ca judecatorul va introduce din oficiu in proces anumite persoane pentru a
completa cadrul procesual.
Hotararea prin care cererea (de introducere in cauza) a fost respinsa =>este supusa numai apelului.
Introducerea in cauza va fi dispusa pana la termenul cercetarii procesuale inaintea primei instante.
In raporturile dintre parti se aplica principiul independentei procesuale=>
-actele de procedura
-apararile
-concluziile.
Obs: numai daca in temeiul unor dispozitii ale legii efectele se intind asupra tuturor atunci actele indeplinite sau
termenele incuviintate numai unora folosesc si celorlalti=>numai actele favorabile isi extind efectele asupra
coparticipantilor: -cerea de perimare
-actul de procedura intrerupator de perimare
=>al unuia dintre coparticipanti foloseste si celorlalti.
Perimarea =sanctiune procedurala care se bazeaza pe culpa partii ca urmare a lipsei de staruinta(un an civil -6
luni comercial).

DREPTURILE SI INDATORIRILE PROCESUALE ALE PARTILOR

Dreptul fiecarei parti de a adresa cereri instantei.

Dreptul de a participa la judecata :
-dreptul de citare
-dreptul de aparare
 -dr.de a administra probe
-dr.de a cunoaste piesele dosarului.
-dr.de a fi asistat de avocat.
-dr.de a recurge la interpret.
-dr.de a exercita caile de atac.
INDATORIRI:
-sa indeplineasca actele de procedura in conditiile,ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator
=>sub sanctiunea: -nulitatii
-perimarii
-decaderii etc.
-sa isi probeze pretentiile si apararile
-sa contribuie la desfasurarea fara intarzieri a procesului.
-sa urmareasca finalizarea procesului.
Dreptul procesual trebuie exercitat cu buna credinta fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti.
Cu rea credinta =abuz de drepturi subiectiv si obiectiv.
1.in scop de a sicana
2.deturnarea dreptului de la finalitatea sa legala
Ex: introducerea unei cereri fara punerea in intarzierea debitorului daca acesta recunoaste la prima zi de
infatisare pretentiile reclamantului=>partea care foloseste drepturile procesuale in chip abuziv raspunde pt
prejudiciile materiale si morale cauzate.
Obs: si partea care nu isi indeplineste cu buna credinta obligatiile procesuale raspunde in acelasi mod.
 PARTIC IPAREA TERTILOR IN PROCESUL CIVIL

1.interventia voluntara= cererea unui tert prin care solicita instantei introducerea sa intr’un proces pornit de alte
persoane pt: -a’si apara un drept propriu(principala)
-pt a apara dreptul unei parti din proces(accesorie)
=>doua feluri de interventie voluntara
Obs:insa in ambele situatii interesul este propriu al intervenientului deoarece altfel nu ar putea participa la
proces.
a)interventia principala:- se face sub forma cererii de chemare in judecata fiind indreptata ambelor parti din
proces.
-se poate face numai in fata primei instante inainte de incheierea dezbaterilor.
Obs: cu invoirea partilor se poate face si in instanta de apel.
b)interventia accesorie= cererea adresata instantei formulata in scris.Este o simpla aparare.
=>se poate face in tot cursul judecatii.
-in apel in toate caile ordinare si extraordinare de atac.
=>sunt cereri incidentale= competenta apartine instantei sesizate cu cererea principala.
Instanta se pronunta asupra admisibilitatii interventiei prin incheiere motivata.
=>poate fi atacata o data cu hotararea asupra fondului.=>tertul devine parte in proces.
Incheierea de respingere ca inadmisibila a intervenitiei poate fi atacata in 5 zile.=>calea de atac este:
-apel –daca incheierea a fost data in prima instanta.
-recurs-daca incheierea a fost data in apel
=>calea de atac se solutioneaza de instanta competenta in cel mult 10 zile=>judecata cererii principale se
suspenda.
Obs:intampinarea este obligatorie.
Intervenient principal= are o pozitie independenta atat fata de reclamant cat si fata de parat.
Intervenient accesoriu este subordonat partii in favoarea careia a intervenit savarsirea actelor de procedura care
nu contravin interesului partii pt care a intervenit => calea de atac se socoteste neavenita daca partea pt care
intervina nu a exercitat calea de atac
Obs: trebuie solutionata impreuna cu cererea principala.
 interventia principala = se poate dispune dijungerea si judecarea separata.

