CURS 3 PROCEDURA CIVILA – principiile procesului civil

Art 5 al 2 – eu nu pot sa refuz sa judec ceva – singura situatie in care as putea daca am un
text de lege este cand cauza nu e de competenta instantelor si nici a unui organ ci
activitate adm jurisdictionala. In cazul in care cererea ar fi de competenta unui organ cu
act adm juridsdotionala se declina dar daca e de competenta unui organ care nu are
activitate adm jurisdictionala se respinge cererea ca urmare a admiterii exceptiei de
necompetenta. E singura situatie in care judecatorul refuza sa judece . ex: cer eliberarea
unei autorizatii de constuire si adresez cererea instantei, organul competent e primarul sa
o elibereze nu e de competenta generala a instantelor. Nu pot sa spun ,, eu nu am un text
pe care sa il aplic si nu stiu cum sa solutionez cererea’’. Ex: prejudicii viitoare incerte –
situatie in care se solicita obligarea vecinului la taierea unui copac care era batran si
ameninta sa cada si ar fi putut sa distruga casa reclamantului. Nu era un prej actual clar,
ci viitor. Nu am conditiile rasp delictuale ca nu am prejudiciu, nu am text de lege pt
taierea copacului, a servitutiilor plantatiilor nope. Daca nu am reglem legala nu pot refuza
pe acest motiv. Principiul echitatii imi spune sa nu astept sa se produca prejudiciul ca sa-l
repar dupa – asta e sensul art 5 al 2, sa gaseasca solutii nu sa refuze pt ca legea nu ii da
solutii.

Nu chiar respecta ordinea codului si in fct de legatura dintre ele. P disponibilitatii o sa-l
tratez cu rolul judecatorului – p contradictorialitatii cu dr la aparare etc. Le-a grupat ea.

Principiul legalitatii – ce inseamna procesul civil se desfasoara in conformitate cu disp

legii – la care instanta ma adresez, in ce compunere ma judeca ce complet este ce norme
procesuale civile se aplica adica nu judecatorul ghiceste niste norme si aplica cele care is
deja prevazute de lege. In esenta p legalitatii inseamna ca judecatorul in cadrul porcesului
nu judeca dupa cum ii taie capul nici proced civila nici de substantial ci se supune legii.

Al 2 – obligatiile judecatorului – el trebuie sa se asigure ca partile isi cunosc drepturile si

obligatiile procesuale dar nu cred ca cu privire la orice norme – cand e vb de norme
supletive va atrage atentia partii ca s-a incalcat o norma supletiva si ca ar putea sa invoce
nulit relativa a unui act de procedura sau in maniera de audiere de martor cine poate fi
audiat ca martor art 315 al 2 – inseamna ca e o norma supletiva de la care partile pot
deroga prin acord expres sau tacit si atunci recl propune sa fie audiata ca martor sotia lui
si paratul nu spune nimic  ar trebui judecatorul in baza art 7 al 2 sa ii atraga atentia
paratului ca s-ar putea opune audierii martorului? El nu se va substitui avocatului partilor
el nu e aparatorul deci a se asigura ca partile isi cunosc dr si oblig se refera la norme
imperative ,, cu 5 zile inainte de termenul urmator inscrisurile pe care ti le-am incuviintat
la acest termen in probatiune’’ dar nu o sa-i spuna ca poate sa isi realizeze un dr subiectiv
rezultand dintr-o norma supletiva daca ea nu vrea sa invoce nulit relativa sau sa deroge de
la o norma supletiva.

P egalitatii partilor – partile raportului de dr substantial dedus judecatii is pe pozitie de

egalitate j in fata judecatorului – art 8. cand ar putea parea ca e incalcat principiul dar nu
este – cand introducem terte pers de catre partile initiale vom vedea ca termenele prev de
legiuitor pt ca recl sau paratul sa-si realizeze acest drept is diferite dar nu inseamna ca se
incalca egalitatea pt ca daca paratul ar fi fost recl ar fi beneficat de acelasi termen. Paratul
poate formula reconventionala la cererea recl dar e un text expres ca recl nu mai poate
formula reconventionala la reconventionala ca sa nu prelungesc inutil procesul [-- nu
inseamna ca recl nu poate pe cale separata sa formuleze aceasta cerere impotriva
paratului, dar faptul ca legea nu ii mai permite recl sa faca o reconv la reconventionala nu
e incalcare a egalitatii partilor.

