Infractiuni contra patrimoniului

Cap1. Furtul
Art 228 Furtul. (1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia,
în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Fapta constituie furt şi dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul
săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau detenţia legitimă a altei persoane.

(3) Se consideră bunuri mobile şi înscrisurile, energia electrică, precum şi orice alt fel de energie care are
valoare economică

Textul de incriminare nu protejeaza proprietatea in mod direct ca situatie juridica, ci posesia sau
detentia ca stare de fapt ceea ce inseamna ca victima unui furt poate fi chiar si un hot,pt ca el este
detentorul acelui bun fata de orice alta persoana,dar si ca autor al furtului poate fi chiar si proprietarul
bunului atunci cand comite fapta in dauna posesorului legitim al bunului.

Subiectul activ e general.Se poate comite si de o pf si pj. Subiectul pasiv orice pers.Conditia unitatii de
sub pasiv e indeplinita atunci cand bunul e in coproprietate,astfel se retine o singura infractiune,nu
concurs.

Obiectul material al infr de furt este un bun mobil corporal care are o minima valoare economica. Desi o
idee poate fi furata fapta NU intra sub incidenta acestui text. Obiect material al furtului pot fi bunuri
fungibile/nefungibile, consumptibile/neconsumptibile, chiar si parti din imobile(ferestre,usi), turme de
animale,fructe neculese etc. Nu poate fi obiect al furtului o persoana, corpul uman sau parti din corpul
uman. Dar daca persoana foloseste niste obiecte ce au destinatia de parti artificiale ale corpului uman
acestea pot fi obiect material al furtului daca se pot desprinde de coprul uman fara a afecta
functionalitatea organismului(proteza dentara,lentile de contact). Daca afecteaza functionalitatea nu
mai e furt. Nici dupa deces cadavrul unei persoane nu poate fi obiect material al unui furt deoarece e
infr de profanare de cadavre,dar daca parti ale corpului uman sunt folosite in scop didactic sau alte
asemenea ipoteze poate constitui infr de furt.Nu conteaza starea de agregare a bunurilor(
solida/lichida/gazoasa).

Ceea ce caracterizeaza bunul mobil corporal e ca acel bun sa poate fi sustras indiferent ca e bun
independent sau incoporat intr-un bun imobil.E furt in situatia in care se sustrage iarba prin cosire.

Caracterul de bun mobil se analizeaza din punct de vedere faptic, nu dupa dreptul civil.De ex o turma de
animale poate fi obiect al furtului desi in dreptul civil sunt bunuri imobile prin destinatie, in dreptul
penal e un bun mobil susceptibil de sustragere.

Pot fi obiect material al furtului si bunurile ilicite(droguri,arme).

Trebuie facuta distinctia intre obiectul material al furtului care e un bun mobil corporal si
comportamentele pagubitoare comise in dauna partii vatamate( daca circuli fara bilet produci o
paguba,dar nu exista o sustragere a unui bun,astfel nu sunt indeplinite conditiile de tipicitate).

Fapta agentului de a se conecta neautorizat la un serviciu de cablu nu e furt,dar pe noua reglementare e

furt de folosinta.

In alin 3 se prevede ca sunt asimilate bunurilor mobile si energiile care au valoare economica si
inscrisurile precum si orice alta energie cu valoare economica. In aceasta categorie se include doar acele
energii care se consuma prin sustragere, nu intra in aceasta categorie energia cinetica,eoliana,solara.

Inscrisurile trebuie intelese in sensul de instrumentum si nu de negotium.

Daca fotocopiezi continutul unor documente nu e fapta tipica de furt.(nu exista o deposedare)

Bunul pt a fi obiect material al furtului trebuie sa aiba o minima valoare economica(daca sustragi o
frunza nu e furt ). Daca vrei sa furi bani din buzunar si furi un servetel comiti o tentativa improprie de
furt si nu o infr consumata.

Latura obiectiva: prin actiune. :

a. Sa existe o actiune de luare a unui bun mobil din posesia sau detentia altuia. Luare=
deposedare+imposedare. In sens penal prin posesie se intelege o stapanire de fapt fara vreo legatura cu
conditiile posesiei din dr civil. Astfel cel care ajuta o pers la transportul bagajelor comite un furt daca
fuge cu ele si nu abuz de incredere sau inselaciune deoarece subiectul pasiv nu s-a deposedat de bun.

Luarea presupune de regula o deplasare a bunului ,dar e furt si atunci cand bunul e consumat(daca
mananci bunul in magazin) sau cel care ascunde bunul in locul in care se gaseste(bunul a iesit din
stapanirea de fapt a posesorului si a intrat in stapanirea de fapt a hotului). Exista luare indiferent daca
sustragerea se realizeaza in mod clandestin(fara sitrea partii vatamate) ,dar si daca fapta se comite in
mod manifest. In cazul furtului manifest daca persoana vatamata se opune,iar sub activ foloseste
amenintarea sau violente ,fapta se transforma in talharie. Daca se realizeaza o violenta asupra bunului e
tot furt,nu e talharie. Simplul fapt ca sustragerea se realizeaza prin surprinderea victimei nu constituie
talharie.

b. Bunul trebuie sa se afle in posesia sau detentia altuia. Simplul contact material cu un bun nu
inseamna nici detentie si nici posesie.Daca avem coproprietari care stapanesc in fapt si unul dintre ei
sustrage bunul fapta nu e tipica,dar daca unul dintre coproprietari nu are posesia sau detentia asupra
bunului fapta e tipica. E furt si acela in care subiectul activ fura de la o persoana care la randul sau a
furat acel bun.Exceptie fac sustragerile comise de proprietar in dauna hotului,astfel fapta nu mai e tipica
deoarece bunul nu se afla in detentia sau posesia legitima a hotului raportat la proprietar. Bunul se afla
in posesia altuia si in cazul in care agentul solicita bunul pt a-l examina si apoi fuge cu el.Contactul
material cu un bun nu inseamna automat si o schimbare a stapanirii de fapt a bunului.( de ex cel care
solicita telefonul pt a efectua un apel si apoi fuge cu bunul comite un furt,cu toate ca bunul a ajuns in
mana hotului prin vointa proprietarului,acesta nu echivaleaza cu trecerea bunului in stapanirea de fapt a
hotului.). Un vehicul e in stapanirea de fapt a proprietarului si atunci cand acesta e parcat in loc public si
proprietarul se afla in alt loc de unde nu vede bunul sau. Daca agentul solicita bunul de la propr pt o
jumatete de ora/jumatate de zi si apoi se obliga sa-i aduca bunul, fapta nu mai e furt ci e abuz de
incredere / inselaciune(depinde de r-c a sub activ daca e de la inceput sau la inceput era b-c care se
transforma in r-c).

Nu se considera a fi in posesia vreunei persoane bunurile nimanui(apa din rauri,animalele salbatice),dar

pot face obiect material al furtului daca bunul a fost apropriat de catre o pers ,de ex apa din rau
imbuteliata. Nu sunt in posesia unei alte persoane bunurile abandonate sau parasite si bunurile
pierdute(a iesit din stapanirea de fapt a proprietarului,dar poate constitui infr de insusire a bunului
gasit). In schimb bunul uitat nu se considera iesit din posesia partii vatamate deoarece aceasta stie
unde l-a uitat si se poate intoarce sa-l reia.

c.Fapta trebuie comisa fara consimtamantul persoanei vatamate.Daca exista consimtamant nu

mai exista o sustragere pe nedrept.Consimtamantul se poate referi la o transmitere a posesiei sau a
folosintei sau chiar a proprietatii. Un consimtamant ulterior deposedarii involuntare nu inlatura
tipicitatea faptei,aceasta imprejurare putand influenta doar latuara civila si eventual individualizarea
sanctiunii. Daca proprietarul depune plangere pt furt crezand ca i-a fost furat un bun si apoi constata ca
autorul sustragerii e o pers care avea consimtamantul anterior,fapta nu mai e tipica. Daca
consimtamantul e conditionat si nu se respecta conditiile impuse, fapta e furt.

Consumarea furtului e atunci cand bunul a ajuns in stapanirea de fapt a hotului.Momentul consumarii
furtului e legat de modul concret de comitere a actului de sustragere.Se aplica in principiu teoria
apropriatiunii. Trebuie sa facem distinctie intre bunurile mici si cele mari. Astfel la bunurile mari fapta
se consuma de regula in momentul in care bunul a iesit din perimetrul in care se afla anterior actiunii de
sustragere(dar se poate si inainte) , pe cand la bunurile mici fapta se poate consuma chiar odata cu
luarea bunului. Un alt criteriu e momentul in care bunul iese din raza vizuala a proprietarului. Ca regula
se considera furt consumat cand propr pierde contactul vizual cu bunul sau.

Latura subiectiva.Fapta se comite cu intentie directa/indirecta. E o infractiune calificata prin scop. Cel
care sustrage un bun de la debitorul sau pt a-si asigura recuperarea creantei comite infr de furt,exista
scopul insusirii pe nedrept,deoarece in cazul in care debitorul nu indepliniste cererea creditorului ,acesta
din urma ramane in stapanirea creditorului,acesta fiind intentia in momentul luarii bunului.

Avem tentativa art 232. Fapta se urmareste la plangerea prealabila a pers vatamate daca este savarsita
intre membrii de fam, de catre un minor in dauna tutorelui ori de catre cel care locuieste impreuna cu
pers vatamata sau este gazduit de acesta. Impacarea partilor inlatura rasp penala.

Art 229. Furtul calificat

(1) Furtul săvârşit în următoarele împrejurări:

a) într-un mijloc de transport în comun;

b) în timpul nopţii;

c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;

d) prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase;

e) prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere,

se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Dacă furtul a fost săvârşit în următoarele împrejurări:

a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;

b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;

c) de o persoană având asupra sa o armă,

pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Furtul privind următoarele categorii de bunuri:

a) ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze naturale din
conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă;

b) componente ale sistemelor de irigaţii;

c) componente ale reţelelor electrice;

d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de
urgenţă publică;

e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidente de cale ferată,
rutiere, navale sau aeriene ori în caz de dezastru;

f) instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi componente ale acestora,
precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente;

g) bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile
publice;

h) cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi componente de

comunicaţii,

se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

Daca se realizeaza un furt calificat cu mai multe agravate nu se retine un concurs,dar se retin toate
circumstantele de calificare. Latura obiectiva e identica cu furtul simplu.
Alin1 lit a. Intr-un mijloc de transport in comun. Mijlocul de transport in comun trebuie efectiv folosit la
acesta si nu intra in aceasta categorie un vehicul destinat mijlocului de transport in comun, daca furtul
se comite intr-un bus garat in depou nu e unul calificat,deoarece in acea perioada nu era un mijloc de
trasport in comun. Mijlocul de trasnport in comun poate fi destinat prin constructie acestui scop sau
poate fi adaptat nevoilor de transport in comun (remorca pt transport de pers). Taxiurile nu se include
in aceasta categorie. Circumstanta se retine cu privire la bunurile aflate asupra calatorilor sau asezate
sau depuse in mijlocul de transport in comun. E o circumstanta reala.

Lit b. in timpul noptii. Se ia in calcul doar fenomenul natural al noptii . Se apreciaza in concret daca era
instalata noaptea sau nu. Nu are importanta daca autorul a profitat de starea de intuneric.Trebuie ca
agentul sa fi comis actul de executare sau o parte din el in timpul noptii. Daca fapta se comite in anumite
locuri unde nu poate patrunde lumina naturala circumstanta se retine doar atunci cand si afara era
noapte,daca nu, doar furt simplu sau calificat pe alte circumsntate. E o circumstanta reala.

Lit c. de o persoana mascata ,deghizata sau travestita. Persoana e mascata atunci cand are fata
acoperita sau e colorata. E deghizata cand si-a schimbat infatisarea in intregime sau in parte pt a fi
perceputa ca o alta persoana ,dar daca infatiseaza caracteristicile sexului opus atunci e travestita.E o
circumstanta reala.

