Curs 6

3.Reprezentarea partilor la judecata

Poate fi:
a)Legala
b)Conventionala
c)Judiciara

Ea poate fi incredintata unui avocat/ alta pers. A existat un text care a prev ca aceasta
reprezentare este chiar obligatorie in anumite cazuri : in recurs( cele declarate neconstitutionale)
O persoana juridica ar putea fi reprezentata conventional de o alta pers jurdica?
ICCJ prin RIL(2) – NU, o pers jur NU poate fi reprez de o alta p jur in proces. Poate fi
reperz numai de un consilier juridic / un al avocatul acelei pers juridice.

O p.f poate fi reprez in proces printr-o pers jur , alta decat o societate de avocatura?
In principal, nu.
(de ce? P jur nu poate avea in ob de activitate reprezentarea persoanelor conform unui
RIL pronuntat cu privire la acest aspect)

Reprezentarea conventionala a persoanei fizice

a)prin mandatar avocat

-Forma: cpc trimite legea 51/1995
Mandatarul avocat incheie un contract de asistenta juridica, dar el nu se legitimeaza in
proces cu contractul, pentru ca contractul este un act secret, confidential. El se legitimeaza in
proces printr-o imputernicire emisa de avocat pe baza contractului(imputernicire avocatiala)
imputernicire care nu este obligatoriu a fi semnata de client.
Neexistand o semnatura a clientului pe imputernicire, partea adversa/ instanta ar putea
ridica problema nerecunoasterii calitatii?
-Da, dar numai prin inscrierea in fals.=> iti asumi raspunderea ca daca vine contractul,
partea raspunde penal pentru introducerea in eroare a org judiciar

-Puterile conferite mandatarului avocat

Nu poate face acte dispozitie in baza mandatului general, ci ii trebuie un mandat special
(!)care poate fi de fapt o clauza contractuala/ act aditional, NU are nevoie de procura separata
in care sa se mentioneze actul de dispozitie in concret: renuntarea la pretentiile partilor adverse/
renuntarea la cheltuielile de judecata/ incheierea tranzactiei in sensul ca da asta si asta/ are voie
sa negocieze doar tranzactia, nu sa si incheie etc.
Mandatul lui expira de regula cand se pronunta hotararea, totusi legea spune ca are
dreptul de a exercita calea de atac daca este supusa unui termen in baza aceluiasi mandat nu are
dreptul de a si sustine cererea (!!)

b)prin mandat neavocat

-Forma-se va legitima dpdv formal printr-o procura data in cadrul unui inscris autentic
dar se poate da si mandat in forma verbala si consemnata in incheiere.
-trebuie sa fie un mandat ad litem (!)-> prin urmare nu este sficient un mandat general
EXCEPTIE: 1.cand mandatul este dat unui prepus
2.cand mandantul nu are nici domiciliul, nici resedinta in tara.

1
Curs 6

-Puterile conferite-poate face actele necesare bunei desfasurari a procesului

(!) dar NU poate pune concluzii asupra exceptiilor/ fondului , decat daca isi angajeaza la
randul lui avocat.(ATENTIE: PARTEA poate pleda!!!, regula se aplica doar pentru mandatarul
neavocat)
->EXCEPTIE:
A) Mandatarul persoanei fizice este sot sau o ruda pana la gradul al doilea
inclusiv, acesta poate pune concluzii in fata oricarei instante, fara sa fie asistata de
avocat, daca este licentiat in drept.
B) Cand dreptul de reprezantare izvoreste din lege sau dintr-o hotarare jud.
-are nevoie de un mandat special pentru a putea incheia acte de dispozitie

Particularitati privind mandatul judiciar

1)acesta nu inceteaza prin moartea mandantului si nici prin punerea sub interdictie a
acestuia, mandatul judiciar supravietuieste acestor doua evenimente si va lua sfarsit numai prin
eventuala retragere, dar pe care o vor face mostenitorii defunctului / reprezentantul incapabilului
daca vor dori acest lucru=> e normal ca instanta, in ip in care a decedat o pers, si se identifica
succesorii sa nu dispuna incetarea mandatului
Logica: ce tine de unitatea procesului civil.