Principiul publicitatii – in fata I instante cercetarea judecatoreasca ( e in camera de

consiliu – sapt trecuta a atras atentia ca acest text nu se aplica deocamdata pt ca potrivit
disp tranzitorii pana la 1 ianuarie 2016 tot in sedinta publica ). Art 244 – incheierea
cercetarii judecatoresti si acordarea unui termen pt dezbaterea fondului in sedinta publica,
pronuntatea hotararii e intot in sedinta publica si dezbaterea la fel. Dar daca ne uitam la
art 244 - daca partile cer la termenul cand se incheie cercetarea jud sa puna concluzii pe
fond sau daca au cerut judecarea cauzei in lipsa fara sa spuna expres ca vor un nou
termen sa dezbata fondul atunci instanta va dezbate fondul la acel termen tot in camera de
consiliu. Intregul proces se desfasoara fara un acces general al publicului in sala de
judecata – e o incalcare a p publicitatii acesta exceptie ca in fata I instante procesul se
poate desfasura integral in camera de consiliu – sedinta secreta o sa revina la ea – sedinta
secreta in proced in fata I instante in care se arata ca dezbaterea poate sa aiba loc in
camera de consiliu fara prezenta publicului cand ar fi afectate drepturi sau la cerere etc ---
dezbaterea pe fond are loc tot in camera de consiliu – e o incalcare? E clar ca nu pt ca
exista p publicitatii dar si exceptii. In fata I instante cel putin prin pronuntarea hot in
sedinta publica sau prin punerea la disp publicului ( cand se amana pronuntarea pres
completului de judecata poate decide ca pronuntarea sa nu se faca in sedinta publica ci
hotararea sa fie pusa la disp publicului prin mijlocirea grefei dar e tot o forma de aducere
la cunostiinta publica pt ca din parctica stim ca deobieci partile nu mai vin at cand se
amana pronuntarea, se uita pe portal suna la registratura – permite legiuitorul sa pun
hotararea la disp publicului prin mijlocirea grefei ) p publicitatii se realizeaza prin
pronuntarea hot in sedinta publica sau punere al disp publiclui prin mijlocirea grefei sau
prin postarea pe portal. Acest principiu inseamna a permite accesul publiului la sedinta de
judecata si la hotararea finala pt ca inseamna inclusiv punerea hotararii la disp publicului
fie prin pronuntare in sedinta publica fie prin postare pe portal.

In caile de atac art 240 – faza de cercetare judecatoreasca se desf in sedinta publica. 240
al 1 regula si art 240 al 2 – in recurs am o procedura a filtrului care este in camera de
consiliu care nu presupune citarea partilor unde contradictorialitatea se realizeaza in scris
– instanta le comunica raportului le cere sa isi expuna pct de vedere asupra raportului si
pot sa judece recursul in procedura filtru si nu mai are timp sa dea termen pt cercetare
judecatoreasca si nu mai exista etapa aceasta in recurs si nu mai ajung niciodata sa am o
sedinta publica in caile de atac. Daca instanta de recurs vrea sa depaseasca etapa filtrului
sa dea termen de judecata sa faca cercetare judecat sa dezbata fondul at se desf in sedinta
publica.