Lit d. prin efractie,escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau mincinoase.
Efractia presupune inlaturarea prin violenta a unei incuietori,sistem sau dispozitiv de inchidere.
Infractiunea de distrugere a sistemului de inchidere e absorbita in aceasta forma calificata de furt . Nu
este considerat sistem de inchidere sigiliul aplicat,deoarece el nu constituie o piedica in calea
accesului.Daca agentul patrunde in casa si gaseste un dulap incuiat pe care il sparge fapta e comisa prin
efractie,in schimb daca patrunde in casa si gaseste o valiza incuiata pe care o sustrage in intregime
atunci nu exista un act specific distrugerii. Legarea unei porti cu o sarma nu determina retinerea acestei
forme agravate,deoarece o sarma nu e un sistem de incuiere care sa impiedice accesul,oricine poate
desface acea sarma. Escaladarea presupune depasirea pe deasupra a unui obstacol in calea
patrunderii neautorizate(gard,fereastra,perete). Patrunderea pe sub acel obstacol nu constituie
escaladare. Cand agentul a sarit un gard foarte mic apoi a patruns in casa fapta nu e comisa prin
escaladare,deoarece gardul nu era un obstacol. Daca mijlocul firesc de a ajunge la bun e catararea ea nu
se subsumeaza notiunii de escaladare(de ex nu e escaladare daca urci pe stalpii de inalta tensiune si
sustragi de acolo sau daca urci pe trepte pana la un anumit etaj. Folosirea fara drept a unei chei
adevarate,cheia ajunge in posesia autorului fiind gasita,furata sau data.Cheia multiplicata e o cheie
adevarata daca e multiplicata de cel care are dreptul sa foloseasca cheia originala si e mincinoasa daca
multiplicarea se face de o pers care nu e autorizata sa multiplice cheia originala. Folosirea unei chei
mincinoase presupune folosirea oricarui dispozitiv care deschuie o incuietaore fara a o distruge.

Lit e prin scoaterea din functiune a sistemului de alarma ori de supraveghere. Se absoarbe distrugerea
sistemului de supraveghere sau acoperirea camerei video.

Alin 2 lit a. Asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural.
Lit b. prin violare de domiciliu sau sediu profesional( infr complexa). In consecinta nu se poate retine
un concurs intre furtul calificat si violare de domiciliu sau sediu profesional daca furtul e comis in aceeasi
imprejurare si asupra aceluiasi sub pasiv,deoarece violarea e absorbita de furtul calificat.

Lit c. de o persoana avand asupra sa o arma. Nu se include aici si notiunea de arma asimilata,doar arma
propriu-zisa, deoarece un obiect devine arma asimilata doar daca e folosit la atac,astfel de e folosit se
retine o talharie. E o circumstanta reala.Trebuie sa ai arma asupra ta nu sa o folosesti !

Alin 3 a,b,c,d,e,f,g,h, vezi supra.

Art 230. Furtul în scop de folosinţă(forma atenuata de furt).

(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşit în scopul de a-l folosi pe nedrept, se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută în art. 228 sau art. 229, după caz, ale cărei limite speciale se reduc cu o treime.

(2) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) se sancţionează folosirea fără drept a unui terminal de comunicaţii
al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la o reţea, dacă s-a produs o
pagubă.

Alin1. Cele doua forme de furt(furt simplu si de folosinta) se pot retine in concurs daca privesc bunuri
diferite.Acelasi bun mobil corporal ,respectiv vehiculul nu poate fi sustras in acelasi timp atat in scopul
insusirii cat si in scopul folosirii lui. Fie agentul a dorit sa dobandeasca acel bun ,fiind un furt/furt calificat
, fie agentul a dorit folosirea lui fiind un furt in scop de folosinta. Daca in timpul sau dupa folosirea
vehiculului agentul sustrage anumite bunuri din vehicul sau parti din vehicul se poate retine concurs de
infr. Daca folosirea vehiculului se face pe o durata mare de timp inseamna ca in realitate suntem in
prezenta unui furt in scopul insusirii chiar daca cel care a sustras restituie bunul dupa folosirea
indelungata a acestuia.

Vehiculul este un sistem mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare,
utilizat in mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau
lucrari.

Coautoratul la aceasta modalitate a furtului e posibil doar in masura in care vehiculul se poate conduce
de doua sau mai multe persoane

Alin2. Se refera la utilizarea fara drept a unui post de telefonie si efectuarea unor convorbiri ce produce
o paguba de ordin patrimonial sau la racordarea fara drept la o retea de telefonie fixa.Astfel utilizarea
fara drept a unui astfel de serviciu atrage incidenta legii penale,atata vreme cat se produce o paguba
titularului serviciului respectiv.

Subiectul activ e general pf sau pj.

Subiectul pasiv e titularul abonamentului de internet,telefonie mobila.Astfel va fi sub pasiv mama care e
titularul abonamentului si plateste ,nu copilul care foloseste abonamentul. In cazul racordarii la o retea
sub pasiv poate sa fie inclusiv pf ori pj detinatoare a retelei respective. NU este sub pasiv persoana care
are in posesie ori detentie terminalul de comunicatii

Latura obiectiva (actiune): art 230 e o infractiune cu continuturi alternative astfel se poate retine un
concurs de infr intre alin 1 si 2 .

Notiunea de terminal de comunicatii: laptop,pc,tableda,pda,router telefon mobil,fix,faxul. Serviciul de

telefonie ori cel de internet e serviciul utilizat fara drept prin intermediul terminalului de
comunicatii,terminal ce e dispozitiv si nu un serviciu. Notiunea de folosire se poate raporta la aceea de
accesare. Daca cineva foloseste fara drept telefonul mobil al unei pers dar foloseste propriul sau SIM
card pt a efectua o convorbire, singurul prejudiciu ar fi consumarea bateriei telefonului,dar proful
apreciaza ca nu sunt indeplinite elementele constitutive ale infr,agentul putand sa raspunda doar pt
acees neautorizat la un sistem informatic.(360). Racordarea la retea poate rezulta fie prin conectarea
la o retea wireless, fie prin conectarea la un cablu,astfel cand agentul foloseste propriul terminal de
comunicatii, dar sim cardul apartine altei pers,se produce un prejudiciu in patrimoniul titularului carelei
sim,iar fapta e tipica in modalitatea racordarii fara drept la o retea de telefonie mobila.

Paguba e un element esential al tipicitatii. Suntem in prezenta unei infr de rezultat,paguba trebui sa fie
produsa in mod efectiv. Daca persoana vatamata are minute in retea si se consuma doar unul ,chiar
nefiind posibil utilizarea totala a minutelor ,fapta e tipica,fara a genera titularului o facturare
suplimentara. La fel si in situatia in care exista internet nelimitat fapta e tipica deoarece e afectata viteza
internetului cand se descarca.

Latura subiectiva: intentie directa/indirecta. Cand accesezi o retea WI-fi nesecurizata se pune problema
unei culpe,deoarece ce nu e securizat e public,acesta putand fi un element obiectiv pe care se bazeaza
agentul,dar nu trebuie exclusa posibilitatea ca intr-o anumita situatie sa existe intentie
directa/eventuala.

Avem tentativa atunci cand agentul foloseste fara drept un terminal de comunicatii, dar paguba nu se
produce din cauza ca serviciul de internet/telefonie nu functioneaza in acel moment.

Relatia cu accesul ilegal la un sistem infromatic. Cand se comite un furt de folosinta prin utilizarea fara
drept a unui telefon mobil pt efectuarea unui apel se retine un concurs cu accesul ilegal la un sistem
informatic.Argumentul principal pt sustinerea concursului de infr in furtul de folosinta si accesul
neautorizat la un sistem informativ e faptul ca furtul protejeaza patrimoniul ,iar accesul neautorizat,
protejeaza confidentialitatea datelor informatice.

Nu avem forme agravate.

Faptele savarsite intre membrii de fam, de catre un minor in paguba tutorelui ori de catre cel care
locuieste impreuna cu pers vatamata sau e gazduit se pedepseste doar la plangerea
prealabila.Impacarea inlatura raspunderea penala.
La furt scopul e de insusire,la furt de folosinta scop de folosire.

Se poate retine concurs intre furt de folosinta si furt in scop de insusire,dar invers nu se poate retine cu
privire la acelasi bun si aceeasi unitate de imprejurare

Daca furi animale ucigandu-le , e doar furt nu si distrugere

Art 231. Plângerea prealabilă şi împăcarea

(1) Faptele prevăzute în prezentul capitol, săvârşite între membrii de familie de către un minor în
paguba tutorelui ori de către cel care locuieşte împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de
aceasta, se pedepsesc numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(2) În cazul faptelor prevăzute la art. 228,art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 230, împăcarea
înlătură răspunderea penală.(furt,furt calificat: a.transport b.noapte c. persoana mascata d.
efractie/escaladare/cheie.

Exceptii de la posibila impacare:

- este furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural art. 229 (2) lit. a)

Furtul calificat incriminat de art. 229 (3) NCP.prin violare de domiciliu c.arma, plus furtul in scop de
folosinta.)

1.Notiunea de membru de familie conform art 177 .

a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin
adopţie, potrivit legii, astfel de rude;

b) soţul;

c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul
în care convieţuiesc.(concubinii)

(2) Dispoziţiile din legea penală privitoare la membru de familie, în limitele prevăzute în alin. (1) lit. a), se
aplică, în caz de adopţie, şi persoanei adoptate ori descendenţilor acesteia în raport cu rudele fireşti.

2.Furtul savarsit de minor in paguba tutorelui sau. Subiectul activ e o pers sub 18 ani.Calitatea
de tutore trebuie sa aiba semnificatia conferita de lege.Furtul la plangere prealabila nu se poate retine
daca fapta este comisa de tutore in paguba minorului.Minorul nu trebuie sa locuiasca la tutorele sau
fiind suficient ca partea vatamata sa aiba aceasta calitate la momentul comiterii faptei.

3.Locuirea impreuna inseamna folosirea de catre faptuitor si partea vatamata a aceleiasi

locuinte in mod permanent sau temporar,dar cu caracter de stabilitate .(cei care stau in camera de hotel
nu locuiesc impreuna,doar daca ar sta pe o perioada indelungata). Gazduirea inseamna oferta gazdei
bazata pe incredere facuta beneficiarului de a folosi locuinta pe o durata scurta. Cel care comite un
furt din camera de hotel nu comite un furt la plangere prealabila,deoarece el e cazat,adica i se ofera un
serviciu,fara a exista increderea.

Art232.Sanctionarea tentativei.Tentativa la infr prevazute in prezentul capitol se pedepeste.

Cap 2 Talharia si pirateria.

Art 233.Talharia. Furtul săvârşit prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei
în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor
astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru
ca făptuitorul să-şi asigure scăparea se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării
unor drepturi.

E protejata la fel ca si la furt posesia unui bun mobil corporal impotriva deposedarii prin constrangere a
victimei.In plan secund protejeaza si integritatea fizica si libertatea psihica.

Este o infractiune complexa care absoarbe furtul pe de o parte si infr de amenintare,loviri sau alte
violente. Lipsirea de libertate a victimei pe durata agresiunii e absorbita in mod natural in continutul infr
de talharie daca nu dureaza mai mult decat actul de executare a acesteia.Daca excedeaza,se retine
concurs.

Momentul consumarii e atunci cand e lezat patrimoniul si nu cand se exercita violente pt a deposeda.

Subiectul activ e general si pf si pj

Latura obiectiva. Actul de executare are un continut complex si e alcatuit din doua activitati conjugate:
a.furtul ca actiune principala si

b.constrangerea ca actiune subsidiara,aceasta fiind modalitate de inlesnire a furtului.

a.Actiunea de furt implica luarea unui bun mobil al altuia in scopul insusirii pe nedrept.Sustragerea se
realizeaza si prin fapta victimei cand aceasta e constransa sa remita bunul.Toate conditiile de tipicitate
ale furtului trebuie indeplinite si in cazul talhariei. Se poate retine ca si componenta a talhariei si furtul
in scopul folosirii pe nedrept,deoarece legea nu face distinctie. Daca sustragerea nu e tipica furtului fiind
aplicabil un text special,fapta nu e talharie.

b. A doua componenta a talhariei e faptul ca furtul e inlesnit sau se incearca pastrarea bunului furat sau
asigurarea scaparii prin folosirea violentei,amenintarii sau prin punerea victimei in stare de inconstienta
sau neputininta de a se apara. Sustragerea unui lantisor de la gat prin rupere acestuia nu are
semnificatia unei sustrageri prin violenta, deoarece se profita de surprinderea victimei,iar ruperea
lantisorului nu presupune comiterea vreunui violente,deoarece fapta trebuie sa cauzeze suferinte
fizice.Nu e suficient sa se aprecieze daca victima a fost surprinsa de actul de sustragere fapta va fi
automat talharie,s-ar putea sa fie un furt prin surprinderea victimei.Daca autorul sustrage un bun fara sa
comita nici un fel de violenta,victimei i-ar putea fi teama sa-l urmareasca,dar in acest caz e doar un furt
deoarece nu exista act de violenta sau amenintare. Daca lantul de la gat e foarte gros si se trage de el
de mai multe ori atunci fapta e talharie,deoarece se cauzeaza suferinte fizice.

Daca se produce o vatamare corporala se absoarbe in talharia calificata care a avut ca urmare
vatamarea corporala.

Amenintarea trebuie sa indeplineasca conditiile de tipicitate de la 206.

Punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara se poate realiza in concret prin
administrarea sau folosirea de substante narcotice,stupefiante,alcool etc. De ex oferi paznicului o cafea
cu somnifer si autorul sustrage bunurile pe care trebuia sa le pazeasca paznicul.

