,, Organizarea sistemului judiciar din Italia

Uviversitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea de Drept ,, Simion Barnuiu

Nume: Ploscaru Predescu Mihai Drago

Specializare: Drept
An: IV
Grupa: 3
Profesor ndrumtor: Corina Petic-Roman

,,Organizarea sistemului judiciar din Italia

 Capitolul 1: Organizarea justiiei

Sistemul judiciar din Italia se bazeaz pe dreptul civil.

Funcia de judector, precum i cea de procuror public, sunt exercitate de
membrii corpului magistrailor. Funcia administrativ este exercitat de Ministerul
Justiiei. Funcia judiciar poate fi mprit n urmtoarele domenii:
drept civil i penal;

administrativ;

contabil;

militar;

fiscal.

A. Jurisdicia n materie administrativ

Jurisdicia n materie administrativ este exercitat de ctre instanele

administrative (Tribunali Amministrativi Regionalisau TAR) i de ctre Consiliul
de Stat (Consiglio di Stato).

Jurisdicia n cauzele privind contabilitatea este exercitat de ctre Curtea de

Conturi a Italiei (Corte dei conti). Biroul procurorului general al acesteia se afl n
cadrul aceleiai instane.
B. Jurisdicia n materie administrativ

Jurisdicia n materie administrative este exercitat de ctre Comisiile

2
Fiscale Provinciale i Comisiile Fiscale Regionale.

C. Jurisdicia n materie militar

Jurisdicia n materie militar este exercitat de ctre instanele militare, curile

de apel militare, curile de supraveghere militare, procurori militari din cadrul
instanelor militare, procurori generali militari din cadrul curilor de apel militare i
de ctre procurorul general militar din cadrul Curii de Casaie.
D. Jurisdicia n materie civil i comercial

Jurisdicia n materie civil i comercial este exercitat de ctre

magistraii care aparin organizrii judiciare, care se mparte n judectorii pe de o
parte, i magistrai ai biroului procurorului public pe de cealalt parte, ndeplinind
rolurile judectorilor i, respectiv, a anchetatorilor.

Capitolul 2: Organizarea instanelor judectoreti

3
 Constituia, dintre structurile statului, nvestete Ministerul Justiiei cu
autoritatea de a administra instanele judectoreti datorit funciei, rolului i
relaiei sale speciale cu corpul magistrailor.
Dup un examen public deosebit de dificil, magistraii sunt repartizai pe
instane ntr-un anumit domeniu de competen, conform opiunii personale a
acestora. Acetia nu pot fi repartizai, promovai, revocai din funcie, transfera i
sau pedepsii fr deliberrile Consiglio Superiore della Magistratura sau CSM
(consiliul superior al magistraturii) i cu garanii speciale de protecie.
Toate chestiunile privind magistraii trebuie s fie evaluate de ctre CSM care
protejeaz independena magistrailor i a statutului acestora.
Preedintele Republicii Italiene este i preedintele CSM.
Ministerul Justiiei i ndeplinete funciile administrative i organizatorice la dou
niveluri:
n cadrul structurilor centrale (dipartimenti), n principal n Roma i, n cazul
domeniilor speciale de competen, i n seciile locale;
n cadrul birourilor judiciare, tribunalelor, instanelor etc.

Funcia administrativ este responsabil i de personalul repartizat serviciilor

judiciare.

La nivelul superior al instanelor (sau al birourilor procurorilor publici) sunt:

un magistrat principal, care conduce corpul magistrailor i

are ultimul cuvnt n deciziile biroului

un manager al instanelor (dirigente) care se dedic

organizrii serviciilor judiciare pentru asistena public i
intern pentru judectori i procurori. Dirigente este poziia
cea mai nalt n ierarhia personalului administrativ.

4
Capitolul 3: Tipuri de instane

In Italia funcioneaz urmatoarele tipuri de instane:

- Judectorii de Pace;

5
- Tribunale;
- Tribunale pentru minori;
- Curi cu Jurai ;
- Curi de Apel;
- Curtea de Casaie.
A. Judectoria de Pace ( guidici di pace)

Judectoria de Pace ( guidici di pace) exist doar in materie civil. Este

competent de a soluiona litigiile ce au ca obiect bunuri mobile cu o valoare de
pn in 2500 euro, aciunile de daun de pan la 15.000 euro, litigiile dintre
coproprietari, litigiile dintre proprietari, detentorii de bunuri. Aceast judectorie
include judectori de pace ( si nu judectori profesioniti) care audiaz cauze
minore in materie civil si penal.
Cauzele sunt soluionate de catre un singur judector care este un judector
onorar, numit de Ministerul de Justiie pentru 4 ani. In litigiile a cror obiect este de
pana in 1.000 euro, hotrarea se poate da in echitate.

B. Tribunalul ( tribunali)

Tribunalul ( tribunali) este instana de drept comun in materie civil si

penal.La Tribunale cauza se soluioneaza de un singur judecator. In materie civil,
Tribunalul este Instana de Apel mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii de
pace.
C. Tribunalul pentru minori( tribunale per i minorenni)

Tribunalul pentru minori( tribunale per i minorenni) este o instan

special creat in scopul ocrotirii drepturilor si intereselor minorilor.In materie civil
6
soluionarea cauzelor privitoare la adopii, incredinarea minorilor, exercitarea
autoritaii parinteti, interdicii, incapaciti.In materie penal, judec in prim
instant infraciunile comise de minori.
Tribunalul pentru minori este compus dintr-un judector al Cur ii de Apel, un
judector al Tribunalului si doi judectori onorari(un brbat si o femeie).Judectorii
onorari nu sunt inamovibili, sunt experi in anumite domenii si sunt numi i de
Preedintele Republicii la propunerea Ministrului de Justiie pe o durata de 3 ani.

