Curs II

STRUCTURA AUTORITATII JUDECATORESTI

1. Instantele judecatoresti – componenta a puterii judecatoresti;

2. Categorii de instante judecatoresti:
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. Curti de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii;
c. Instantele militare.

1. Instantele judecatoresti – componenta a puterii judecatoresti

In cadrul autoritatii judecatoresti exista trei mari componente, respectiv instantele

judecatoresti, care formează puterea judecatorească, Ministerul Public si
Consiliul Superior al Magistraturii.
Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in
conditiile legii. In activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele generale
ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza
activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
Justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti. Ea
se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti;
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. Curti de apel;
c. Tribunale;
d. Tribunale specializate;
e. Instante militare;
f. Judecatorii.

2. Categorii de instanțe judecătorești

a. Inalta Curte de Casatie si Justitie

Este singura instanta suprema din Romania cu personalitate juridica si cu sediul

in capitala tarii.
I.C.C.J. asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte
instante judecatoresti, potrivit competentei sale. Presedintele I.C.C.J. are calitatea de
ordonator principal de credite. Cheltuielile necesare functionarii se finanteaza din
bugetul de stat.
I.C.C.J. se compune din: presedinte, 2 vicepresedinti, 4 presedinti de sectii si
judecatori. Este organizata in 4 sectii:
1. Sectia I civila;

1
 2. Sectia a II-a civila;
3. Sectia penala;
4. Sectia de conteincios administrativ si fiscal si Sectile unite, cu competenta
proprie;
In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza magistrati-asistenti,
stabiliti prin statul de functii. In structura sa, instanta suprema cuprinde Cancelaria,
directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.
Sectia I civila, Sectia a II-a Civila si Sectia de conteincios administrativ si
fiscal ale IC.C.J. judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel
si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege, precum si recursurile declarate
impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu
pot fi atacate pe nicio cale, iar cursul judecatatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel.
Sectia penala a instantei supreme judeca:
a. in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competeta de prima
instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b. recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta, de curtile
de apel si de Curtea Militara de Apel;
c. recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta, de Sectia
penala a I.C.C.J., precum si alte cazuri prevazute de lege;
d. conflictele de competenta in cazurile in care I.C.C.J. este instanta superioara
comuna;
e. cazurile in care cursul judecatii este intrerupt;
f. cererile de stramutare și contestatii in anulare impotriva hotararilor definitive
pronuntate de Sectia penala a I.C.C.J.;
g. orice alte cereri prevazute de lege.

Instanta suprema se constituie in Sectii Unite pentru:

a. solutionarea, in conditiile legii, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei
Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b. sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor
inainte de promulgare.
Conducerea I.C.C.J. se exercita de presedinte, vicepresedinte si colegiul de
conducere. Presedintele reprezinta instanta suprema in relatiile interne si
internationale. Presedintele, vicepresedintele sicate 2 judecatori de la fiecare sectie,
alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor, constituie Colegiul
de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este prezidat de catre
presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre vicepresedinte. De asemenea, colegiul se
intruneste trimestrial sau ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui
Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel putin 3 dintre membrii sai.
Hotararile Colegiului al instantei supreme se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.

Adunarea generala a judecatorilor I.C.C.J. se intruneste pentru:

2
 a. aprobarea raportului de activitate, care se da publicitatii;
b. aprobarea bugetului I.C.C.J., cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor
Publice;
c. alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile
legii.

b. Curti de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii

Curtile de Apel sunt instante cu personalitate juridica si functioneaza cuprinzand

mai multe tribunale si tribunale specializate. In cadrul curtilor de apel functioneaza,
dupa caz, complete specializate pentru cause civile, indiferent de obiectul lor sau de
calitatea partilor, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de conteincios
administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, societati,
registrul comertului, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si,
in raport cu natura si numarul cauzelor, complete specializate pentru cause maritime si
fluviale.
Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui
judet si al Municipiului Bucuresti, si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de
judet. In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet,
sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti.
In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate
pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie,
cauze de conteincios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si
asigurari sociale, societati comerciale, regitrul comertului, insolventa, concurenta
neloiala sau pentru alte materii, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor,
sectii maritime si fluviale.
Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza
la nivelul fiecarui judet si al municiupiului Bucuresti, si au, de regula, sediul in
municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta
tribunalului in domeniile in care se infiinteaza.
Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica si functioneaza in judete si in
sectoarele municipiului Bucuresti, unde functioneaza cate una in fiecare sector. In
cadrul judecatoriilor se organizeaza sectii sau complete specializate pentru minori si
familie, care judeca atat infractiunile savarsite de minori, cat si infractiunile savarsite
asupra minorilor.
Cand in aceeasi cauza sunt mai multi inclupati, unii minori si altii majori, si nu este
posibila disjungerea, competenta apartine tribunalului specializat pentru minori si
familie.
In cauzele maritime si fluviale, circumscriptiile tribunalelor Constanta si Galati
sunt urmatoarele:
a. Tribunalul Constanta: judetele Constanta si Tulcea, marea teritoriala,
Dunarea pana la mila marina 64 inclusiv;

