Cursul 4

II.Abtinerea / recuzarea mijloacele procesuale prin care se sanctioneaza cazurile de

incompatibilitate.
Abtinerea – un mijloc la dispozitia judecatorului
Recuzarea- un mijloc la dispozitia partilor
A.Asemanari->
 motivele sunt comune,
 mijloace procesuale prin care se sanctioneaza cazurile de incompatibilitate
B.Deosebirile principale

 Normele incidente
->recuzarea este reglementata de norme de ordina privata ( partile, deci, pot alege daca sa
formuleaza o cerere de recuzare sau nu)/
->abtinerea este reglementata de norme de ordine publica in sensul ca un judecator care se afla intr-
un caz de incompatibilitate de ordine publica / privata este obligat sa se abtina (!!)DAR desi e o norma
de ordine publica sanctiunea nu este nulitate, ci eventual vor fi sanctiuni disciplinare care nu ar atrage
invalidarea actiunii- >partile nu se pot folosi de aceasta situatie.

 Forma si procedura
a)Abtinerea
Cand?:Trebuie facuta deindata ce judecatorul ia cunostinta de faptul ca se afla intr-un caz de
incompatibilitate. Art 43 : Grefierul de sedinta verifica dosarul si intocmeste un referat DOAR cu
privire la cazurile de incompatibilitate absoluta (art.41) !!

Cum?:Declaratia de abtinere se face fie verbal/scris desi aparent ar fi un act unilateral la

dispozitia judecatorului, in realitate, declaratia sa va trebui judecata de un alt judecator si numai daca
va fi intemeiata va fi admisa (!).
Pana la solutionarea declaratiei de abtinere nu se face niciun act de procedura in cauza->
doctrina: o veritabila suspendare legala de drept.

Regulile de judecare:
*Daca se face cerere de recuzare, dar si declaratii de abtinere->prioritatea in solutionare o va
avea declaratia de abtinere (!)-
 Se admite declaratia de abtinere, cererea de recuzare nu se va mai judeca pentru ca va fi
respinsa ca lipsita de obiect,
 Se respinge declaratia de abtinere, se va judeca recuzare si desi, cel mai probabil, se va
respinge, exista totusi o ratiune, si anume: pentru a putea fi atacata de catre parti.
Incheierea prin care se solutioneaza abtinerea – nu este supusa niciunei cai de atac .

1
Cursul 4

b)Recuzarea
-Cine? : oricare dintre parti
-Cand?:
 Incomp. absoluta – poate fi facuta oricand pe cursul procesului, in fata instantei
respective( nu poti face cerere de recuzare in apel cu privire la judecatorul din prima
instanta, dar se poate face apel cu privire la ...)
 Incomp relativa- poate fi facuta inainte de inceperea oricarei dezbateri (oricarei
dezbateri= dezbaterile in general au intelesul de dezbateri finale, pledoariile, insa textul
nu vorbeste despre dezbateri finale ->oricarei dezbateri inseamna orice discutie
contradictorie pe o chestiune litigioasa, nu neaprata concluziile finale = ex: o dezbatere
pe probe, invocarea unei exceptii etc)
Insa alin (2)- daca motivele s-au ivit pe parcursul procesului/ au fost cunoscute de parte
pe parcursul procesului –cererea de recuzare trebuie facuta de indata ( de indata-tot un
termen- = la primul termen la care este prezent sau legal citit, unde trebuie sa si invoce
mai intai recuzare =>este mult mai strict )

(!)Cel care invoca ca a aflat motivele de recuzare dupa dezbateri, trebuie sa faca dovada
momentului la care a aflat prin orice mijlod ce proba (inclusiv prezumtia)

-Cine poate fi recuzat?

 numai judecatorii care compun completul investit cu solutionarea cauzei.

-Forma cererii de recuzare

->verbal si se consemneaza in incheierea de sedinta/ in scris +

1.cererea de recuzare este un act personal -> trebuie indicat judecatorul/ii pe fiecare in parte
2.motivele de incompatibilitate, care sunt si ele personale, trebuie la fel indicate pentru fiecare
in parte.
3 .trebuie indicate probele ( sunt admisibile toate probele, mai putin interogatoriile)

 Procedura
Recuzarea (este aceeasi si pentru abtinere)

