Sistemul electoral din România

1. Drepturile electorale

Drepturile electorale sunt: dreptul de a alege sau dreptul de vot, respectiv dreptul
de a fi ales. Votul reprezintă instrumentul juridic prin care cetăţenii investesc cu
prerogative legale anumite persoane reprezentând anumite autorităţi publice. Aşadar, prin
exercitarea dreptului de vot sunt aleşi membrii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului,
Preşedintele României, precum şi autorităţile administraţiei publice locale – consiliile
locale, judeţene, primarii şi preşedinţii de consiliu judeţean. Aşa cum se consacră prin art.
62 alin. (1) şi art. 81 alin. (1) din Constituţie, votul este:

 universal: orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege poate vota.
Universalitatea votului constituie forma specifică de exprimare a două dintre
principiile democraţiei autentice: universalitatea drepturilor, respectiv egalitatea
în drepturi şi în faţa legii.
 egal: fiecare alegător dispune de un singur vot şi fiecărui buletin de vot îi este
ataşată aceeaşi valoare.
 secret: alegătorul are astfel garantată posibilitatea de a decide în deplină libertate
şi intimitate. Această caracteristică are ca fundament apărarea alegătorului
împotriva oricăror represiuni pentru opţiunea sa electorală.
 direct: presupune exprimarea directă, personală a dreptului de vot şi nu prin
reprezentanţi sau delegaţi.
 liber exprimat sau facultativ: discreţionar, rămânând la aprecierea titularului său
dacă şi-l exercită sau nu. Deşi acest tip de vot favorizează absenteismul, ,,votul
prin tăcere” constituie o formă de exprimare a unei atitudini politice.

Dobândirea şi exercitarea dreptului de vot sunt condiţionate de îndeplinirea

cumulativă a următoarelor condiţii:

 titularul dreptului trebuie să aibă calitatea de cetăţean român; prin excepţie,

cetăţenii comunitari pot participa la alegerile din cadrul autorităţilor administraţiei
publice locale (art. 16 alin. 4);
 persoana în cauză să fi împlinit vârsta de 18 ani, cel târziu la data alegerilor (art.
36 alin. 1);
 persoana să nu fi fost condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă la
pierderea drepturilor electorale (art. 36 alin. 2);
 persoana în cauză să nu fi fost interzisă judecătoreşte (art. 36 alin. 2). Procedura
interzicerii judecătoreşti vizează persoanele care suferă de anumite boli psihice,
care le anulează discernământul – debilii sau alienaţii mintali.
 Conform art. 37 alin. 1, dreptul de a fi ales presupune în primul rând existenţa
dreptului de vot. Pentru existenţa dreptului de a fi ales este necesară îndeplinirea
următoarelor condiţii cumulative:

 candidatul să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de

ani pentru a fi ales în Camera Deputaţilor sau în autorităţile administraţiei publice
locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani
pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României (art. 37 alin. 2);
 candidatului să nu îi fie interzisă asocierea în partide politice, să nu fie deci
judecător al Curţii Constituţionale, Avocat al Poporului, magistrat, membru activ
al armatei, poliţist ori să nu facă parte dintr-o altă categorie de funcţionari publici,
stabiliţi prin lege organică cărora le este interzisă asocierea în partide politice (art.
37 alin. 1, art. 40 alin. 3);
 candidatul să nu fie interzis judecătoreşte;
 persoana în cauză să nu fi fost condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă
la pierderea drepturilor electorale;
 persoana în cauză să fie cetăţean român cu domiciliul în ţară, cu excepţia
cetăţenilor comunitari care pot candida în cadrul alegerilor pentru autorităţile
publice locale pentru funcţia de consilier local sau judeţean, cu condiţia să aibă
domiciliul sau reşedinţa în ţară (art. 41 din Legea nr. 67/2004).

2. Referendumul

Aşa cum este definit potrivit art. 2 alin.1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea
şi desfăşurarea referendumului, acesta constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi
de exprimare a voinţei suverane a poporului român. Din punctul de vedere al
parametrului teritorial la care este organizat, se distinge între referendum naţional,
respectiv local. Din punctul de vedere al obligativităţii iniţierii lui, se distinge între
referendum obligatoriu sau de decizie, respectiv referendum facultativ. Conform art. 5
alin. 2 din Legea nr. 3/2000, referendumul naţional sau local este valabil doar dacă la
acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele
electorale permanente. A nu se confunda acest cvorum de prezenţă la vot cu numărul de
voturi valabil exprimate necesar de cel puțin 50%+1 pentru a se stabili rezultatul
referendumului (ex.: pro sau contra revizuirii Constituţiei, pro sau contra demiterii
Preşedintelui etc.). În toate cazurile, răspunsul trebuie să fie “Da” sau “Nu”, fără rezerve
sau condiţii.