Sanct nerespectarii acestui principiu -- art 176 pct 5 – nici macar nu tre sa dovedesc ca a
fost vatamat , s-au incalcat normele de publicitate pt ca legea zicea ca trebuia in sedint
publica si a fost in camera de consiliu vb de o norma imperativa de ordine publica nu tre
sa dovedesc nicio vatamare poate fi invocata de instanta din oficiu. Daca legea zicea ca
trebuie C concsiliu si eu judec in sedinta pulbica – o zis ca vb la nulitate – art 176 cand
vb de nulitati conditionate sau neconditionate de existenta unei vatamari la 175 e vb de
nulitati conditionate si la 176 de nulitati neconditionate.
In ceea ce priveste nerespectarea disp privind cercetarea in C consiliu, la sedinta
secreta ( e discutia daca e nulitate conditionata sau nu ) art 176 pct 6 vb de alte cerinte
extrinseci actului de procedura – vb de o nulitate necond cand se incalca o conditie
extrinseca = ce e in afara actului de procedura, timbrajul de ex, judecata in sedinta
publica tre acolo ca se face dar ea chiar tre sa se faca in sedinta publica( intrinseca e ce
tre sa cuprinda actul de procedura – cererea de chemare in judecata tre sa cuprinda
numele obiectul probele semnatura etc sau o hot judecatoreasca ce cuprinde ). Unde vb
de nulitatii pt conditii extrinseci nu tre sa dovedesc nicio vatamare, s-a incalcat textul de
lege nu conteaza ce solutie s-a dat eu invoc nulitatea hot dar pct 6 imi zice ca daca legea
nu prevede altfel. Daca ma duc la art 213 al 2 vb de sedinta secreta vezi art --- este acest
text al 2 o exceptie in sensul art 176 pct 6? Daca legea nu prevede altfel, o nulitate
neconditionata de existenta unei vatamari – dezbaterea in sedinta publica aduce o
vatamare a vietiii private, deci e o exceptie prev de lege deci tre sa dovedeesc o vatamare.
Atunci cand vb de incalcarea p publicitatii invocam art 176 pct 5 deci trebuia sa se desf in
sedinta piblica dar s-a desf in camera de consiliu – daca s-a desf in sedinta p dar trebuia
in camera de consiliu pt ca ar fi fost vatamate anumite dr sau interese atunci vb de o
nulitate conditionata de existenta unei vatamari pe care partea trebuie sa le dovedeasca,
nu opereaza automat nulitatea – e un raspuns partial pt ca is si alte situatii de ex cererea
de ajutor p judiciar trebui in C consiliu dar daca o depune azi maine inainte de sedinta o
duce la judecator si nu apuca sa scrie minuta in c consiliu dar deliberea cu colegele ca 2
in apel si nu mai sta merge in sedinta si zice partilor ca respinge si au drept de examinrae
sau ca au admis-o. In loc sa o judeca in C consiliu a judecat-o in sedinta publica si a
pronuntat-o pe loc – e nulitate e hot acest lucru? Nu.

Principiul oralitatii – e corolar al p publicitatii? Merg ele mana in mana? De ce sa las

publicul in sala de judecata sa vada ce se intampla sa asculte partile dar partile vb numai
atunci cand sedinta e publica sau vb si at cand e in C consiliu. Deci nu merg in toate
situatiile mana in mana. Ce intelegem prin p oralitatii? Art 15 -- in art 17 ar fi o aparenta
ca numai legiuitorul poate sa prevada exceptii de la publicitatea sedintei de judcata, daca
am arata totusi ca nu toate normele referitoare l publicitatea is norme de ordine publica pt
ca de la unele partile pot deroga, de la care? Dezbaterea fondului in sedinta publica, ele
pot spune ca nu vor sa il dezbata in sedinta publica ci azi cand s-a terminat cercetarea jud
in c consiliu. Cerem judecarea in lipsa si nu mai spun expres sa ne dea termen pt dezbarea
fondului in sedinta publica inseamna ca doresc sa se judece in c consiliu cand se termina
etapa cercetarii jud. Iata ca si in cazul p publicitatii vb de norme supletive. La oralitate
rezulta din text – procesele se dezbat oral cu exceptia cazului cand legea dispune altfel
sau partile solicita acest lucru, instanta ( partile pot sa solicite judecarea cauzei in lipsa,
partile tre sa cunoasca existenta procesului trebuie citate, regula e ca partile se citeaza
exceptia este ca anumite proeceuri is fara citarea partilor dar asta nu inseamna ca ele tre
sa se si prezinte efectiv in fata judecatorului pt ca isi pot face apararea printr-un
reprezentant sau prin anumite cerereri depuse la dosar dar si de aici exista exceptii pt ca
in anumite situatii legiuitorul impune prezenta partilor de ex la procesul de divort. Cand
se prevede obligativitatea prezentei ei daca nu o respecta va prevedea si sanctiuni.
Neprezentarea la interogatoriu nejustificata sau se prezinta si refuza nejustificat sa
raspunda la intreb judecatorului acest lucru poate fi considerat o marturisire deplina sau
inceput sa dovada scrisa care face admisibila administrarea probei cu martori. La rolul
judecatorului art 227 zice ca pe tot parcursul procesului el tre sa impace partile – e mai
usor sa accepte un compromis la care au ajuns de comun acord decat o hot judecatoreasca
pe care uneori tre sa o pun in executare silita asa de greu o accepta si atunci judecatorul
tre sa incerce sa impace partile. Si pt asta tre sa le cheme in fata lui sa vb personal si
poate sa oblige partile sa vina in fata lui si daca ele nu se prezinta sa le aplice o amenda.

