CURS1

PROCEDURA CIVILA
-

masuri asiguratorii;
somatia la plata;
partaj;
executare silita.

Probele in procesul civil

-actuala reglementare art 249-388, notiunea de proba fiind folosita cu mai multe sensuri:
un prim sens mijloc de stabilire a actului juridic;
alta acceptiune prezentarea mijlocului de proba in fata instantei;
alta acceptiune rezultatul prezentarii mijlocului de proba in fata instantei.
PROBELE = mijloace legale prin care se ajunge la stabilirea adevarului in scopul
solutionarii litigiului dintre parti.
Exista mai multe criterii de clasificare :
1.In functie de modul de administrare:
- probe judiciare(cele administrate in fata instantei)
- probe extrajudiciare
2. Dupa natura lor:
- probe personale (fapte ale persoanei, marturisiri, dispozitii)
- probe materiale (lucrurile care prin starea lor dovedesc raportul juridic).
3. Dupa legatura cu raportul juridic dedus judecatii:
- probe directe (dovedesc prin ele insele raportul juridic);
- probe indirecte (dovedesc un fapt conex raportului juridic).
4. Dupa caracterul lor:
- probe mijlocite;
- probe nemijlocite.
5. probe simple/neconstituite
- probe constituite/pregatite.
Regula stabilita de CPCiv referitor la sarcina probei, acela care face o sustinere in cursul
procesului trebuie sa o dovedeasca.
Reclamantul fiindca genereaza litigiul are sarcina de a proba pretentiile pe care le are
impotriva paratului.
Atunci cand paratul iese din pasivitate si formuleaza intampinare sau cerere
reconventionala cu privire la cele invocate ii revine sarcina probei.
In cazul interventiei voluntare sau fortate, intervenientul are obligatia de a proba
sustinerile facute.
Orice alt participant(avocat, expert) daca invoca pretentii proprii (costuri deplasare)
trebuie sa dovedeasca sustinerea.
Cu caracter de exceptie exista situatii in care legea transmite sarcina probei de la
reclamant la parat: situatia conflictelor de munca, in cazul prezumtiilor (in situatia
prezumtiei relative cel care a invocat urmeaza a proba faptul conex pe care se intemeiaza
prezumtia, proba raportului juridic revenind paratului).

Prezumtiile absolute nu pot fi rasturnate prin niciun fel de mijloc de proba (ex.
comunitatea egala de bunuri prezumtie relativa).
Exista si situatii in care partile nu au indatorirea de a proba sustinerile lor (art.251-252
CPCiv), instanta este obligata sa cunoasca ansamblul normelor in baza caruia se
solutioneaza litigiul.
Dreptul strain daca se invoca intr-un litigiul acesta nu trebuie dovedit.
Propunerea probelor
- probele se depun sub sanctiunea decaderii de care reclamant prin cererea de
chemare in judecata iar de catre parat prin intampinare.
Judecatorul din oficiu poate sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor
probe inclusiv in situatia in care partile se impotrivesc.
Probele mai pot fi cerute si in cursul procesului si in urmatoarele situatii:
a) cand necesitatea probei rezulta din modificarea cererii;
b) cand necesitatea administrarii probei rezulta din cercetarea judecatoreasca si
partea nu putea sa o prevada (din conduita partilor);
c) cand din motive justificative partea nu a putut sa depuna in termen probele cerute;
d) administrarea probei nu duce la amanarea judecatii;
e) cand exista acordul expres al tuturor partilor.
Atunci cand o parte renunta la probele propuse cealalta parte si le poate insusi; de
asemenea instanta din oficiu poate administra o proba la care s-a renuntat. Instanta poate
reveni asupra unei probe incuviintate atunci cand dupa administrarea altor probe
apreciaza ca administrarea acesteia nu mai este necesara.
Admisibilitatea probelor
- probele trebuie sa fie admisibile potrivit legii si sa duca la solutionarea procesului,
adica sa fie legale si concludente.
Instanta examineaza daca o proba este concludenta la momentul la care aceasta este
propusa de catre parti.Pentru a se pronunta asupra concludentei instanta va cere partilor
sa arate imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite cu ajutorul fiecarei probe teza
probatorie.
Partea decazuta din dreptul de a administra o proba va putea sa se apere si sa discute
temeinicia sustinerilor si a probelor propuse de partea adversa.
Incheierea prin care se incuviinteaza probele va arata faptele ce trebuie dovedite,
mijloacele de proba incuviintate si obligatorii ce revin partilor.
Incheierea are caracter preparator in sesnsul ca instanta poate reveni ulterior asupra unei
probe initial incuviintate.
Administrarea probelor
- se face in fata instantei de judecata (in Camera de Consiliu din 2016) cu
respectarea principiului nemijlocirii.
Atunci cand administrarea probei nu se poate face decat inafara localitatii de resedinta a
instantei, aceasta se va putea face prin comisie rogatorie de catre o alta instanta de acelasi
grad sau mai mica in grad.
Cererea de administrare a probei prin comisie rogatorie se transmite pe cale
administrativa instantei insarcinate.

