Procedura civila

Curs 6
Unele incidente procedurale
Suspendarea procesului

Notiune: Suspendarea procesului reprezinta ramanerea in nelucrare a dosarului pentru

motive dorite de parti ( vointa partilor putand sa fie expresa sau tacita) sau pentru motive
independente de vointa partilor.
Incidentele procedurale pot interveni atat in faza cercetarii procesului, cat si in faza
dezbaterii in fond a procesului, NU si dupa inchiderea dezbaterilor.
Clasificare:
Dupa calitatea celui care genereaza cazul de suspendare:
A. Suspendarea voluntara → atunci cand suspendarea emana prin vointa partilor, expresa sau
tacita ( poate chiar presupusa, nu se stie sigur daca este vointa).
B. Suspendarea legala-subclasificare:
I. De drept – atunci cand legea prevede un caz de suspendare si nu lasa la libertatea
judecatorului sa aprecieze daca sa suspende sau nu procesul, judecatorul fiind obligat sa
suspende cauza. Acesta doar constata suspendarea de drept.
Exemplu: In cazul conflictului de competenta- instanta care intra intr-un conflict de competenta
suspenda cauza si trimite pricina la regulatorul de competenta ( nu se pune in discutie daca
instanta poate continua procesul sau daca il suspenda). Trebuie constatat doar conflictul de
competenta. Daca acest conflict exista, atunci suspendarea este de drept.
II. Facultativa – lasa judecatorului o anumita libertatea de apreciere a judec.Chiar daca constata
ca sunt intrunite conditiile suspendarii, are libertatea de a aprecia daca este cazul de a suspenda
pricina.
Exemplu: Daca se invoca procedura falsului si se indica si autorul sau complicele acestuia,
instanta poate sa suspende procesul, urmand sa aprecieze daca este cazul sa suspende procesul
pana la terminarea procesului penal sau, dimpotriva daca este cazul sa continue cauza ( daca
apreciaza ca invocarea falsului nu are sansa reala sa duca la pronuntarea unei hotarari care sa
constate falsul).

A. Suspendarea voluntara:-art 411 NCPC- cazurile de suspendare:

a) amandoua partile solicita acest lucru ( partile, adica reclamantul si paratul- daca sunt mai
multi reclamanti sau mai multi parati amandoua partile inseamna toti reclamantii sau toti
paratii). De asemenea, daca avem terti participanti, care au pozitii procesuale independente,
precum un intervenient principal, un chemat in judecata un chemat in garantie, toti intra in

1
notiunea de amandoua. Pozitia lor trebuie luata in considerare la acceptarea sau neacceptarea
suspendarii.
In ceea ce priveste intervenientul accesoriu, intrucat nu poate face acte contrare partii in
favoarea careia a intervenit, in practica s-a considerat ca daca reclamantul si paratul decid
suspendarea, intervenientul accesoriu, in interesul unuia sau altuia, dupa caz, nu ar putea sa
se opuna.
Partile solicita instantei verbal sau in scris suspendarea. Intrucat procesul civil este un proces
privat, daca partile nu mai vor sa insiste in judecata (desi este posibil ca respectivul conflict
dintre ele sa nu fie stins), atunci ar fi excesiv ca instanta sa resolve din oficiu aceasta problema.
Este de fapt un caz de lipsa de contradictorialitate, intrucat partile decid ca nu mai doresc sa se
judece.
Actiunile facute de reprezentantul legal in favoarea unor categorii, precum minorii,
persoane puse sub interdictie, sau disparutii care nu si manifesta vointa decat prin reprezentant.
In acest caz, instanta a refuzat sa ia act de conventia partilor privind suspendarea considerand
ca aceasta contravine intereselor minorilor, persoanelor puse sub interdictie, disparutilor.
b) niciuna dintre parti nu se prezinta la judecata, desi ambele au fost legal citate sau au
termen in cunostinta. Si acest caz denota de fapt, tot o conventie a partilor de a suspenda
procesul , dar este o conventie tacita acceptata de catre legiuitor, care trage conclzuia din lipsa
de combatibitate, constand din neprezenta lor la process, ca acolo nu exista contradictorialitate.
OBS: Instanta NU va suspenda pricina daca cel putin una din parti a cerut judecarea in
lipsa.Textul se refera la reclamant sau parat, dar la fel de bine intra si intervenientul principal
si chematul in garantie mai putin intervenientul accesoriu, care poate sa ceara judecarea in
lipsa, in favoarea partilor pentru care a intervenit. Nu se va lua in considerare pozitia lui si
instanta va suspenda procesul.
Unele instante au acceptat si pozitia intervenientului accesoriu, pentru ca s-a considerat ca actul
de a cere judecarea in lipsa este un lucru favorabil partii.
Conditii:
 Partile sa fie legal citate → daca acestea nu sunt legal citate, trebuie dispusa amanarea
cauzei.
 Niciuna dintre parti nu se prezinta la termen → daca se prezinta la termen cel putin o
parte, atunci se poate continua procesul, in prezenta partii care se afla la termen.
 Niciuna dintre parti sa nu fi solicitat judecarea in lipsa → daca cel putin una dintre
parti a solicitat judecarea in lipsa, atunci prezumtia de delasare a procesului nu subzista,
cat timp partea respectiva a mentionat ca vrea sa se judece in lipsa. Partea a decis sa nu
mai vina la process, dar nu sa nu se judece.
Cererea de judecare in lipsa nu produce vreun efect in sensul de a nu fi citat, prin urmare nu
exclude dreptul de a fi citat si nici dreptul de comunicare catre el a actelor, singurul lucru pe
care il produce este ca daca lipseste de la proces, legal citat, se va judeca cauza si nu se va
suspenda.

2
OBS:
1. Cererea de judecare in lipsa produce efecte numai pentru o faza procesuala. Daca a fost
facuta la prima instanta si procesul s-a terminat, pentru apel trebuie facuta o noua cerere de
judecare in lipsa. Nu produce efecte in continuare cererea de la prima instanta.
2. Ipoteza in care una din parti nu e legal citata, in acest caz instanta nu va suspenda , ci va
amana cauza si va dispune citarea legala a partii.
3. Art. 411 vorbeste despre faptul ca partea nu se infatiseza. Este posibil ca partea sa fie in
sala, dar este decizia ei daca raspunde sau nu. Este gresita practica unor instante, care invoca
faptul ca partea trebuie sa raspunda daca se afla in sala. Ceea ce atrage textul e actul de vointa
al partii, nu prezenta in incinta instantei sau in sala de sedinta.
4. Rezolvarea conflictului intre neprezenta partilor legal citate si neplata taxelor de timbru -
daca cererea nu e timbrata, ar trebui anulata, dar daca niciuna dintre parti nu se prezinta, desi
au fost legal citate, nu va interveni anularea, ci suspendarea.
In materie de divort, daca reclamantul nu se prezinta, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.
Daca nu se prezinta ambele parti, cererea se va suspenda. Pentru respingerea ca nesustinuta
trebuie sa fie prezent macar paratul. ( nu este posibila la divort o cerere de judecare in lipsa,
pentru ca prezenta partilor este obligatorie).
5. Daca intervine suspendarea voluntara, repunerea pe rol a cauzei va putea fi solicitata de
oricare de parti, dar aceasta va trebui sa plateasca 50% din taxa de timbru ce era datorata
pentru introducerea cererii de chemare in judecata.
6. Exista un caz de suspendare voluntara, iar repunerea pe rol a cauzei nu antreneaza
obligatia de plata a taxelor de timbru- atunci cand partile solicita acest lucru pentru a
proceda la mediere, indiferent daca medierea esueaza sau nu. In acest caz, partile pot solicita
repunerea cauzei pe rol, fara sa fie nevoiti sa plateasca jumatate din taxa judiciara de timbru,
sigur, ar trebui sa faca dovada finalizarii procedurii de mediere.
7. Aceste cazuri de suspendare voluntara nu se aplica in anumite situatii:
o Atunci cand cererea este facuta de catre procuror, in interesul uneia dintre parti care
este minor, persoana pusa sub interdictie, disparut.
o In materie de contraventii- daca se depune o plangere contraventionala, de regula,
aceasta suspenda executarea procesului-verbal de constatare ( sanctionare). De obicei,
organul constatator nu se prezinta la process si nici nu solicita judecarea in lipsa. Desi
este posibil ca nici contravenientul sa nu se prezinte, potrivit O.G. nr. 2/2002,
dispozitiile privind suspendarea din Noul Cod de procedura civila nu sunt incidente in
cazul plangerilor contraventionale. In caz contrar, s-ar fi ajuns la situatii convenabile
contravenientului: se suspenda procesul, dupa se repune pe rol, dupa se suspenda din
nou, etc.