Agresiunile se pot comite asupra persoanei care detine sau protejeaza detinerea unui bun,dar si atunci
cand sunt agresate mai multe persoane pt a sustrage un bun apartinand unei singure persoane,deoarece
e o infr contra patrimoniului,acesta fiind protejat in principal,astfel oricate pers lovesti daca are legatura
cu talharia se retine doar o infr de talharie.(la fel se aplica si la violari de domiciliu). Invers,daca prin
aceeasi actiune de amenintare se sustrag bunuri apartinand mai multor persoane se vor retine atatea
infr de talharie cate pers vatamate sunt. Daca dupa comiterea unui furt autorul e descoperit si
foloseste constrangerea pt a pastra bunul furat,pt inlaturarea urmelor infr sau pt a-si asigura scaparea
furtul se transforma in talharie. E necesar ca actul de constragere sa fie comis in aceeasi imprejurare cu
sustragerea,indiferent daca agentul incearca sa sustraga sau incearca sa-si asigure scaparea.

Latura subiectiva. Intentie directa/indirecta. Scopul este deposedarea partii vatamate,pastrarea bunului
furat,inlaturarea urmelor infr sau asigurarea scaparii.

Tentativa se pedepseste.Fapta se consuma in momentul consumarii furtului, daca constrangerea este

anterioara sau concomitenta sustragerii sau se consuma in momentul comiterii actului de constrangere,
cand este realizat pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru
ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, indiferent daca agentul a reusit sa pastreze bunul, sa scape sau sa
inlature urmele infractiunii. Exista tentativa de talharie si atunci cand tentativa de furt este urmata de
exercitarea de violente sau amenintari pt a inlatura urmele infr sau a-si asigura scaparea.

Daca avem inselaciune cu privire la acelasi bun,aceeasi unitate de imprejurare se retine doar talharie
deoarece prima oara se incearca deposedarea voluntara,iar dupa aceea deposedarea involuntara.

Participatia : coautorat neomogen !

Art.234. Tâlhăria calificată

(1) Tâlhăria săvârşită în următoarele împrejurări:

a) prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante;
b) prin simularea de calităţi oficiale;

c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;

d) în timpul nopţii;

e) într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;

f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional,

se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Tâlhăria săvârşită în condiţiile art. 229 alin. (3) se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi
interzicerea unor drepturi.

(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează tâlhăria care a avut ca urmare vătămarea corporală.

a. prin folosirea unei arme ori substante explozive,narcotice sau paralizante. In notiunea de arma este
cuprinsa atat arma propriu-zisa cat si arma asimilata.Diferenta fata de furt e faptul ca la furt arma
trebuie sa fie propriu-zisa,dar la talharie poate fi si o arma asimilata + tot timpul trebuie folosita si arma
propriu-zisa si asimilata. Substanta narcotica e cea care este apta sa produca starea de somn sau
inconstienta.Substanta paralizanta este apta sa genereze o stare de paralizie temporara sau definitiva.

b. prin simularea de calitati oficiale. Calitate oficiala – abilitare rezultand din apartenenta la o institutie
publica. Trebuie ca victima sa creada ca autorul are o calitate oficiala.

c. de o persoana mascata,deghizata sau travestita-se aplica ce e la furt. Persoana e mascata atunci

cand are fata acoperita sau ii e colorata. E deghizata cand si-a schimbat infatisarea in intregime sau in
parte pt a fi perceputa ca o alta persoana ,dar adca infatiseaza caracteristicile sexului opus atunci e
travestita.E o circumstanta reala.

d.in timpul noptii.- se aplica ce e la furt. Se ia in calcul doar fenomenul natural al noptii . Se apreciaza in
concret daca era instalata noaptea sau nu. Nu are importanta daca autorul a profitat de starea de
intuneric.Trebuie ca agentul sa fi comis actul de executare sau o parte din el in timpul noptii. Daca fapta
se comite in anumite locuri unde nu poate patrunde lumina naturala circumstanta se retine doar atunci
cand si afara era noapte,daca nu doar furt simplu sau calificat pe alte circumsntate. E o circumstanta
reala.

e.intr-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc mijloc de transport. In aceasta categorie intra si
taxiul in categoria mijlocului de transport,deoarece legiuitorul a omis sa faca precizarea mijloc de
transport in COMUN cum e la furt de exemplu.

f. prin violare de domiciliu sau sediu profesional. E o infractiune complexa care absoarbe infr de violare
de domiciliu si violare de sediu profesional,astfel se retine o singura infr de talharie calificata cu aceasta
circumstanta.

Alin2.Talharia savarsita in conditiile art229alin3.(furtul in scop de insusire:a,b,c,d,e etc)

Alin 3.Talharia care a avut ca urmare vatamarea corporala. Din formulare rezulta caracterul
praeteintentionat al acestor urmari,deci se poate comite doar cu aceasta forma de vinovatie.Daca
autorul a dorit atat sa talhareasca victima cat si sa ii produca o vatamare corporala se retine un concurs
intre talharia in forma simpla si vatamarea corporala.

Art 236. Talharia urmata de moartea victimei.Daca faptele prevazuta in art 233-235 au avut ca urmare
moartea victimei pedeapsa e 7-18.

Fapta se comite cu praeterintentie,adica cu intentie cu privire la lovire sau actul de violenta comise pt a
inlesni ,pastra bunul sau asigura scaparea si un rezultat mai grav,moartea victimei,imputabil cu titlu de
culpa. Tentativa este posibila si este si incriminata deoarece tentativa la actul initial intentionat e
posibila.De ex agentul loveste victima pt a-i sustrage un bun si urmare a lovirii victima decedeaza fara ca
agentul sa reuseasca sa sustraga vreun bun.Daca agentul comite fapta cu intentie de a ucide victima se
va retine un concurs intre omor si talharie .

Art237. Sanctionarea tentativei.Tentativa la infr prevazuta in art 233-235 se pedepseste.

Cap 3 Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii.

Art 238. Abuzul de încredere

(1) Însuşirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de către cel căruia i-a fost
încredinţat în baza unui titlu şi cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui se pedepseşte cu închisoare
de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Elementul specific e faptul ca bunul se afla in posesia sau detentia autorului care transforma aceasta
stapanire de fapt licita in una ilicita. Obiectul juridic e proprietatea,spre deosebire de furt unde e
protejata atat proprietatea cat si posesia sau detentia.

Obiectul material.Bunul, obiect material al abuzului de incredere trebuie sa fie un bun mobil corporal
nefungibil care in momentul comiterii faptei sa se afle in detentia altuia. Refuzul restituirii unui
imprumut in bani nu e o fapta tipica,fiind o chestiune civila contractuala. Situatia premisa a infr e
detinerea bunului de catre autor anterior comiterii actului de executare in baza unui titlu acordat
acestuia de catre proprietarul bunului. Prin detentie se intelege dreptul de a stapani un bun in numele
altuia,fie in interesul altuia(mandatarul,depozitarul), fie in interesul propriu al detentorului,fara insa a
dobandi si dreptul de a dispune de bun.
In cazul unor bunuri consumptibile,beneficiarul lor are dreptul de a dispune de ele,acestea nu se
subsumeaza notiunii de bun mobil specifica abuzului de incredere,deoarece beneficiarul are obligatia de
a restitui un bun consumptibil de aceeasi natura,el va raspunde civil cand nu isi indeplineste obligatia de
a restitui bunul. Daca depozitarul unor bunuri consumptibile nu primeste dreptul de a dispune de acele
bunuri,iar el dispune de ele sau de o parte din ele , va comite infr de abuz de incredere chiar daca va
restitui bunuri de aceeasi natura. Prin obligatia impusa de partea vatamata bunurile nu mai sunt
consumptibile. In continutul detentiei nu intra si simpla detinere materiala in afara unui raport juridic(
cel care tine in mana o valiza a unui calator pt a-l ajuta sa coboare ), in acest caz detinatorul nu
dobandeste nici un drept de stapanire a bunului,iar daca si-l insuseste comite o infr de furt.

Este necesar sa fie un bun mobil detinut de faptuitor cu orice titlu si cu un anumit scop.Prin titlu se
intelege temeiul juridic prin care o persoana dobandeste posesia sau detentia unui lucru.Titlul trebuie sa
aiba caracter civil si sa priveasca raporturi patrimoniale netranslative de
proprietate(depozit,gaz,transport).

Daca faptuitorul detine bunul in cadrul unui raport de munca si dispune sau isi insuseste bunul,el va
comite infr de abuz in serviciu,delapidare sau infr de furt, in functie de faptul daca folosea bunul in
detrimentul angajatorului,avea bunul in gestiune sau administrare sau comitea o sustragere a unui bun
de serviciu fara a fi gestionar sau administrator. Titlul trebuie sa fie legal si valabil.

Subiectul activ e general si pf si pj.

Latura obiectiva. (actiune)Modalitati de comitere : insusire,dispunere,folosire sau refuz de restituire

a. Insusirea bunului:faptuitorul interverteste detentia in stapanire juridica considerand bunul ca fiind

unul al sau.

b.Dispunerea de bun pe nedrept:savarsirea unor acte de dispozitie asupra bunului aflat in detentia sa cu
caracter juridic(vanzare,donatie,schimb) sau material(distrugere,modificare,consumare),dincolo de
limitele conferite de titlu.

c.Fapta se comite in aceasta modalitate si atunci cand agentul foloseste bunul, in ciuda interdictiei
exprese a proprietarului.(sau depaseste anumite limite impuse de persoana vatamata).Daca nu exista
aceasta interdictie,simpla folosire nu e tipica dispunerii pe nedrept.Folosirea pe nedrept nu va putea fi
retinuta atunci cand autorul dupa ce foloseste bunurile consumptibile ,drept conferit prin titlu,nu-si
respecta obligatia de a restitui proprietarului bunuri echivalente.

d.Refuzul de a-l restitui:consta in manifestarea de vointa de a nu restitui bunul detinut si de a-l retine
atunci cand i se cere expres sa restituie bunul.Refuzul trebuie sa fie abuziv.Refuzul poate fi expres sau
tacit(tacit-refuzi sa vorbesti cu partea vatamata). Refuzul de a restitui constituie o prezumtie de
tipicitate a acestei infr.E o prezumtie relativa,deci poate fi rasturnata daca refuzul e unul legitim.(de ex
dreptul de retentie).

Latura subiectiva.Intentie directa/indirecta.Tentativa nu se pedepseste.

Fapta se consuma in momentul in care se comite actul de insusire,dispunere,folosire sau refuzul de
restituire,prejudiciul constand in valoarea bunului incredintat faptuitorului.Infractiunea e una de
rezultat.

Actiunea se pune in miscare la plangerea prealabila a pers vatamate. Nu are forme agravate

Delimitarea infr de furt cu infr de abuz de incredere !

Criteriul esential in delimitare e stabilirea faptului daca bunul se afla in posesia faptuitorului la
momentul insusirii bunului mobil corporal.Daca bunul se afla in stapanirea de fapt a partii vatamate
atunci actul de insusire e furt(daca esti ajutat sa transporti niste bunuri si sub activ fuge cu ele fapta e
furt,deoarece nu se poate pune semnul egalitatii intre contactul material si stapanirea de fapt a bunului)

Se retine furt intotdeauna cand autorul a luat bunul cu gandul de a ramane necunoscut(de ex agentul
care sustrage niste pagini dintr-o carte pe care a imprumutat-o de la partea vatamata va raspunde pt
infr de furt si nu abuz de incredere.Daca insa refuza sa restituie acea carte atunci fapta se va incadra la
abuz de incredere.

Daca avem deposedare involuntara de bun ,e furt sau delapidare,daca avem deposedare voluntara din
partea partii vatamate avem abuz de incredere sau inselaciune.Avem abuz de incredere cand la inceput
faptuitorul a fost de b-c ,dar la un moment dat b-c se transforma in r-c prin nerestituirea bunului sau
celelalte modalitati de comitere. Avem inselaciune cand de la inceput sub activ e de r-c+ inducere in
eroare. Abuzul de incredere : deposedare voluntara in baza unui titlu civil(exclus raportul de munca,aici
e furt cu exceptia cand se partajeaza folosinta in interes profesional).

Art 239. Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor.

(1) Fapta debitorului de a înstrăina, ascunde, deteriora sau distruge, în tot sau în parte, valori ori bunuri
din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării creditorilor se pedepseşte
cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei care, ştiind că nu va putea plăti, achiziţionează
bunuri ori servicii producând o pagubă creditorului.