Oralitatea inseamna ca partile tre sa fie ascultate de judecator daca ele doresc dar ele pot
sa zica ca nu vor sa se prezinte si sa le judece pe baza actelor depuse la dosar. Pt cine este
asadar obligatoriu p oralitatii? Pt judecator pt ca daca partea este prezenta el trebuie sa o
asculte ca de aia vine. Asta nu inseamna ca daca partea are avocat o sa vb si avocatul si
partea – vb avocatul ca de aia si l-a luat. Este o facultate pt parte din art 15. la ce etape
procesuale se refera art 15? Pot sa vb de oralitate in etapa scrisA? Nu. O sa vedem
eventual cand se formuleaza cerere de reexaminare impotriva anularii cererrii de chemare
in judecata daca recl poate sau nu sa puna concluzii orale sau nu in fata completului care
judecat cererea de reexaminare. La parat clar nu am in etapa scrisa. In etapa cercetarii
judecatoresti am oralitate? Da ca se adm probe se solutioneaza exceptii, la dezbatere pe
fond am.

Regula este ca actul de procedura se intocmeste in scris sub sanct nulitatii. Exceptie : is
texte prin care se poate ca anumite acte de procedura sa le faca verbal dar si ele in final se
consemneaza in incheierea de sedinta si devin acte scrise. De ex cererea de recuzare a
judecat poate fi formulata si oral, dar cererea de chemare in judecata nu o pot face oral si
nici cererea reconventioanal, cererile de interventie de asemenea.

Exceptii de la p oralitatii : actele de procedura care trebuie sa fie redactate in scris.

Solutionarea unor cererei fara citarea partilor, unde procedura nu presupune citarea
normal ca nu am oralitate ca nu vor veni. Daca de ex se formuleaza o cerere de ordonanta
pe nuj ce si este o urgenta atat de mare si se judeca fara citarea partilor chiar recl cere in
cuprinsul ei sa nu se citeze paratul, se judeca in c consiliu si recl urmareste pe portal sa
vada daca s-a fixat termen in aceeasi zi si el vine se prezinta in c consiliu si vrea sa puna
concluzii poate? Nu poate dar aici se incalca p oralitatii pt ca ii refuza judecatorul
posibilit de a pune concluzii? Nu pt ca judecata in c consiliu fara citarea partilor
inseamna ca ele nu pun concluzii altfel s-ar incalca alt principiu daca i s-ar permite recl sa
puna concluzii s-ar incalca p contradictorialitatii pt ca fie nu pune concluzii nimeni ca
judec fara citarea partilor fie dau posibilit tutror partilor sa puna concluzii, daca se
prezinta sa puna bine daca nu nu dar tre sa le dau posibilitatea, sa le aduc la cunostiinta.

Cererea de solutionare a cauzelor pe baza actelor depuse la dosar e o exceptie ok.