3
B. Suspendarea legala.
I. Suspendarea legala de drept-cea in care legea prevede anumite cazuri, incadrarea in aceste
cazuri genereaza automat suspendarea. Insa, exista si alte cazuri de suspendare, prevazute fie
in Noul Cod de procedura civila, fie in legi speciale. Este sufficient ca instanta sa identifice ca
exista un caz dintre cele prevazute de lege. Instanta este obligata sa dispuna suspendarea,
neavand drept de apreciere.
Cazurile de suspendare legala DE DREPT prevazute de art 412 NCPC:
1. Intervine decesul uneia dintre parti, pana la introducerea in cauza a mostenitorilor, in
afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a
acestora-se produce o transmitere a calitatii procesuale active sau pasive catre mostenitori. Pana
la citarea lor intervine suspendarea. Instanta va putea sa acorde doar un termen pentru
introducerea in cauza a mostenitorilor. Partea interesata, atunci cand apare cazul de suspendare,
afirma ca stie care sunt mostenitorii si ca este in masura sa ii indice pana la termenul ulterior.
Daca nu exista o astfel de cerere din partea partii interesate, atunci intervine suspendare si se
va relua cursul judecatii dupa aflarea adevarului.
OBS: Problema care se pune este, daca prin mostenitori se inteleg acele persoane care
beneficiaza de un certificat de mostenitor sau prezumtivii mostenitori , adica cei cu vocatie la
mostenire.
Opinie Briciu: Desi legea vorbest despre mostenitori, este vorba despre cei care au vocatie
de a mosteni, nu e conditionata reluarea procesului de constatarea unui certificat de
mostenitor, pentru ca s-ar lasa la indemana mostenitorilor, decizia daca procesul s-ar mai relua
sau nu vreodata, pentru ca ei ar putea ramane intr-o pasivitate. Prezenta partilor in proces nu
inseamana acceptarea succesiunii.
OBS Boroi: Acest caz de suspendare a judecatii are in vedere ipoteza in care partea a decedat
ulterior introducerii cererii de chemare in judecata, textul nefiind aplicabil in cazul in care una
dintre parti era decedata la data introducerii actiunii. In acest caz, daca la data introducerii
cererii, reclamanta era decedata si deci, nu avea capacitate de folosinta, nu poate opera
reprezentarea din partea mostenitorilor. Lipsa capacitatii de folosinta (exceptia) atrage nulitatea
absoluta a cererii de chemare in judecata si paralizeaza orice act de confirmare a nulitatii.
In cazul in care constata ca paratul a decedat inainte de introducerea actiunii, instanta poate
invoca din oficiu exceptia de fond, absoluta si peremptorie a lipsei capacitatii procesuale de
folosinta a paratului, pe care o va admite si va respinge actiunea.
Totodata, cererea reclamantului de amanare a cauzei in vederea indicarii mostenitorilor este
inadmisibila, intrucat aceasta posibilitate exista numai daca partea decedeaza pe parcursul
procesului. Reclamantul are posibilitatea ca, pana la cel mai tarziu la primul termen de
judecata la care este legal citat, sa modifice cererea de chemare in judecata cu privire la partea
chemata in judecata, indicand pe mostenitorii paratului initial.

4
2. Intervine punerea sub interdictie sau curatela unei parti, pana la numirea tutorelui sau
curatorului.
OBS: Aceste text nu este aplicabil in ipoteza in care aceste masuri de ocrotire a persoanei fizice
sunt deja dispuse prin hotarare definitive. In acest caz, instanta nu va suspenda pricina ci va
dispune citarea in cauza a reprezentantului legal al celui pus sub interdictie sau a curatorului.
3. Intervine decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre parti, survenit cu
mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii, pana la numirea unui nou reprezentant sau
mandatar.
OBS: Partea nu are timp sa se pregateasca pentru termenul respectiv. Termenul de 15 zile este
considerat un termen optim pentru ca partea sa-si regandeasca apararea.
Atunci cand reprezentantul sau mandatarul decedeaza cu mai mult de 15 zile inainte de ziua
infatisarii, judecata nu se suspenda, ci va continua, legiuitorul prezumand ca, in acest interval,
partea reprezentata a avut timpul necesar pentru a-si desemna un nou mandatar.
4. Prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului, pana la numirea unui nou tutore sau
curator.
OBS: In ipoteza in care minorul implinest 14 ani in cursul procesului, instanta doar va acorda
un termen, dispunand introducerea in cauza a minorului si citarea pentru termenul respectiv.
5. Cand persoana juridica e dizolvata, pana la desemnarea lichidatorului.
6. Prin deschiderea procedurii insolventiei, in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive,
daca debitorul trebuie reprezentat, pana la numirea administratorului ori lichidatorului
judiciar.
OBS: NU trebuie confundat acest caz de suspendare cu cel prevazut de Legea nr. 85/2006
privind insolventa. Potrivit Legii nr. 85/2006, “ de la data deschiderii procedurii prevazute de
prezenta lege se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de
executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.”
Deosebirea este esentiala: Legea nr. 85/2006 privind insolventa vizeaza doar actiunile
personale indreptate impotriva debitorului ( doar actiunile in care debitorul are pozitia de
parat). Potrivit legii insolventei, suspendarea dainuie pana la finalizarea procedurii insolventiei.
Insa, cazul prevazut la art. 412 NCPC vizeaza ipotezele in care debitorul nu se incadreaza in
situatia prevazuta de legea speciala. Spre exemplu, debitorul este reclamant intr-un proces sau
debitorul este parte intr-un proces unde avem de a face cu o actiune reala, o actiune de a face
sau de a nu face, etc. ( si nu doar ipoteza unei actiuni personale indreptata impotriva
debitorului parat.)
VCPC se referea numai la situatia reclamantului, in prezent , debitorul poate avea pozitia fie
de reclamant, fie de parat. Pe de alta parte se extinde si la intervenientul , chematul in garantie,
cel chemat in judecata care are pozitia de reclamant.
7. In cazul in care instanta formuleaza o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare
adresata CJUE, potrivit prevederilor tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana.

5
De regula, instanta nu este obligata sa formuleze intrebarea preliminara ( ramane la libera
apreciere a instantei). Totusi, instanta este obligata sa trimita intrebarea preliminara daca
cererea este facuta intr-o cale de atac finala.
8. In alte cazuri prevazute de lege.
OBS: Suspendarea intervine numai daca aceste cazuri de suspendare au intervenit pana la
inchiderea dezbaterilor. Daca intervin in faza deliberarii sau redactarii hotararii, aceste cazuri
nu au niciun efect asupra judecatii. Aceste cazuri se refera fie la dreptul la aparare, fie la
contradictorialitate.
Exemple:
 Daca avem un caz de litispendenta, daca una dintre cauze se afla in recurs.
Exceptia de listispendenta poate fi invocata numai in fata instantelor de fond. Totusi, daca exista
doua pricini cu tripla identitate (parti, obiect, cauza), dintre care una se afla in recurs
(nemaiputandu-se invoca litispendenta), instanta de fond in fata careia se judeca procesul este
obligata sa suspende procesul pana la solutionarea recursului. –art. 138 alin (6) NCPC-

 Pe durata judecarii apelului impotriva respingerii ca inadmisibila a cererii de

interventie.
Procedura de admitere in principiu a cererii de interventie se finalizeaza printr-o incheiere.
Incheierea de admitere in principiu se ataca odata cu fondul. In schimb, incheierea de respingere
ca inadmisibila se ataca de indata la instanta superioara. Potrivit art. 64 alin (4) teza finala
NCPC: “ Judecarea cererii principale se suspenda pana la solutionarea caii de atac exercitate
impotriva incheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie.”
Textul se aplica si celorlate cereri de atragere a tertilor in proces: chemarea in garantie,
aratarea titularului dreptului sau chemarea in judecata a altor persoane- se face trimitere la art.
64-
 In cazul conflictului de competenta.
Instanta inaintea careia i s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu judecata
cauzei si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul- art. 134 NCPC-
este suspendare legala de drept, pana la pronuntarea hotararii din regulatorul de competenta.
 In cazul cererii de abtinere.
Daca se formuleaza o cerere de abtinere, putem vorbi despre o suspendare a judecatii. Desi art.
49 alin (1) NCPC nu foloseste expresis verbis sintagma suspendare , totusi prevede ca, pana la
solutionarea declaratiei de abtinere nu se va face niciun act de procedura in cauza- acesta fiind
efectul suspendarii-
In schimb, daca se formuleaza o cerere de recuzare,aceasta nu determina suspendarea
judecatii. Cu toate acestea, pronuntarea solutiei in cauza nu poate avea loc decat dupa
solutionarea cererii de recuzare.