2)eventualul deces al mandatarului, poate avea urmatoarele consecinte:

i)daca mandatarul decedeaza intervine intreruperea termenului privind exercitiul unei
cai de atac, urmand sa curga un nou termen de la data efecturarii unei noi comunicari catre parte,
personal
=>de aceea chiar daca ai mandatar si stabilesti domiciliul lui ca domiciliu unde urmeaza
sa se comunica actele, trebuie trecut si propriul domiciliu
ii)Daca se produce cu mai putin de 15 zile inainte de termen -> suspendarea judecatii
pana la numirea unui nou mandatar ( partea se afla in imposibilitatea de a-si pregati apararea)
iii)suspendarea temporara a termenului de perimare, daca intervine suspendarea de
drept, daca evenimentul se produce in ultimele 3 luni.

3)renuntarea la mandat si revocarea acestuia

Sunt de esenta mandatului, sunt si in dreptul comun, dar si in cadrul mandatelor judiciare,
chiar daca mandatul dat unui avocat are o natura juridica usor diferita.
Renuntarea intempestiva la mandat:
 partea poate renunta oricand, dar asta nu inseamna ca nu se va plati onorariu, ci
se va plati proportional cu serviciile efectuate
 avocatul poate renunta oricand, dar nu este exclusa crearea unor prejudicii partii.
Atat revocarea/ cat si renuntarea sunt, deci, libere, exista reguli privind opozabilitatea lor
 renuntarea/revocarea poate fi opusa partii adverse daca a fost comunciata acesteia
SAU a fost facuta in sedinta publica .

2
Curs 6

 Mandatarul trebuie sa instiinteze atata pe mandant, cat si instanta, cu 15 zile

inainte de termen.
Neanuntarea -> atat instanta / partea adversa se vor comporta ca si cum mandatul este
inca in fiinta.

De asemenea, mandatarul nu poate renunta la mandat in termenul de exercitarea caii de

atac. Ratiunea: termenele sunt in general scurte ( 5 zile- 30 de zile). Se presupune ca termenul
este destinat pregatirii exercitarii caii de atac.
=>aceasta prevedere nu impiedica mandatarul sa renunte, insa va raspunde (!) , iar
partea poate solicita repunerea in termen (care nu va fi de drept, ci va trebui sa solicite instantei)

Asistenta judiciara gratuita

-se acorda in cadrul formelor de ajutor public judiciar care cuprinde mai multe categorii
de facilitati
a)scutirea de taxe
b)esalonarea
c)numirea unui avocat din oficiu
d)plata executorului etc.
Asistenta judiciara gratuita este gratuita doar pt parte, avocatul primeste o remuneratie din
partea statului.
Pentru a accede la asistenta judiciara gratuita, partea trebuie sa se incadreze in anumite
plafoane de venit. Dar exista un text care prevede ca instantele pot acorda ajutor public judiciar
chiar si pentru persoane care nu se incadreaza in plafoane, daca apreciaza ca costurile certe sau
estimate ale procesului sunt de natura sa limiteze accesul efectiv la justitie.
Aceasta asistenta judiciara se da de instanta care judeca procesul dupa ce analizeaza
cererea si o incuviinteaza prin incheiere, impotriva incheierii se poate face REEXAMINARE,
caz in care se va judeca de catre un alt complet din cadrul aceleiasi instante.
(partea adversa nu poate solicita reexaminarea, dar aceasta /orice alta persoana
interesata va putea prezenta instantei care a incuvintat ajutorul public judiciar dovezi cu privire
la situatia reala a solicitantului. Daca instanta constata ca ajutorul a fost incuviintat in mod
nejustificat va obliga solicitantul care a ascuns cu rea credinta situatia sa reala la plata sumelor
de care a fost scutit + o amenda.)
Se poate cere asistenta judiciara pentru exercitarea unei cai de atac, caz in care se
suspenda termenul pt exercitarea respectivei cai de ata(!)