3 situatii de de respingere ca inadmisibile

a) se invoca alte motive decat cele prevazute la art 41 si 42 ( nu este vorba de calificare gresita,
ex: legea vorbeste de rude de gradul IV, iar partea cere recuzarea pe motivul rudeniei de gradul V;
cazul casarii cu trimitere- motiv de recuzare, iar partea cere recuzarea pe cazul recuzarii cu retinere)

b)cererea de recuzare privitoare la alti judecatori decat cei care fac parte din complet

c) cererile indreptate impotriva aceluiasi judecator pentru acelasi motiv de incompatibilitate care
a fost respinsa (se referea la aceeasi situatia de fapt iar nu la acelasi caz de incompatibilitate (!) )
2
Cursul 4

N.B.(!): Inadmisibilitatea se constata chiar de completul in fata caruia s-a formulat cererea de
recuzare, cu participarea judecatorului recuzat. Ratiunea: se sanctioneaza un abuz al partii

 Efecte
Cerera de recuzare NU determina suspendarea judecatii (spre deosebire de abtinere). Cu toate
acestea, judecatorul nu poate pronunta hotararea (!) – poate ramane in pronuntare *pronuntare se va
amana pana la solutionarea cererii de recuzare.

 Procedura de solutionare
Recuzarea(este aceeasi si pentru abtinere)

Instanta competenta :Cu exceptia cazurile de inadmisibilitate, cererea de recuzare/declaratia de

abtinere se va judeca de catre un complet din care nu face parte judecatorul recuzat/care se abtine
-ROI al instantelor* nu ni se cer la examene, desi ele sunt tratate in curs-
*cand din cauza structurii instantei, numarul mare de recuzari sau de abtineri, nu se poate
solutiona la aceeasi instanta -> in acest caz cererea va fi solutionata de instanta ierarhic
superioara( aceasta este o situatie exceptionala )

Procedura de solutionare: Cererea/declaratia se judeca in camera de consiliu, fara citarea

partilor. Completul va stabili daca este cazul sa il asculte pe judecatorul recuzat/care se abtine sau
daca e cazul sa se asculte partile. (legea NU obliga chemarea ambelor parti (!!) )
(!) NU este admisa proba interogatoriului ( interogatoriu- mijloc de provocare a unei
marturisiri)-Ratiunea: legiuitorul considerand ca proba nu este adecvata, putand exista situatia ca
recuzarea sa fie respinsa, iar jud sa ramana competent.
Pronuntarea incheierii are loc in sedinta publica

Regimul juridic al incheierii: (recuzarea)

 prin care se admite recuzarea: – NU este supusa niciunei cai de atac (*+ incheierea prin
care s-a admis/ respins declaratia de abtinere, incheierea prin care s-a respins recuzarea
ca ramasa fara obiect, deoarece s-a admis cererea de abtinere)
 prin care se respinge recuzarea- este deschisa calea de atac, care poate fi exercitata
odata cu calea de atac data hotararii pe fond(regula), TOTUSI daca hot ce urmeaza a se
da este definitiva, va poate totusi partea sa formuleze recurs EXCLUSIV cu privire la
incheierea prin care s-a respins(exceptia), recurs ce trebuie exercitat in termen de 5 zile
de la comunicarea HOTARARII FINALE (iar nu a incheierii) la instanta superioara.
Ipoteza I: Daca incheierea se ataca cu apel odata cu hotararea data pe fond->Daca se admite
apelul facut de parte impotriva incheierii, atunci instanta de apel va anula toate actele efectuate urmand
a le reface si daca este cazul va reface si unele dintre probe/ toate probele, dar ea, instanta de apel, va
judeca, deci NU se va trimite spre rejudecare (!!!!!) (*art 480 alin.(6) )

Ipoteza II: Daca incheierea se ataca cu recurs – instanta daca gaseste intemeiata critica va
admite recursul si va trimite cauza spre rejudecare la instanta de apel, sau, atunci cand calea de atac
este suprimata, la prima instanta–urmand ca actele sa fie refacute, dar la instanta care va rejudeca.
3
Cursul 4

 Efectele admiterii/ respingerii

Daca se admite: - judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii, incheierea prin care se
solutioneaza cererea va arata in ce masura actele indeplinite de judecator urmeaza sa fie pastrate,
-cand cererea se judeca de catre instanta superioara, aceasta dispune trimiterea
pricinii la o alta instanta de acelasi grad in circumscriptia sa
Daca se respinge: - jud continua sa faca parte din complete,
-cand cerera se judeca de catre instanta superioara, aceasta inapoiaza pricina
instantei inferioare.