P continuitatii completului de judecata – p nemijlocirii  art 19 – p insusi prevede

posibile exceptii de ce? Fiindca nu ar prevedea ce s-ar intampla ? ( inregistrez o cerere de
chemare in jud si incepe sa fie judecata sa un judecator in I instanta complet de 1, si
judecatorul se pensioneaza sau etc si atunci daca nu ar permite legea exceptii de la p
continuitati ar inseamna ca de fiecare data partea sa o ia de la capat cu un nou judecator si
s-ar ajunge la situatii ca procesul nu s-ar mai solutiona.. p continuitatii inseamna ca
regula ca o cauza trebuie judecata de acelasi complet dar daca acest lucru nu e posibil nu
pot dezavantaja partea. Pot sa inlocuiesc un complet de judecata sau un membru dar
numai in cazurile prev de lege si cu respectarea criteriilor de inlocuire prev de lege art
214. Ce se intampla daca aceasta inlocuire are loc dupa ce s-a dat cuv in fond partilor ? se
amana pronuntarea si in perioada de amanare a pronuntarii ( daca vine alt judecator nu se
mai poate pt ca cauza trebuie sa fie repusa pe rol ) . care e criteriul minimal care trebuie
respectat in cazul p continuitatii si care rezulta din textul al final al art 214 – etapele
proecsului – scrisa, cercetarea jud dezbaterea fondului, deliberarea si pronuntarea hot –
continuitate la cerinte minimale o sa vedem ca art 395 al 2 si 3 si art 488 pct 3 motiv de
recurs? Vezi inseamna ca judecatorul in fata caruia s-au pus concluzii pe fond tre sa fie
cel care da solutia ca nu degeaba le asculta. Art 395 al 2 si 3 – daca nu mai pot da eu
solutia cauza se repune pe rol partile vor fi ascultate de alt judecator care va da solutia.
Art 488 pct 2 al 1 is motivele de recurs – p continuitatii are acest criteriu minimal, judecat
in fata caruia s-au pus concluziile de catre parti tre sa fie cel care pronunta hot, probele se
pune numai in caz de anulare a pronuntarii ca e greu sa ne imaginam o situatie in care in
aceeasi zi se intampla ceva, am completul de judecata delibereaza scrie minuta si pres
completului o pronunta in sedinta publica.

P nemijlocirii – la multe din principii legiuitorul de o regula si permite si exceptii ca sa

nu se ajunga la situatii absurde. Fie in sediul instantei de judecata la termenul de judecata
fie in afara instantei ca de ex la cercetarea la fata locului se va deplasa completul acolo,
totusi legiuitorul in art 16 permite exceptii de la aceasta regula si exceptiile
( administrarea probelor prin comisie rogatorie de ex sunt judecat cluj napoca si vreau sa
audiez un martor din constanta care este nedeplasabil ca daca ar fi martorul din cluj m-as
duce eu la locuinta lui si l-as audia dar sa ma duc tot completul pana in constanta ar fi
ciudat si atunci legea imi permite sa adm aceasta proba prin comisie rogatorie ; probe
adm de o instanta necompetenta, se ridica exceptia de necompetentea si instanta zice ca
nu e necompet si probele pot fi pastrate chiar daca instanta ajunge la concluzia ca I
instanta a fost necompetenta ; stramutarea cauzei – este o situatie de prorogare judecat a
competentei cand instanta care e competenta sa judece cererea de fapt dispune ca o
anumita cauza sa fie judecata de o alta instanta decat cea competenta si in aceasta situatie
daca se admite cererea de stramutare este posibil sa se pastreze probele. Litispendenta –
am mai multe cereri identice inregistrate fie pe rolul acelorasi instante sau instante
diferite si este posibil ca pana sa observe instantele situatia de litispendenta sa adm sa
mearga in continuare cu adm probelor si una si alta ( ex: sesizez si judecat cluj si judecat
turda pana sa se observe situatia de litispendenta si sa se invoce exceptia cele 2 instante
merg in paralele si adm probe – acestea pot ramane castigate cauzei --- la conexitatea e
un semn de intrebare pt ca in slideuri pt ca daca ne uitam la art 139 litispenta poate fi
invocata aproape in orice stadiu al procesului. Una e competenta absolut si una relativ la
care se conexeaza cauza? Dosarul primeia se trimite la a doua iar probele adm de prima
instanta raman castigate desi nu au fost adm de instanta care finalmente va da solutia.
In caz de abtinere si recuzare iarasi probele adm de judecatorul a carui cerere de abtinere/
recuzare a fost admisa pot ramane castigate daca prin incheierea de solutionare a cererii
completul de judecata care o solutioneaza spune da probele se pastreaza daca spune ca nu
ele trebuie readministrate. Cerere perimata ; perimarea in fata I instante inseamna ca
partile nu mai vin nu cer sa se judece cauza in lipsa procesul se suspenda ca nimeni nu
vrea sa se judece si dupa 6 luni dosarul de trimite fara sa se dea nicio solutie. Daca se
deschide un nou proces e o noua cerere de chemare in judecata si probele alea raman
castigate cauzei de aceea e o exceptie de la p nemijlocirii. Asigurarea probelor poate fi
facuta fara sa existe un proces pe rol si in procesul pe rol poate fi facuta de o alta instanta
decat cea investita dupa solutionarea cauzei dar ideea e ca de ex: nu am apucat sa pornesc
un proces is in t de prescriptie dar ca sa dovedeesc cererea mea am nevoie sa fie audiat un
martor care e pe moarte si pot sa cer pe calea asigurarii probelor instantei sa audieze acel
martor si ramane proba administrata iar dupa ce inregistrez cererea de chemare in judcata
voi invoca aceasta proba instantei investite cu solutionarea si chiar daca proba o fost adm
de alta instanta.