Avocatul in acest caz, deci nu e unul ales. Fiecare barou are o lista cu avocati dispusi sa
satisfaca acest serviciu, odata trecuti pe lista, respectivii avocati nu pot refuza cazurile care li se
repartizeaza.

Reprezentarea persoanei juridice

Diferente:
A)pj poate fi reprezentata judiciar prin: avocat sau consilier juridic- daca vorbim de
reprez conventionala-, ea poate fi reprez legal de catre organul cu putere de reprezentare.

3
Curs 6

Persoana juridica nu poate fi reperez printr-o pers fizica, alta decat avocat sau consilier
juridic sau de catre o alta persoana juridica, cu exceptia cazului in care pj este una dintre acelea
care au ca obiect de activitatea reprezentarea persoanelor
ICCJ- nu poate fi reprezentata nici de consilierul juridic al altei persoanei juridice.
-a prevazut ca aceste reguli se aplica si in faza executarii silite.

Diferente consilier=avocat
a)sub aspectul operatiunilor, se apropie
a)consilierul- angajat al pj cu contract de munca si subordonat acesteia, ceea ce inseamna
el trateaza cum poate acele probleme / avocatul- un prestator de servicii care este tert fata de pj,
nu este subordat pj, este independent, si are o activitate punctuala, nu continua ( poate fi
succesiva cu conditia incheierii unui contract pentru fiecare litigiu in parte)
b) avocatul se legitimeaza prin imputernicire/ c.j se legitimeaza printr-o delegatie a pj.
c)actele de disp : cj ii trebuie procura autentica si speciala, avocatul poate indica...

Reprezentarea instantelor / parchetelor

-prin presedintele instantei, prim-procuror sau alt membru desemnat de acestia. ( isi pot
angaja totusi consilieri, sau chiar avocati)

EXCEPTIA LIPSEI CALITATII DE REPREZENTANT

-art 82 din CPC.
Cand instanta constata lipsa dovezii calitatii de reprezentant a celui care a actionat in
numele partii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Daca acestea nu se acopera,
cererea va fi anulata
(2) Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant nu poate fi invocata direct in calea de
atac

Ce fel de exceptie?
-De ordina publica/privata?
->are elemente de ordine privata pentru ca instanta acorda un termen pentru a SE
ACOPERI.
->are si elemente de ordine publica: ea nu poate fi invocata pentru intaia data in calea de
atac, per a contrario, poate fi invocata pe tot cursul judecatii in prima instanta
->doctrina/jurisprudenta: oricine o poate invoca

 Concluzii
1.Lipsa dovezii poate decurge din faptul ca cel care se prezinta:
 fie are un mandat general,
 fie are un mandat care nu intruneste conditiile de forma (nu prezinta o procura
autentica),
 fie si-a depasit limitele mandatului ( mandatul prevedea ca poate lua termen, dar
mandatarul cere si probe; mandatul a fost doar pt formularea cererii, nu si pentru
sustinerea acesteia )

4
Curs 6

2.exceptia de ordine privata : valoarea protejata->dreptul mandatului de a fi reprez in

intanta de cineva pe care il agreeaza si in limitele in care el a inteles sa acord acest drept.
3.cine o poate invoca? Oricine: pentru ca interesele sunt diferite – mandatul poate invoca
protectia dreptului lui, celelelate parti pot invoca si ele exceptia pe ideea ca vor ca hot ce
se va pronunta/ alte acte sa nu fie susceptibile de a fi atacate de catre cel care va putea
invoca ca nu a fost legal reprezentat
4.poate fi invocata in tot cursul procesului in fata primei instante, dar nu poate fi invocata
in apel. In realitate ea se refera numai la partile adverse Trebuie facuta distinctia intre
invocarea unei critici pe calea apelului si a unei exceptii pe calea apelului=> exceptia nu poate
fi invocata de catre celelalte parti care prin ipoteze sunt adversare partii care nu a fost legal
reprezentata, acesta din urma poate invoca calea de atac, daca el nu a stiut pana atunci. Textul
vrea sa spuna ca interesul partilor adverse a incetat la momentul pronuntarii hotararii.