 Daca dupa ce a intervenit o amanare a judecatii de comun acord, partile nu mai

staruiesc in judecata .

6
Potrivit art. 221 NCPC, prin invoiala partilor se poate solicita amanarea judecatii pentru o
singura data in cursul procesului. Daca, dupa aceasta amanare, partile nu mai staruiesc in
judecata in sensul ca cer din nou suspendarea sau daca una din parti ar putea sa se opuna la
cererea de amanare a celeilate si nu se opune, se prezuma ca nu mai exista contradictorialitate.
Instanta va dispune suspendarea cauzei ce va putea fi repusa pe rol numai dupa plata taxei de
timbre de 50% din taxa judiciara de timbre pentru cererea sau actiunea a carei judecare a fost
suspendata.

 In cazul disjungerii cererii de chemare in garantie.

Daca judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de chemare in garantie, instanta
poate dispune disjungerea ei pentru a o judeca separat. In acest caz, judecarea cererii de chemare
in garantie va fi suspendata pana la solutionarea cererii principale.
De obicei, dreptul de regres se naste numai in ipoteza in care partea pierde actiunea principala.
Daca nu s-a judecat cererea principala, cererea de chemare in garantie ar fi prematura.
Legiuitorul prefera sa o suspende ( instantele aplicau suspendarea facultativa , insa sub imperiul
noii reglementari vorbim despre o suspendare de drept.)

 La sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru

dezlegarea unei probleme de drept-art 520 NCPC-
Prin incheierea prin care se pronunta ICCJ cauza va fi suspendata de drept. Aceasta noua
procedura a fost introdusa pentru a se incerca unificarea practicii. Este vorba despre un
mechanism similar avizului dat de Curtea de Casatie din dreptul francez sau intrebarile
prealabile la CJUE. Se incearca evitarea unei casari viitoare prin intrebarea prealabila.

 De la data deschiderii procedurii insolventiei prevazute in art. 75 din Legea

insolventei.
De la acest moment se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile
de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Rolul acestei suspendari se datoreaza faptului ca procedura insolventiei este o procedura
colectiva. Toate cererile se rezolva impreuna in fata judecatorului sindic ( si nu prin procese
separate).

 Principiul “penalul tine in loc civilul” – art. 27 NCPP- este un caz de suspendare
legala de drept.
Prin corobarea art. 27 alin (1) si alin (7) NCPP: Daca nu s-au constituit parte civila in procesul
penal, persoana vatamata sau succesorii acesteia pot introduce la instanta civila actiune pentru
repararea prejudiciului cauzat de infractiune. In acest caz, judecata in fata instantei civile se
suspenda dupa punerea in miscare a actiunii penale si pana la rezolvarea in prima instanta a
cauzei penale, dar nu mai mult de 1 an.
Persoana vatamata sau succesorii acesteia care s-au constituit parte civila in procesul penal pot
introduce actiune in fata instantei civile daca procesul a fost suspendat. In caz de reluare a
procesului penal, actiunea introdusa la instanta civila se suspenda in conditiile prevazute de alin
(7).

7
II. Suspendarea legala facultativa-este prevazuta de lege, dar lasa judecatorului un drept de
apreciere in ceea ce priveste aplicarea sau nu a suspendarii.
Cazurile de suspendare legala FACULTATIVA prevzute de art. 413 NCPC:
1. Cand dezlegarea cauzei depinde, in tot sau in parte, de existenta sau inexistenta unui
drept care face obiectul unei alte judecati.
De cele mai multe ori, daca dezlegarea cauzei depinde de existenta sau inexistenta unui drept
ce face obiectul unui alt proces, solutia optima ar fi conexarea cauzelor.Totusi, este posibil ca
aceasta conexare sa nu se poata produce.Spre exemplu, una din pricini se afla in fata primei
instante, iar cealalta in apel sau exceptia conexitatii nu a fost invocata cel mai tarziu la primul
termen de judecata inaintea instantei ulterior sesizate.
In aceste situatii, daca dreptul dintr-un proces este stabilit in functie de existenta sau inexistenta
unui alt drept dintr-un alt process, se dispune suspendarea.
Exemple practice:
- se invoca rezolutiunea sau executarea unui contract intr-un proces, iar in alt proces se
invoca nulitatea contractului. Pentru a se dispune rezolutiunea sau executarea trebuie sa
fim in primul rand in prezenta unui contract valabil incheiat. Astfel , se suspenda cauza
pana la solutionarea procesului privind nulitatea. Existenta sau inexistenta dreptului face
obiectul unui alt proces.
- actiune in revendicare introdusa intr-un proces, in al doilea proces se invoca anularea
titlului reclamantului in temeiul caruia revendica. Nu se poate judeca revendicarea (
care presupune o comparare de titluri), iar pretentiile partii reclamante sunt intemeiate
pe un titlu care este contestat in alt proces.
- actiune in reziliere sau rezolutiune dublata de o actiune in anulare, nu poti rezilia
contractul decat daca acesta exista.
- intr-un proces civil se invoca accesiunea si faptul ca a avut autorizatie de construire ( a
fost de buna-credinta) , numai ca in alt proces se discuta legalitatea autorizatiei
respective. Buna sau reua-credinta in raport cu apararile facute sta in solutionarea
procesului privind legalitatea autorizatiei.
- un proces de partaj succesoral se suspenda pana la rezolvarea unei cereri prin care se
revendica un imobil care este inclus in succesiune.
- actiune de revendicare dublata de o actiune in care se pune in discutie calitatea de
mostenitor al reclamantului.
- actiune in stabilirea paternitatii dublata de actiune in tagada parternitatii
- procesul de partaj ( dar NU partajul din timpul casatoriei, ci lichidarea comunitatii de
bunuri care intervine dupa desfacerea casatoriei ) se suspenda pana la solutionarea
divortului.
OBS: Ce se intampla daca instanta, totusi nu suspenda pricina → Exista posibilitatea sa se
ajunga la solutii NU contrare, ci la solutii care nu sunt armonioase. Daca se ajunge la acest
lucru, s-ar putea folosi revizuirea pe taramul art. 509 pct 5- dupa darea hotararii s-au