D.Curtea cu Jurati(corti dassise)

Curtea cu Jurati(corti dassise) soluioneaz cauzele penale grave:

infraciunile pentru legea prevede pedeapsa inchisorii pe via sau pedeapsa
inchisorii de pana la 24 de ani.Completul este compus dintr-un judector al Curtii
de Apel, un judector al Tribunalului si 6 jurai.

E.Curtea de Apel (corte dappello)

Curtea de Apel (corte dappello) este instana de control judectoresc

ordinar in materie penal si civil.Hotarrile pronunate de Tribunale, indiferent de
materie, pot fi atacate cu apel la Curtea de Apel.Apelul este o cale devolutiv de
atac, in sensul ca instana de apel verific hotarrea atacat, atat cu privire la
situaia de fapt, cat si la aplicarea corect a legii.
Instana de apel este constituit dintr-un complet format din 3
judectori.Hotrrile pronuntate de Tribunalele pentru minori se atac la sec ia
pentru minori a Curii de Apel.Completul de judectori este format din 5 membrii:
1 judector de la Curtea de Casatie, 2 judectori de la Curtea de Apel si 2 judectori
onorari.
7
Hotrrile pronunate de Curtea cu Jurai se atac cu apel la Curtea cu Jurai a
Curii de Apel. Aceasta judec in complet format din 8 membrii: 1 judector de la
Curtea de Casaie, 1 judector de la Curtea de Apel si 6 jurai.

F.Curtea de Casatie(corte di cassazione)

Curtea de Casatie(corte di cassazione) este instana suprem in sistemul

judiciar italian.Este competent s judece hotrrile pronunate de Curtea de Apel
care sunt atacate cu recurs in casaie.
In cazul recursului in casaie nu se solutioneaz fondul litigiului.Curtea de Casaie
solutioneaz si recursul in interesul legii, promovat de procurorul general de pe
langa Curtea de Casaie, in scopul aplicrii unitare a legii si a unificrii
jurisprudeei.
Curtea de Casaie este alctuit din 6 secii penale, 3 secii civile si 1 sec ie de
Dreptul Muncii si Asigurrilor sociale.
Membrii Curii de Casaie sunt formai din consilieri iar completul este format din
5 membrii.

G. Magistraii

Magistraii care au rolul de procurori publici n cadrul

proceselor sunt:

8
 Prim-procurorii din instanele n prim grad de jurisdicie
(procuratore della Repubblica presso il Tribunale) i adjuncii
acestora (sostituti procuratori)

Prim-procurorii din instanele n al doilea grad de jurisdicie

(procuratore generale presso la Corte dappello) i adjuncii
acestora (sostituti procuratori generali)

Procurorul general al curii supreme (procuratore generale

presso la Corte di cassazione) i adjuncii acestuia (sostituti
procuratori generali)

n Italia, rolul procurorului public l dein magistraii de carier,

care i exercit funciile sub supravegherea directorului biroului.
Acest tip de ierarhie se aplic numai birourilor procurorilor publici.

H. Ministerul Public

Ministerul Public exercit aciunea penal si are rolul de a veghea la

respectarea legii si aprarea interesului public a drepturilor cetenilor italieni si a
PJ din Italia. Procurorii sunt organizai in Parchete care funcioneaz pe lang
Tribunale, Tribunale pentru minori, Curi de Apel si Curtea de Casaie.In cadrul
fiecarui Parchet, procurorii sunt organizai in dou secii, unii care exercit
urmarirea penal si alii care sustin aciunea penal in faa judectorilor.
C.S.M.este format din 24 de membrii alei astfel:
2/3 alei dintre magistraii de toate categoriile in urma unui scrutin general
profesional;
1/3 alei de catre Parlament dintre profesori universitari ai Facult ilor de
Drept sau dintre avocaii cu cel putin 15 ani vechime in profesie.

9
Mandatul membrilor C.S.M. este de 4 ani si nu poate fi reinnoit imediat. C.S.M.
este organizat in mai multe comisii, fiecare cu o competen special:
- evaluarea profesional periodic a magistrailor;
- avizarea propunerilor de modificare a legilor de organizare judecatoreasc
- tragerea la raspundere disciplinar a magistrailor.

I. Curtea Constitutional

Curtea Constitutional este instana de contencios administrativ compus

din 15 membrii numii astfel: 5 de Presedintele Republicii, 5 de Parlamentul Italian
reunit in sedin comun si 5 de instanele judectoreti.
Sunt eligibili magistraii, profesorii universitari de Drept si avocaii cu o vechime
de cel putin 20 de ani in profesie.Mandatul judectorilor de la Curtea
Constitutonala este de 9 ani si nu poate fi reinnoit.
Curtea Constitutional este competentp sa judece:
- litigiile privind constituionalitatea legilor;
- conflictele de atribuiuni dintre puterea de stat, dintre statul italian si regiuni sau
dintre regiuni;
- acuzaiile indreptate impotriva preedintelui Republicii. Deciziile Cur ii
Constituionale sunt obligatorii: atunci cand Curtea Constituionala declara
neconstituionalitatea unei anumite legi, aceasta isi inceteaz valabilitatea in mod
retroactiv chiar din a doua zi

Bibliografie

10
 https://e-justice.europa.eu ;
https://www.giustizia.it ;
http://www.csm.it/ .

11
Cuprins

Capitolul 1: Organizarea justiiei.......................1

Capitolul 2: Organizarea instanelor judectoreti....3

Capitolul 3: Tipuri de instane..........................6

12