Disp. art 176 din CPC prevad ca exceptiile referitoare la reprezentare sunt neconditionate
de vatamare (!!!) NU Trebuie facuta proba unei vatamari.
Aceasta exceptie a lipsei dovezii e diferita de exceptia lipsei puterii de a reperezenta a
celui care a fost desemnat ca reprez. In sensul ca o pers a fost desemnata ca reprez( are mandat),
dar nu poate face acte in vederera satisfacerii madnatului, pentu ca nu are calificarea necesara :
ex: o pers.juridica reprezentata de o alta pers jur / reprez unei pers care nu este avocat si care
pune concluzii si invoca exceptie( exceptie de ordina publica, poate fi invocata de orice parte, in
tot cursul procesului, si e neconditionata de vatamare, indiferent daca au fost bune sau rele – o
atingere adusa sistemului judiciar ).

4.Participarea procurorului la procesul civil

In 4 modalitati
a)formularea de catre procuror a cererii de chemare in judecata: doar pt apararea
minorilor, pusilor sub interdictie, disparutilor sau atunci cand prin disp legale prevad in mod
expres ( ex: cont admin, introducerea procurorilor pe apararea drepturilor si lib cetatenesti sau in

5
Curs 6

urma incetarii procesului penal, el poate introduce cerere la instanta civila pentru desfiintarea
falsului ? exista si o deciziei ICCJ)
-procurorul este suveran in ceea ce priveste formularea cererii, dar nu este suveran si cu
privire la soarta procesului, pentru ca persoana pentru care a intervenit va fi introdusa in proces
si va putea efectua acte de dispozitie, sau in ipoteza in care procurorul vrea sa renunte,
persoanele respectiva vor putea cere continuarea procesului.
(!) atunci cand actele de disp sunt facute de reprezentanti, trebuie autorizate de instanta de
tutela, dar chiar si in aceasta situatia, instanta le poate refuza daca aprecieaza ca nu sunt in
folosul persoanei ocrotite

b)doar pune concluzii intr-o cauza, dar pe care nu a inceput-o el. Aceasta forma de
participare este, de regula, facultativa, criteriul fiind acela ca va participa cand acest lucu este
necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenesti.
Ar putea participa in virtutatea acestei disp in procese cu caracter strict personal?
-Da, pentru ca de multe ori cet care au nevoie de ocrotire sunt chiar cei plasati in astfel de
actiuni, cum ar fi tagada paternitatii, stabilirea filiatiei etc.

Sunt anumite cazuri in care legea prevede obligatorie participarea procurorului-> caz in
care face parte din CONSTITUIREA INSTANTEI, iar neparticiparea atrage nulitatea hotararii
pronuntate.
Cu titlu exemplifcativ : cererile de adoptie, de punere sub interdictie/ridicare a interdictie,
cererile privind masurile de protectie speciala, cererea de declarare a mortii, cereri de
expropriere, infiintarea personalitatii unei asociatii si fundatii/ a partidelor sociale.

c)exercita caile de atac. Poate exercita caile de atac fie atunci cand e el cel care
declanseaza procesul, fie in situatia in care nu a declansat, dar este unul dintre procesele pe care
le-ar fi putut declansa (cele prevazute mai sus la a) ), sau in situatia in care procurorul a
participat la proces(b) ), in virtutea calitatii de participant contesta hotararea pronuntata.
->Situatie atipica cand calea de atac ar putea fi facuta de o alta pers decat cele care au
participat la proces.

d)solicitarea punerii in executarea a oricaror titluri executorii emise in favoarea

persoanelor prevazute la a).
->nu trebuie sa fi declansat el insusi procesul, este suficient ca ea sa fie data in favoarea
unei dintre acele categorii
->Nu este necesar sa fie vorba de o hotarare judecatoreasca ( legea: titlu executoriu).