Art 18 - Art 14 legea de organizare judiciara care spune ca li se pune la disp gratuit un
interpret traducator – e legea speciala. Actul de procedura se intocmeste in romana chiar
daca discut cu partea in limba ei materna. Sunt cateva aplicatii particulare – art 225 CPC
care se refera la folosirea traducatorului si interpretului.

Art 150 al 4 – vb despre inscrisuri depuse intr-o limba straina – trebuie traduse de un
traducator autorizat. Chiar daca is scris in limba ro dar redactate cu alta scriere chirilica
de ex

Art 225 – al 1 vb de faptul ca daca una dintre parti sau dintre pers care urmeaza sa fie
ascultate un martor de ex nu cunoaste limba ro limba desfasurarii procesului instanta va
folosi un traducator autorizat si judecat sau grefierul pot face oficiul de traducator in
situatia in care nu poate fi asigurata se aplica 150 al 4 – o pers de incredere. Al 2 al art
225 vb de situatia care nu se pot exprima oral pt ca nu pot vb – este vb despre mut surd
sau surdo mut – in aceasta situatie ea se va exprima in scris daca stie sa scrie dar daca nu
stie atunci am nevoie de un interpret – poate judecatorul sau grefierul sa faca oficiul de
interpret? Textul nu spune – la traducator zice expres in al 1 in al 2 vb numai ca se va
folosi un interpret – raspunsul e ca ar putea daca ar cunoaste acel limbaj al semnelor dar
de ce ar putea? Imi permite textul nu imi permite, ( nu merge analogia pt ca exista
reglementare si analogia nu reglem iar aici zice de interpret ) – al 1 il scoate in afara unor
pers traducatorul e altcineva interpretul este si el altcineva dar e si ala un argument ca nu
zice al 2 ca trebuie interpret autorizat. Al 1 in fct de conduita prescrisa partilor e norma
supletiva ca zice daca partile is de acord si judecatorul poate sa faca oficiul. Al 2 e tot o
norma supletiva si de la asta partile pot deroga si cu asta am inlaturat ce a zis colega ca
exceptiile is de strica interpretare. Partile pot spune ca is de acord si gata.

Obligatiile partilor in desfasurarea procesului – art 10 – ce inseamna de fapt art 10 –

