CURS 5- 28.10.

2015

Apropierea legislatiilor statelor membre- art 115, art 114 (care sunt mai avantajoase).
(PENTRU EXAMEN- de avut in vedere comparatia intre art 114 si 115, dar si art 114 al. 1).

Art. 114 (1) si (2)- Permite adoptarea unor masuri de apropiere a legislatiilor st membre (a unor
regulamente, directive si decizii). Art 115 se refera NUMAI la directive. Potrivit art 114 (1) se
utilizeaza procedura legislativa ordinara. In cazul art 115, se utilizeaza procedura legislativa
speciala. 114 (1)- Adoptarea mas de apropiere a legislatiilor st membre nu e posibila doar pentru
motivul ca intr-un anumit domeniu se constata existenta unor prevederi legale nationale diferite.
Invocarea art 114 (1) e posibila in cazul in care prevederile legale diferite din st membre au consecinte
negative in cadrul pietei interne, sau daca ele pot sa determine distorsionarea sensibila a concurentei.
In ceea ce priveste legislatia secundara a Uniunii- Reg. 764/2008-> se asigura aplicarea princ
recunoasterii reciproce in cazul normelor tehnice pentru situatii individuale. Acest regulament vizeaza
deci chestiunea normelor tehnice. In cuprinsul reg mentionat se prevede ca in situatia in care
autoritatea competenta dintr-un stat membru intentioneaza sa adopte o decizie pe baza unei norme
tehnice cu privire la un produs comercializat in mod legal in alta tara a Uniunii, cu exceptia deciziilor
de natura judiciara (nu intra hot ale instantelor de jud). Autoritatea competenta notifica aceasta
intentie operatorului economic interesat daca adoptarea deciziei poate sa aiba una din urmatoarele
consecinte:

- interzicerea introducerii produsului in cauza pe piata;

-modificarea sau incercarea suplimentara a produsului pentru ca el sa fie introdus ori mentinut pe
piata;

-retragerea produsului de pe piata;

In absenta notificarii se considera ca produsul in cauza poate sa fie comercializat in mod legal. In
cuprinsul notificarii se arata motivele care justifica decizia respectiva. Acestea pot sa fie motive
imperative de interes economic general si/sau exceptii legale de la art. 36 TFUE. De asemenea, se
arata ca masura nationala proiectata este necesara si proportionala. Operatorul economic (destinatarul)
poate sa formuleze obiectii intr-un anumit termen. Ulterior, autoritatea competenta adopta masura in
cauza (eventual cu modificari), sau renunta la ea. Daca o adopta, operatorul economic poate sa se
prevaleze de dispozitiile din tratat (au efect direct vertical).
 Directiva 98/34- printr-o directiva europeana se asigura controlul preventiv in cazul
proiectelor de reglementari tehnice. Astfel, proiectele de reglementari tehnice trebuie sa fie notificate
comisiei de catre statele membre, afara daca sunt preluate integral in cuprinsul lor standarde
internationale sau standarde europene. Comisia informeaza celelalte tari ale Uniunii- comisia si st
membre pot formula observatii. Reglementarile tehnice care nu au fost notificate in conformitate
cu dispozitiile directivei nu pot sa fie invocate de catre autoritatile publice in raporturile lor cu
particularii daca se poate aduce atingere liberei circulatii a marfurilor intre statele membre.
Reglementarile europene NU se aplica situatiilor pur interne (nu au fost adoptate in considerarea
unor asemenea situatii). Reglementarile tehnice care nu au fost notificate comisiei nu obliga
operatorii economici in cadrul raporturilor lor contractuale daca este susceptibila sa fie afectata libera
circulatie a marfurilor intre statele membre.

*REGIMUL JURIDIC EUROPEAN APLICABIL MODALITATILOR DE VANZARE*

Potrivit hot Curtii in cauza Keck si Mithouard, masurile din statele membre prin care se
limiteaza sau se interzic anumite modalitati de vanzare, NU sunt masuri cu efect echivalent daca ele se
aplica tuturor operatorilor in cauza care isi desfasoara activitatea pe teritoriul national si afecteaza in
acelasi mod in drept si in fapt comercializarea produselor nationale si a celor provenind in alte state
membre. Chiar daca masura nu vizeaza schimburile intre statele membre, ea ar putea sa fie o masura
cu efect echivalent. Pot sa constituie masuria cu efect echivalent cele care privesc marfa ca atare
(referitoare la greutate, forma, compozitie, etichetare, mod de utilizare), dar si cele care se refera la
operatiunea de import (instituirea unor formalitati-licente, declaratii-privitoare la import). Aceste
categorii de masuri se afla in continuare sub incidenta jurisprudentei Dassonville si implicit, Cassis de
Dijon. Conform jurisprudentei Cassis de Dijon- nu sunt, in principiu, masuri cu efect echivalent
masurile nationale care privesc modalitatile de vanzare si conditiile de comercializare- ex: cele care
privesc persoanele care pot sa vanda/locul/momentul; masurile care privesc publicitatea.