Procurorul nu datoreaza plata taxei de timbru sau plata cautiunii.

6
Curs 6

5.COMPETENTA INSTANTELOR

a)competente generala: separarea atributiilor instantelor judecatoresti fata de organele din

afara puterii judecatoresti, este ordine publica si poate fi invocata in orice faza a procesului

b)competenta materiala
-separarea atributiilor in interiorul instantelor judecatoresti intre instante aflate in rang
diferit ( adica pe verticala) , este de ordine publica, dar exceptia va putea fi invocata de orice
parte/ instanta/procuror insa numai pana la primul termen de judecata( legiuitorul nu a vrut sa
extinda incertitudinea cu privire la competenta)

c)teritoriala- atributiile instantelor egale in grade in fct de circumscriptii.

Aceasta competenta este de 2 feluri: norme imperative – terit exclusiva, norme de de
ordina privata- comp terit de drept comun(alternativa).
Cea de ordine publica se invoca de orice parte/instanta dar doar pana la primul termen
Cea de ordine privata: doar de parat si numai odata cu intampinarea / daca intamp nu e
oblig, pana la primul termen la care partile sunt legal citate.

Exista diverse sectii organizate in diferite instante: specializarea jud in functie de natura
ligiilor ( sectia de cont admin, sectia de litgii de munca, sectii de litigii privind insovlenta. Sectia
de litigii pentru familie, sectia pentru litigii din raporturi de afaceri). Aceasta se organizeaza in
unele instante dupa volumul litigiilor de aceste fel. Exista si compelte specializate (ex ; litgii de
fond funciar)
Legea asimileaza rezolvarea incidentelor prvind legala repartizare pe sectii cu cele privind
competenta, nespunand care dintre cele 3 competente, insa in doctrina si in jurisp : teoria ca
asimilarea se face la regimul competentei procesuale materiale pentru ca repartizarea pe crtieriul
naturii raportului juridic.
Pentru a nu fi indusi in eroare, aceasta repartizare pe sectii nu este o competenta, este
asimilata competentei , cu toate acestea se numeste in lbj uzual competenta functionala. Insa
comp fct inseamna comp materiala dar in fct pe care o are instanta : in apel sau in recurs(!)

Filosofia structurii
-orice sistem de drept are o instanta de drept comun, adica acea instanta comp sa judece
atunci cand legea nu prevede nimic.( instanta cu plenitutidine de competenta )
In vechiul cod, instanta cu pleitutidine de comp era judecatoria.( pentru ca s-a mers pe
ideea proximitatii, teoria apropierii instantei de cetatean)
Noul cod a abandonat aceasta optica, a mers pe ideea ca instanta cu plenitutidine de
competenta este TRIBUNALUL, indepartand practic justitia de cetatean, dar s-a mers pe aceasta
teza pe ideea ridicarii calitatii actului de judecata, practica fiind mai variata. Prin urmare,
constient s-a facut o separare politica. Cu toate acestea, comp exceptionala a judecatoriei este
destul de mare.

7
Curs 6

A.Competenta materiala a judecatoriei

1.cererile in materie de tutela si familie, afara de cazurile in care legea prevede altfel
Cciv 107 si 265 = toate pricinile privind ocrotirea p.f, dar si pricinile care privesc familia
sunt de competenta intantei de tutela. LPA : trebuie sa asteptam (art 229) legea de organizare
judiciara va stabili ce anume instante vor fi cele de tutela si familie. Pana atunci atributiile
instantei de tutela sa preiau de catre judecatorii.
2 ipoteze in care legea prevede altfel:
-adoptiile – tribunalul
-masurile de protectia a copilului de 202/2004- tribunalul.