Exercitarea recuzarii cu rea credinta -> sanctiunea amenzii judiciare

Art. 54-Incompatibilitatea altor participanti

Toate aceste dispozitii se aplica in mod CORESPUNZATOR si procurorilor, magistratilor- asistenti,
asistentilor judiciari si grefierilor.Trebuie verificata ratiunea din spatele dispozitiile -> Exemplu:
antrepronuntarea se aplica grefierului/procurorului? Nu. Dar magistratilor-asistenti /asistentilor
judiciari? Da. Chiar daca opiniile lor sunt consulative pt judecator

4
Cursul 4

2.Partile
-reclamantul
-paratul
-terte persoane care intervin voluntar/fortat
NU sunt parti per a contrario : avocatul, martorul, expertul, interpretul
Denumirile partilor pot varia

A.Coparticipare procesuala (litisconsorțiu procesual)

Coparticiparea procesuala este posibila cand obiectul procesului reprezinta un drept sau o
obligatie comuna, daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza ori daca exista o stransa legatura
intre ele.(art. 59 – Conditiile de existenta)

i)Clasificare :
I.a)coparticipare activa ( mai multi reclamanti) (*in procedura executarii silite coparticiparea
poate fi numai activa din pricina faptului ca executarea poate viza numai un singur patrimoniu, iar
acesta nu poate avea mai multi titulari)
b)coparticipare pasiva ( mai multi parati)
c)coparticipare mixta ( mai multi reclamanti+mai multi parati)

II.a)coparticipare obiectiva – prin conexarea cauzelor

b)coparticipare subiectiva- cand reclamantul are interes sa se judece cu mai multi parati deodata

III.a)coparticipare facultativa(regula- asa spune si textul de lege)

b)coparticipare obligatorie(situatie de exceptie), exemple:
 in materia partajului art 684 C Civ. Partajul facut fara participarea tuturor
coproprietarilor este nula absolut -> nu inseamna ca toti trebuie sa aiba calitatea de parati
/sau toti trebuie sa aiba calitatea de reclamanti);
 alte cazuri care decurg din natura raporturilot juridice, doctrina si jurisprudenta: actiunea
țin constatarea nulitatii sau anularea unui act la incheierea caruia au participat mai multe
parti trebuie formulata impotriva tuturor partilor semnatare, actul nu poate fi inlaturat din
circuitul civil pentru unii si sa ramana in circuit pentru altii;
 actiunea in contencios admin pentru care se solicita anularea unei autorizatii de
construire – nu este suficeint sa chemi autoritatea, ci si pe beneficiarul autorizatiei.
Daca este litisconsortiu obligatoriu si reclamat fiind nu formulez cerere impotriva tuturor
paratilor sanctiunea: neadmiterea cererii fara a fi analizata in fond (insa nu va respinge pana nu va
pune in discutia partilor pentru ca exista:
 Remediul: 1.cand natura raportului juridic sau dispozitiile legii impun prezenta mai multor
persoane instanta pune in discutie necesitatea introducerii in cauza a altor persoane (art 78
alin(1))
 2.De asemenea in anumite cazuri legea prevede in mod expres dreptul judecatorului de a
introduce din oficiu in proces anumite persoane in vederea completarii cadrului procesual (

5
Cursul 4

ex.in actiunile referitoare la filiatie, parintii si copiii vor fi citati chiar si atunci cand nu au
calitatea de reclamant sau parat
ii)Regulile care guverneaza coparticiparea
1.Se aplica principiul independentei procesuale:
Actele facute de unii nu vatama / nu profita altora . ( ex daca avem niste parati, si doar unul dintre ei
face apel,ceilalti 2 nu fac, hotararea se va schimba numai pentru cel care a facut apel, pentru celalat hot
ramanand definitiva)
Exceptie: in baza unei dispozitii exprese a legii din nat. rap jur ar rezulta ca hotararea si-ar extinde
efectele si asupra celorlalti participanti => actele facute de un coparticipant profita si celorlalti in
masura in care sunt favorbaile, iar daca nu sunt favorabile le va suporta doar cel care le-a facut ( ex
obligatie solidara : se formuleaza apel de unul dintre codebitori solidari, iar apelantul dovedeste spre ex
inexistenta datoriei, solutia va profita si celorlalti codebitori, instanta va admite si va schimba in tot
solutia)
Art 419 CPC:Efectele cererii de perimare actele sav de un coparticipant profita tuturor ( prin
profita =>se intelege de fapt ca produce efecte, si nu neaparat efecte favorabile)

2.art 202 daca sunt mai multi reclamanti / parati, jud daca vede ca nr lor este foarte mare atunci ar putea
dispune ca toti coparticipantii sa fie reprezentarea prin mandatar comun, daca nu isi numesc un
mandatar comun, jud dispune numirea unui curator special.
3. taxa judiciara de timbru: cerere facute de mai multi reclamanti dar care vizeaza un drept comun –
se timbreaza o singura data/ cerere facute impotriva mai multor parati, dar care vizeaza o obligatie
comuna- se timbreaza o singura data