(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

In continutul art 239 sunt incriminate doua fapte distincte : alin1 incrimineaza fapta debitorului care
instraineaza,ascunde,deterioreaza ,distruge valori ori bunuri din patrimoniul sau ori invoca acte sau
datorii fictive in scopul fraudarii creditorilor. Alin 2 incrimineaza fapta persoanei care stiind ca nu va
plati,achizitioneaza bunuri ori servicii. Alin 1 si alin 2 pot fi retiunite in concurs.
Alin1. Textul are o dubla natura,pe de o parte sunt protejate interesele creditorilor(actiunea
pauliana),iar pe de alta parte se protejeaza implicit si indirect si credibilitatea actului de justitie care
poate fi lezata de conduita unui astfel de debitor.Suntem in prezenta unei infr de pericol.Trebuie facuta
o interpretare restrictiva a textului,dreptul penal se aplica ultima ratio.

Din perspectiva valorii social protejate se poate sustine ca in mod direct e protejat patrimoniul
creditorului impotriva actelor reale sau disimulate care ar diminua acest patrimoniu si indirect
patrimoniul debitorului ce s-ar putea indestula din patrimoniul creditorului.Indirect protejeaza
efectivitatea unei hotarari civile.

Subiectul activ e debitorul,pf sau pj

Latura obiectiva(actiune):e sanctionata fapta debitorului care in frauda creditorilor isi creeaza sau
agraveaza propria stare de insolvabilitate prin instrainare,ascundere,deteriorare,distrugere de bunuri
sau valori patrimoniale sau prin invocarea de acte sau datorii fictive.Infr e comisiva.

Infractiunea e una de pericol concret.Nu putem prezuma in mod absolut ca orice instrainare comisa cu
scopul de a frauda creditorii are un caracter infractional,deoarece creditorul s-ar putea indestula din alte
bunuri pe care le detine debitorul.Notiunea de insolventa faptica este elementul esential in calificarea
faptei deoarece fapta se consuma in momentul prejudicierii macar potentiale a creditorului,cand
pericolul devine unul concret.Starea de insolvabilitate faptica e acel pericol concret care face textul de
incriminare aplicabil.Daca acest pericol nu exista,fapta nu e tipica.

Latura subiectiva:intentie directa/eventuala,nu si culpa, de exemplu de ajungi din neglijenta in stare de

insolvabilitate nu e tipic.

Avem tentativa si se retine cand actul de instrainare nu si-a produs efectele prejudiciabile pt
creditor,autorul nereusind sa instraineze,distruga, sau sa ascunda bunuri.Nu avem forme
agravate.Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a pers vatamate.

Alin2. Valoarea social protejata e patrimoniul furnizorului de servicii impotriva actelor autoprejudiciante
comise in momentul incheierii unui contract de furnizare de bunuri sau servicii.Aceasta pt ca furnizorul
de servicii nu poate verifica solvabilitatea clientului inainte de a oferi acel serviciu sau bun. Nu era
inselaciune, deoarece nu exista in concret niciun act de inducere in eroare din partea agentului, ci doar o
omisiune a unui debitor de a-l informa pe furnizorul de bunuri sau servicii despre faptul ca nu poate plati
serviciile pe care le solicita. Nu putea fi calificata nici ca furt, deoarece furnizorul nu era deposedat de
vreun bun printr-un act de sustragere, ci doar i se cauza acestuia un prejudiciu prin neplata serviciului
sau bunului deja furnizat de catre comerciant.

Subiectul activ e general si pf si pj.

Latura obiectiva(actiune).Infractiunea e una comisiva,iar actul de executare consta in achizitionarea de

bunuri si servicii prin care se produce o paguba. Achizitionarea se refera la dobandirea in cadrul unui
raport comercial si nu un raport juridic civil.Daca o persoana cumpara de la un vecin un bun,dar nu are
bani sa-l plateasca fapta nu e tipica ,deoarece textul e aplicabil doar furnizarilor de servicii efectuate cu
caracter profesional si nu se refera la orice contract civil. Astfel textul nu se aplica contractelor civile
unde nu exista o obligatia profesionala a creditorului de a oferi bunuri sau servicii fara a putea cere
garantii de solvabilitate debitorului.Daca un student inchirieaza o camera stiind ca nu poate plati,fapta
studentului nu e tipica,deoarece inchirierea nu e un serviciu profesional.

Infractiunea e una de rezultat,fapta se consuma in momentul in care clientul achizitioneaza un bun sau
un serviciu stiind ca nu il va putea plati.In momentul achizitionarii acelui bun sau serviciu se produce si
prejudiciul in patrimoniul furnizorului de bunuri sau servicii.Daca dupa momentul solicitarii bunului sau
serviciului clientul obtine o suma de bani care ii permite sa achite suma solicitata,fapta e o tentativa.
Daca ulterior solicitarii platii bunului sau serviciului de catre furnizor,beneficiarul gaseste o sursa de
finantare si achita,suntem in situatia repararii prejudiciului,fapta fiind consumata.Fapta e tipica si cand
clientul continua sa solicite servicii desi stie ca nu are suficienti bani sa plateasca tot ceea ce a
comandat,chiar daca prima comanda putea fi platita,in aceasta situatia fapta se consuma cand autorul
stie ca nu mai poate plati serviciile ,iar prejudiciul consta doar in contravalorea comenzii facute dupa ce
autorul stie ca nu mai are mijloace financiare de plata.

Trebuie sa facem distinctia intre anumite ipoteze: 1.Solicitare bun/serviciu- 2.Achizitionare b/s(aici se
consuma infr si 3.Plata. 1.Solicitare 2.Obtinere bani – 3 Achizitionare b/s(aici trebuie sa nu ai bani)
4.Plata .Tot timpul te raportezi daca ai bani sau nu la momentul achizitionarii.

Latura subiectiva:intentie directa/indirecta.Motivul pt care nu se poate plati e irelevant din perspectiva

tipicitatii faptei.Daca agentul se bazeaza pe o suma de bani ce trebuia sa intre in cont si nu intra fapta e
din culpa. Tot culpa e si acea situatie cand uiti portmoneul acasa si cand se cere sa platesti nu ai
bani.Alin 2 nu prevede ca fapta trebuie comisa in frauda creditorilor.

In cazul in care autorul dipsune de suma necesara sa plateasca serviciul achizitionat,dar refuza sa o faca
,fapta nu e tipica,deoarece agentul trebuie sa stie ca nu poate plati,ori in acest caz agentul nu doreste sa
o faca desi dispune de acea suma. Si daca cel care trebuie sa plateasca e insolvabil doar temporar fapta
ramane tipica,deoarece textul nu ar mai putea fi aplicabil deoarece orice pers poate teoretic sa
dobandeasca in viitor anumite bunuri/bani.

Tentativa e posibila dar nu e sanctionata.Nu avem forme agravate.Fapta se urmareste la plangerea

prealabila,iar creditorul poate sa-si retraga plangerea .

Art. 239 alin. (2) NCP are autonomie conceptuala fata de art. 239 alin. (1) si, de aceea, faptele pot fi
retinute in concurs.

Art 242. Gestiunea frauduloasa.

(1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de
către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârşită de administratorul judiciar, de lichidatorul averii
debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

(3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în scopul de a dobândi un folos patrimonial se
pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(4) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Obiectul material al acestei infr e reprezentat de orice fel de bunuri sau valori patrimoniale, mobile sau
imobile,corporale sau incorporale care intra in patrimoniul unei persoane. Elementul de particularitate e
acela ca agentul are in administrare sau conservare o universalitate de bunuri sau o parte dintr-o
universalitate si nu bunuri ut singuli.

Subiectul activ e special si e reprezentat de cel care are calitatea de administrator,gestionar sau custode
al bunurilor altuia.Se poate comite si de o pj daca are calitatile speciale mentionate anterior.

Latura obiectiva consta in pricinuirea unei pagube atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune produsa
cu ocazia administrarii patrimoniului sau a actiunilor de conservare. Administrarea bunurilor se refera la
activitatile specifice naturii acelor bunuri,iar conservarea presupune luarea unor masuri prin care se
incearca mentinerea bunurilor la valoarea lor normala,evitandu-se o deteriorare a lor. Trebuie ca fapta
sa si produca o paguba,nefiind suficient doar sa aiba aptitudinea ca in viitor sa produca o paguba.

Latura subiectiva.Intentie directa/indirecta.Fapta se consuma in momentul producerii pagubei.Tentativa

e posibila ,dar nu e incriminata.

Alin 2 include si gestiunea frauduloasa comisa de administratorul sau lichidatorul judiciar al debitorului
sau de un reprezentant sau prepus al acestora.

Alin 3 cuprinde o forma agravata a primelor doua alineate,respectiv in situatia in care autorul comite
fapta in scopul obtinerii unui folos patrimonial.In aceasta modalitate fapta se comite doar cu intentie
directa.Nu e necesar sa si dobandeasca folosul material,fiind suficient sa urmareasca acest lucru.Este
obligatoriu sa si produca o paguba drept conditie de existenta a formei de baza a gestiunii frauduloase.

Nu exista clauza de subsidiaritate cum era pe vcp.

Relatia dintre infr contra patrimoniului si gestiunea frauduloasa se construieste pe strucutra norma
speciala(infr contra patrimoniului) si norma generala(gestiunea frauduloasa),concursul de calificari fiind
solutionat prin prioritatea normei speciale.

Fapta se urmareste la plangerea prealabila a pers vatamate.

Art243. Însuşirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor

(1) Fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut sau de a
dispune de acel bun ca de al său se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi însuşirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparţine altuia,
ajuns din eroare sau în mod fortuit în posesia făptuitorului, sau nepredarea acestuia în termen de 10 zile
din momentul în care a cunoscut că bunul nu îi aparţine.

(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Prin bun gasit se intelege bunul pierdut ,nu si cel uitat.Bunul pierdut e acela care a iesit in mod
involuntar din posesia titularului sau,iar bunul uitat e bunul lasat involuntar si temporar intr-un anumit
loc,fara a fi considerat ca a iesit din posesia celui caruia ii apartine. Bunul abandonat nu constituie obiect
nici al furtului si nici al insusirii bunului gasit.Calitatea de bun gasit,pierdut,uitat sau abandonat se
raporteaza la constiinta autorului si nu a partii vatamate.Daca partea vatamata uita un bun intr-o gara
si nimeni nu revendica posesia lui,este in mod evident un bun gasit care este obiect al insusirii bunului
gasit.DImpotriva daca agentul observa momentul in care victima pierde un bun si il recupereaza in
scopul insusirii,fapta e furt. Bunul evident trebuie sa fie al altuia.

Latura obiectiva.

Alin1.a.In prima modalitate fapta se poate comite prin doua activitati:

a.nepredarea bunului celui indreptatit sau autoritatilor in termen de 10 zile(termen substantial).Fapta

se consuma doar dupa implinirea termenului,astfel tentativa nu e posibila.Este indiferent daca se preda
autoritatilor sau persoanei vatamate.

b.A doua modalitate e dispunerea de bunul gasit.Comportamentul agentului e in aceasta modalitate

echivalent cu cel al unui proprietar,indiferent daca dispunerea are un caracter juridic sau material.In
aceasta modalitate fapta se consuma in momentul dispunerii.Tentativa e posibila dar nu e
incriminata.Daca pana la comiterea actelor de executare proprietarul se desesiseaza fapta nu mai e
insusire a bunului gasit deoarece pt consumare trebuie sa se produca un prejudiciu.Fapta de insusire a
bunului abandonat nu e infractiune. Daca agentul ii spune persoanei vatamate ca a gasit bunul ,dar ca
inca nu il preda ca mai are la dispozitie anumite zile (max 10 ) e doar o tentativa nepedepsibila.

Alin2. O alta modalitate de comitere consta in insusirea bunului mobil detinut din eroare sau in mod
fortuit.Un bun poate sa ajunga din eroare astfel :

a.datorita erorii celui care preda bunul cu privire la identitatea destinatarului.(de ex postasul aduce
pachetul unei alte persoane confundand destinatarul,daca acesta stie ca nu e pachetul lui si il induce in
eroare pe postas,fiind de r-c,fapta e inselaciune).

b.datorita erorii cu privire la identitatea bunului.De ex agentul ia un bun al altuia din greseala sau i se
da un alt bun de la garderoba.

Alin 2 prevede un termen limita de 10 zile din momentul in care a cunoscut ca bunul nu ii apartine,astfel
infr se consuma la implinirea termenului,tentativa nefiind posibila.
Latura obiectiva.Fapta se comite in aceasta modalitate doar in forma insusirii pe nedrept a bunului ajuns
din eroare in posesia sa.Insusirea presupune comportarea fata de bunul respectiv ca un proprietar si se
consuma atunci cand se comite actul din care rezulta insusirea.Simpla folosire a bunului nu e infr si nici
refuzul de a-l restitui intr-un anumit timp.

Latura subiectiva.Fapta se comite cu intentie chiar is in modalitatea omisiva,deoarece conceptual fapta

e o infr comisiva,chiar daca o modalitate de comitere e omisiva.Practic nepredarea bunului gasit in
termenul legal se transforma intr-o prezumtie absoluta de insusire.Tentativa nu e incriminata.