2.interventia fortata:
Cererea de introducere a tertului in proces ce provine de la parat,reclamant,sau de la instanta.
Forme:
1.chemarea in judecata a altei persoane.
2.chemarea in garantie.
3.aratarea titularului dreptului
4.introducerea fortata in cauza a altei persoane (de catre judecator)
1.aceasta forma de interventie permite oricareia dintre parti sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea
pretinde pe calea unei cereri separate aceleasi drepturi ca si reclamantul.
Ex: debitorul care are mai multi creditori si este chemat in judecata numai de unul dintre ei daca are motive sa
refuze plata va chema in judecata si pe ceilalti creditori pt ca hotararea sa le fie opozabila => tertul dobandeste
calitate procesuala cu o pozitie independenta.
Cererea poate fi facuta:
-de parat odata cu intampinarea sau pana la primul termen de judecata
-de reclamant
-de intervenientul principal =>pana la terminarea procesului in fata primei instante.
-incheierea de admisibilitate se ataca o data cu fondul.
-incheierea de respingere se ataca in 5 zile in prima instanta in apel si din apel in recurs.
Se inainteaza instantei competente sa solutioneze calea de atac.
Judecata cererii principale se suspenda.
2.Chemarea in garantie : partea din proces cheama in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se
indrepte in cazul in care ar pierde procesul.
Cererea poate fi facuta:
-de parat odata cu intampinarea sau cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii in fata primei instante.
-de reclamant si de intervenientul principal pana la terminarea cercetarii in fata primei instante.
Tertul devine parte in proces cu o pozitie independenta.
Instanta poate sa dispuna disjungerea:
-incheierea de admisibilitate se ataca o data cu fondul.
-incheierea de respingere se ataca in 5 zile in prima instanta in apel si din apel in recurs.
 3. Aratarea titularului dreptului: in situatia in care paratul detine un lucru pt altul sau exercita in numele altuia un
drept asupra unui lucru si este chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra acelui lucru =>
paratul va putea arata in numele caruia detine sau exercita dreptul asupra acelui lucru.
Deci paratul va arata adevaratul titular al dreptului.
Conditie:
Intre parat si tert exista un raport juridic cu privire la lucrul ce formeaza obiectul cererii.
Cererea se face:
-de parat odata cu intampinarea cel mai tarziu pana la primul termen de judecata.
4. Introducerea fortata in cauza:
-chiar daca partile se impotrivesc
-judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a alor persoane.
=>daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza tertului ,iar judecatorul aprecieaza ca pricina nu
poate fi solutionata fara participarea tertului,va respinge cererea,fara a se pronunta in fond.
Aceasta hotarare este supusa numai apelului.
Va fi dispusa prin incheiere pana la terminarea cercetarii procesuale in fata primei instante.
Daca necesitatea se constata cu ocazia deliberarii cauza se va repune pe rol.

REPREZENTAREA PARTILOR IN JUDECATA

Regula: legea civila ingaduie partilor sa isi conduca procesul=> partile pot sa isi exercite drepturile procedurale
personal sau prin reprezentant.
Reprezentarea poate fi:
1.legala
2.conventionala
3.judiciara
1.prin reprezent legal vor sta persoanele fizice lipsite de capacitate.
2.Partile pot sa stea in judecata printr’un reprezentant ales( conventionala)cu exceptia cand legea impune
prezenta lor in fata instantei ex: divortul
Reprezentarea conventionala de regula se realizeaza prin avocat.
3.dreptul de reprezentare=> dintr’o hotarare judecatoreasca (judiciara)
 Obs:exceptia lipsei calitatii de reprezentare in fata primei instante nu poate fi invocata pt prima oara in calea de
atatc.