8
descoperit inscrisuri doveditoare retinute de partea protrivnica sau care nu au putut fi
infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor.
Exemplu (pentru art. 509 pct.5): Un proces de revendicare este dublat de un proces de
anulare a titlului pe care il invoca reclamantul , iar instanta nu suspenda procesul.
Procesul de revendicare se solutioneza primul cu triumful reclamantului si se solutioneaza si
cel de al doilea proces de anulare cu triumful celeilalte parti, in sensul ca se va anula titlul. In
acest caz, hotararea judecatoreasca din al doilea proces reprezinta un inscris autentic. Astfel,
acesta este inscrisul doveditor care nu a putut fi infatisat dintr-o cauza neimputabila partii.
OBS1: Pana cand dureaza suspendarea in acest caz→ Va dura pana la ramanarea definitiva
a procesului in care se disputa existententa sau inexistenta dreptului de care depinde
solutionarea procesului suspendat.
OBS2 : NCPC a mai consacrat o institutie la suspendarea facultativa -revenirea asupra
masurii de suspendare. In VCPC incheierea de suspendare era interlocutorie. In NCPC nu
mai este o incheiere interlocutorie, instanta poate reveni motivat asupra suspendarii →
incheierea de suspendare are caracter preparatoriu in urmatoarele situatii:
 Cazul 1 de suspendare: Aceasta revenire poate avea loc daca se constata ca partea care
a cerut-o nu are un comportament diligent in cadrul procesului care a determinat
suspendarea, tergiversand solutionarea acestuia.
Spre exemplu, paratul care a cerut suspendarea procesului de revendicare , intrucat exista un
proces privind nulitatea titlului reclamantului, in acel proces privind nulitatea titlului, la randul
lui, in calitate de reclamant, se dispune o suspendare in temeiul art. 242, pentru ca nu si-a
indeplinit niste obligatii pe care instanta i le-a pus in vedere.
Paratul urmareste sa suspende primul proces pana la solutionarea celui de al doilea proces, iar
procesul 2 sa il suspende pentru neindeplinirea obligatiilor sau situatia in care, in procesul 2
chiar reclamantul decedeaza, dar succesorii acestuia il antreneaza in procedura de acceptare a
succsiunii, instanta nu repune pe rol, pentru ca este una dintre cele in care numai dupa eliberarea
unui certificat de mostenitor se poate repune pe rol. Acest motiv este o concretizare a abuzului
de drept.
 Cazul 2 de suspendare: Daca urmarirea penala dureaza mai mult de 1 an de la data la
care a intervenit suspendarea, fara a se dispune o solutie. Daca se dispune o solutie in
interiorul termenului de 1 an ,se prelungeste suspendarea.
2. Situatia in care a inceput urmarirea penala pentru o infractiune ce ar avea inraurire
hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea, daca legea nu prevede alfel.
NU este suficienta o cercetare penala, ci este necesar, pentru a opera cazul de suspendare sa
fie declansata urmarirea penala ( textul nu distinge intre in rem sau in personam), dar pare a
fi aplicabil urmaririi penale in personam.
Exemplu: Un martor este essential pentru un proces civil, iar in privinta martorului s-a inceput
urmarirea penala pentru infractiunea de marturie minicinoasa. Judecatorul din procesul civil va
decide sa nu suspende procesul civil, chiar daca a inceput urmarirea penala, daca considera ca
depozitia martorului nu este atat de importanta pentru solutionarea procesului civil.

9
In situatia in care un inscris este atacat cu fals, urmarirea penala poate fi inceputa si in rem, nu
mai prezinta importanta.
3. Alte cazuri de suspendare facultativa prevazute de NCPC sau de legi speciale:
Exemple:
- art 242 NCPC- cand se constata ca normala desfasurare a procesului e impiedicata de
reclamant, prin neindeplinirea obligatiilor stabilite in cursul judecatii- ipoteze-
 Judecatorul ii pune in vedere reclamantului sa depuna multiple exemplare certificate,
iar reclamantul refuza acest lucru. Instanta ar putea sa faca singura copii, dar nu este
obligata.
 Daca aducerea unui inscris este necesara pentru solutionarea cauzei, iar reclamantul
nu depune nicio diligenta pentru aducerea inscrisului. Daca judecatorul considera ca nu
ar putea sa pronunte o hotarare corecta fara sa cunoasca continutul inscrisului, nu este
obligat sa se pronunte, ci poate sa suspende procesul.
 Daca instanta cere din oficiu o proba, pentru ca o considera importanta si pune
cheltuielile in sarcina reclamantului. Daca acesta nu plateste, se suspenda procesul.
- art. 520 NCPC- sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, in situatia unei cauze similar celei in legatura cu care
s-a nascut.
Suspendarea facultativa poate fi dispusa de o alta instanta decat cea care a ridicat problema ( in
aeasta ipoteza vorbind despre o suspendare de drept), intrucat si alte instante pot avea de
dezlegat aceeasi chestiune de drept. Suspendarea este facultativa pentru aceste instante. Partea
poate pune in discutie sesizarea ICCJ, insa instanta adreseaza direct intrebarea .
-pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate –situatia in care o instanta decide sa
sesizeze CCR cu exceptia de neconstitutionalitate-nu exista o prevedere legala.
Solutia reiese din istoria textelor – Legea nr. 47/1992. Initial, in 1992 s-a prevazut solutia ca ori
de cate ori se sesizeaza ICCJ cu o exceptie de neconstitutionalitate , avea loc o suspendare
legala de drept. In 1997, s-a prevazut ca ar putea fi numai o suspendare legala facultativa. Dupa
care, s-a ajuns iar la suspendarea legala de drept.
In 2010, dat fiind faptul ca erau foarte multe abuzuri, legiuitorul si-a exprimat dorinta de a
reveni la sistemul anterior ( in expunerea de motive s-a indicat catre suspendarea facultativa).
Insa, nu s-a abrogate modificarea legii care a transformat suspendarea facultativa in cea de
drept, ci s-a abrogat articolul cu totul.
Se poate aplica fortat art. 413 alin (1) pct. 1 NCPC ( notiunea de drept sa primeasca o
interpretare mai larga, sa fie aplicabil articolul, daca este conform cu Constitutia). Este posibil
ca instanta sa invoce exceptia de neconstitutionalitate (sau in trimiterea catre CCR sa se
mentioneze pozitia judecatorului ca nu este de acord cu exceptia). Este putin probabil ca un
judecator sa judece pe baza unui text de lege pe care il considera neconstitutional.
Unii autori dau prevalenta vointei legiuitorului din expunerea de motive.Nu se pot baza numai
pe expunerea de motive si considera ca se poate suspenda in temeiul art 413 alin (1),
interpretandu-se mai larg notiunea de proces, in sensul ca poate fi vorba si despre un proces

10
constitutional, nu neaparat un proces civil. Notiunea de existenta sau inexistenta unui drept
vizeza si notiunea de text de lege care confera un drept
Altii autori considera ca, abrogandu-se singurul text care vorbea despre suspendare, nu mai
exista motive.
-art. 143 NCPC- pana la solutionarea cererii de stramutare
Introducerea cererii de stramutare in sine nu suspenda procesul. Insa, instanta care judeca
cererea de stramutare poate dispune suspendarea pricinii a carei stramutare se solicita, dupa
depunerea unei cautiuni de 1000 de lei.
-daca o parte a declarant un inscris fals si a indicat autorul sau complicele acestuia si nu
s-a pus in miscare actiunea penala.
Daca s-ar fi pus in miscare actiunea penala, atunci ar fi intervenit suspendarea de drept. Nu este
obligatoriu sa fi inceput urmarirea penala, ci este suficienta inscrierea in fals si declaratia de
indicare a autorului falsului sau a complicelui. Acest caz este o particularitate a art. 413 alin
(1) pct. 2, dar cu alte conditii ( nu se incepe urmarirea penala, dar trebuie indicat autorul
sau complicele falsului).

 Procedura de suspendare:
-instanta se pronunta printr-o INCHEIERE care are un regim aparte-va putea fi atacata separat
cu RECURS. Daca a fost dispusa de ICCJ, incheierea este definitiva.
OBS 1: In ceea ce priveste atacarea separata cu recurs, se deroga de la regula ca incheierile
se ataca odata cu fondul. Exista mai multe opinii:
Opinie Boroi: Considera ca numai incheierea prin care se admite cererea de suspendare
sau se respinge cererea de repunere a cauzei pe rol se ataca separat , NU si incheierea prin
care se respinge cererea de suspendare care se ataca numai odata cu fondul.
Opinie Briciu + Ciobanu : Potrivit art. 414 NCPC, nu se face nicio distinctie. Prin urmare, si
incheierea prin care se admite/se respinge cererea de suspendare , precum si incheierea
prin care se respinge cererea de repunere a cauzei pe rol vor fi supuse recursului, pe cale
separata, iar nu odata cu fondul. Art. 414 alin (1) nu vorbeste despre incheierea prin care se
admite cererea de suspendare. Alin (2) vorbeste despre incheierea prin care se admite
suspendarea/ se respinge cererea de repunere a cauzei pe rol, dar vizeaza doar derogarea de la
termenul de recurs, NU si de la dreptul de recurs si modul in care se face recursul. Prin urmare,
derogarea nu vizeaza toate ipotezele de la alin (1).
Opinie Pop: Incheierea de respingere a suspendarii este atacabila cu recurs, dar in termenul
de drept comun de 30 de zile, care curge de la pronuntare. Incheierea nu se ataca niciodata cu
fondul (nici daca este de admitere sau de respingere a suspendarii.)
OBS 2: Recursul NU se judeca de ICCJ, ci de instanta ierarhic superioara care poate fi
tribunalul , curtea de apel sau ICCJ.
OBS 3: Opinie Boroi, in sens contrar, care sustine ca, in acest caz , textul trebuie interpretat
ca recursul exista numai daca suspendarea nu a intervenit intr-un proces de recurs, pentru