2.cereri referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, potrivit legii

Instanta ii revine solutionarea refuzului aut administrative a se efectua o inregistrare in
actele de stare civila, dar si cererile referitoare la anularea, modificarea sau completarea unei
inregistrari de stare civila, dupa cum si cele referitoare la rectificarea actelor de stare civila.

3.cererile avand ca obiect administrarea cladirlor cu mai multe etaje, apartamente sau
spatii aflate in propr exclusiva a unor pers diferite, precum si cele privind raporturile juridice
stabilite de asociatiile de proprietari cu alte persoane fizice sau juridice, dupa caz.

Litigii posibile: plata intretinerii/litigii privind atacarea actelor unei asociatii de

proprietari/lupta dintre cei care stau in codiminiu pe partile comune/litigiile pe care asociatia de
proprietari le are cu furnizorii.
NU intra aici : acele litigii care, desi sunt intre asociatii si p.f/j, au totusi reglementari
speciale exemplu: asociatia de propr si femeia de serviciu ( femeia de sericiu presteaza serviciul
respectiv in temeiul contractului de munca)
-daca asociatia de proprietari solicita emiterea unul act administrativ – contencios
administrativ.

4.cererile de evacuare
-procedura speciala a evacuarii
-dar si cererile pe procedura comuna
Atentie ! evacurea =/ revendicarea. Evacuarea: fost chirias, un tolerat. Daca cel care
ocupa imobilul este posesor- revendicare.
-NUMAI daca este capat principal de cerere. Daca este cerere accesorie, va urma soarta
principalului ( ex. Rezilierea contr de locutiune si evacuarea)

5.cererile privid limitarea dreptului de proprietate : legala, conventionala, pe cale

judecatoareasa
-toate litigiile privind servitutatea de vedere, de streasina, de trecere , distanta dintre
imobile etc. Intra aici : limitarile conventionale raportate la aspectele de vecinatate pe care le
implica actiunile precum dreptul de tecere, vedere asupra proprietatii etc.
NU intra aici: limitarile conventionale ale dreptului de proprietate prin insituirea unei
clauze de inalienabilitate (pentru ca ratiunile acestei competente au fost legate de asezarea
locului unde se desf procesul de locul unde se afla probele).

8
Curs 6

6. cererile privitoare la stramutarea de hotare si cererile de granituire

-tot in ratiunea unei factualitati pronuntate in aceste actiuni. Daca cumva granutirea are
in ea o componenta de revendicare : reclamantul nu spune mentionati linia, ci mutarea
hotararului si obligarea paratului la... -> se va lua dupa valoarea acelui teren daca e de comp
tribunalului/ jud

7.cererile posesorii

8.cereri obligatilor de a face sau a nu face neevaluabile in bani, indiferent de izvorul lor
contractual sau extracontrctual, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante
Ex: dreptul la imagine.
Nu intra in aceasta categorie
-litigiile care desi vizeaza astfel de litigii au reglementari speciale, ex: contenciosul
administrativ, tot o obligatie de a face: obligarea aut administrative de a emite actul
administrativ.
-litigiile in materia proprietatii intelectuale