Obs: Reprezentarea – intervine în situaţia în care o persoană fizică, parte într-un proces civil,
este lipsită de capacitate de exerciţiu, situaţie în care nu poate sta personal în judecată. Această
persoană trebuie reprezentată.
Instituţia asistării – presupune o persoană cu capacitate de exerciţiu restrânsă care nu
poate sta personal în judecată decât cu condiţia de a fi asistată de o altă persoană fizică, care are
menire de a-i întregi capacitatea.
Minorul între 14 şi 18 ani posedă capacitate de exerciţiu restrânsă. Acesta îşi exercită
singur drepturile şi îşi execută obligaţiile, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a
reprezentantului legal. El trebuie asistat de părinţi sau de tutore la judecată.
Aşa fiind, dacă într-un proces civil o parte litigantă este minor sub 14 ani, fiind reprezentat,
iar pe parcurs împlineşte vârsta de 14 ani, este necesară citarea minorului alături de părinţi sau de
tutore, care doar îl vor asista la proces.

ASISTENTA JUDICIARA IN PROCESUL CIVIL

Accesul liber la justitie nu inseamna si gratuitatea completa a acesteia.

Pentru a se asigura posibilitatea pt orice persoana interesata de a se sesiza instanta de judecata s au luat unele
masuri:
Cel care nu poate face fata cheltuielilor pe care le presupune declansarea si sustinerea unui proces civil fara a a
primejdui propria sa intretinere sau a familiei poate beneficia de asistenta judiciara care cuprinde:
-acordarea de scutire,reducere,esalonari sau amanari pt plata taxelor judiciare.
Apararea si asistenta gratuita printr’un avocat desemnat de barou.
Orice alte modalitati prevazute de lege care pot fi acordate oricand in tot cursul procesului in tot sau in parte.
Persoanele juridice dispun de reduceri,esalonari,amanari.
Ajutorul public judiciar:
-plata onorariului pt asigurarea reprezentarii.
-plata expertului,traducatorului,interpretului,executorului judecatoresc.
-scutiri,reduceri,esalonari de la plata taxelor judiciare.
 PARTICIPAREA PROCURORULUI IN PROCESUL CIVIL

MINISTERUL PUBLIC: reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept.
Atributii: - exercitarea actiunii civile in cazurile prevazute de lege
-participarea in conditiile legii la sedintele de judecata
-exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti.
-apararea drepturilor si intereselor minorilor,ale persoanelor puse sub interdictie ale disparutilor si a alor
persoane in conditiile legii.

Pozitia procurorului in proces:

-se preocupa ca si interesele incapabililor (minori,interzisi)sa nu fie prejudiciate prin acte facute de reprezentatii
acestora.
-se ocupa si de persoana acestor incapabili luand masuri in caz de trebuinta
-se ocupa de creditul public interesandu’se de formarea societatilor supraveghind activele lor
-procurorul participa la infaptuirea justitiei de catre instantele judecatoresti.

Modalitatile de participare:
Participarea se poate realiza prin:- pornirea procesului civil
-punerea de concluzii
-exercitarea cailor de atac
-cererea de punere in executare
Procurorul poate porni orice actiune civila ori de cate ori este nevoie pentru apararea drepturilor si intereselor
legitime ale:
-minorilor
-persoane puse sub interdictie
-disparutilor
-in alte cazuri prevazute de lege
 ACTELE DE PROCEDURA

Notiune: au rolul de a asigura desfasurarea procesului civil si pronuntarea unei hotarari corecte,legale si
temeinice.
Def: orice act legat de activitatea instantei facut:
-declansarea procesului
-in cursul si in cadrul procesului civil
-de catre :instanta judecatoreasca,parti si ceilalti participanti la proces.
Actele de procedura se clasifica dupa mai multe criterii:
a)in functie de organele/persoanele care le intocmesc/ de la care emana:
-actele partilor( reclamant,parat) :cererea de chemare in judecata,intampinarea,cererea reconventionala,raspuns
la intampinare,cererea de apel,etc)
-actele instantei: incheieri,sentinte,decizii etc.
-actele organelor auxiliare justitiei: dovezi de comunicare ale actelor de procedura,procese verbale.
-actele altor participanti: depozitia de martor,raportul de expertiza,cererea de reexaminare.
b)in functie de continut:
-acte care contin o manifestare de vointa:cererea de chemare in judecata,achiesarea,tranzactia)
-acte care constata o operatie procedurala : citatia ,procesul verbal de sechestru
c)in functie de natura lor:
-acte judiciare care se indeplinesc in fata instantei si acestea sunt:interogarile partilor,depozitia de martor.
-acte extrajudiciare: care se fac in afara instantei: raportul de expertiza si actele de executare
d) in functie de modul de efectuare:
 -acte scrise: cererea de chemare in judecata
-acte orale: depozitia martorului,raspunsul la interogatoriu.