11
ca daca a intervenit intr-un proces de recurs nu exista recurs la recurs, explicatie care rezulta
din caracterul de norma speciala a art. 414 alin (1) NCPC, care nu poate fi interpretata extensiv.
Prin faptul ca art. 414 prevede ca incheierea poate fi atacata cu recurs in mod separate la instanta
ierarhic superioara, trebuie inteles ca daca, acel proces se afla intr-o faza care face susceptibil
dreptul de recurs, nu si ipoteza in care de exemplu, procesul ar fi intr-o faza a recursului.
Opinie Briciu: Teza juridica a inexistentei unui recurs la recurs, chiar si in legatura cu
aspecte incidentale a fost inlaturata de NCPC. S-a abandonat filozofia VCPC care aplica
incheierilor regimul juridic al hotararii de fond fara a distinge dupa cum sunt incheieri prin care
se rezolva aspecte legate de fondul caii de atac sau incheieri prin care se rezolva anumite
chestiuni incidentale ivite pentru prima oara in fata cailor de atac. S-a adoptatat teza mai
generoasa ca nu e recurs la recurs, atunci cand o chestiune noua in fata instantei de recurs este
solutionata printr-o incheiere, pentru ca atunci, instanta de recurs nu face o analiza a hotararii
instantei de fond, ci se pronunta pentru prima data asupra unei chestiuni aparute in fata acesteia.
In temeiul acestei teze, ar trebui accepatat ca si atunci cand hotararea este data fie fara drept
de recurs sau chiar intr-un proces in care se judeca recursul, in ceea ce priveste suspendarea,
vom avea drept de recurs la instanta superioara. Nu are nicio legatura faptul ca hotararea pe
fond este defnitiva. Aici discutia este daca e corecta sau nu este corecta decizia de a suspenda
sau nu procesul. Singura derogare pe care, in mod incorect, dar legal o face NCPC este cea
legata de ICCJ-atunci cand suspendarea a fost dispusa de aceasta, incheierea este definitiva.
ICCJ este instanta care judeca de principiu toate recursurile.
Prin urmare, teza juridica conform careia exista recurs impotriva unei incheieri date in recurs
NU se aplica in cazul acelor recursuri judecate la ICCJ, precum contenciosul administrativ,
unde pricina incepe la Tribunal, sau acele recursuri care sunt date in competenta instantei
ierarhic superioare. ( ex. perimare)
Teza juridica a dreptului de recurs impotriva incheierii la instanta ierarhic superioara se
aplica totusi pentru acele apeluri care sunt suspendate si in legatura cu care, pe fond, nu exista
drept de recurs.
OBS 4: Exista o derogare nu numai in privinta faptului ca recursul se judeca separat, ci si
in privinta termenului de recurs, dar derogarea vizeaza numai incheierile prin care s-a
admis cererea de suspendare sau s-a respins cererea de repunere a cauzei pe rol, ceea ce
echivaleaza cu o ramanere in suspendare. In aceste cazuri termenul este mult mai larg, pe
toata durata suspendarii procesului, iar nu intr-un termen de 30 zile.
In cazul in care este vorba despre o incheiere prin care s-a respins cererea de suspendare
recursul trebuie introdus in 30 de zile de la comunicare.
OBS 5: Cand suspendarea intervine ca urmare a sesizarii ICCJ in vederea unei hotarari
prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, incheierea prin care s-a dispus
suspendarea, fiind totodata cea prin care s-a decis sesizarea instantei supreme, NU este supusa
niciunei cai de atac.

12
  Efectele suspendarii:
1. Cauza ramane in nelucrare.
2. Orice act facut dupa ce a intervenit cauza de suspendare este lovit de NULITATE
NECONDITIONATA DE VATAMARE , pentru ca este o cauza extrinseca, dar este o
NULITATE RELATIVA, nu de ordine publica. Prin urmare, trebuie invocata numai de
partea in favoarea careia a intervenit suspendarea.
In ipoteza in care cererea este netimbrata si partile nu se prezinta niciuna la judecarea pricinii,
este gresita solutia anularii cererii ca netimbrata. Daca una dintre parti vrea sa repuna cauza pe
rol, trebuie sa plateasca 50% din taxa judiciara de timbru pentru cererea suspendata, iar abia
dupa ce se plateste si se repune cauza pe rol, se poate invoca netimbrarea.

 Repunerea cauzei pe rol- de principiu, de partea interesata.

In urmatoarele cazuri , repunerea cauzei pe rol necesita plata unei taxe de timbru de 50% din
valoarea taxei intiale:
1. In situtia prevazuta la art 411-suspendarea voluntara;
2. In situtia prevazuta la art. 242, cand cauza a fost suspendata din vina reclamantului care
nu si-a indeplinit obligatiile dispuse de catre instanta.
3. Cazul suspendarii date pe motivul ca partile nu au insistat in judecata, dupa ce a
intervenit o amanare prin acordul partilor.
In ceea ce priveste cazurile de suspendare de la art. 412- suspendarea de drept si art. 413-
suspendarea facultativa, taxele sunt fixe.
!!! Sunt situatii, cand repunerea pe rol a cauzei trebuie facuta din oficiu. Instanta poate
oricand repune cauza pe rol din oficiu, pentru a verifica daca nu a intevenit perimarea, insa in
anumite cazuri exista chiar OBLIGATIA instantei de a repune cauza pe rol. Daca suntem intr-
o asemenea ipoteza in care instanta este obligata sa repuna cauza pe rol, din oficiu, inseamna
ca nu va curge termenul de perimare, in dauna partilor.
Exemple:
1. Suspendarea pentru faptul ca instanta a decis sa sesizeze ICCJ in vederea pronuntarii
unei hotarari prealabile. In acest caz, suspendarea va dainui pana la pronuntarea hotararii
prealabile de catre ICCJ, dar intrucat instanta este cea care a decis sesizarea ICCJ printr-o
incheiere, ea trebuie sa repuna cauaza pe rol.
2. In cazul conflictului de competenta – se pronunta regulatorul de competenta, iar instanta,
prin regulatorul de competenta, trimite cauza si se reia din oficiu.
3. In cazul abtinerii ,instanta care solutioneaza declaratia de abtinere este obligata, din oficiu
sa citeze partile, convocandu-le in compunerea initiala sau in noua compunere si sa repuna
cauza pe rol.
4. In cazul stramutarii , instanta din oficiu e obligata, ca dupa solutionarea suspendarii, sa
repuna cauza pe rol.

13
5. In cazul sesizarii CJUE- instanta sesizeaza CJUE ( titularul cererii) tot instanta trebuie sa
urmareasca solutionarea cererii de catre CJUE si dupa ce va fi solutionata, sa repuna cauza pe
rol.
OBS: In cazul sesizarii CCR ,nu se aplica aceeasi solutie.Instanta sesizeaza, dar prin exceptia
invocata de catre parti. Partile trebuie sa urmareasca publicarea hotararii in M. Of. si sa
formuleze cerere de repunere a cauzei pe rol. Si instanta poate repune cauza pe rol, dar daca
partile nu formuleaza cerere de repunere a cauzei pe rol, curge termenul de perimare curge
impotriva lor.
Conditiile in care reluarea judecarii procesului poate avea loc:
1. Prin cererea de redeschidere facuta de catre una dintre parti-cand suspendarea s-a dispus
prin invoirea partilor sau din cauza lipsei lor; repunere pe rol se poate face doar daca se plateste
50% din taxa de timbru.
2. Prin cererea de redeschidere a procesului, facuta : cu aratarea mostenitorilor( in cazul
decesului partii), tutorelui sau curatorului ( in cazul punerii sub interdictie/incetarea functiei
tutorelui sau curatorului), a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, dupa
caz, a partii interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar,
in cazurile prevazute la art. 412 pct. 1-6-suspendarea de drept.
3. In cazurile prevazute la art. 412 pct. 7-dupa pronuntarea hotararii de catre CJUE.
4. Prin alte modalitati prevazute de lege:
-daca s-a suspendat potrivit principiului “ penalul tine in loc civilul” si a trecut mai mult de 1an
de la punerea in miscare a actiunii penale;
-de la ramanerea definitive a solutiei din procesul pentru ca era acelasi drept;
-de la solutionarea conflictului de competenta de catre regulatorul de competenta;
-daca partile suspenda procesul pentru a-l solutiona prin mediere, dar nu mai mult de 3 luni de
la incheierea acordului de mediere; acestea nu sunt obligate sa plateasca taxa de 50 %-norma
speciala in Legea medierii.