A. Referendumul naţional

În ceea ce priveşte referendumul organizat la nivel naţional, Constituţia

instituţionalizează trei tipuri: referendumul constituant, referendumul pentru demiterea
din funcţie a Preşedintelui României, referendumul consultativ.
 a. Referendumul constituant (art. 151 alin. 3) – este un referendum obligatoriu
sau de decizie. Acesta este obligatoriu atât în ceea ce priveşte iniţierea lui, cât şi în ceea
ce priveşte rezultatul obţinut în urma organizării lui (art. 6 alin. 2 din Legea nr. 3/2000).
Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea
Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi
de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Acesta este organizat prin lege adoptată
de Parlament, prin care se specifică data la care va avea loc. Pentru ca legea de revizuire
a Constituţiei să fie adoptată este necesar ca în urma referendumului cel puţin 50% + 1
din totalitatea voturilor exprimate să fie favorabile iniţiativei de revizuire a Constituţiei.

b. Referendumul privind demiterea Preşedintelui (art. 95 alin. 3) – este

obligatoriu atât în ceea ce priveşte iniţierea lui, cât şi în ceea ce priveşte rezultatul obţinut
în urma votului. Referendumul având ca obiect demiterea Preşedintelui României se
organizează prin hotărâre a Parlamentului prin care se stabileşte data acestuia. Se poate
organiza doar la finele unei proceduri de suspendare a Preşedintelui. Pentru ca
Preşedintele să fie demis este necesar un număr de cel puţin 50% + 1 voturi favorabile
demiterii Preşedintelui din numărul total de voturi valabil exprimate.

c. Referendumul consultativ (art. 90) – este facultativ. Acesta reprezintă

mijlocul constituţional prin care Preşedintele României, după consultarea Parlamentului,
solicită poporului să-şi exprime voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 3/2000, problemele care se supun referendumului şi
data stabilirii acestuia se stabilesc de Preşedintele României prin decret. Acesta poate să
consulte poporul cu privire la orice fel de probleme de interes naţional, nefiind limitat de
enumerarea de la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 (Decizia Curţii Constituţionale nr.
567/2006). Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, rezultatul referendumului
consultativ este obligatoriu.

B. Referendumul local

Există trei tipuri de referendum local: referendum consultativ cu privire la

probleme locale de interes deosebit, referendum privind demiterea primarului,
referendum privind dizolvarea consiliului local.

a. Referendumul consultativ cu privire la probleme de interes local deosebit –

este facultativ atât în ceea ce privește inițierea, cât și în ceea ce privește rezultatul său.
Conform art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/2000, problemele supuse referendumului local se
stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a
preşedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali,
respectiv al consilierilor judeţeni.
De la caracterul facultativ al acestui tip de referendum există o excepție, și anume
cea prevăzută de art. 13 alin. 3 din Legea nr. 3/2000. Potrivit acestei prevederi legale,
proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale
comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după
consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin
referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie, dar nu și rezultatul
acestuia.

b. Referendumul privind dizolvarea consiliului local – este facultativ în ceea ce

privește inițierea lui, dar rezultatul său este obligatoriu în cazul în care cel puțin 50%+1
se pronunță în favoarea dizolvării consiliului local. Conform art. 55 alin. 3 din Legea nr.
215/2001, referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens
prefectului de cel puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot înscriși pe listele
electorale ale unității administrativ-teritoriale.

c. Referendumul privind demiterea primarului – este facultativ în ceea ce

privește inițierea lui, dar rezultatul său este obligatoriu în cazul în care cel puțin 50%+1
se pronunță în favoarea demiterii primarului. Conform art. 70 din Legea nr. 215/2001,
referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de
locuitorii comunei, orașului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de către primar a
intereselor generale ale colectivității locale sau a neexercitării atribuțiilor ce îi revin.
Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, fiind necesar ca organizarea
referendumului să fie solicitată, în scris, de cel puțin 25% dintre locuitorii cu drept de vot.
Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localitățile componente ale comunei,
orașului sau municipiului.