Jurisprudenta Keck se poate aplica in conditiile in care o masura nationala a fost adoptata pentru
interzicerea unei modalitati de vanzare ce este mai eficienta si mai economica? => chiar daca e vorba
de o modalitate mai eficienta, aceasta nu exclude aplicarea jurispr. Keck. Daca masura nationala
vizeaza doar produse straine (importate), se poate aplica jurisprudenta Keck, deoarece faptul de a sti
daca intr-un stat membru sau altul exista o masura nationala care se aplica si referitor la produse
indigene reprezinta o circumstanta fortuita+ calificarea masurii are relevanta pentru toate statele
membre. Jurisprudenta Keck a fost criticata pentru ca notiunea de „modalitati de vanzare” nu este
suficient de determinata-> s-a propus sa se utilizeze criteriul accesului pe piata.

LIMITE ALE LIBEREI CIRCULATII A MARFURILOR INTRE STATELE MEMBRE

 1. Respectarea drepturilor fundamentale

Cauza Schmidberger – autoritatile nu au intervenit pentru ca se impunea respectarea a doua drepturi

fundamentale : de intrunire si exprimare. Instanta a aratat ca respectarea drepturilor fundamentale se
impune atat UE, cat si statelor membre, ea putand sa justifice o restrictie in raport cu libertatile
fundamentale care caracterizeaza piata inter na. In aceasta cauza, Curtea a evitat sa stabileasca o
ierarhie intre drepturile fudam si libertatile care caracterizeaza piata interna, observand ca nu doar
libertatile sunt susceptibile de limitari, ci si drepturile invocate in speta (intrunire si exprimare)->
exigentele pe care le presupune respectarea celor doua drepturi fundamentale si exigentele pe care le
presupune respectarea libertatii de circulatie a marfurilor trebuie sa fie conciliate.

2. Exigentele sau motivele imperative de interes economic general

Cassis de Dijon- CJUE a aratat ca exigente imperative de interes economic general ce tin in special de
eficacitatea constroalelor fiscale, corectitudinea (loialitatea) tranzactiilor comerciale, protectia sanatatii
publice si protectia consumatorilor pot sa justifice instituirea unor obstacole in tara de import in
domeniul liberei circulatii a marfurilor intre statele membre.

Art. 114- face referire (in contextul clauzelor de salvgardare) la 2 motive care pot sa fie avute in
vedere inclusiv ca motive imperative de interes economic general.= motive astfel retinute in
jurisprudenta CJUE (ex: ordinea publica, mentinerea ordinii sociale, protectia consumatorilor,
combaterea fraudelor=>nu au in esenta natura economica).

Motivele imperative sunt sau nu exceptii de la libera circulatie a marfurilor? Motivele de la art. 36 sunt
exceptii legale. Motivele imperative sunt LIMITE (asa sa ne referim la ele, nu ca exceptii) care se
situeaza in amonte fata de masurile nationale, nu in aval cum sunt exceptiile de la art. 36. Consec de
ordin practic: cand se analizeaza un motiv imperativ, e suficient sa se stabileasca daca este sau nu
motiv imperativ si nu se mai cerceteaza masura nationala (o singura etapa a analizei). Cand e vorba
de exceptii legale, trebuie sa se demonstreze ca masura in cauza e cu efect echivalent si daca poate sa
fie justificata pe baza unui motiv de la art. 36 (doua etape ale analizei).

O serie de motive apar si ca exceptii legale si ca motive imperative (ex: sanatatea publica). Exceptiile
pot fi invocate si la import si la export.

3. Exceptiile legale de la art. 36

Aceste dispozitii reprezinta exceptii, motivele aratate in cuprinsul art. 36 sunt limitative si de stricta
interpretare.

Art. 4 alin.(2) TUE-> ne aflam in prezenta unor domenii care predilect tin de actiunea statelor
membre.
(continuam tot cu motivele de la art. 36 si saptamana viitoare)