Perimarea cererii

Natura juridica este relativ incerta. Totusi, se oscileaza intre ideea de sanctiune si ideea de
utilitate. Potrivit doctrine, perimarea este o masura apta sa elimine in interesul justitiei acele
pricini care stau pe rolul instantei fara o vointa din partea partilor. Pana la urma ,prevaleaza
natura de veritabila sanctiune procesuala.
Notiune: Perimarea este sanctiunea procedurala care intervine in cazul in care partile lasa
cauza in nelucrare timp de 6 luni.
Potrivit art. 426 NCPC, este reglementata si institutia perimarii instantei, in sensul ca orice
cerere adresata unei instante si care a ramas in nelucrare timp de 10 ani se perima de drept,
chiar in lipsa unor motive imputabile partii.

14
Perimarea este o sanctiune procedurala de aplicare generala in faza judecatii, operand atat
pentru cererile de chemare in judecata in fata primei instante, dar si pentru instantele
competente sa solutionze caile de atac, fie ca sunt de reformare, fie ca sunt de retractare.
NU se fac distinctii dupa cum vorbim de anumite materii, cum ar fi contenciosul administrative
sau dupa natura organelor. Intra in domeniul sau de aplicare: cererea de chemare in judecata,
apel, recurs, contestatie, revizuire, alte cai de reformare sau de retractare.
OBS: Procesul se perima si atunci cand perimarea produce efecte contra incapabilului, daca
reprezentantii acestora nu au luat masurile necesare pentru a se judeca.
Regulile privind perimarea NU se aplica:
 Cererilor facute de procuror in favoarea minorului, persoanei puse sub interdictie sau
disparutilor ( eventual procurorul ar putea sa retraga cererea).
Opinie Briciu: Are indoieli cu privire la aceasta solutie majoritara, dar aceasta este practica,
pentru ca procurorul este asmilat partii, nu este parte.
 In cazul recursurilor in interesul legii (RIL), pronuntarea unei hotarari
prealabile de catre ICCJ.
 In cazul solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate de catre CCR.
 In cazul masurilor care nu ating fondul ( masurile asiguratorii, asigurarea de dovezi,
ordonante presedintiale).
 In materie necontencioasa.
 In procedura arbitrala, deoarece exista un alt mechanism- caducitatea – daca acea
cauza nu se rezolva.
Unii autori considera ca se aplica si procedurii arbitrale, intrucat caducitatea nu intervine decat
la cererea partilor, ori perimarea poate interveni si la cererea tribunalului arbitral.
 In materie de contraventie nu poate opera suspendarea( legala sau voluntara), ceea ce
inseamna ca nu poate opera nici perimarea.
Pentru a fi incidenta perimarea trebuie sa existe motive imputabile partii (ramanerea in
nelucrare se datoreaza culpei partii). Aceasta este o chestiune de fapt ce trebuie dovedita, astfel
ori de cate ori vina sau culpa partii lipseste, perimarea nu va opera.
Potrivit art. 416 alin (3) NCPC, exista doua ipoteze in care partea nu ar putea fi
considerata in culpa ( mai exista si alte ipoteze):
 Actul de procedura imediat urmator trebuia efectuat din oficiu (si nici nu a fost facut
si nici nu a fost urmat de altele).
Spre exemplu.
-S-a cerut abtinerea de catre un judecator, cauza s-a suspendat, s-a solutionat cererea de
abtinere, dar nu s-a mai repus cauza pe rol. Actul de procedura urmator nu revenea partilor. Tot
instanta trebuia sa repuna cauza pe rol si sa citeze partile, intrucat acestea nu aveau termen in
cunostinta.
-Se caseaza cu trimitere, ceea ce inseamana ca instanta de casare ar trebui sa trimita dosarul la
instanta la care s-a trimis catre rejudecare, iar aceasta , din oficiu trebuie sa acorde

15
termen.Instanta de casare nu trimite dosarul sau desi il trimite, dosarul ramane in arhiva
instantei care trebuie sa il preia.
 Din motive care nu sunt imputabile partii, cererea nu a ajuns la instanta competenta
sau nu se poate fixa termen de judecata.
Spre exemplu:
-S-a declarat apel, dar instanta care a pronuntat hotararea nu trimite cererea de apel instantei
superioare.
-Ambele dosare pleaca la regulatorul de competenta care solutioneaza conflictul de competenta
si trimite dosarul instantei pe care o considera competenta. Daca nu ajunge dosarul sau daca
ajunge dosarul ,iar instanta nu fixeaza termen, nu este culpa partii.
-Daca se dispune stramutarea, ceea ce inseamna ca dosarul trebuie trimis la o alta instanta si in
ciuda acestei solutii, instanta de la care s-a stramutat, nu trimite dosarul sau il trimite la instanta
care il primeste, dar nu fixeaza termen, nu este culpa partilor.
-Nu este fixat termen de judecata, desi taxa judiciara de timbru este platita.
NU se aplica aceasta regula atunci cand exista un text de lege care prevede faptul ca nu se
fixeaza termen de judecata, pentru ca una dintre parti nu si-a indeplinit anumite obligatii,
precum procedura de regularizare, unde ar trebui sa faci anumite acte, pe care nu le faci si
intervine nulitatea, dar daca nu ar exista un text care sa prevada sanctiunea nulitatii si s-ar
sanctiona cu suspendarea, ar fi motiv de perimare.
Instanta nu fixeaza termen pentru ca nu ai indicat adresa paratului sau nu ai platit taxa de timbru,
nu ai depus actele in doua exemplare ca sa fie communicate partii adverse, motive imputabile
partilor, intervine nulitatea in aceste cazuri.
Termenul de perimare- 6 luni-
In VCPC se distingea intre cele in materie civila si cele in materie comericala.
In NCPC termenul este 6 luni in orice materie, care curge de la data ramanerii in nelucrare a
pricinii → de la ultimul act de procedura efectuat in cauza ( de parti sau de instanta). Este
susceptibil de intreruperi si de suspendari.
De obicei, ultimul act de procedura in cauza este o incheiere de suspendare. Totusi pot exista
si alte ipoteze. O pricina ar putea ramane in nelucrare printr-o suspendare ori din vointa partilor
ori din alt mod imputabil ( reclamantul nu isi indeplineste obligatiile puse in sarcina lui de catre
instanta). Termenul ar putea sa curga si de la data sesizarii instantei printr-o sentinta privind
un conflict negativ de competenta.
In doctrina, acest termen este calificat ca un termen peremptoriu care desfiinteza efectele unor
acte in urma carora partile nu au facut diligentele necesare, termen ce face parte din categoria
termenlor legale imperative, deoarece durata lui este destinata indeplinirii formelor prescrise
de lege.
Termenul se calculeaza potrivit art. 181 alin (1) pct.3 NCPC, asadar se implineste in ultima
zi a celei de-a sasea luni.

16
Fiind un termen legal, termenul de perimare ar trebui sa curga continuu, insa in aceasta materie,
legiuitorul a stabilit ca termenul poate fi intrerupt sau suspendat.