CONDITIILE PENTRU INDEPLINIREA ACTELOR DE PROCEDURA

a)actele de procedura trebuie sa imbrace forma scrisa:necesara pt conservarea si dovedirea lor

Obs :legea ingaduie ca actul de procedura sa se faca si oral insa trebuie retinut ca ulterior asemenea acte imbraca
forma scrisa( sunt consemnate in incheieri,procese verbale,depozitii)
b)actul de procedura trebuie sa relateze in chiar continutul sau faptul ca au fost indeplinite cerintele legii
ex: daca cererea se introduce prin reprezentant in cuprisul ei se mentioneaza acest lucru si se alatura inscrisul
doveditor al calitatii sale.
c)trebuie indeplinite in scris,in limba romana.
Obs:chiar daca procedura orala se desfasoara in limba materna,prin traducator.
Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana.

NUMARUL DE EXEMPLARE

In atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare in afara de cazul in care partile au reprezentant
comun.
-si un exemplar pt instanta.
Obs: valabil si in cazul cererilor care se pot face oral in sedinta => pe cheltuiala partii care are aceasta obligatie.

CEREREA GRESIT DENUMITA

Cererea de chemare in judecata sau pt exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o
denumire gresita.
Judecatorul are indatorirea sa o interpreteze in functie de continut si sa ii dea calificarea
corespunzatoarea,solutionand’o ca atare.

TERMENELE PROCEDURALE
 Legea stabileste anumite termene ce se impun a fi reprezentate.
Prin termen de procedura se intelege:
-si o zi fixa.
-dar de regula el desemneaza un interval de timp: -inauntrul caruia trebuie indeplinite anumite acte de
procedura
-dimpotriva este oprita indeplinirea altor acte de procedura
Obs: in cazul in care legea nu stabileste ea insasi termenele pt indeplinirea unor acte de procedura,fixarea
acestora se face de catre instanta.

CLASIFICAREA TERMENELOR

Dupa mai multe criterii:

a)dupa modul de stabilire: -legale.
-judecatoresti
-conventionale
Obs: termenele legale sunt in principiu:
-fixe neputand sa fie prelungite sau scurtate
-continue fara posibilitate de regula de a fi intrerupte sau suspendate
b)in functie de caracterul lor:
-imperative: impunand indeplinirea actului inauntrul lor (sub sanctiunea decaderii)
Ex: 30 zile de la comunicarea hotararii pt exercitarea apelului.
-prohibitive: care interzic inauntrul lor sa se indeplineasca un act de procedura
Ex: inainte de executarea silita debitorului i se lasa 15 zile de a plati de buna voie.
c) dupa cum nerespectarea termenelor afecteaza sau nu validitatea actului de procedura:
-absolute ex: exercitarea caii de atac
-relative ex: redactarea hotararii daca nu s-a respectat termenul hotararea este totusi valabila
d) dupa durata lor: ore,zile,saptamani,ani.

CALCULUL TERMENELOR
 -termenul pe ore : de la ora 00 a zilei urmatoare.
-termenul pe zile:nu intra in calcul nici ziua in care el incepe sa curga nici ziua in care se implineste.
-pe saptamani,luni si ani: se sfarsesc in ziua saptamanii,lunii,sau anului corespunzatoare zilei de plecare.
Obs: -daca ultima luna nu are zi corespunzatoare celei in care termenul incepe sa curga,termenul se indeplineste
in ultima zi a acelei luni.
-care se sfarseste intr o zi nelucratoare se va prelungi pana la sfarsitul primei zi nelucratoare.
-termenul socotit pe saptamani,luni sau ore se implineste la ora 24 a ultimei zi in care se poate indeplinii actul de
procedura.