In situatia in care instanta insarcinata constata ca administrarea probei urmeaza a se face

in circumscriptia altei instante va transmite acelei instante cererea de comisie rogatorie.
Instanta insarcinata prin comisie rogatorie va proceda la administrarea probelor cu citarea
partilor ; instanta nu va cita partile doar daca acestea au fost initial de acord sa nu fie
citate.
In ipoteza in care administrarea probei necesita cheltuieli instanta care dispune comisia
rogatorie va pune in vederea partii sa avanseze cheltuieli de administrare.
Asigurarea dovezilor
- se recurge la procedura asigurarii dovezilor atunci cand exista riscuri ca un mijloc
de proba sa dispara (audierea unei persoane care sufera de o boala incurabila); sau
nu dispare dar va fi greu de administrat in viitor (un martor care urmeaza sa plece
in strainatate).
Scopul procedurii este de a conserva acele dovezi pentru a putea fi folosite intrun proces
viitor sau unul in curs.
Exista 2 modalitati de asigurare a probelor:
a) constatarea uni dovezi de catre instanta de judecata;
b) constatarea de urgenta a unei stari de fapt de catre executorul judecatoresc.
Ex: constatarea unei probe/dovezi presupune ca oricine are interes sa constate de urgenta
marturia unei persoane, starea unor bunuri ori sa obtina recunoasterea unui inscris si daca
este pericol ca proba sa dispara in viitor ori sa fie greu de administrat va putea cere
instantei administrarea probei.
Conditia urgentei nu este ceruta cand partea adversa isi da acordul.
In functie de momentul formularii cererii de asigurare de dovezi competenta de
solutionare apartine inainte de proces exclusiv judecatoriei in circumscriptia careia se afla
martorul sau obiectul constatarii iar in cursul procesului competenta revine primei
instante de judecata.
Instanta va dispune citarea partilor si va comunica partii adverse copie dupa actiune,
nefiind obligatorie depunerea intampinarii. Cererea poate sa fie solutionata si fara citarea
partilor atunci cand instanta apreciaza ca exista un pericol cauzat de intarziere.
Incheierea de admitere nu este supusa niciunei cai de atac si este executorie.
Incheierea de respingere poate sa fie atacata separat numai cu APEL in 5 zile de la
pronuntare ori de la comunicare cand partile nu au fost citate.
Administrarea probei asigurate va putea fi facuta de indata sau la un termen stabilit in
acest scop.Administrarea probei se constata printr-o inchiere ce nu este supusa niciunei
cai de atac.
Probele asigurate vor fi cercetate de instanta la judecarea procesului sub aspectul
admisibilitatii si concludentei lor, daca e posibil si instanta considera necesar poate
dispune o noua administrare a probelor deja asigurate.
Constatarea de urgenta a unei stari de fapt este de competenta executorului judecatoresc;
cererea prin care se solicita sa se constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea
sa inceteze sau sa schimbe pana la administrarea probelor se adreseaza executoruli
judecatoresc din circuscriptia caruia urmeaza sa se faca constatarea.
In ipoteza in care constatrea impune participaea partii adverse sau a unei alte persoane,
constatarea nu poate sa fie facuta decat cu acordul acesteia. In lipsa acordului partea
interesata va putea cere instantei sa incuviinteze efectuarea constatarii.