Fapta se urmareste din oficiu,dar e posibila impacarea partilor.

Art 244.Inselaciunea.

(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos
patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase
se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o
infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Infr de inselaciune e principala forma de lezare a patrimoniului unei alte pers prin nesocotirea increderii
acesteia.Daca in cazul furtului sau talhariei discutam despre o deposedare involuntara a persoanei
vatamate,in cazul inselaciunii victima e determinata de catre autor sa-si autoprovoace o paguba.Actul de
dispozitie a victimei e consecinta inducerii in eroare de catre autorul inselaciunii.(se apropie mult de
dolul din dr civil).Fapta implica o lezare efectiva a patrimoniului(daca s-a pricinuit o paguba).

Nu se mai face diferentiere intre inselaciunea in conventii si prin emitere de cecuri,textul nou acopera
ambele ipoteze.Astfel avem inselaciune atat in cadru extracontractual cat si contractual.

Se poate retine inselaciune cand exista inducere in eroare a beneficiarului cecului cu privire la existenta
disponibilului bancar necesar pt incasarea cecului.Daca nu exista inducere in eroare,adica i s-a prezentat
riscul inexistentei disponibilului bancar,nu se poate retine aceasta infr,doar una din legea spciala.

Partea vatamata is cauzeaza singura un prejudiciu ca urmare a actiunii infractorului,fara insa sa

cunoasca faptul ca isi produce o paguba.

Obiectul material pot fi bunuri mobile si imobile.

Subiectul activ e general pf si pj.

Latura obiectiva.Infr e una comisiva+omisiva daca nu e pura omisiva.

E compusa din trei etape:

1.Existenta unei actiuni de inducere in eroare.

2.Existenta unei actiuni autopagubitoare(cand se consuma fapta),peste care se suprapune de cele mai
multe ori

3.Realizarea folosului material injust de catre faptuitor.(care nu e o conditie de tipicitate)

Actiunea de inducere in eroare presupune existenta unei actiuni care are ca efect crearea unei imagini
deformate a realitatii in constiinta inselatului ,astfel e determinat sa actioneze pagubitor pt sine.Fapta
poate fi comisa prin orice mijloace prin care e indusa in eroare(verbal,scris,trucuri ,tacere). Este suficient
ca victima sa se gaseasca in eroare ca urmare a conduitei agentului,indiferent daca aceasta conduita e
comisiva sau omisiva si indiferent de faptul ca minciuna a fost insotita si de o activitate materiala
suplimentara,dar datorita formularii textului nu se poate decat printr-o conduita activa si nu
pasiva.Astfel textul nu e aplicabil tacerii pure,dar el va fi aplicabil acelor situatii in care desi sunt
solicitate informatii ,partea care are obligatia legala sau contractuala de a inlatura starea de eroare nu
aduce clarificarile solicitate,optand pt consolidarea erorii.Astfel nu avem infr cand avem tacere pura,dar
daca e doar o tacere si avem anumite solicitari de clarificare din partea celeilalte parti e infractiune.

Inducerea in eroare trebuie sa se refere la fapte,adica imprejurari,stari sau situatii,la realitati obiective
din trecut si prezent.Nu e tipica inducerea in eroare la eventuale elemente din viitor asupra carora
agentul si inselatul potential nu au control.Criteriul esential prin intermediul caruia se poate sti daca un
element din viitor poate fi mijloc de inducere in eroare e caracteristica acestuia de a putea fi verificat
dintr-o perspectiva obiectiva in momentul in care agentul face afirmatia respectiva. De ex agentul ii
spune unei pers sa investeasca in firma sa deoarece anul viitor creste mult pe bursa,si se constata ca
firma nu a crescut la bursa,iar cel care a investit sufera o pierdere, in aceasta situatie nu avem o
inselaciune deoarece piata bursiera e o chestiune subiectiva. Daca insa reprezentantii firmei sunt in
faliment si falsifica contabilitatea pt a ascunde acest aspect si cineva e indus in eroare si investeste e
tipica inselaciunea. La fel si o ghicitoare care pretinde bani deoarece stie ce se petrece in viitor cu
partea vatamata suntem in prezenta unei induceri in eroare cu privire la imprejurari actuale deoarece
ghicitoare pretinde ca stie in chiar momentul in care face afirmatia modul in care se vor derula
evenimentele.

Nu sunt tipice judecatile de valoare deoarece sunt doar opinii.Fapta avocatului de a spune ca e cel mai
bun nu e inselaciune.

Actiunea de inducere in eroare trebuie sa cauzeze o paguba patrimoniala !,victima viind determinata sa-
si produca singura o paguba(remiterea unui bun,plata nejustificata a unui serviciu,renuntarea la un
drept),acesta fiind elementul esential care delimiteaza infr de inselaciune cu cea de furt.

Ex1.Cand agentul ascunde un produs din supermarket in ambalajul unui alt produs acesta comite un furt
care se consuma cand a ascuns bunul in alt ambalaj.Plata ambalajului nu constituie o inselaciune
deoarece agentul plateste ambalajul,dar odata cu acesta el ascunde un alt bun in ambalaj si incearca sa
depaseasca paza magazinului.

Ex2.Daca agentul doar schimba codul de bare al produsului fapta e inselaciune deoarece pagubirea
victimei se realizeaza at cand vanzatorul accepta sa primeasca un pret mai mic pe produsul mai
scump.Posesorul legitim nu a pierdut stapanirea bunului prin faptul ca agentul a schimbat codul de
bare,ci a suferit o paguba prin faptul ca a acceptat sa primeasca un pret mai mic pt acel bun.

Nu e necesar ca sa exista o insaracire de o parte si o imbogatire de partea faptuitorului,insaracirea partii

vatamate e de ajuns.Actiunea de inducere in eroare se poate realiza asupra unei persoane sau asupra
unui aparat care functioneaza in beneficiul unei persoane(daca pacalesti un automat de cafea cu
monezile).

Fapta e inselaciune cand prin emiterea unui cec fara acoperire sau prin emiterea unui cec existand
intentia de a retrage disponibilul inainte de prezentare sau de a interzice trasului onoarea
cecului,autorul creeaza aparenta bonitatii sale .

Latura subiectiva.Intentie directa/indirecta.Nu e indeplinita conditia in ipoteza in care inducerea in

eroare se realizeaza in scopul obtinerii in mod just a unui folos material.(toate reclamele comerciale
exagereaza calitatile produsului).Nu e inselaciune nici cand proprietarul unui bun induce in eroare hotul
care i-a sustras anterior bunul. Nu exista o actiune de inducere in eroare comisa de un vazator cand
cumparatorul ii spune vanzatorului ca pretul oferit de el e corect,desi cumparatorul gasise inainte
cumparatori care ii ofera un pret mult mai mare pe acele bunuri . Nu e injusta nici situatia cand un
comerciant nu spune cumparatorilor pretul cu care achizitoneaza de la furnizori bunurile pe care le
vinde.In schimb se poate retine fapta cand vanzatorul nu infromeaza cumparatorul asupra anumitor
parametri ai bunului care influenteaza decizia cumparatorului de a cumpara acel bun sau nu si era
obligat sa o faca.

Scop special: in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust.

Alin 2 e o forma agravata cand inducerea in eroare e savarsita prin folosirea de nume sau calitati
mincinoase ori folosire de alte mijloace frauduloase. Folosirea de nume mincinoase presupune folosirea
unui nume care nu apartine in realitate acelei persoane indiferent daca numele e real sau
imaginar.Folosirea de calitati mincinoase presupune intrebuintarea sau folosirea de titluri,ranguri,functii
pe care agentul nu le are. Mijloacele frauduloase sunt acele mijloace care prezinta o mare aparenta de
veridicitate de ex folosirea unui extras de CF care nu e actual.Daca mijloacele folosite intra sub incidenta
unor texte de incriminare se retine un concurs de infr(fals privind identitatea,fals,uz de fals).

Noul text de la inselaciune acopera atat ipotezele de inselaciune in conventii,cat si cele de inselaciune in
cadru extracontractual cat si cea de emitere de cecuri.

Tentativa se pedepseste.Avem forme agravate.Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Relatia dintre furt,abuz de incredere si inselaciune!

De exemplu un morar avea un orificiu pe unde corgea o mica parte din faina pe care o vindea
clientului.Se poate sustine ca e si furt si abuz de incredere si inselaciune.

Prima regula e ca aceste infr nu pot fi retinute in concurs cu privire la acelasi bun.Nu e posibil ca acelasi
bun sa se afle si in stapanirea de fapt atat asupra agentului cat si asupra partii vatamate.A doua regula e
ca se tine seama de natura activitatii initiale a agentului,adica refuzul de a restitui bunul era hotarat de
agent inainte de a induce victima in eroare,iar contractul prin care a fost remis bunul era doar un mijloc
de realizare a inselarii victimei,se va retine inselaciune.

Daca decizia de a deposeda victima a fost luata dupa ce bunul a intrat in stapanirea de fapt a
agentului,fapta e abuz de incredere.Refuzul de a restitui bunul in acest caz nu e un act de inducere in
eroare ci o intervertire a posesiei de agent(b-c in r-c).

In speta de mai sus trebuie retinut un furt,deoarece partea vatamata nu si-a cauzat singura un prejudiciu
urmare a unei actiuni de inducere in eroare,ci i s-a sustras o cantitate de faina.La inselaciune inducerea
in eroare trebuie sa fie anterioara deposedarii,daca e ulterioara nu mai e infractiune.La inselaciune esti
de la inceput de r-c ,dar la abuz de incredere esti de b-c la inceput si dupa aceea esti de r-c,iar diferenta
fata de furt e ca in cele doua situatii avem o deposedare voluntara a partii vatamate,dar la furt e
involuntara deposedarea.

Art245. Înşelăciunea privind asigurările

(1) Distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare, ascunderea sau înstrăinarea unui bun
asigurat împotriva distrugerii, degradării, uzurii, pierderii sau furtului, în scopul de a obţine, pentru sine
sau pentru altul, suma asigurată, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Fapta persoanei care, în scopul prevăzut în alin. (1), simulează, îşi cauzează sau agravează leziuni sau
vătămări corporale produse de un risc asigurat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă.

(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Norma de incriminare se diferentiaza esential de inselaciune prin aceea ca pt retinerea faptei consumate
nu mai e necesara producerea unei pagube asiguratorului,fiind suficienta o conduita realizata in
scopul crearii cadrului necesar pt inselarea efectiva a asiguratorului(act de pregatire a inselaciunii
efective).S-ar putea spune ca norma incrimineaza nu inselaciunea efectiva a asiguratorului ci pregatirea
inselaciunii acestuia.Astfel incriminarea e una prematura,inca de la momentul actelor de pregatire ale
faptuitorului pt comiterea inselaciunii cu privire la asigurator. Infractiunea protejeaza patrimoniul
asiguratorului.Fata de celelalte infr contra patrimoniului aceasta se diferentiaza prin faptul ca nu trebuie
o lezare efectiva a patrimoniului,fiind suficienta doar potentialitatea unei asemenea lezari.
Daca se comite atat fapta de la alin 1 cat si fapta de la alin 2 ,datorita ca sunt cu continut alternativ,nu
se poate retine concurs in aceeasi imprejurare si cu privire la acelasi sub pasiv,fapta fiind comisa sub
forma unitatii naturale coletive sau in forma continuata.

Subiectul activ la alin 1 e general.Astfel poate comite fapta atat cel care are calitate de parte in
contractul de asigurare,cat si beneficiarul sau orice alt tert care actioneaza in intelegere cu beneficiarul
indemnizatiei de asigurare in scopul prevazut de norma.Se poate comite si de o pj pe alin 1. La alin 2
fapta poate fi comisa de o persoana asigurata,indiferent de beneficiarul asigurarii.PJ nu poate comite
datorita formularii textului.

Latura obiectiva:

alin1. E incriminata distrugerea,degradarea,aducerea in stare de neintrebuintare,ascunderea sau

instrainarea unui bun asigurat impotriva disturgerii,degradarii,uzurii,pierderii sau frutului,in scopul de a
obtine pt sine sau pt altul suma asigurata.

Situatia premisa e existenta unui contract de asigurare de bunuri ce fac obiectul oricareia dintre
actiunile de mai sus.Chiar daca contractul e nul absolut fapta ramane tipica. Daca la data comiterii
faptei contractul de asigurare fusese reziliat de drept de asigurator,suntem in prezenta unei tentative
idonee la infr privind asigurarile,deoarece la momentul rezilierii contractul isi inceteaza efectele.

Actele de executare au in comun faptul ca disimuleaza producerea riscului asigurat,pt a se putea cere
indemnizatia.Infractiunea e cu continuturi alternative.Actele de executare de la distrugere nepreluate
de legiuitor(impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare precum si inlaturarea masurilor
luate) la aceasta infr,ar putea fi incluse in actul de executare de la distrugere,degradare,aducere in stare
de neintrebuintare in functie de rezultatul produs asupra bunului.