B.Participarea tertilor la proces

2 cateogrii de intervenienti
1.voluntari
2.fortati ,sunt cei atrasi de partile aflate intr-un proces in respectivul proces
a)Interventia voluntara
i)principala
-mijlocul prin care un tert intervine in proces pentru a PRETINDE un drept propriu pentru sine,
in tot sau in parte, sau pretinde un drept aflat in stransa legatura cu drepturile partile
(ex.A si B – revendicare, iar T vine si spune ca dreptul asupra bunului e al lui si cere obligarea
paratului sa ii dea lui, iar nu reclamantului)

ii)accesorie
- mijlocul prin care tertul vine in proces pentru a SPRIJINI apararea uneia dintre parti. In cazul
acesta, tertul NU invoca un drept propriu, dar are un INTERES PROPRIU ( exemplu: A se judeca cu B
pe revendicare, B in virtutatea aparentei de propr.incheie o locatiune cu T + o clauza prin care B
promite sa vanda bunul catre T si sa scada valoarea reparatiilor facute pe perioada locatiunii de catre T
din pretul de vanzare, in aceasta situatie T are tot interesul ca B sa castige procesul pentru ca clauza sa

6
Cursul 4

poate fi in continuare eficace). Este obligatoriu pentru tertul intervenient sa-si dovedeasca interesul (!),
chiar daca textul de lege nu mentioneaza in mod expres aceasta obligatie.
-Spre deosebire de cerere de interventie principala, pe aceasta cale nu se cere nimic-

B.a) i) Interventia voluntara principala

->Admisibilitate
Se considera in mod general ca cererile de i.v.p. nu sunt admisibile:
 in cererile cu caracter pur personal ( divort, tagada paternitatii*cu mici discutii in acest
din urma caz) INSA rezulta ca nu se pot face cereri de interventie pe capatul de cerere
privind de ex divortul, dar se poate face cerere de interventie principala pe capatul de
cerere vizand partajul;
 in actiunile posesorii; deoarece prin faptul ca tertul intervenient trebuie sa justifice un
drept, s-ar transforma posesoriul in petitoriu
 ordonanta presedintiale;
 litigiile de munca- exceptie intemeiata tot pe caracterul personal al contractului
individual de munca ( cu toate acestea doctrina+jurisprundenta: nu se poate respinge
ca fiind inadmisibila de plano )-se poate face totusi cerere de interventie in cazul
cererilor colective ?)
 in procedura contenciosului administrativ sunt admisibile de principiu DAR tertul opune
dreptul impotriva unei parti, iar nu impotriva ambelor parti de regula
->Termenul: cererea de interventie voluntara principala se formuleaza in fata primei
instantei pana la inchiderea dezbaterii in fond. (ratiunea: este o cerere de chemare in judecata)
 In mod exceptional ea poate fi facuta si direct la instanta de apel, dar admisibilitatea este
conditionata de acordul tuturor partilor ( De ce? Tertul aduce o pretentie proprie in apel
-> acea pretentie va fi judecata de o instanta de fond, asta inseamna ca partile vor fi
private de aplicarea principiul dublului grad de jurisdictie cu privire la hot data in fond .)
->Competenta: este o cerere incidentala ->ea are continut de sine statator, dar alege forma
incidentala care se supune regulii ca instanta care judeca cerera principala devine competenta sa
judece cerere incidentala, chiar daca ea este de competenta unei alte instante de un grad
diferit( permitand de exemplu posibilitatea ca judecatoria sa fie competenta sa judece o cerere de
competenta tribunalului)

->Forma cererii: avand nat juridica a unei veritabile cereri de chemare in judecata => va trebui
sa aiba forma cererii de chemare in judecata prev. la art 194 si urm, va fi supusa taxei de timbru, DAR
NU va suferi procedura de regularizare specifica cererii de ch jud ( pentru ca se aplica doar cererilor
principale!!)

->Mecanismul procedural:-Cum e ea primita in proces?-

(1)Se depune si (3)se comunica partilor. Instanta stabileste un termen pentru(3) discutarea in
principiu a admisibilitatii- ce se verifica? Instanta va verifica daca sunt intrunite conditiile de fond/ de
termen/daca T invoca un drept in stransa legatura cu obiectul procesului etc.
(4) Instanta admite prin incheiere/ va respinge prin incheiere ca inadmisibila.