DURATA TERMENELOR
Fiecare termen are un punct de plecare si un punct de implinire intre care se situeaza durata
In legatura cu punctul de plecare –termenul incepe sa curga de la data comunicarii actelor de procedura
Obs: uneori legea prevede in mod expres,in temeiul principiului echipolentei (echivalentei) ca actul care este
stabilit ca punct de plecare al termenului sa fie inlocuit de alte acte echivalente.
Termenele pot incepe sa curga de la alte momente decat comunicarea cum ar fi:pronuntarea,
inregistrarea,afisarea,incuviintarea,data la care a fost luata masura.
Punctul de implinire:
Deci in cazul termenelor imperative actul facut intre punctul de plecare si punctul de implinire este un act facut
in termen.
Obs: actele depuse la posta,unitati militare sau locuri de detentie sunt acte facute in termen chiar daca ajung la
instanta dupa implinirea termenului.
In cazul termenelor prohibitive daca actul este facut inainte de implinirea termenului =>este un act prematur:
este lovit de nulitate la cererea celui interesat =>actul va putea fi refacut dupa implinirea termenelui.
Termenul de procedura nu incepe sa curga sau daca a inceput sa curga se intrerupe fata de cel lipsit de
capacitate de exercitiu/capacitatate de exercitiu restransa pana la desemnarea unei persoane care sa il reprezinte
sau sa il asiste.
Termenul se intrerupe si un alt termen incepe sa curga de la data noii comunicari in urmatoarele cazuri:
a)cand a intervenit moartea uneia dintre parti.
b)cand a intervenit moartea reprezentantului partii.
Un caz special de intrerupere il intalnim in cazul perimarii si cazului de suspendare a cursului perimarii.
Obs:daca in cazul intreruperii incepe sa curga un nou termen,in cazul suspendarii cursul termenului va continua
de la punctul in care s-a oprit.
 SANCTIUNI PENTRU NERESPECTAREA CERINTELOR REFERITOARE LA ACTELE DE PROCEDURA SI TERMENELE
PROCEDURALE
Legea stabileste continutul si modul de indeplinire a actelor de procedura.Aceste prevederi ar fi ineficiente daca
legea nu ar stabili si sanctiuni pt nerespectarea lor.
Sanctiunile vizeaza toate actele de procedura:
-actele instantelor
-actele partilor
-actele altor participanti la proces
Ele difera dupa:
-insemnatatea formei procedurale pe care o protejeaza
-interesul care impune respectul acestei forme.
Astfel pot intervenii:
1.nulitatea actului de procedura.
2.decaderea si repunerea in termen.
3.amenzi judiciare si despagubiri.
1-nulitatea intervine in cazul actelor de procedura ce nu indeplinesc conditiile de fond sau de forma
Nulitatile pot fi clasificate:
-absolute: in cazul normelor care ocrotesc interesul public
-relative: in cazul normelor care ocrotesc
-nulitatea conditionata :s-a produs partii o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin desfintarea actului.
-nulitatea neconditionata: in cazul incalcarii dispozitiilor referitoare la: -capacitate procesuala
-reprezentare procesuala
-competenta instantelor
-compunerea sau constituirea instantelor
-publicitatea sedintelor de instanta

2.decaderea si repunerea in termen:

- Decaderea este o sanctiune care intervine in cazurile in care nu s’au respectat termenele legale,imperative
absolute,deci atunci cand legea stabileste un termen fix iar partea a lasat sa expire acel termen fara a beneficia de el
sau atunci cand legea prevede ca dreptul trebuie exercitat ori actul de procedura trebuie indeplinit intr’un anumite
moment al procesului ori intr-o anumite ordine.
- Decaderea intervine numai in cazul termenelor legale
Obs :nerespectarea termenelor judecatoresti au ca sanctiune neacordarea unui nou termen
 -Decaderea are ca efect pierderea dreptului procesual.
-decaderea ca si nulitatea isi produce efectele numai cand a intervenit o constatare a instantei in acest sens.
-daca partea dovedeste ca a fost impiedicata din cauza unor motive temeinic justificate actul de procedura se va
indeplinii in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii => intr-o asemenea situatie partea a fost repusa in
termen.
- Cererea de repunere in termen va fi rezolvata de catre instanta competenta sa solutioneze cererea privitoare la
dreptul neexercitat in termen
AMENZI JUDICIARE SI DESPAGUBIRI