9.cererile de declarare judecatoreasca a mortii a unei persoane

10.cererile de imparteala judiciara, indiferent de valoare

Ratiuni: litigiile privind partajele sunt bazate mai mult pe factualitate, decat pe probleme
de drept.
Textul ridica o alta problema de intelegere:
In ce masura se pot intelege si pricinile succesorale?
->in cazul pricinilor succesorale pe langa partajarea bunurilor succesorale apar si alte
capete de cerere ( stabilirea calitatii de mostenitor,stabilirea masei partajabile, reductiunea
liberalitatilor excesive, anularea unui testament si abia pe urma partajului) ?
Dilema e accentuata si de disp art 105 din CPC care vorbind de pricini in materie de
mostenire ne spune cum se calculeaza valoarea mostenirii in vederea stabilirii competentei-> de
unde ar rezulta ca textul asta nu se aplica .
-necorelare pentru ca a intervenit modificarea art referitor la competenta intr-un moment
ulterior, inainte cele 2 articole erau corelate.
=>
Prima teza: atunci cand avem o cerere de partaj succesoral dar are si capete de cerere
precum stabilirea most, stabilea drepturilor si masei competenta revine judecatoriei indiferent de
valoare, ele oricum sunt actiuni prealabile partajului. Insa aceasta teza spune ca nu la fel stau
lucrurile atunci cand se cer actiuni care s-ar putea sa nu fie obligatorii ex: reductiunea lib
excesive, anularea unei testament -> in acest caz comp se stab in fct de valoarea masei
partajabile. In cazurile acestea in cazul in care capetele acestea ar fi principale ar reveni de comp
in fct de valoare.
Profesorul: desi definitia din art 30 este in principiu corecta ea trebuie subordonata
dpdv logic cauzei actiunii civile ( scopul spre care se indreapta demersul judiciar)- exista
capete de cerere dar ele nu sunt decat niste mijloace de a accede la scopul principal care
este impartirea bunurilor

9
Curs 6

ICCJ: capatul de cerere scop: partajul, capatul de cerere mijloc-anularea certificatului de

mostenitor, reductiunea liberalitatilor excesive etc.(capetele de cerere-mijloc nu pot fi capete de
cerere principale)

11.orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200 000 de lei inclusiv,
indiferent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti.
Neevaluabil =/ evaluabil minim
a)Cine stabileste cat valoareaza obiectul litigiului?
Reclamantul in cererea de chemare in judecata – in unele cazuri legea impune anumite
criterii pe care reclamantul este obligat sa le aiba in calcul la stabilirea valorii obiectului cererii.

b)Se poate contesta?

Da, fie din oficiu, de instanta/ fie de partea adversa care poate spune ca suma invocata de
reclamant nu corespunde realitatii.
 Contestatia se face la primul termen
 In clarificarea acestei contestatii , instanta nu poate acorda decat cel mult un termen
 Probele ce pot fi incuvintate pot fi NUMAI inscrisurile =>NU se pot face expertize.

c)Dar legiuitorul a stabilit niste criterii mult mai clare pentru determinarea valorii:

 daca cerereile au ca obiect executarea unui contract sau a unui alt act juridic se va
avea in vedere valoarea obiectului sau partii din obiectul dedus judecatii

 daca cererile au ca obiect constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau

rezilierea unui act juridic se are in vedere valoarea intregului obiect al actului,
indiferent daca se solicita sau nu repunerea in situatia anterioara. De asemenea se
clarifica si problema constatarii nulitatii, anularii sau reziliarii unui contract de
locatiune sau de leasing, precum si in cererile privind predarea sau restiuirea unui
bun inchiriat sau arendat, la stabilirea valorii obiectului se are in vedere valoarea
anuala a chiriei sau amendei.

 cand obiectul actiunii il formeaza plata unei parti dintr-o creanta, valoarea cererii
in vederea determinarii competentei, se raporteaza dupa partea din creanta pretinsa
de reclamant ca exigibila
(daca in temeiul princip.disp. cer mai putin decat as putea pretinde, valoarea se va stabili
la intreaga creanta- ratiunea: pentru evitarea segmentarii datoriei si intentarea mai multor actiuni
la instante diferite). Nu se aplica acest text, cand partea cealalta din creanta NU este exigibila
(!!!)
 in materia actiunilor reale imobiliare: un criteriu obiectiv este reprezentat de
valoarea determinata in fct de valoarea impozabila a imobilului care se determina
pe baza unui certificat emise de administratia financiara. Daca nu exista valoarea
impozabila (exemplu: situatii in care terenul cu constructie nu are valoare

10
Curs 6

proprie )- reclamantul poate dovedi prin orice mijloc de proba. In practica

reclamantii se raporteaa la val minima de tranzactie de camerele notarilor publici.

 in cazul prestatiilor sccesive, daca durata existentei dreptului este nedeterminata

( eg plata rentei viagere), dupa valoarea prestatiei anuale datorate

11