Instanta poate incuviinta efectuarea constatarii fara citarea partilor prin incheiere
executorie nesupusa niciunei cai de atac.
Incheierea de respingere poate sa fie atacata separat numai cu APEL in termen de 5 zile
de la comunicare ori de la pronuntare (partile nu au fost citate).
CURS 2
PROCEDURA CIVILA
PROBA CU INSCRISURI
Inscrisul este definit ca orice scriere sau consemnare ce cuprinde date despre un act sau
fapt juridic indiferent de suportul material sau modul de consemnare.
Clasificarea inscrisurilor:
1.Dupa scopul urmarit la incheiere
- preconstituite intocmite pentru a fi folosite ca mijloc de proba;
- nepreconstituite
2. Dupa scopul si efectul lor
- inscrisuri preconstituite originare;
- recognitive;
- confirmative
Inscris originar intocmite in vederea constatarii modificarii raportului juridic
Inscrisuri recognitive intocmite in vederea recunoasterii existentei inscrisului original.
Inscrisuri confirmative se intocmesc pentru a confirma un act original lovit de nulitate
relativa.
3. Dupa modul de intocmire
- autentice;
- sub semnatura privata.
4. Dupa raportul dintre ele
- originale;
- copii;
- duplicate.
5. Dupa suportul de stocare
- inscrisuri pe hartie;
- inscrisuri in forma electronica.
Inscrisul autentic
- intocmit ori confirmat de o autoritate publica, de notarul public ori de o persoana
investita de stat cu autoritate publica.
- ex: inscrisuri autentice notariale, incheierile de sedinta, hotarari judecatoresti,
procesele verbale de constatare a starii de fapt.
Avantajele inscrisului autentic:
- se bucura de o prezumtie de valabilitate, astfel ca cel care o foloseste este scutit de
dovada;

in privinta datei face dovada pana la inscrierea in fals atat intre parti cat si fata de
terti;
constatarile personale ale celui care autentifica actul fac dovada pana la declararea
inscrisului ca fiind fals;
daca constata o creanta certa si lichida valoreaza titlu executoriu de la data
scadentei.

Inscrisul sub semnatura privata

- intocmit de parti fara interventia vreunui organ al statului, singura formalitate
fiind semnarea de care parti.
- In cazurile anume prevazute de lege avem 2 formalitati:
- A) pluralitate de exemplare coautor sinalagmatic;
- B) mentiunea bun si aprobat inscrisului prin care o parte se obliga sa restituie o
suma de bani sau bunuri fungibile.
- Formalitatea pluralitatii de exemplare nu este ceruta:
1.In raporturile dintre profesionisti ambele parti profesionale;
2.Cand partile de comun acord incheie actul intr-un singur exemplar pe care il depun
la parti;
3.In ipoteza actului autentic nul dar valabil ca inscris sub semnatura privata;
4.Contractul sinalagmatic incheiat prin corespondenta;
5.Contractul unilateral.
- atunci cand inscrisul sub semnatura privata nu contine semnatura partilor valoreaza
inceput de dovada scrisa.
- pentru terti data inscrisului sub semnatura privata devine opozabila atunci cand
inscrisul primeste data certa.
Situatii in care inscrisul dobandest data certa:
- din ziua prezentarii la notarul public, executor judecatoresc sau alt functionar;
- din ziua infatisarii la o institutie sau autoritate publica;
- din ziua inregistrarii in orice registru al unei institutii publice;
- din ziua in care este reprodus chiar si partial intr-un inscris autentic.
- in raporturile dintre profesionisti inscrisul sub semnatura privata intocmit sub
exercitarea autoritatii se prezuma incheiat la data cuprinsa in act prezumtie
relativa ce poate fi rasturnata cu orice mijloc de proba.
Inscrisul in format electronic
- reglementat in art 4 Legea 455/2001
- este definit ca o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii
logice, care redau litere, cifre sau alte simboluri si pot fi citite prin intermediul
unui program informatic;
- are valoare probanta deplina atunci cand i s-a atasat o semnatura electronica, in
celelalte ipoteze valoreaza inceput de dovada scrisa.
Inceputul de dovada scrisa
- orice inscriere chiar si nesemnata care provine de la persoana careia I se opune
acea inscriere ori de la un succesor in drept al acestuia.
- Ex: scrisori, insemnarile.