Se poate comite si prin inactiune de ex cand nu-ti hranesti animalele sau nu repari electircitatea si casa
a luat foc.

Daca faptuitorul are o conduita pasiva cand nu face eforturi rezonabile pt a inlatura distrugerea
,degradarea se poate retine pt el aceasta infr( masina e cuprinsa de flacari si nu faci nimic ca sa o stingi).

Alte acte de executare:ascunderea bunului sau instrainarea sa sunt situatiile prin care se doreste crearea
aparentei producerii evenimentului asigurat,respectiv furtul sau pierderea bunului asigurat.Doar acele
ipoteze in care ascunderea sau instrainarea bunului se face in vederea obtinerii de despagubiri de la
asigurator, nu si cele in care ascunderea sau instrainarea urmaresc disimularea unei alte conduite
infractionale.

Alin2. Situatia premisa e existenta unui contract de asigurare cu privire la persoane care prevede
acordarea unei indemnizatii de asigurare in situatia producerii riscului asigurat al lezarii integritatii sau
sanatatii unei persoane. Actele de executare sunt urmatoarele:simularea unor leziuni sau vatamari
corporale,cauzarea sau agravarea unor asemenea leziuni sau vatamari corporale.
In varianta simularii unor leziuni sau vc,persoana asigurata disimuleaza producerea riscului
asigurat,acesta neproducandu-se in realitate.Se poate prin prezentarea unor inscrisuri medicale false(se
poate retine concurs intre aceasta infr si alta ).Simularea poate fi realizata doar de persoana
asigurata,iar medicul care il ajuta sa simuleze aceasta leziune va raspunde pt complicitate la aceasta infr.

Celelalte doua acte de executare ,respectiv cauzarea si agravarea unor asemenea leziuni sau vatamari
corporale vizeaza ipotezele cand autorul insusi produce riscul asigurat,creand insa aparenta ca acestea
au fost produse de evenimente exterioare.Acestea sunt derogari de la nesanctionarea
autolezarii,datorita scopului fraudulos .Daca e ajutat de cineva sa-si produce leziuni,acela va raspunde pt
complicitate la aceasta infr,iar el nu va raspunde pt loviri sau vatamari datorita consimtamantului
asiguratului. Se poate comite si prin actiune si inactiune.(cand nu iei masurile necesare pt evitarea
producerii riscului asigurat si exista o pozitie de garant).

In cazul in care victima persoana asigurata,in intelegere cu beneficiarul indemnizatiei asigurarii decide sa
se sinucida,urmand ca beneficiarul pt a obtine indemnizatia de asigurare sa simuleze cu corpul victimei
producerea unui risc asigurat,fapta nu e tipica deoarece autorul nici nu simuleaza si nici nu isi cauzeaza
leziuni sau vatamari corporale ci isi autoprovoaca moartea,dar e tipica pe inselaciunea simpla 244,care
redevine aplicabil.

Latura subiectiva.Intentie directa/indirecta.Scopul special,adica obtinerea sumei asigurate e important

datorita faptului ca aduce calificarea faptei ca fiind una cu relevanta penala.

Tentativa se pedepseste,astfel se sanctioneaza tentativa la pregatirea unei inselaciuni.

Inselaciunea privind asigurarile se consuma in momentul comiterii unuia dintre actele prevazute de
norma in scopul obtinerii fauduloase a sumei asigurate.Infr e una de pericol,nu de rezultat.Nu are nicio
importanta daca autorul a incercat sa obtina suma sau daca a obtinut-o in mod efectiv.

a.Relatia cu infr de Inselaciune:exista o relatie de la general la special,astfel inselaciunea privind

asigurarile va avea prioritate.Daca lipseste un element de tipicitate de la inselaciunea privind
asigurarile,textul de la inselaciune devine aplicabil.Daca indemnizatia nu a fost acordata de asigurator
autorul raspunde pt tentativa la infr de inselaciune,iar daca e obtinuta e in forma consumata.

b.Relatia cu infr de distrugere.Fapta de distrugere nu va putea fi de regula tipica pe 245,dar totusi va

putea constitui infr de distrugere cand actul de distrugere e sanctionat chiar daca fapta e comisa de
proprietar,de ex bunul face parte din patrimoniul cultural,incendiere,explozie sau alte asemenea
mijloace.

c.Relatia cu infr contra integritatii corporale si sanatatii persoanei raportat la 245alin2. Fapta nu e
valorificata si prin autolezara,adica retinerea infr cu integritatii corporale si sanatatii,fapta nefiind tipica
si chiar de e realizata de tert exista consimtamantul victimei. Daca simularea se realizeaza prin falsuri se
retine concurs cu alta infr incidenta.

Tentativa se pedepseste.Fapta nu are forme agravate.Impacarea partilor inlatura rasp penala.

Art 247. Exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile

(1) Fapta creditorului care, cu ocazia dării cu împrumut de bani sau bunuri, profitând de starea de vădită
vulnerabilitate a debitorului, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii ori relaţiei de dependenţă în
care debitorul se află faţă de el, îl face să constituie sau să transmită, pentru sine sau pentru altul, un
drept real ori de creanţă de valoare vădit disproporţionată faţă de această prestaţie se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Punerea unei persoane în stare de vădită vulnerabilitate prin provocarea unei intoxicaţii cu alcool sau
cu substanţe psihoactive în scopul de a o determina să consimtă la constituirea sau transmiterea unui
drept real ori de creanţă sau să renunţe la un drept, dacă s-a produs o pagubă, se pedepseşte cu
închisoarea de la 2 la 7 ani.

Alin1.Textul sanctioneaza anumite ipoteze particulare de leziune ca viciu de consimtamant din dr

civil,ambele ipoteze avand in vedere sanctionarea unor situatii in care autorul profita de pozitia
inferioara a celeilalte parti contractante,obtine incheierea unui contract disproportionat .Se protejeaza
patrimoniul ca valoare sociala.

Subiectul activ e special,fapta putand fi comisa doar de catre cealalta parte a contractului lezionar.Daca
o alta pers determina pers sa realizeze conduita autopagubitoare fapta nu va constitui infr decat in
situatia in care tertul a actionat la comanda creditorului,iar in acest caz creditorul e autor,iar tertul
complice.Se poate comite si de pj.

Latura obiectiva.Situatia premisa e existenta unui raport contractual,mai exact un contract de imprumut
de consumatie si nu de folosinta.Asadar fapta poate fi retinuta doar daca intre parti exista un raport
contractual prin care autorul remite persoanei vulnerabila o suma de bani sau alte asemenea bunuri
fungibile si consumptibile prin natura lor,iar pers vulnerabila se obliga sa restituie dupa o anumita
perioada de timp aceeasi suma de bani sau cantitate de bunuri. Limitare a tipicitatii criticabila (textul nu
se aplica in cazul unui contract de vanzare-cumparare, renta viagera, de intretinere, etc.).
Imprumutatorul profita de starea de vadita vulnerabilitate a debitorului datorita varstei,starii de
sanatate,infirmitatii ori relatiei de dependenta in care debitorul se afla fata de el,determina victima sa
constituie sau sa transmita pt sine sau pt altul un drept real ori de creanta de valoare disproportionata
fata de prestatia sa.Se apreciaza in concrect starea de vulnerabilitate.

a.Varsta-se refera la pers batrane nu si minorii care nu au capacitate de exercitiu.

b.Starea de sanatate sau existenta unei infirmitati de natura fizica sau psihica care altereaza
discernamantul.

c.Relatia de dependenta:prin exploatarea acestei stari de vulnerabilitate a victimei,autorul trebuie sa

determine o conduita autopagubitoare din partea acesteia,respectiv sa transmita sau sa constituie un
drept real sau de creanta in patrimoniul sau sau al altuia disproportionat .

In mod evident textul cuprinde si ipotezele in care prestatia e asumata de persoana vatamata cu titlu de
dobanda pt bunurile sau banii acordati de autorul faptei cu titlu de imprumut.Elementul esential de
tipicitate e disproportia intre prestatiile asumate de autor si victima. Disproportia se aplica in principiu
confrom leziunii din dr civil.

Latura subiectiva.Intentie directa/indirecta.Profitarea de starea de vulnerabilitate tine de latura

obiectiva,nu subiectiva.

Tentativa e sanctionata.Momentul consumarii faptei e cand opereaza transmiterea sau constituirea

dreptului real sau de creanta.Daca e sub termen sau conditie la momentul indeplinirii .

Relatia cu alte infr:

a.Relatia cu infr de santaj:daca disproportia e realizata in urma unei constrangeri fizice sau psihice fapta
e santaj.

b.Relatia cu infr de inselaciune. Daca autorul profita de starea de vadita vulnerabilitate,dar in acelasi
timp pt a obtine mai facil rezultatul vizat induce in eroare victima ,va trebui verificat care dintre cele
doua elemente(profitarea sau inducerea in eroare) au fost determinante pt asumarea acestei
obligatii,astfel infr de inselaciune nu poate fi retinuta in concurs cu infr de exploatare a unei pers
vulnerabile,deoarece ambele vizeaza protejarea aceleiasi valori sociale,respectiv patrimoniul victimei.

c.Relatia cu infr de camata. Daca e o activitate curenta a autorului fapta se retine in concurs cu camata.

Alin2. In acest alineat diferenta fata de primul e faptul ca stare de vulnerabilitate a victimei nu e una
preexistenta ,datorata unor cauze exterioare,ci e provocata chiar de catre autor.Norma protejeaza
patrimoniul victimei.

Subiectul activ general ,orice persoana si pf si pj.

Latura obiectiva. Consta in punerea unei pers in stare de vadita vulnerabilitate prin provocarea unei
intoxicatii cu alcool sau substante psihoactive in scopul de a o determina sa consimta la constituirea sau
transmiterea unui dr real sau de creanta sau sa renunte la un drept daca s-a produs o paguba.Intr-o
prima faza autorul realizeaza cadrul care sa favorizeze acceptarea de catre victima a conduitei
autopagubitoare prin punerea victimei in stare de vulnerabilitate.Autorul poate cauza aceasta stare prin
provocarea unei intoxicatii cu alcool sau substanta psihoactive.E necesar ca intoxicatia sa fie
pronuntata,astfel sa se creeze o stare de vulnerabilitate.

Daca victima isi produce starea de vulnerabilitate si autorul doar o incurajeaza fapta nu e tipica.

Conduita e tipica atunci cand autorul determina victima sa ingereze pastile spunandu-I ca sunt vitamine
pe cand ele erau substante psihoactive.(tussin)

Starea de vulnerabilitate e o stare de fapt temporara(fata de primul alineat care de obicei e

definitiva)care poate fi probata prin orice mijloc de proba.

Odata obtinuta starea de vadita vulnerabilitate autorul va trece la urmatoare etapa a conduitei
sale,respectiv la determinarea victimei la realizarea conduitei autopagubitoare.(trebuie si o paguba
efectiva). Nu e necesara o operatiune juridica intr-un cadru contractual sinalagmatic,se poate si la act
unilateral sau contract.(prin transmitere sau constituire ca la primul alineat).

O noua forma a conduitei e renuntarea la un drept,de obicei dr de creanta,dar si dr real.Renuntarea la

un drept se face fie in beneficiul autorului,dar la fel poate fi si o renuntare care sa nu produca beneficii
patrimoniale autorului ,dar fapta e tot tipica.In situatia cand transmiterea/constituirea /renuntarea e
realizata sub conditie sau termen suspensiv, fapta se consuma doar la indeplinire. Daca are loc sub
conditie sau termen rezolutoriu fapta e consumata fiind indiferent daca ulterior se produce
evenimentul.

Pt tipicitatea faptei trebuie sa existe un dezechilibru intre prestatiile asumate,dar nu trebuie sa vie vadit
ca si in primul alineat.

Latura subiectiva.Intentie directa/indirecta.Autorul trebuie sa realizeze actul de executare in scopul

special al determinarii victimei de a realiza conduita autopagubitoare .Daca autorul a actionat in alt scop
si ulterior ii vine ideea sa ii creeze o paguba,fapta nu e tipica.

Tentativa se sanctioneaza.Fapta se consuma in momentul in care victima a realizat conduita

autopagubitoare.Daca rezultatul nu s-a produs se retine o tentativa.