Intreruperea termenului de perimare:

Termenul de perimare este intrerupt daca se efectueaza un act de procedura, dar cu
urmatoarele caracteristici:
 Actul de procedura trebuie sa fie valabil ( NU este valabila o cerere de repunere pe rol
daca este netimbrata/ o cerere nesemnata/ o cerere facuta de o persoana care nu are
calitatea de reprezentant). Din moment ce un act nul nu poate produce efecte, nici efectul
intreruptiv al termenului de perimare nu va produce efecte.
 Actul de procedura sa fie facut in scopul judecatii (sa aiba drept tendinta continuarea
judecatii).
NU sunt acte facute in scopul judecatii:
 cererea de repunere pe rol exclusiv in vederea discutarii perimarii. Astfel incat, daca
termenul de perimare nu s-a indeplinit la acel moment, se va respinge cererea dar nu se
va considera intrerupt termenul. Este ipoteza in care singurul act de procedura a fost
facut de parat, care vrea sa stie daca s-a perimat sau nu cererea. Sigur, reclamantul ar
putea face o cerere in vederea continuarii judecatii.
 cererea de studiere, fotocopiere sau eliberare copii din dosar.
 cererea de repunere pe rol in situatia in care dupa repunerea pe rol, partile se invoiesc
sa suspende (inseamna ca cererea nu a fost facuta in scopul judecatii).
 Actul de procedura sa fie facut de partea care justifica un interes.
 Actul de procedura sa fie facut de catre parti.
OBS 1: Actele facute de instanta din oficiu nu intrerup perimarea. Nici macar actele facute de
oricare dintre parti nu intrerup perimarea. De obicei, cel care justifica un interes este
reclamantul sau intervenientul principal sau paratul daca a formulat cerere
reconventionala.Daca insa, paratul face o cerere de repunere pe rol si nu a facut cerere
reconventionala, de principiu se considera ca nu are interes. Instanta va constata oricum
perimarea la curgerea termenului de perimare.
Daca se face o cerere de repunere pe rol urmata de suspendare pentru neprezenta partii, acest
lucru atrage concluzia ca cererea nu a fost pusa pe rol in scopul judecarii si instanta va
constatarea perimarii.
Intimatul, intr-o cale de atac de reformare sau de retractare nu justifica interesul formularii
unei cereri de repunere pe rol cu efect intreruptiv de perimare.
Intervenientul accesoriu sau chematul in garantie nu justifica un interes pentru a formula
o cerere de redeschidere a judecatii, pentru ca: intervenientul accesoriu are o pozitie procesuala
subordonata partii a carei aparare o sprijina, iar chematul in garantie nu justifica un interes, dat
fiind faptul ca solutionarea cererii de chemare in garantie depinde de solutia ce se va da cererii
principale.

17
Opinie Boroi: Intervenientul accesoriu ar putea savarsi actul de procedura in vederea
continuarii judecatii daca este in interesul partii a carei aparare o sprijina, intrucat nu exista
niciun temei legal pentru ca o asemenea cerere sa nu fie primita.
OBS 2: Actul de procedura intreruptiv de perimare profita tutror participantilor (produce
efecte fata de toate partile) indiferent de raporturile dintre ele.
Nu se aplica principiul independentei procesuale. Perimarea opereaza in bloc. Nu se poate
perima doar cererea principala si sa se judece cererea reconventionala. Se perima tot procesul
(NU exista perimari partiale). Daca paratul repune cauza pe rol printr-un act intreruptiv de
perimare, intrucat doreste sa continue judecarea cererii reconventionale, atunci acest efect se va
produce si pentru cererea principala. Astfel, si reclamantul va putea sa se judece cu privire la
cererea sa principala.
De asemenea, daca avem cerere principala, cerere de interventie principala, adica avem un
reclamant care se confrunta cu un parat, dar se confrunta si cu un intervenient principal , iar
intervenientul principal este el, insusi, titularul unei cereri incidentale, dar care are toate
particularitatile cererii de chemare in judecata. Cererea de repunere pe rol, ca act intreruptiv
al termenuli de perimare, facut de reclamant, efectul se va produce si pentru cererea de
interventie.Se deroga de la principiul independentiei procesuale.

Suspendarea termenului de perimare:

1. Pe toata durata suspendarii judecatii in cazurile de suspendare legala facultativa-art. 413
NCPC , precum si in alte cazuri de suspendare facultativa sau chiar de drept, daca suspendarea
nu e cauzata de lipsa de staruinta a partii.
Avem urmatoarele ipoteze de la art. 413 NCPC:
- suspendarea pana la judecarea unui alt proces civil in care se discuta existenta sau
inexistenta unui drept, de a carui solutionare depinde procesul suspendat; cat timp
dureaza suspendarea, adica pana la pronuntarea hotararii definitive in procesul paralel,
nu curge termenul de perimare in procesul suspendat.
- cat timp dainuie procesul penal, adica pana la pronuntarea unei hotarari definitive in
penal sau pana la incetarea urmarii penale printr-un act al procurorului care devine
definitiv, nu curge termenul de perimare.
Alte ipoteze de suspendare a termenului de perimare:
- atunci cand exista conflict de competenta- suspendare legala de drept;
- atunci cand se stramuta judecata;
- in cazul deschiderii procedurii insolventiei prevazute de art. 75 din Legea nr. 85/2006.

In toate acestea trebuie sa nu existe o culpa a partii in ceea ce priveste cauza suspendarii, pe
durata suspendarii judecatii va fi suspendat si termenul de perimare.
OBS: NU se aplica suspendarea termenului de perimare:
-atunci cand reclamantul nu si-a indeplinit obligatiile- art. 242 NCPC- suspendare legala
facultativa;

18
-la suspendarile voluntare;
-atunci cand partile nu staruiesc in judecata, dupa ce au amanat cauza.
Nu poate curge termenul de perimare cat timp partea NU poate face acte de procedura ( partea
nu poate controla cand se termina urmarirea penala sau cand se rezolva celalalt process ce
vizeaza un drept strans legat de procesul suspendat).
Insa, in aceste cazuri, suspendarea termenului de perimare dureaza exclusiv pana la momentul
in care inceteaza cauza de suspendare, chiar daca partea nu a avut diligenta sa ceara repunerea
cauzei pe rol.
Astfel putem avea o suspendare a procesului pentru ca exista un alt proces in care se discuta un
drept de a carui existenta sau inexistenta depinde solutia din primul proces. In aceasta ipoteza,
daca exista posibilitatea repunerii pe rol atunci cand a ramas definitiva hotararea din al doilea
process, incepe sa curga si termenul de perimare ( nu mai exista justificarea ramanerii in
nelucrare.) Cat timp dureaza suspendarea dureaza si suspendarea termenului perimarii.
In cazul suspendarii datorita inceperii urmarii penale, daca a durat mai mult de 1 an si nu s-a
finalizat printr-un act de sesizare a instantei penale, trebuie ceruta motivat repunerea pe rol.
Termenul de perimare nu este suspendat decat pe o perioda de 1 an.

Cursul perimarii este suspendat si in alte cazuri, atunci cand suspendarea nu este urmata de lipsa
de staruinta a partilor. Este vorba despre cazuri de suspendare de drept sau facultative si care
genereaza la randul lor suspendarea termenului de perimare daca nu se constata lipsa de
staruinta a partilor. Art. 418 alin (1) ar putea fi aplicat atunci cand este suspendat procesul
pentru ca a fost sesizata CCR cu o exceptie de neconstitutionalitate.