scrierea trebuie sa faca credibil faptul pretins in sensul de a se referi in mod

nemijlocit la acesta;
- sub aspect probatoriu inceputul de dovada scrisa poate face dovada intre parti
numai daca este completat cu alte mijloace de proba (martori, prezumtii).
Administrarea probei cu inscrisuri
- partile au obligatia de a depune copii certificate pentru conformitate dupa
inscrisuri , nerespectarea acestei cerinte duce la anularea cererii de chemare in
judecata;
- inscrisurile se depun ca regula odata cu cererea de chemare in judecata de catre
reclamant, ori odata cu intampinarea de catre parat, ele pot fi depuse si ulterior in
cazurile limitativ prevazute de art. 254 CPP.
- daca inscrisul est intocmit in limba straina se vor depunde traduceri autorizate.
- in ipoteza in care inscrisul de care se foloseste partea se gaseste la partea adversa
instanta poate ordona prezentarea inscrisului.
- daca partea la care se pretinde ca se afla inscrisul refuza sa raspunda la
interogatoriu, il ascunde, distruge ori nu il prezinta instanta poate considera
dovedite afirmatiile partii care cere inscrisul.
- daca inscrisul se afla in posesia unui tert acesta poate fi citat ca martor punandu-ise in vedere sa prezinte inscrisul, instanta va putea cere prezentarea inscrisului
aflat in pastrarea unui autoritati ori institutii publice.
PROBA CU MARTORI
Admisibilitatea probei cu martori
- se face deosebirea dupa cum se urmareste dovedirea unui act sau fapt juridic;
- atunci cand probam un fapt juridic nu exista nicio limitare a probei cu martori;
- atunci cand probam un act juridic proba cu martori este admisibila in situatiile in
care nu se dispune altfel:
- a) un act juridic de peste 250 de lei nu poate fi dovedit cu martori;
- b) cautarea unui profesionist se poate proba cu martori indiferent de valoarea
actului exceptand cazurile in care legea speciala impune legea scrisa.
- c) daca legea scrisa cere forma scrisa pentru validitatea unui act juridic acesta nu
poate fi probat cu martori;
- d) inadmisibila proba cu martori pentru dovedirea unui inscris in urmatoarele
exceptii: - partea se afla in imposibilitatea morala sau fizica;
- atunci cand actul juridic este atacat pentru frauda, eroare, dol, violenta,
cauza ilicita;
- cazul lamuririi clauzelor actului juridic;
- inscrisul a fost pierdut sau distrus in mod fortuit;
- cand partile convin posibilitatea probei cu martori;
- cand exista un inceput de dovada scrisa.
- proba cu martori nu se va admite niciodata impotriva ori peste continutul inscrisului.
Aministrarea probei cu martori
- daca instanta incuviinteaza proba cu martori prin incheiere trebuie indicate faptele
ce urmeaza a fi dovedite;