3
 b. Tribunalul Galati: celelalte judete, Dunarea de la mila marina 64 in
amonte pana la km 1.075.
Fiecare instanta de judecata este condusa de un presedinte, care exercita atributiile
manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii acesteia. Presedintii curtilor de
apel si ai trbunalelor exercitand si atributii de coordonare si de control ale
administrarii instantei unde functioneaza, precum si ale instantelor de circumscriptie.
Presedintii judecatoriilor si ai tribunalelor specializate exercita si atributii de
administrare a instantei. Presedintii curtilor de apel au calitatea de ordonator secundar
de credite, iar presedintii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.
Pentru instantele militare, Directia instantelor militare din cadrul Ministerului Apararii
Nationale este ordonator tertiar de credite.
In functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de apel,
tribunale si tribunale specializate, presedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepresedinti, iar
la judecatorii, presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte. La Curtea de Apel
Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti, presedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepresedinti.
In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care
hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei, formate dintr-un
numar impar de membri.
Anual, sau ori de cate ori este necesar, la instantele judecatoresti, se convoaca
adunari generale ale judecatorilor. Adunarile generale ale judecatoriilor au
urmatoarele atributii:
a. dezbat activitatea anuala desfasurata de instante;
b. aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c. dezbat probleme de drept;
d. aleg si revoca membrii colegiilor de conducere;
e. analizeaza proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justitiei sau a
C.S.M.;
f. indeplinesc si alte atributii prevazute de lege sau regulamente.

c. Organizarea instantelor militare

Ordinea si disciplina, inerente acestui corp professional - mai riguroase decat in

celelalte sectoare ale societatii - au impus ca infractiunile comise de militari sa fie
supuse unei jurisdictii speciale, exercitate, de regula de militari din aceeasi unitate cu
acuzatii.
Instantele militare sunt:
a. tribunalele militare;
b. Curtea Militara de Apel Bucuresti.
Instantele militare au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu, care
judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata
sa se desfasoare in alt loc. Instantele militare pot judeca si pe teritoriul altor state,
militari romani, membri ai unei forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei

4
conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia
romana.
La sedintele de judecata, judecatorii si procurorii militari sunt obligati sa poarte
uniforma militara. Cand inclupatul este militar activ, presedintele completului de
judecata, precum si procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie sa faca parte
cel putin din aceeasi categorie de grade.
Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul invinuitului
sau inclulpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria
corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este inregistrata cauza.
In municipiile Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara functioneaza tribunale
militare. Tribunalele militare judeca procesele si cererile date prin lege in competenta
lor. Tribunalul militar este condus de un presedinte ajutat de un viceperesedinte.
Colegiile de conducere sunt formate din presedinte si doi judecatori.
Curtea Militara de Apel Bucuresti functioneaza in municipiul Bucuresti, ca instanta
unica, cu personalitate juridica, fiind condusa de un presedinte ajutat de un
vicepresedinte. Colegiul de conducere este format din presedinte si doi judecatori.
Judecatorii si procurorii militari au calitatea de magistrati si fac parte din corpul
magistratilor. Ei au si calitatea de militari activi. Incalcarea normelor de disciplina
militara atrage dupa sine raspunderea magistratilor in conformitate cu prevederile
Regulamentului disciplinei militare. Instantele si parchetele militare beneficiaza de
personal auxiliar, administrativ si de serviciu. Ele dispun si de politie militara pusa in
serviciul lor, in mod gratuit, de catre Ministerul Apararii Nationale.

Abatere - încălcarea dispozițiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

prevăzută de legi (sau alte norme) și care atrage după sine sancțiuni disciplinare sau
contravenționale (ai greșit, încă nu e foarte grav, nu-i infracțiune).
Abrogare - anularea unei legi sau a unei dispoziții legale și care are ca rezultat
scoaterea din vigoare, în tot sau în parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ
de aceeași valoare juridică sau de o valoare juridică superioară.
Act – document elaborat de o autoritate, prin care se atestă un fapt, o obligație sau
identitatea cuiva (hârtie cu ștampilă și cu semnătură).
Act autentic - mijlocul de probă din categoria înscrisurilor, care s-a încheiat, cu
solemnitățile cerute de lege, de către un funcționar public, care are dreptul de a
funcționa în locul unde s-a încheiat (tot așa, hârtie cu semnătură și ștampilă, dar în
original).
Act de sesizare - actul prin care este sesizat organul de urmărie penală sau se
dispune trimitrea în judecată a inculpatului.
Act sub semnătură privată - mijloc de probă din categoria înscrisurilor, încheiat
între părți, fără prezența unui funcționar public, dar care cuprinde, pe lângă conținut și
semnătura părților, elemente necesare pentru valabilitatea lui (o chitanță de mână sau
orice ai semnat, mai puțin autografele).

Pentru caietul de seminar: Justitia – institutie de aparare a dreptatii.

5
6