2. Suspendarea judecatii cauzei potrivit art 412 NCPC- cazurile de suspendare legala de
drept a judecatii, determina o suspendare a termenului de perimare doar numai pe o durata
de o luna de la data cand s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecatii, dar
numai daca s-au petrecut in ultimele 3 luni inaintea termenului de perimare.
Daca pricina este suspendata pentru imprejurarea faptului ca partile au dorit acest lucru si au 6
luni pana incepe sa curga termenul de perimare, in ultimele 3 luni, una dintre parti moare. In
cazul acesta, mai exista o luna in plus, dar daca moartea a intervenit in primele 3 luni ale
suspendarii prin conventia partilor, atunci nu mai este caz de suspendare a termenului de
perimare si se considera ca exista suficient timp sa se resolve aceasta problema.
Ratiunea textului este ca toate cazurile de la art. 412 vizeaza niste demersuri pe care trebuie sa
le faca parte: fie gasirea unui administrator, fie numirea unui curator, fie numirea unui lichidator
sau administrator judiciar, fie gasirea mostenitorilor.
3. Cat timp cat partea este impiedicata sa staruie in judecata din cauza unor motive temeinic
justificate- o veritabila repunere in termen, dar nu este o cerere de repunere in termen, doar se
reia cursul perimarii.
Diferenta intre intreruperea si suspendarea termenului de perimare: Intreruperea
presupune curgerea unui nou termen, iar suspendarea presupune doar oprirea temporara a
termenului si reluarea termenului dupa incetarea cazului de suspendare.
Alte cazuri prevazute de lege de suspendare a termenului de perimare:
19
 1) In materia medierii, daca partile doresc sa suspende procesul, intrucat doresc sa
mearga in fata mediatorului, potrivit art. 62 alin (2) din Legea nr.192/2006, cursul
termenului perimarii se suspenda pe durata desfasurarii procedurii de mediere, dar nu
mai mult de 3 luni de la data semnarii acordului de mediere.
2) Daca se suspenda procesul ca urmare a faptului ca instanta de stramutare a dispus
suspendarea procesului. Suspendarea termenului de perimare dureaza pana cand se
rezolva cererea de stramutare. Dupa ce se rezolva cererea de stramutare, termenul de
perimare incepe sa curga pana cand nu se repune pe rol, intrucat revine instantei aceasta
obligatie ( termenul curge, dar fara a fi imputabil partii daca nu se repune pe rol).
3) Suspendarea cauzei pentru ca in alt proces a fost sesizata ICCJ in vederea
pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in
situatia unei cauze similar celei in legatura cu care s-a nascut. Instanta, observand
ca ICCJ este sesizata cu o problema similara celei cu care se confrunta, suspenda, pana
la solutionarea problemei de drept de catre ICCJ. Aceasta suspendare nu este imputabila
partii.
In aceasta ipoteza avem un caz particular al art. 418 alin (1), teza finala NCPC- cursul perimarii
este suspendat si in alte cazuri stabilite de lege, daca suspendarea nu este cauzata de lipsa de
staruinta a partilor in judecata.
Dezlegarea data de ICCJ a chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanta care a solicitat
dezlegarea de la data pronuntarii deciziei, iar pentru celelalte instante ( ipoteza in care ne
incadram) de la data publicarii deciziei in M. Of. al Romaniei, Partea I- art. 512 alin (3) NCPC.
Se pune problema cine va solicita repunerea pe rol a cauzei, dupa publicarea decizidei in
M.Of.Repunerea pe rol va trebui ceruta tot de catre instanta, intrucat aceasta fusese titulara
cererii de suspendare.
In ipoteza de la art. 413 alin (1) pct 1 si pct 2 avem un alt process al partilor, fie ca e civil, fie
ca e penal , in schimb, in ipoteza suspendarii pentru a astepta decizia ICCJ asupra unor chestiuni
de drept vorbim despre un proces al instantei.
Partile nu sunt obligate sa ceara repunerea pe rol a cauzei, dar pot sa ceara acest lucru instantei.
Opinie Briciu: Termenul de perimare va curge de la momentul publicarii in M.Of. ( pana
atunci curge suspendarea). Se pune problema totusi, daca nu cumva partile ar trebui sa solicite
repunerea cauzei pe rol, daca observa inactiunea instantei in aceasta privinta. (textul vorbeste
despre staruinta partilor).

Procedura de constatare a perimarii:

Daca perimarea opereaza de drept, ea trebuie constata de catre instanta, deoarece trebuie
verificat, cu respectarea principiului contradictorialitatii, daca sunt indeplinite conditiile
principale pentru ca sanctiunea sa opereze.
Perimarea este de ORDINE PUBLICA - avand in vedere natura de sanctiune, motiv pentru care
instanta va putea constata chiar din oficiu intervenirea perimarii.

20
Conditii principale:
a) sa fie o cerere de apel,recurs, contestatie in anulare, revizuire ( NU de recurs in interesul
legii);
b) sa verifice curgerea termenului de 6 luni;
c) sa nu fi intervenit cazuri de intrerupere sau suspendare;
d) sa existe culpa partii (ramanerea in nelucrare a pricinii este imputabila partii);
e) sa nu existe motive speciale de incetare a judecatii care prevaleaza asupra perimarii.
In legatura cu aceasta ultima conditie, art. 924 din materia divortului, prevede impacarea
partilor ca mijloc de stingere a procesului de divort ( se incurajeaza pastrarea casatoriei).
Sotii se pot impaca in tot cursul judecatii, chiar daca nu au fost platite taxele de timbru.In acest
caz, instanta va lua act de impacare si va dispune, prin hotarare definitiva, inchiderea dosarului,
precum si restituirea taxelor de timbre, daca au fost achitate.
Speta practica:
Se pronunta in prima instanta admiterea actiunii de divort. Sotul parat face apel, solicitand
schimbarea in tot a sentintei, in scopul respingerii cererii de divort.Pe parcursul apelului, partile
se impaca. Nu se mai prezinta la judecata, iar instanta suspenda procesul. Dupa 6 luni, instanta
repune cauza pe rol pentru a se constata perimarea, citeaza partile. Sotii vin in fata instantei si
declara ca s-au impacat si solicita aplicarea art. 924 NCPC. Instanta ia act de impacarea partilor,
dar afirma ca a intervenit perimarea si ca hotararea data in prima instanta a ramas definitiva.
Astfel, sotii raman divortati.
Solutia instantei este gresita. Daca exista vreo prevedere speciala potrivit careia inceteaza
procesul prin alte norme determinate de o procedura speciala (caducitatea in arbitraj sau
impacarea sotilor la divort), acestea vor avea prioritate in fata normelor care guverneaza
perimarea.
OBS: Perimarea opereaza in bloc, pentru toate cererile din dosar (chiar daca doar cererea
de chemare in judecata se perima, daca exista si alte cereri de interventie,de chemare in garantie,
reconventionale, etc. se perima toate).

Invocarea perimarii:
In vederea constatarii perimarii, procesul ramas in nelucrare se repune pe rol din oficiu sau la
solicitarea partii de interesate.
Se poate invoca de catre:
 de instanta, din oficiu. Instanta repune cauza pe rol pentru a discuta perimarea sau poate
ridica din oficiu exceptia perimarii ( exceptie de ordine publica). Totusi, este si un
element curativ pentru instanta ( scapa de dosarele in care nu s-au defasurat activitate)-
latura nesanctionatorie.
 de catre parte, care poate face o cerere de constatare a perimarii prin repunerea cauzei
pe rol in scopul constatarii perimarii sau pe cale de exceptie, in situatia in care cauza
21
 este repusa pe rol de catre cealalta parte in vederea judecarii si partea care constata ca
au trecut 6 luni de la efectuarea ultimului act in dosar poate invoca exceptia perimarii.
Instanta va repune mai intai cauza pe rol , apoi va pune in discutie exceptia perimarii
 de catre procuror, dar sa nu fie titularul actiunii.
OBS: Fiind o problema de ordine publica, poate fi ceruta in tot cursul judecatii, dar NU direct
in apel. Perimarea poate fi invocata doar pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei
instante.
Asupra perimarii, instanta se pronunta:
 CU citarea partilor, dar termenul este unul scurt.
 De urgenta;
 Cu intocmirea de catre grefier a unui referat in care sa se arate: de cand a ramas cauza
in nelucrare, ce acte de procedura s-au facut intre timp si motivul pentru care cauza a
ramas in nelucrare.
Solutie Cale de atac
1.Daca NU intervine INCHEIERE Odata cu fondul, cu caile de
perimarea si respinge (continua procesul ) atac pentru hotararea ce
cererea/exceptia perimarii. vizeaza fondul.
HOTARARE Recurs la instanta ierarhic
2.Daca intervine (sentinta/decizie) imediat superioara, in
perimarea si admite termen de 5 zile de la
cererea/exceptia perimarii. pronuntare.
( daca a fost pronuntata de
ICCJ, la completul de 5
judecatori.)

OBS: NU se aplica teza recursului la recurs, pentru ca perimarea este un incident care, daca
intervine chiar in recurs, se perima chiar recursul, nu vorbim despre o situatie in care instanta
de recurs s-a pronuntat asupra unui control judiciar in legatura cu actele efectuate de instanta
de apel, ci ea s-a pronuntat asupra unui lucru care a intervenit in fata ei. La instanta de recurs
s-a ivit intreruperea judecatii, instanta de recurs a constatat perimarea , ceea ce inseamna ca
impotriva acesteia se va putea face recurs.
Legiuitorul nu mai scuteste ICCJ de acest incident. Cand perimarea este constata de catre o
sectie a ICCJ, exista recurs, dar se va judeca de completul de 5 judecatori de la ICCJ, spre
deosebire de suspendare, unde daca intervenea suspendarea la ICCJ, incheierea era
definitiva.

22