martorii pot fi audiati la termenul la care proba a fost incuviintata ori la un termen
ulterior;
martorii vor fi citati cu exceptia situatiei in care partea se obliga sa prezinte
martorul fara citatie;
daca martorul nu se prezinta din motive imputabile va fi adus cu mandat;
incheierea prin care se incuviinteaza martorii nu are caracter interlocutoriu, nu
leaga instanta, aceasta putand reveni ulterior asupra probei incuviintate;
martorii pot fi inlocuiti in caz de moarte, disparitie, motive temeinice;
daca martorul nu se poate prezenta in fata instantei poate fi audiat la locul in care
se gaseste;
persoane ce nu pot fi audiate ca martori din lipsa de obiectivitate art 315 CPP
a) sotul sau fostul sot, concubin, logodnic;
b) rudele, afinii pana la gradul III inclusiv;
cei aflati in dusmanie sau legaturi de interese cu partile pot fi audiate daca
partile sunt de acord;
nu pot fi audiate ca martori nici cu acordul partilor urmatorii: persoana
condamnata pentru marturie mincinoasa, persoana pusa sub interdictie.
sunt scutite de a depunde marturie persoanele care au obligatia de a pastra secretul
de serviciu sa profesional (ex: medicii, avocatii, preotul);
sunt de asemenea scutiti de a depune marturie si cei care prin raspunsurile date sar expune ei insusi la o pedeapsa penala sau dispret public;
fiecare martor va fi ascultat separat, cei neascultati neputand fi de fata; inainte de
audieri toti martorii sunt indepartati urmand sa fie ascultati in ordine si martorul
nu are voie sa citeasca un raspuns pregatit inainte;
in aprecierea declaratiei martorului instanta va tine cont de sinceritatea acestuia si
de imprejurarea in care a luat cunostinta de fapte;
martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, iar daca partea ce-l
propune nu la achitat poate cere instantei sa oblige partea la inchiere executorie,
aceasa parte daca va castiga procesul isi va recupera cheltuielile de la partea
cazuta in pretentii.

CURS 3
PROCEDURA CIVILA
Interogatoriul partilor
- reprezinta o marturisire provocata existand si marturisirea spontana.
- reprezinta marturisire: recunoasterea facuta de una dintre parti din propria
initiativa sau in cadrul interogatoriului a unui fapt pe care partea adversa isi
intemeiaza pretentia sau apararea.
- marturisirea provine la la parat.
- marturisirea poate fi: extrajudiciara(facuta in afara procesului);
judiciara (facuta in cursul procesului).
- marturisirea judiciara provocata poate fi:
- a) simpla presupune o recunoastere fara rezerve ori adausuri a faptului despre
care este intrebata partea;

b) calificata- presupune recunoasterea faptului pretins la care se adauga anumite

imprejurari care schimba calificarea faptului pretins astfel incat raspunsul este de
fapt negativ;
c) complexa - se recunoaste faptul pretins dar se adauga un alt fapt in legatura cu
cel pretins ajungandu-se la o anihilare a efectelor recunoasterii.
Marturisirea extrajudiciara trebuie facuta in scris in afar procesului fiind supusa
regulilor generale de la probatiune.
Marturisirea provocata este raspunsul obtinut la interogatoriul formulat de partea
adversa ori din oficiu de instanta de judecata.
Instanta poate incuviinta proba cu interogatoriul la cererea partii sau din oficiu
cand urmeaza a se dovedi fapte personale care pot duce la solutionarea
procesului.In vederea administrarii probei cu interogatoriul persoana fizica va fi
citata cu mentiunea personal la interogatoriu.
atunci cand partea este impedicata sa se prezinte in fata instantei interogatoriul
poate fi luat la domiciliul acesteia de instanta care judeca procesul ori prin comisi
rogatorie.
atunci cand partea interogata este persoana juridica interogatoriul se formuleaza in
inscris si se comunica odata cu cererea de chemare in judecata.
cu caracter de exceptie - in cazul societatilor de persoane asociatii cu drept de
reprezentare pot fi citati personal la interogatoriul in legatura cu faptele lor
personale.
persoana fizica chemata la interogatoriu va raspunde la intrebarile formulate de
partea adversa si adresate de presedintele completului.
in cazul completelor colegiale ceilalti judecatori precum si celelalte parti pot de
asemenea adresa intrebari.
partea chemata la interogatoriu poate refuza justificat sa raspunda ori poate in
mod nejustificat sa nu se prezinte - imprejurari pe care instanta le poate aprecia
ca reprezentand o marturisire deplina sau un inceput de dovada scrisa.