7
Cursul 4

 Incheierea prin care se admite in principiu- poate fi atacata numai odata cu hotararea
asupra fondului,
 Incheierea prin care se respinge cererea ca inadmisibila, incheierea poate fi atacata
pana la pronuntarea hotararii separat cu apel / recurs in termen de 5 zile de la pronuntare
pentru partea prezenta/ comunicare pentru partea lipsa .->Doctrina: aceeasi solutie e
valabila si pentru situatia in care cererea este anulata pentru neplata taxei judiciare de
timbru sau pentru alte aspecte ce tine de forma acesteia.
Apelul impotriva cererii de respingere suspenda judecata pe fond (!)( in viitor se va schimba
optiunea legiuitorului)

In doctrina se spune: daca hotararea pe fond este definitiva se mai poate face apel impotriva
incheierii? Da, pentru ca e o situatie deosebita fata de cea de pe fond, dar daca incheierea a aparut in
ultima instanta, astfel incat pentru ea este admisibil recursul cu consecinta rejudecarii cauzei (??)

->Drepturile intervenientului principal

Tertul dobandeste pozitia de parte, similara cu cea de reclamant, iar paratul si reclamantul
initial sunt parati fata de intervenient, ceea ce inseamna ca acestia pot face cerere reconventionala
impotriva acestuia.
Tertul are o pozitie independenta, dar va lua procedura in starea in care se afla, pe cale de
consecinta NU poate cere readministrarea probelor sau nu poate invoca nulitati care au fost acoperite.
Poate cere administrarea unor probe noi /poate invoca nulitati viitoare.
Din pozitia independent => daca partile initial in proces decid sa tranzactioneze sau reclamantul
renunta la cerere de chemare in judecata /paratul achieseaza la pretentiile reclamantului –nu afecteaza
mersul judecatii pentru tert (!)

->Judecata:
Interventia se judeca impreuna cu cererea principala, ca regula, pronuntandu-se printr-o singura
hotarare
(Exceptia)Dar daca solutionarea cererii principale ar putea fi intarziata prin cererea de
interveniente, instanta poate dispune disjungerea. Instanta poate dispune disjungerea ei pentru a fi
judecata separat, (Exceptia de la exceptie)in afara de cazul in care intervenientul pretinde pentru sine,
in tot sau in parte, insusi dreptul dedus judecatii.

N.B.->Daca se disjunge cererea de interventie trebuie retinut ca ea va ramane de competenta

instantei investite initial, chiar daca ea invocata pe cale principala ar fi fost de competenta unei alta
instante de grad diferit.

B.a) ii) Interventia voluntara accesorie

Deosebiri fundamentale de cererea de interventia voluntara principala

1.nu se cere nimic, intervenientul face aparari pentru partea pentru care are interes sa castige cu
consecinta ca se poate formula oricand in proces
2.Competenta: aici nu este cerere incidentala ci accesorie, competenta revine tot instantei
investite cu solut.cereii principale, insa aici NU este posibila disjungerea
3.Forma: mai simpla art 148 (1)
4.se timbreaza ca orice cerere neevaluabila in bani ( o suma fixa deci)

8
Cursul 4

5.Cu toate acestea, trece si ea prin admiterea in principiu ( aceleasi reguli ca mai sus). Dupa
admiterea in principiu, intervenientul poate renunta la judecarea cererii de interventie doar cu
acordul partii pentru care a intervenit.
6.spre deosebire de intervenientul principal, intervenientul accesoriu dobandeste o pozitie
SUBORDONATA partii in favoarea careia a intervenit, cu urmatoarele consecinte:
 a)int accesoriu nu poate cere de exemplu: probe,
 b)daca partile inteleg sa renunte la judecata, el nu se poate opune procesul incheiendu-se,
cerera accesorie ramanand fara obiect
 c)el poate formula cale de atac DAR calea lui de atac va fi respinsa ca neavenita daca
partea in favoarea careia a intervenit nu exercita calea de atac, sau daca aceasta desi
exercitata, s-a renuntat la exercitarea ei, a fost anulata, perimata sau respinsa fara a fi
cercetata in fond
7.Drepturile intervenientului voluntar accesoriu
-ia procesul in starea in care se afla ( la fel ca ivp)
8.Solutiile
- cerera de interventie accesorie urmeaza cererea principala (!!)
-Intervenientul accesoriu NU raspunde cu privire la cheltuielile de judecata , daca INSA
intervenientul accesoriu a cerut niste probe/ a facut parari care au marit costurile procesului el va putea
fi tras la raspundere pentru suportarea respectivului excedent.