partile au oblig sa indepl actele de proced in conditiile prev de lege de ex recl tre sa
formuleze cererea de chemare in jud avanad cuprinsul prev de lege, paratul tre sa
formuleze intampinarea avand cuprinsul prev de lege, termenul in care se depune 25 de la
publicarea cereri 15 zile in apel, conditiile ordinea termenele prev de lege is oblig partilor
sau uneori judecatorul spune ca bun ai facut o cerere de ajutor public judiciar si confom
ordonanatei care o reglem trebuia sa anexezi niste acte iti dau 5 zile ca sa ti-o solutionez
si poate ca uneori judecatorul sa iti fixeze termen si tre sa il respecti. Sa isi probeze
pretentiile si apararile. Partile trebuie sa urmareasca desfasurarea procesului = care is
aplicatiile particulare ale acestei reguli? Termenul sa se ia in cunostiinta – o parte a fost
prezenta la un termen se considera ca stie termenele urmatoare. Nu va fi citata la orice
termen ea stie ca exista procesul nu a fost prezenta treaba ei. Studierea de la dosar a
raportului de expertiza ( se depune cu 10 zile inaintea termenului de judecata = partile tre
sa il studieze si daca au de formulat obiectiuni sau vor o alta expertiza tre sa o faca la
termenul de judecata inaintea caruia s-a depus raportul, asta e importanta, sa urmareasca
procesul )daca stii ca tre sa il depui cu 10 zile inainte nu mai poti sa ceri un termen pt ca
esti obligat sa urmaresti desfasurarea procesului si sa cunosti regulile lui. Al 2 – se refera
la detinerea unor mijloace de proba – nu discuta aici ca le reia la probe – ce se intampla
daca o parte detine un inscris si refuza sa i prezinte care is sanct ce poate sa faca
judecatorul daca il amendeaza etc – de ex eu recl zic ca am incheiat un contract cu paratul
oricare ar fi obiectul lui legat de pretentia pe care am dedus-o judecatii si l-am incheiat
intr-un sg exemplar care e la el si paratul zice ca e adevarat ca a incheiat contr e la el dar
nu are cuprinsul sustinut de recl si judecatorul zice sa il depui pt termenul urmator si
refuzi sa il depui dar textul de lege zice sa esti obligat sa il depui ( se considera ca are
continutul sustinut de recl ) asta inseamna si obligatia de a depune la dosar mijlocul de
proba, ca e inscris ca e material daca s-a dovedit ca este in posesia ta. Evident ca nu e
suficient ca o parte sa sustina ca cealalata parte detine un mijloc de proba tre sa faca
dovada dar odata facuta cealalata parte e obligata sa depuna proba. Daca nu o depune
consecinta e a textului 295 iar daca e mijloc material de proba judecat poate sa il
amenendeze art 27 cred al 1 pct 2 lit f.

Art 12 – abuzul de drept – teoria dr subiectiv – dr subiectiv trebuie exercitat potrivit

scopului sau recunoscut de lege si in limitele recunoscute de lege fara a se aduce atingere
altora. Al 2 – al 3 – dif dintre al 2 si al 3 – al 2 se refera la exercitarea cu buna credinta a
dr procesuale iar al 3 la executarea cu buna credinta a obligatiilor procesuale. Amanadoua
trebuie facute cu buna credinta. In slideuri a dat cateva aplicatii particulare – art 247 al 3
– se refera la exceptii – at cand poti sa invoci mai multe exceptii in acelasi timp – am
acest termen de judecata si s-au incalcat o serie de norme de dr procesual si am o serie de
execeptii absolute mai ales pt ca ele pot sa fie invocate oricand pe parcursul procesului
daca alegea nu prevede altfel si atunci la acest termen pot sa invoc 3 exceptii si invoc una
si judecatorul o respinge si la termenul urmator mai invoc una – pot sa o fac spune textul
dar daca prin aceasta pot sa cauzez un prej judecat ma poate si amenda si sa platesc
despag pt amanaarea nejustificata. Pot sa invoc o exceptie absoluta in orice etapa a
procesului daca legea nu prevede altfel insa daca stiu de ea si as fi putut sa o invoc la
acest termen tre sa o invoc, sa nu mai aman judcata.sanctiunile is – amenzile art 187, art
188 si art 189. la drepturi exercitate cu rea credinta – aplicatii particulare de ex cererea de
stramutare facuta cu rea credinta partea poate fi obligata la plata unei amenzi, cererei de
recuzare facuta cu rea credinta la fel. Art 187al 1 pct 1 lit 1 – introducerea cu rea credinta
a unor cerereri principale accesorii etc precum si pt executarea unei cai de atac vadit
netemeinice – pot sa amendez partea pt ca a formulat o cerere. Dar daca am formulat o
cerere de chemare in judecata mi-a fost respinsa si exercit inca una si mi se respinge ca
autorit de lucru judecat si caile de atac, a treia oara ma amendeaza, de cate ori tot pun in
miscare un mecanism judiciar daca e autoritate de lucru judecat care e vadit netemeinica
sau exercitarea unor cai de atac cu rea credinta. Ex: cererei de indreptate a unei erori
materiale se solutioneaza in C Consiliu cu sau fara citare depinde de judecator, citez
partile nu se prezinta ma lamuresc singura si o resping, la o sapt se introduce o noua
cerere reformulata dar cere exact acelasi lucru. A respins-o cu amenda.