Proba cu expertiza
EXPERTIZA = activitate de cercetare a unor imprejurari de fapt realizate de un
specialist desemnat de instanta care judeca procesul daca partile nu desemneaza de
comun acord acest specialist.
Regula: partile pot desemna de comun acord expertul.
- instanta desemneaza expertiza: aceasta solicita Biroului de Expertiza un expert
pentru a efectua expertiza.
- exista litigii specifice pentru care nu exista experti judiciari in astfel de cazuri se
cere pararea unor specialisti in domeniu.
- odata cu solicitarea probei cu expertiza partea trebuie sa arate si imprejurarile de
fapt ce vor forma obiectul pentru ca instanta sa poata aprecia daca proba este
concludenta.
- pot efectua raportul de expertiza persoanele care au calitatea de experti
specializati si sunt inscrisi pe listele Biroului de Expertiza, se pot efectua
expertize de laboaratoare sau institutii de specialitate (expertiza medico-legala).
- in situatia in care in anumite domenii nu exista experti autorizati instanta va
solicita din punct de vedere al unor personalitatii sau specialisti in domeniu.

expertiza poate fi efectuata de unul sau 3 experti a caror desemnare se realizeaza

prin acordul partilor ori prin tragere la sorti.
- partile sunt indreptatite sa solicite numirea unui expert asistent care va participa la
intocmirea expertizei pe langa expertul principal.
- prin incheierea de numire a expertilor instanta va stabili si obiectivele la care
trebuie sa raspunda expertii, va stabili un onorariu provizoriu al expertilor si va
fixa un termen orientativ pana la care trebuie realizata expertiza.
- instanta poate stabili un T de control/intermediar la care citeaza expertul si solicita
sa-i indice costul estimativ al expertizei si T necesar efectuarii acesteia.
- expertul poate fi recuzat pt aceleasi motive ca si judecatorii, iar cererea trebuie
formulata in 5 zile de la numire ori de la data aparitiei cazului de recuzare;
- efectuarea expertizei presupune pe de o partea operatiunea de verificare urmata de
redactarea raportului si expunerea concluziilor.Desi expertul ar putea sa isi
exprime oral conlcuziile la T de judecata in practica se depune un raport scris care
cuprinde concluziile expertizei.
- atunci cand pt intocmirea expertizei este nevoie de o examinare la fata locului ori
sunt necesare explicatiile partilor citarea partilor de catre expert este
obligatorie.Citarea se face prin scrisoare recomandata cu continut declarat si
confirmare de primire si trebuie transmisa partilor cu cel putin 5 zile inainte de
efectuarea expertizei;
- raportul de expertiza trebuie depus cu cel putin 10 zile inainte de T fixat pentru
judecata.Daca sunt mai multi experti cu pareri deosebite raportul va cuprinde
parerea motivata a fiecaruia;
- numai in ipoteza in care raportul de expertiza nu este depus in T la cererea partilor
se poate depune amanarea cauzei in vederea studierii acestia si formularii unor
obiectiuni;
- daca raportul de expertiza se depune cu cel putin 10 zile inainte de T partile
urmeaza sa studieze raportul pana la T fara a putea obtine T pt studiul
acesteia.Cele 10 zile se calculeaza pe zile libere(prima si ultima zi nu intra in
calcul);
- daca instanta apreciaza ca se impune lamurirea sau completarea raportului de
expertiza va cere de regula aceluiasi expert sa dea explicatiile necesare.Instanta
poate dispune efectuarea unui nou raport de expertiza din oficiu sau la cererea
partii cerere ce trebuie formulata sub sanctiunea decaderii la primul T de
judecata dupa depunerea raportului, ori daca s-au formulat obiectiuni la primul T
dupa depunerea raspunsului la obiectiune.
Costurile expertizei:
- daca una din parti depune rezistenta sau impiedica in orice mod efectuarea
expertizei instanta va putea socoti ca dovedite afirmatiile partii adverse ori va
putea autoriza folosirea fortei publice in vederea efectuarii expertizei.
- in cazul administrarii din oficiu a probei cu expetiza instanta poate pune in sarcina
reclamantului costurile aferente administrarii probei, ori in masura in care
apreciaza ca expertiza profita ambelor parti costurile sunt puse in sarcina ambelor
parti.