3. Alegerile

Alegerile reprezintă forma de exercitare a suveranităţii de către popor, specifică

democraţiei reprezentative, prin care poporul îşi desemnează reprezentanţii în structurile
puterii. În ceea ce priveşte modalitățile de repartizare a mandatelor, se distinge între mai
multe sisteme:

 Sistemul majoritar – este ales câștigător candidatul care a întrunit cel mai
mare număr de voturi.

 Sistemul reprezentării proporționale - acest sistem constă în atribuirea

mandatelor proporţional cu numărul de voturi obţinute de fiecare candidat
sau listă de candidaţi.

 Sistemul mixt - acesta rezultă din combinarea sistemului majoritar cu cel al

reprezentării proporţionale.

 Sistemul uninominal – potrivit acestui sistem, alegătorii desemnează,

dintre mai mulți candidați, un singur reprezentant.

 Sistemul plurinominal sau de listă - în cadrul acestui sistem, alegătorul îşi

exprimă, prin vot, opţiunea pentru o listă de candidaţi propusă de fiecare
partid.
  Sistem caracterizat printr-un singur tur de scrutin – nu este necesară o
anumită majoritate obținută de un candidat în primul tur de scrutin, pentru
a nu se mai organiza cel de-al doilea. Câștigă candidatul cu cel mai mare
număr de voturi, indiferent de procent. Se organizează un al doilea tur de
scrutin doar în caz de număr egal de voturi.

 Sistem caracterizat prin două tururi de scrutin – pentru a nu se mai

organiza cel de-al doilea tur de scrutin (situație de excepție) este necesară
întrunirea a cel puțin 50%+1 voturi de către un candidat în primul tur de
scrutin. Dacă nu se întrunește acest procent, se organizează al doilea tur de
scrutin.

Alegeri locale

Primar și Președintele Consiliului Județean – sistem majoritar, uninominal cu un tur de

scrutin.

Consiliul Local și Consiliul Județean – sistemul reprezentării proporționale, plurinominal

cu un tur de scrutin.

Alegeri parlamentare – sistem mixt, uninominal cu un tur de scrutin.

Alegeri prezidențiale – sistem majoritar, uninominal cu două tururi de scrutin.

4. Elemente de procedură

Referendum

Conform art. 25 alin. 3 din Legea nr. 3/2000, în cazul în care se constată o fraudă
electorală la o secție de votare sau într-o circumscripție electorală, BEC dispune anularea
alegerilor. Din moment ce nu se menționează în lege la cererea cui se dispune anularea,
se prezumă că cererea de anulare poate fi înaintată de oricine.

A se citi art. 146 lit. i din Constituție.

Alegeri locale

Conform art. 37 alin. 3 din Legea nr. 67/2004, cererea de anulare a alegerilor locale
într-o circumscripție electorală trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

 să fie introdusă la BEC;

 cererea poate fi făcută doar de către competitorii electorali;
 competitorii electorali să fi participat la alegeri în acea circumscripție electorală;
 cererea să fie introdusă în termen de 48 de ore de la închiderea votării;
  cererea să fie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiează;
 solicitantul să nu fie implicat în frauda electorală invocată;
 frauda electorală a avut drept consecință modificarea atribuirii mandatelor.

Pragul electoral în cazul alegerilor locale este de 5%.

Alegeri parlamentare

Conform art. 15 alin. 3 din Legea nr. 35/2008, cererea de anulare a alegerilor
parlamentare dintr-un colegiu uninominal trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

 cererea să fie introdusă la BEC;

 cererea poate fi făcută doar de către competitorii electorali;
 competitorii electorali să fi participat la alegeri în respectivul colegiu;
 cererea să fie introdusă în termen de 24 de ore de la închiderea votării;
 cererea să fie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiează;
 solicitantul să nu fie implicat în frauda electorală invocată;
 frauda electorală să fi avut drept consecință modificarea atribuirii mandatelor.

Pragul electoral în cazul alegerilor parlamentare este de 5%.

Alegeri prezidențiale

Conform art. 52 din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor prezidențiale
trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

 cererea să fie introdusă la Curtea Constituțională;

 frauda electorală să fie de natură a modifica atribuirea mandatelor;
 cererea să fie introdusă în termen de 3 zile de la închiderea votării;
 cererea să fie făcută de competitorii electorali sau de candidații care au participat
la alegeri;
 cererea să fie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

A se citi art. 146 lit. f din Constituție.

Bibliografie

Ion Deleanu, Instituții și proceduri constituționale, Ed. C.H.Beck, București, 2006.