Relatia cu alte infr:

a.Relatia dintre cele doua alineate. Daca sunt tipice ambele alineate se retine alineatul 2 datorita
sanctionarii mai grave,nu concurs.

b.Relatia cu infr de inselaciune.Daca autorul a provocat o stare de vadita vulnerabilitate,iar apoi a indus
in eroare victima pt a facilita convingerea acesteia se aplica ca si la primul alineat.Trebiue vazut care
dintre actiuni e mai predominanta,urmand sa se retina doar aceea.

c.Relatia cu infr de talharie.Distinctia se va face raportat la conduita victimei,astfel daca actiunea

victimei consta in remiterea unui bun fapta e talharie,iar daca actiune victimei consta in realizarea unei
operatiuni juridice fapta constituie infr de exploatare a unei pers vulnerabile pe alin 2.

d.Relatia cu alte infr. In cazul in care provocarea intoxicatiei cu alcool sau substante psihoactive produce
si alte urmari,fapta de exploatare se retine in concurs cu infr de lipsire de lib,vat.corp., vat.corp.culpa.

Avem tentativa si e sanctionata.

Art 248.Sanctionarea tentativei.Tentativa de la infr prevazute in art 239alin1,art241 si 244-247 se

pedepseste. Infractiunile care au tentativa:Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor,dar doar alin
1,Inselaciunea,Inselaciunea privind asigurarile si Exploatarea patrimoniala a unei pers vulnerabile.
 Cap 5.Distrugerea si tulburarea de posesie
Art 253 Distrugerea. (1) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun
aparţinând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun,
precum şi înlăturarea măsurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Distrugerea unui înscris sub semnătură privată, care aparţine în tot sau în parte altei persoane şi
serveşte la dovedirea unui drept de natură patrimonială, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(3) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa
este închisoarea de la unu la 5 ani.

(4) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun, săvârşită prin
incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte
persoane sau bunuri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(5) Dispoziţiile prevăzute în alin. (3) şi alin. (4) se aplică chiar dacă bunul aparţine făptuitorului.

(6) Pentru faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate.

(7) Tentativa faptelor prevăzute în alin. (3) şi alin. (4) se pedepseşte.

Obiectul material poate fi un bun mobil sau imobil,infractiunea fiind contra patrimoniului.Urmarea a
acestor actiuni prorpietarul sufera o pierdere patrimoniala.De regula bunul trebuie sa fie al altuia ,dar in
anumite situatii incrimineaza chiar distrugerea propriului bun.

Subiectul activ e general si pf si pj.

Latura obiectiva(actiune/inactiune):fapta se poate comite in urmatoarele modalitati:

a.distrugere care consta in orice modalitate prin care bunul e in totalitate nimicit si devine total
inutilizabil,fie dispare total substanta bunului ,fie sufera o deteriorare foarte semnificativa incat nu
poate fi readus la forma initiala.Uciderea unui animal se subsumeaza notiunii de distrugere.

b.degradarea e o forma mai usoara decat distrugerea in sensul ca bunul devine partial de nefolosit,dar
reparabil.Daca se picteaza(graffitti) o cladire,doar exceptional e infractiune,cand cladirea are o anumita
particularitate artistica.

c.aducerea in starea de neintrebuintare e atunci cand bunul nu e distrus fizic,dar nu mai poate fi
folosit(se dezumfla rotile la masina sau se sparg).Nu e o conditie de tipicitate ca bunul sa nu poata fi
folosit pe o lunga perioada de timp,si daca 5 minute dureaza repararea rotilor e tipica,deoarece
pierderea exista din punct de vedere subiectiv.Daca actiunea nu lezeaza utilizarea bunului nici din punct
de vedere obiectiv nici subiectiv,fapta nu e tipica(daca arunci un bulgare de zapada in parbrizul unui
autoturism).
d.Impiedicarea luarii masurilor de conservare sau salvare a unui bun in caz de pericol,fapta se comite
indirect prin impierdicarea luarii masurilor de consrevare(cel care lasa masina parcata sa impiedice
accesul pompierilor la incendiu).

e.inlaturarea masurilor luate in caz de pericol,de ex cel care deschide robinetul de apa la o caldire dupa
ce acesta fusese oprit deoarece produsese o inundatie.

Furtul se poate retine in concurs cu distrugerea atunci cand prin sustragerea unor componente se aduce
in stare de neintrebuintare utilajul sau masina de la care s-a sustras componenta respectiva.

In cazul in care hotul distruge bunul furat,raspunde doar pt furt cu exceptia cazului in care e incriminata
si distrugerea propriului bun de catre un proprietar.Aceste modalitati trebuie sa cauzeze un prejudiciu.

Latura subiectiva.Intentie directa/eventuala.Tentativa e incriminata.Fapta se consuma atunci cand s-a

produs rezultatul pagubitor. Pt faptele de la alin 1 si 2 ,actiunea penala se pune in miscare la plangerea
prealabila a pers vatamate.

Alin 2 e o noua forma de distrugere-distrugerea unui inscris sub semnatura privata, care apartine in tot
sau in parte altei persoane si serveste la dovedirea unui drept de natura patrimoniala daca prin acesta s-
a produs o paguba.

Tentativa se pedepseste doar pe alin 3 si 4 si se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului.

Mai mult pe cod trebuie stiut !

Art 254.Distrugerea calificata. (1) Dacă faptele prevăzute în art. 253 au avut ca urmare un dezastru,
pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Dezastrul constă în distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor lucrări, echipamente,
instalaţii sau componente ale acestora şi care a avut ca urmare moartea sau vătămarea corporală a două
sau mai multor persoane.

Latura obiectiva actiune/inactiune

Latura subiectiva intentie directa/indirecta sau praeterintentie ????

S-a renuntat la consecintele deosebit de grave ca element circumstantial al distrugerii

Distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun,de marfuri sau pers nu vor mai atrage
tipicitatea distrugerii calificate,indiferent de urmarile produse. In noua reglementare actiunea agentului
trebuie sa se indrepte asupra unor bunuri imobile ori a unor lucrari,echipamente,instalatii ori
componente ale acestora.

Tentativa se pedepseste doar daca distrugerea calificata vizeaza o ipoteza de la art 253 alin 3 si 4.(alin 3
bunuri din patrimoniul cultural si alin 4 incendiere,explozie sau alte asemenea mijloace).
Fapta nu are forme agravate.

Art255. Distrugerea din culpa. (1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare, din
culpă, a unui bun, chiar dacă acesta aparţine făptuitorului, în cazul în care fapta este săvârşită prin
incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte
persoane sau bunuri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Dacă faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

De regula distrugerea din culpa a unui bun al altuia nu e infr,ci doar delict civil.

Se incrimineaza distrugerea din culpa doar daca e comisa prin incendiere,explozie sau orice alt asemnea
mijloc chiar daca apartin faptuitorului si e de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri.Culpa
poate fi cu sau fara prevedere. Sintaga ,,de natura sa “ se refera la un pericol potential.Se renunta la
notiunea de pericol public.

Valoarea social protejata e patrimoniul.

Subiectul activ general.Latura obiectiva actiune/inactiune.

Latura subiectiva culpa cu sau fara prevedere.Tentativa nu e posibila.

Forme agravate daca a avut ca urmare un dezastru,care consta in distrugerea sau degradarea unor
bunuri imobile ori a unor lucrari ,echipamente,instalatii sau componete ale acestora si care a avut ca
urmare moartea sau vatamarea corporala a doua sau mai multor persoane.

Art256.Tulburarea de posesie. (1) Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin violenţă sau
ameninţare ori prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia
se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Aceasta infr protejeaza exercitarea posesiei asupra unui bun imobil,adica stapanirea de fapt exercitata
asupra unui imobil impotriva deposedarilor abuzive.

Textul incrimineaza doar acele tulburari de posesie comise prin amenintare sau violenta sau prin
desfintarea semnelor de hotar.Ocuparea comisa in aceste conditii trebuie sanctionata penal deoarece
amenintarea si actele de violenta sunt oricum conduite infractionale,iar modalitatea desfintarii
semnelor de hotar trebuie incriminata intrucat poate face mai dificil demersul celui vatamat de a se
apara in procesul civil ca urmare a actiunilor autorului de desfintare a semnelor de hotar.Fapta are un
caracter complex deoarece infr de loviri sau alte violente si amenintare sunt absorbite.Desfintarea
semnelor de hotar inseamna distrugerea sau inlaturarea lor ,astfel incat sa nu mai poata indeplini rolul
de a marca limita dintre imobile.Simpla distrugere a semnelor de hotar,comisa fara vreo legatura cu
tulburarea unei posesii constituie doar infr de distrugere.

Infractiunea e instantanee.

Subiectul activ e general si pf si pj.

Latura obiectiva:ocuparea fara drept in intregime sau in parte a unui imobil aflat in posesia
altuia.Ocuparea trebuie sa se faca fara consimtamantul prorpietarului sau fara aprobarea prealabila
primita .

Latura subiectiva.Intentie directa/indirecta.Tentativa e posibila, dar nu e incriminata.

Fapta nu are forme agravate,iar actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a pers
vatamte.

Cap 6.Infractiuni care au produs consecinte deosebit de grave

Art 256indice1.Daca faptele prevazute in art 228 229 233 234 235 239 242 244 245 247 249 250 251 au
produs consecinte deosebit de grave,limitele speciale se majoreaza cu jumatate.

Prin consecinte deosebit de grave conform art 183 se intelege o paguba materiala mai mare de
2.000.000.lei. In cazul infr continuate caracterul consecintelor deosebit de grave se determina prin
totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor pf sau pj,prin toate actiunile/inactiunile prin care se
realizeaza elementul material al laturii obiective a infr.

Infractiuni privind autoritatea si frontiera de stat.

Cap 1.Infractiuni contra autoritatii.
Art257.Ultrajul. (1) Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea
sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite
împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat
în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.

(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică
exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în
legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru
acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.

(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un membru de
familie al funcţionarului public.
(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea
atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.

Avand in vedere formularea textului,din care reise ca functionarul e protejat impotriva oricarei infr
motivate de intimidarea sau de razbunarea pt modul de indeplinire a atributiilor conferite de exercitiul
autoritatii statale,pare ca e protejata in primul rand persoana functionarului.Prin aceasta infr nu
autoritatea statului trebuie protejata in principal ci faptul ca se lezeaza libertatea psihica,integritatea
corporala,sanatatea sau chiar viata agentilor statului.Valoarea social principala e persoana
functionarului ,iar in subsidiar e autoritatea statului.

Ceea ce caracterizeaza aceasta infr e calitate sub pasiv si mobilul actiunii faptuitorului si mai putin ca e
vorba de agresiune psihica/fizica. Astfel alin 1 a stabilit ca infr de amenintare/loviri/vatamare
corporala/lvcm/omor se sanctioneaza agravat daca sunt comise impotriva unui functionar public care
indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat,aflat in exercitarea atributiilor de serviciu
sau in legatura cu exercitarea acestor atributii.Elementul de specificitate e calitate sub pasiv,adica un
functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.Prin functionar public
se intelege numai acel functionar din cadrul organelor puterii statale sau administrative,care potrivit
legii e imputernicit sa ia masuri cu caracter obligatoriu si sa impuna respectarea lor.

Pluralitatea de angeti statali agresati atrage o pluralitate de infr de ultraj.

Alin 2 e o modalitate alternativa a ultrajului a comiterii oricarei infr asupra unui functionar public care
indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat ori asupra bunurilor acestuia in scop de
intimidare sau de razbunare,in legatura cu exercitarea atributiilor de servicu.(de exemplu o violare de
domiciliu pt intimidare a functionarului public)(putem avea chiar un ultraj care absoarbe un viol).Acest
text asigura o protectie extinsa functionarilor publici.

Legea penala protejeaza functionarul public si indirect prin sanctionarea suplimentara aplicata celor care
comit infr asupra membrilor de familie ai functionarului in scop de intimidare sau de razbunare in
legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.(patrunzi in casa parintilor functionarului public pt
intimidare).

In cazul in care subiect pasiv al ultrajului e un functionar public din cadrul puterii
judecatoresti(procuror,judecator,OCP),aceste categorii speciale au fost excluse din sfera de aplicare a
ultrajului deoarece avem ultraj judiciar.

Alin 4 e o forma agravata cand ultrajul e comis asupra unui politist sau jandarm aflat in exercitarea
atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii.

Latura obiectiva: sa existe o actiune ultragianta care consta in modalitatile de la

alin1(amenintare,loviri,vc,lvcm,omor),astfel avem o infractiune complexa.

a.Amenintarea sa fie savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa.Fapta e savarsita in
mod nemijlocit at cand amenintarea e comisa in prezenta functionarului.Prin mijloace de comunicare
directa se intelege acele mijloace prin care se realizeaza amenintarea chiar in lipsa functionarului,dar
care ii aduc sau ii pot aduce fapta la cunostinta(telefon,fax,radio,tv,etc). Amenintarea sa fie adresata
functionarului aflat in exercitiul functiunii ori pt fapte indeplinite in exercitiul functiunii.Asta inseamna ca
frunctionarul trebuie sa se afle fie in timpul serviciului,fie in afara serviciului,dar in legatura cu
serviciul.Pt a beneficia de protectia penala functionarul nu trebuie sa exercite in mod abuziv functia
sa.Fapta se consuma in momentul consumarii amenintarii.TEntativa nu e incriminata.Pluralitate de sub
pasivi-pluralitate de infr.Lat subiectiva:intentie directa/indirecta.

b.Loviri sau alte violente,infr e complexa si absoarbe loviri sau alte violente daca aceasta e tipica.In
cazul in care fapta cauzeaza doar suferinte morale ea poate fi analizata doar ca o atingere adusa
demnitatii functonarului.Lat subiectiva:intentie directa/indirecta/praeterintentie.

c.Vatamarea corporala e absorbita de ultraj,fiind o infr complexa.Latura subiectiva :intentie sau

praeterintentie.

d.Loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. Latura subiectiva doar praeterintentie.

e.Omorul.