Cercetarea la fata locului

- nu este un mijloc de proba ci un act de procedura prin care instanta urmareste sa
constate direct si nemijlocit imprejurari de fapt ori mijloace materiale de proba
netransportabile.
- cercetarea se poate face: - la cerere sau din oficiu, iar prin incheierea de admitere
a probei se vor arata imprejurarile de fapt ce urmeaza a fi dovedite, lamurite la
fata locului.
- cercetarea poate fi dispusa atat in prima instanta cat si in apel, cercetarea urmand
a se efectua cu citarea partilor.
- instanta va intocmi un proces verbal cu privire la cele constatate, iar desenele,
schitele, fotografiile realizate la fata locului vor fi alaturate procesului verbal.
Administrarea probelor de catre avocati
- dispozitii referitoare la administrarea probelor de catre avocati sai consilieri
judiciari au existat si in VCPCiv fiind introduce prin OUG 138/2000.
- cu toate acestea pana in prezent procedura nu s-a bucurat de o aplicare practica
fiind ignorata de parti.
- actualul cod aduce un argument in plus in favoarea acestei proceduri in sensul
restituirii unei jumatati din suma achitata cu titlu de taxa judiciara in cazul
administrarii probelor.
- procedura este aplicabila tuturor litigiilor cu exceptia celor care privesc starea
civila si capacitatea persoanelor, relatiile de familie ori drepturi asupra carora nu
pot tranzactiona.
- la primul T de judecata la care partile sunt legal citate daca sunt prezente sau
reprezentate instanta le va intreba daca sunt de acord ca probele sa fie
administrate de catre avocati.Partile trebuie sa exprime un consimtamant expres in
fata instantei urmand a se consemna acest lucru in incheiere ori in fata avocatului
care va certifica consimtamantul partii pe care o asista.
- in cazul in care se alege ca administrarea probelor sa se faca de catre avocati
instanta stavileste un T de pana la 6 luni, T care poate fi prelungit.
- probele pot fi administrate in cabinetul unuia dintre avocati sau in orice alt loc
convenit de parti daca natura probei impune acets lucru.
- in cadrul acestei proceduri partile prin avocati sunt obligate sa-si comunice
inscrisurile sau orice acte prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau
in mod direct cu luarea de semnatura.
- in cazul inscrisurilor daca una din parti nu recunoaste inscrisul avocatul partii
adverse poate solicita instantei sa procedeze la certificarea inscrisului.
- in cazul ascultarii martorilor acestia nu vor depune juramant, insa li se va pune in
vedere sa spuna adevarul.Marturia se va consemna de persoana convenita de parti
si asistenta avocatului (grefiera) sau de catre un notar public.
- este posibila administrarea probei cu expertiza, iar in cazul in care partile nu cad
de acord asupra expertului se vor infatisa in fata instantei pentru desemnarea
acestuia.
- dupa administrarea probelor reclamantul prin avocat va redacta concluziile scrise
pe care le va transmite partii adverse fie in mod direct, fie prin scrisoare

recomandata.Avocatii vor aintocmi cate un dosar pentru fiecare parte precum si

unul pentru instanta.
dupa depunerea dosarului la instanta in T de 15 zile instanta se va pronunta fie in
sensul administrarii de probe noi, ori readministrarii probelor deja administrate,
fie va trece la judecata in fond a procesului.