Partile sunt obligate sa isi exercite drepturile procesuale cu buna credinta.Exercitiul abuziv al acestora atrage
plata de amenzi judiciare si despagubiri fata de partea prejudiciata.
Si tertele persoane care participa la proces dar fara a avea drepturi proprii sunt obligate sa sprijine realizarea
justitiei.
Amenda poate fi cuprinsa intre 100-1000 lei.
In ceea ce priveste procedura de obligare la plata amenzii sau a despagubirilor aceastea se aplica de catre
instanta in fata carei s-a savarsit fapta ori in cazul executarii silite de presedintele instantei de executare,se
pronunta printr-o incheiere executorie.
Competenta de solutionare a cererii de reexaminare (se face impotriva incheierii in termen de 15 zile),revine
aceleasi instante care a pronuntat incheiere,dar judecarea se face de catre un alt complet decat cel care a adoptat
masura.
Judecarea se face cu citarea partilor in camera de consiliu.
Hotararea pronuntata in cererea de reexaminare este definitiva.
 PRINCIPIUL LEGALITATII:

(1) Procesul civil se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legii.

(2) Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispoziţiilor legii privind realizarea drepturilor şi
îndeplinirea obligaţiilor părţilor din proces.

Dar si partile au obligatia sa isi exercite drepturile si sa isi indeplineasca obligatiile in conformitate cu legea.

PRINCIPIUL CONTRADICTORIALITATII
(1) Instanţa nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, dacă legea nu prevede
altfel.
(2) Părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul instanţei, după caz,
motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi apărările, precum şi mijloacele de probă de care
înţeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să îşi poată organiza apărarea.
(3) Părţile au obligaţia de a expune situaţia de fapt la care se referă pretenţiile şi apărările lor în mod corect şi
complet, fără a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Părţile au obligaţia de a expune un punct de
vedere propriu faţă de afirmaţiile părţii adverse cu privire la împrejurări de fapt relevante în cauză.
(4) Părţile au dreptul de a discuta şi argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului
de către orice participant la proces, inclusiv de către instanţă din oficiu.
 (5) Instanţa este obligată, în orice proces, să supună discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile şi împrejurările de
fapt sau de drept invocate.
(6) Instanţa îşi va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt şi de drept, pe explicaţii sau pe mijloace de probă
care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.

Presupune ca apartine sa isi faca cunoscute reciproc si in timp util motivele de fapt si de drept pe care isi
intemeiaza pretentiile,apararile,mijloacele de proba.
Nerespectarea acestui principiu care asigura aflarea adevarului si dreptul de aparare atrage nulitatea hotararii
judecatoresti.
Permite fiecarei parti in litigiu sa discute si sa isi combata pretentiile,sustinerile,argumentele si probele
adversarului precum si sa isi expuna punctul de vedere asupra problemelor puse in discutie de catre judecator.
Contradictorialitatea se manifesta pe tot parcusul procesului civil inclusiv in caile de atac si in faza executarii
silite.
Obs: in unele situatii exceptionale legea ingaduie ca provizoriu contradictorialitatea sa fie inlaturata
Ex: conservarea probelor in cazul in care exista pericol de disparitie.

Principiul: indatoriri privind primirea şi soluţionarea cererilor

(1) Judecătorii au îndatorirea să primească şi să soluţioneze orice cerere de competenţa instanţelor

judecătoreşti, potrivit legii.
(2) Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.
(3) În cazul în care o pricină nu poate fi soluţionată nici în baza legii, nici a uzanţelor, iar în lipsa acestora din
urmă, nici în baza dispoziţiilor legale privitoare la situaţii asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor
generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanţele acesteia şi ţinând seama de cerinţele echităţii.
(4) Este interzis judecătorului să stabilească dispoziţii general obligatorii prin hotărârile pe care le pronunţă în
cauzele ce îi sunt supuse judecăţii.