(latura subiectiva depinde de infractiunea efectiv comisa).

Infractiunea de ultraj poate fi si una progresiva din perspectiva posibilitatii de a se schimba incadrarea
juridica in functie de agravarea rezultatului.

Subiectul activ general.SP special.

Latura obeictiva actiune/inactiune.Nu se sanctioneaza tentativa.Avem forma agravata.

Art258. Uzurparea de calităţi oficiale

(1) Folosirea fără drept a unei calităţi oficiale care implică exerciţiul autorităţii de stat, însoţită sau
urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta funcţionarului public care continuă să exercite o funcţie
ce implică exerciţiul autorităţii de stat, după ce a pierdut acest drept conform legii.

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) au fost săvârşite de o persoană care poartă, fără drept,
uniforme sau semne distinctive ale unei autorităţi publice, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

Valoarea social protejata e autoritatea statului ce poate fi lezata prin uzurparea acesteia de catre o
persoana ce nu are un astfel de drept.

Aceasta infr devine incidenta cand avem o uzurpare de calitati oficiale sau port nelegal de decoratii sau
semne distinctive(alin3,fiind o forma agravata).Textul actual nu mai incrimineaza simplul port nelegal de
decoratii sau semne distinctive,fiind incriminata ca forma agravata comiterea faptei de uzurpare de
calitati oficiale prin purtarea fara drept de uniforme sau semne distinctive ale autoritatii.

Alin 2 se refera la situatia in care un fost functionar public implicat in exercitarea autoritati ide stat,dupa
pierderea acestui drept,continua sa exercite functia.

Latura obiectiva presupune indeplinirea cumulativa a doua activitati : (actiune)

a.Folosirea fara drept a unei calitati oficiale

b.Indeplinirea vreunei act legat de aceasta calitate

De ex pretinzi ca esti insepctor de mediu si aplici o amenda.Faptul de a pretinde ca agentul are o

anumita calitate oficiala nu inseamna si folosirea acelei calitati.La acest moment fapta ar putea fi
considerata ca o tentativa neincriminata.Indeplinirea unui act legat de aceasta calitate duce la
consumarea faptei.Actul trebuie doar sa aiba aparenta unui act oficial.Realizarea tipicitatii faptei nu
depinde de faptul daca tertii percep ca fiind credibila calitatea oficiala a agentului.(exercitarea meseriei
de preot nu e tipica,deoarece nu e o calitate oficiala).

Cand uzuprarea de calitati oficiale e un mijloc fraudulos de inducere in eroare in scopul de a obtine un
folos material injust se retine in concurs cu inselaciunea.

Latura subiectiva :intentie directa/indirecta.

Tentativa nu se pedepseste.
Infracțiune- tipicitate
1. Furtul in scopul însușirii
Tipicitate: luarea fără drept a
unui bun din stăpânirea de fapt a
altuia
Momentul consumării – teoria
apropriațiunii:
a) dispariția bunului din sfera
vizuală a proprietarului
b) teoria terțului observator
Diferențierea față de alte infracțiuni
1. Furtul de folosință
- scopul luării (însușirea pe nedrept vs. folosirea pe nedrept)
- obiectul material (orice bun mobil corporal la furtul în scopul
însușirii, doar un vehicul sau terminal de telecomunicații la cel în
scopul folosirii)
- dacă sunt comise în aceeași împrejurare, cele două fapte pot fi
reținute în concurs (spre exemplu, X ia un telefon mobil pentru a
vorbi la telefon iar, înainte de a-l returna, fură cartela si din acesta -
vom avea un concurs de infracțiuni)
c) dif dintre bunurile mari și
bunurile mici.
2. Abuzul de încredere
- spre deosebire de furt unde avem o acțiune de deposedare (bunul
se află în stăpânirea de fapt a victimei), la abuz avem ca situație
premisă transferul unei stăpâniri de fapt ”limitate” dinspre
autor spre victimă în baza unui raport juridic și, prin urmare, o
stăpânire de fapt (limitată de clauzele raportului juridic) a
autorului anterior comiterii actului de executare.
După transferul stăpânirii de fapt (nu orice detenție precară din
civil e un transfer al stăpânirii de fapt – exemplu: angajatul căruia îi
predau un tir pentru a efectua o cursă sau bunurile aflate într-o
cameră de hotel va fi autor al unui furt în caz de însușire), autorul
decide să-și transforme stăpânirea de fapt într-una ”mai” completă
(fie într-una specifică unui proprietar la dispunere, însușire, refuzul
de a restitui, fie într-una ”parțială” în cazul folosirii peste limitele
conferite de raportul juridic).
- transferul stăpânirii de fapt are loc nu în cazul oricărei
pierderi a contactului material cu bunul ci în cazul în care
proprietarul predă bunul autorului fără a mai exercita asupra bunului
supravegherea și controlul (în mod efectiv sau fără a mai avea
această ”dorință”).
-indicii pentru existența transferului stăpânirii de fapt: un
interval de timp semnificativ în care bunul a fost predat, dreptul
autorului de a folosi bunul nesupravegheat de către victimă,
existența unui contract în formă scrisă.
-transferul stăpânirii de fapt specific abuzului de încredere are loc ca
regulă în cazul contractelor de comodat, de leasing, de depozit, de
mandat, etc.
- în cazul abuzului de încredere ca regulă persoana vătămată
cunoaște identitatea autorului (fiind cealaltă parte contractantă). În
cazul furtului autorul este ca regulă necunoscut, el acționează cu
intenția de a rămâne necunoscut). Astfel, dacă proprietarul mă sună
să-i predau bunul iar eu îi spun că nu i-l predau vom avea abuz. În
schimb, dacă eu susțin în fața proprietarului că bunul a fost furat și
că de aceea nu i-l mai pot preda vom avea furt (pentru că, de fapt, eu
mi l-am însușit).
Nu pot avea cu privire la același obiect material abuz de
încredere și furt în concurs ideal (cele două sunt incompatibile)
3. Distrugere
Delimitarea se realizează prin raportare la scopul cu care a acționat
autorul
Dacă autorul a modificat/degradat bunul pentru a-și facilita actul de
însușire - fapta va fi doar furt (tai cureaua unei genți pentru a o putea
lua, omor vaca pentru a o putea pune in portbagaj)
Dacă autorul a distrus bunul (în sensul art. 253) pentru a-l distruge
vom avea infracțiunea de distrugere.
Dacă autorul a luat bunul în forma sa inițială, s-a deplasat cu el în
scopul de a-l putea distruge liniștit vom avea doar infracțiunea de
distrugere.
- regula este că distrugerea subsecventă a bunului furat de către
hoț nu constituie și fapta de distrugere (bunul a fost distrus din
patrimoniul hoțului).
Excepții: atunci când bunul este unul raportat la care fapta de
distrugere comisă de proprietar se sancționează
- în cazul bunului obiect material al unui furt de folosință, dat
fiind că bunul a fost luat în scopul folosirii (deci el nu a dispărut din
patrimoniul persoanei vătămate) distrugerea sa se va face din acest
patrimoniu (al persoanei vătămate), așa că în acest caz furtul de
folosință se va reține în concurs cu distrugerea subsecventă.
2. Tâlhăria
3. Abuzul de încredere
(a se vedea supra în ceea ce
privește condițiile de tipicitate)
Acte de executare:
însușirea/dispunerea/refuz de a
restitui/folosirea
4. Înșelăciunea
Tipicitate formată din trei
momente:
1) inducerea în eroare a victimei
1. Relația cu infracțiunea de furt prin smulgere
Fapta de luare a unui bun prin smulgere e furt dacă prin actul de
luare nu am cauzat suferințe fizice și tâlhărie atunci când prin
acțiunea de luare am cauzat suferințe fizice.
2. Relația cu infracțiunea de lipsire de libertate
Uneori, lipsirea de libertate poate constitui tocmai modalitatea de
constrângere a tâlhăriei – rețin doar tâlhărie (a se vedea speța cu
taximetristul din Craiova de la seminarul 4).
În cazul tâlhăriei prin punerea în stare de inconștiență a victimei sau
în imposibilitate de a se apăra – dacă durata privării de libertate e
rezonabilă raportat la actul de executare a tâlhăriei reținem doar
tâlhărie. În caz contrar, reținem concurs.
Diferențierea față de infracțiunea de înșelăciune
Probleme de delimitare pot apărea atunci când ambele fapte au ca
moment de ”debut” încheierea unui raport juridic.
În cazul în care, de la bun început, autorul este de rea- credință,
inducând în eroare victima pentru a obține bunul nu mai putem
discuta despre nicio detenție legitimă ulterior ”transformată” (de
esența abuzului de încredere) ci despre infracțiunea de înșelăciune.
Spre exemplu, în cazul în care, în baza unor documente false,
determin o societate de leasing să încheie cu mine un contract de
leasing pentru o mașină (având de la bun început intenția de a-mi
însuși acea mașină și nu de a o deține conform titlului) fapta mea
constituie înșelăciune.
Dacă însă, la începutul raportului juridic am fost de bună-
credință (am acceptat că trebuie să mă conformez ”limitelor” de
folosire a bunului conferite prin raportul juridic) și doar ulterior am
devenit de rea-credință (decizând să-mi transform stăpânirea
limitată într-una mai completă) vom discuta despre infracțiunea de
abuz de încredere. (Ex: sunt de bună-credință la semnarea
contractului de leasing însă, pe parcurs, mă decid să vând mașina ca
și cum ar fi a mea - abuz de încredere).
1. Diferența față de infracțiunea de furt
Delimitarea se impune atunci când există o acțiune de inducere în
eroare a victimei
Criteriul de delimitare: modul în care a fost obținut folosul
2) conduita autopăgubitoare
urmare a inducerii în eroare
3) ca regulă, odată cu existența
conduitei autopăgubitoare se
produce
5. Înșelăciunea privind
asigurările
(tipicitate conform art. 247)
6. Exploatarea persoanei
vulnerabile
7. Gestiunea frauduloasă
material
Mai exact, dacă folosul material a fost obținut urmare a inducerii
în eroare, prin conduita autopăgubitoare a victimei, discutăm despre
înșelăciune (trebuie respectată ordinea etapelor – 1,2,3)
Exemplu: eu îi spun unui client că sunt curierul care a venit să
încaseze plata pentru un bun, iar acesta îmi dă o sumă de bani.
Dacă însă, într-o primă fază mi-am însușit bunul, iar apoi induc
victima în eroare pentru a nu fi descoperit, folosul e urmare a
acțiunii mele de deposedare și nu urmare a conduitei
autopăgubitoare a victimei – reținem infracțiunea de furt.
Spre exemplu, iau cereale (din saci cu cereale) din depozitul pe
care-l păzesc iar apoi, pentru a ascunde fapta, modific cântarul
astfel încât la predarea bunurilor greutatea fiecărui sac să fie mai
mare decât cea reală.
Diferențierea față de infracțiunea de înșelăciune:
- cadrul în care are loc înșelăciunea: la înșelăciunea privind
asigurările situația premisă este existența unui contract de asigurare.
- la înșelăciunea privind asigurările nu este necesară provocarea
unei pagube ci pur și simplu realizarea actului de executare în
scopul fraudării asiguratorului.
1. Diferențierea față de înșelăciune
La înșelăciune conduita victimei e determinată de o inducere în
eroare, la exploatarea e determinată de profitarea de starea de vădită
vulnerabilitate a victimei.
Dacă încheierea contractului s-a făcut și prin inducerea în eroare și
prin exploatare, trebuie să văd care legătură este mai caracterizată
(care este cauza principală a semnării contractului). De regulă, rețin
exploatarea (dat fiind limitele mai mari ale pedepsei).
2. Diferențierea față de șantaj
Dacă determin prin constrângere victima să semneze un contract sau
să-și provoace starea de vădită vulnerabilitate și, în aceste condiții,
ea se angajează în raportul juridic păgubitor, vom discuta despre
șantaj.
Diferențierea față de celelalte infracțiuni contra patrimoniului
Gestiunea frauduloasă are caracter subsidiar față de celelalte
infracțiuni => se va reține doar atunci când fapta nu este tipică raport
la orice altă faptă contra patrimoniului