Incercarea judecat de a impaca partile – poate sa dispuna infatisarea personala a partilor

ca sa incerce impacarea – ce se intampla daca partile nu se infatiseaza at nu isi executa
oblig procesuale stabilite de judecator si el poate conforn art 187 sa le dea o amenda pt ca
l-au impiedicat pe judecator sa isi exercite aceasta atributie. Cand judecatorul incearca
personal sa impace partile sau cand incearca sa le trimita la mediator – is diferite – cand
incearca personal sa le impace dispune prezentarea lor si ele nu se prezinta ca el sa isi
poata exercita atributia e lit i.

Art 110 -le tertilor in legatura cu desf procesului – cine sunt tertii? Nu sunt parti, martori,
expert, nu au o legatura nemijlocita cu procesul. Sa ne imaginam ca instanta constata ca
are nevoie de info de la arhivele statului si face o adresa catre ele, ele nu au nicio legat cu
procesul dar ele chiar daca e vb de terti tre sa raspunda solicitarii instatei si sa trimita acel
inscris. Obligatia de prezentare a unor inscrsuri detinute de terti, poate fi o pers fizica
situatie in care o sa fie citate in calitate de martor cu mentiunea sa prezinte inscrisul sau
poate fi o pers juridica aici discutam separat daca e vb de o instituie sau o autori de stat
pe care il pot cita ca sa prezinte imscrisul pe care il solicit – e un text special privind
registrele profesionistilor, prezentarea acestor registre – institutul de statistica de ex, rata
inflatiei, uneori tre sa fac o expertiza pe terenul unui tert, se solicita rectificarea suprafetei
unui teren pt ca spune ca este mai mica decat cea din CF, atunci tre sa masor toate
terenurile vecine sa vad daca e mica sau de fapt gardul meu nu este acolo unde ar trebui
sa fie limita proprietatii mele si atunci tertul ar trebui sa lase expertul sa faca masuratorile
si daca nu o face poate fi obligat de instanta. Si tertii au obligatii chiar daca procesul nu ii
vizeaza. In faza de executare silita acolo am gresit un text – unde a pus cu albastru
inseamna ca a gresit undeva – aici s-a republicat – art 660 – executorul poate sa ceara si
unor terti info in legat cu bunurile debitorului de ex administratiilor financiare de ex pt ce
plateste impozit, bancilor si al 3 era posibilit executorului de a se adresa procurorului
daca institutiile nu ii raspund si sa se adreseze procurorul si pe asta a fost exceptie de
neconstit pt ca ce legatura are procurorul cu executarea – dar o poate cere pt protejarea
intereselor unui minor dar nu in calit de procuror sa cer informatii astea le cere executorul
judecatoresc.

Respectul cuvenit justitiei – a fost foarte criticat de doctrina – pt ca deja stim ca

jurisdictiia trebuie respectata – se refera la politia sedintei de judecata. Judecatorul
trebuie sa respecte partile. Trebuie sa respect institutia. In aplicatia acestui principiu e art
217 – politia sedintei de judecata – al 2 – nu este o incalcare a p publicitatii – suntem prea
multi si cei fara loc sa iasa afara si pe masura ce se vor elibera locurile veti reveni . al 7
nici el nu incalca p publicitatii pt ca minorii nu pot asista la anumite cauze pt ca ii pot
afecta. Daca avocatul face ca nebunul il poate scoate afara? Al 9 nu-l pot scoate, pot
amana cauza. Si daca nici atunci nu inceteaza si suspend sedinta si ii dau amenda.