PRINCIPIUL DREPTULUI LA APARARE

Dreptul la aparare este garantat de Constitutie.
Asigura partilor posibilitatea de a-si apara interesele precum si dreptul de a face cereri,de a lua cunostinta de
actele de la dosar,de a propune probe,de a recuza procurori,grefieri de a participa la dezbateri de a pune concluzii,
de a exercita caile de atac.
 In acest sens partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de desf.a procesului.
In sens formal: posibilitatea partilor de a-si angaja aparator=>partile au dreptul de a fi reprezentate sau dupa caz
asistate in conditiile legii.
Obs: in recurs cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau consilier
juridic,in conditiile legii.

ROLUL JUDECATORULUI IN AFLAREA ADEVARULUI

De a rezolva pe baza regulilor de drept,conflictul dintre parti.
Rolul judecatorului se concretizeaza in urmatoarele aspecte principale:
a)va starui pt solutionarea amiabila a cauzei
b)da calificarea exacta a cererii
c)conduce dezbaterile,putand sa ia orice masuri legale pt buna desfasurare a procesului.
d)invoca din oficiu incalcarea normelor imperative,de ordine publica.
e)are posibilitatea de a pune intrebari partilor,precum si de a pune in discutia lor orice imprejurare de fapt si de
drept,chiar daca nu sunt cuprinse in cererea de chemare in judecata sau intampinare.
f) are facultatea de a ordona probe din oficiu.
g)are obligatia de a folosi toate mijloacele legale pt a preveni orice greseala in cunoasterea faptelor si in vederea
descoperirii adevarului.
h)de a da partilor ajutor activ in ocrotirea drepturilor si intereselor lor.
-Este necesar ca judecatorul sa mentina egalitatea partilor.
-Sa armonizeze interesul particular cu interesul public
-Sa exerciteze un control riguros asupra desfasurarii intregului proces civil,fara a anihila insa liberatatea de a
actiune si interes legitim al partilor.

PRINCIPIUL DISPONIBILITATII (DREPTUL DE DISPOZITIE AL PARTILOR)

Cuprinde urmatoarele drepturi:

a)dreptul persoanelor interesate de a porni sau nu procesul civil=>judecatorul nu porneste din oficiu procesul
civil.
b)limitele cererii sunt determinate de reclamant,el fiind cel care stabileste: -cadrul procesual.
-persoanele care sunt chemate in judecata
-obiectul(ceea ce pretinde prin cerere)
c)dreptul - de a renunta la judecata sau la dreptul subiectiv
 -dreptul de a achiesa la pretentiile reclamantului sau la hotararea de prima instanta
-dreptul de a stinge litigiul printr’o tranzactie
d)dreptul de a ataca sau nu hotararea si de a starui sau nu in calea de atac exercitata.
e)dreptul de a cere sau nu exercitarea hotararii judecatoresti.

PRINCIPIUL EGALITATII
In procesul civil partilor le este garantata exercitarea partilor procesuale in mod egal si fara discriminari.
Egalitatea se concretizeaza in urmatoarele reguli:
-toti cetatenii sunt judecati de aceleasi instante fara a exista privilegii de jurisdictie.
-judecata se face dupa aceleasi norme de procedura civla pt toate partile in proces.
-instanta este datoare sa asigure aceleasi drepturi procesuale partilor iar daca exista dezechilibru procesual
datorat situatiei economice sau sociale ale unei parti asigura restabilirea echilibrului procesual (asigurarea egalitatii
armelor)
Ex: judecatorul va face demersuri pt a se acorda acelei parti ajutor public judiciar.

PRINCIPIUL PUBLICITATII
Publicitatea: sedintele de judecata sunt publice,inafara de cazurile prevazute de lege.
Reprezinta o garantie fundamentala a administratii justitiei,un mijloc de protectie impotriva abuzurilor unei
justitii secrete => regula o constituie deci publicitatea sedintelor de judecata.
Cercetarea procesului se face in camera de consiliu.
La cerere sau din oficiu instanta poate stabili ca dezbaterea fondului sa se desfasoare in intregime sau in parte
fara prezenta publicului atunci cand se aduce atingere moralitatii,ordinii publice,intereselor minorilor,vietii private
ori intereselor justitiei.

PRINCIPIUL ORALITATII
Oralitatea:procesele se dezbat oral,cu exceptia cazului in care legea dispune altfel sau cand partile solicita expres
instantei ca judecata sa se faca numai pe baza actelor depuse la dosar.
Oralitatea prezinta serioase avantaje deoarece asigura publicitatatea reala,contradictorialitatea efectiva a
dezbaterilor si exercitarea in conditii optime a dreptului de aparare dand posibilitatea partilor de a-si expune si
sustine toate cererile,iar judecatorului de a-si manifesta rolul activ.
Ex: acte care se fac oral: sustinerea partilor,depozitii de martori,raspunsuri la interogatoriu=> se consemneaza
apoi in scris.
Disjungerea – este opusă conexării; constituie o măsură procedurală luată după conexarea
unor cauze, atunci când se constată că una dintre pricini este în stare de judecată.

Prorogarea de competenţă
Intervine în ipoteza în care o instanţă competentă, devine competentă să soluţioneze şi
cereri care, în mod obişnuit, nu intră în competenţa sa.
*. Prorogarea legală de competenţă – operează în acele cazuri în care există o dispoziţie
expresă a legii care autorizează instanţa sesizată cu o cerere de competenţa sa, să soluţioneze
totodată şi o altă cerere care, de principiu, nu intră în cadrul competenţei sale normale.
Fără a analiza în detaliu, precizăm că sunt cazuri de prorogare legală de competenţă:
- cererile accesorii şi cererile incidentale care sunt de competenţa instanţei competente de a
judeca cererea principală (art. 17 C. pr. civilă).
- în ipoteza coparticipării procesuale pasive (art. 9 C. pr. civilă).
- în ipoteza conexităţii şi a indivizibilităţii (art. 164 C. pr. civilă).

*. Prorogarea voluntară sau convenţională de competenţă – reprezintă acea prelungire

a competenţei unei instanţe de judecată, ce rezultă dintr-o convenţie a părţilor de a investi cu
judecarea unei pricini civile pe o instanţă care după lege nu ar fi competentă să soluţioneze
respectiva cauza civilă.
Prorogarea convenţională de competenţă se concretizează prin derogarea de la normele de
competenţă cu caracter dispozitiv, deci de la competenţa relativă. În această categorie se
încadrează normele de competenţă teritorială. Desigur, derogarea are loc prin acordul părţilor
litigante.
Bineînţeles, în cazurile de competenţă teritorială excepţională (extraordinară), normele sunt
imperative, competenţa teritorială fiind absolută. Ca atare, pentru aceste cazuri, orice convenţie
încheiată între părţi privind prorogarea de competenţă nu produce efecte juridice.

*. Prorogarea judecătorească de competenţă – constă în aptitudinea de a judeca o

pricină care nu intră, de principiu, în sfera sa de jurisdicţie.
Exemple de prorogare judecătorească de competenţă:
- casarea cu trimitere spre rejudecare la o altă instanţă decât aceea care a judecat prima dată
fondul. Evident, trebuie să fie o instanţă egală în grad (art. 312 C. pr. civilă);
- recuzarea tuturor judecătorilor unei instanţe judecătoreşti, situaţie în care pricina se
judecă la o altă instanţă;
- strămutarea cauzei de la o instanţă la o altă instanţă (art. 37 C. pr. civilă);
- desemnarea unei instanţe de către Î.C.C.J. pentru a judeca o pricină civilă, care din cauza
unor împrejurări excepţionale nu poate fi judecată la instanţa competentă;
- comisia rogatorie pentru administrarea unor probe, în conformitate cu dispoziţiile art. 169
Cod procedură civilă, care permite îndeplinirea, prin delegaţie, a administrării unor probe, în altă
localitate, de către o altă instanţă de acelaşi grad sau chiar mai mică în grad, dacă în acea
localitate nu există o instanţă de acelaşi grad cu cea care este investită cu judecarea cauzei civile.
§ 6. Excepţia de litispendenţă.

Această excepţie se referă la situaţia în care două sau mai multe instanţe au fost sesizate
prin cereri diferite, ale căror obiecte au legătură între ele şi deci pentru a căror justă soluţionare
se impune conexarea
= nimeni nu poate fi chemat în judecată, pentru
aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceeaşi parte înaintea mai multor instanţe.