Penal special II

Curs 1
Joi de dimineata la ora 9:00 la ICCJ- sedinta de juddecata
Titlul 3 Infractiuni privind autoritatea si frontiera de stat
- titlul are 2 cap:
1. infr contra autoritatii
2. contra frontierei de stat ( nu ne vom ocupa de cap II, nu sunt in programa cele din
capitolul II)
Pt licenta: cei care doresc se gandesc la o tema, fac o cerere si trec acolo tema- de
regula o infractiune sau o comparatie intre 2 infractiuni. Peste 3 saptamani dam
propunerea. Criterii: participare seminar si nota de la examen.

INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATII

- prezentare generala din caietul de seminar

Ultrajul
Infractiunea a suferit multe modificari, in VCP nu erau absorbite in ea infractiuni de o
gravitate extrema precum cele de omor, ultrajul se putea realiza prin amenintare,
loviri sau vatamare corporala.
Actuala reglementare a realizat o infractiune complexa care a absorbit inclusiv
infractiunea de omor.
Inainte de anii 2000 se putea realiza ultrajul si prin insulta sau calomnie. Cand s-a
pus problema dezincriminarii insultei sau calomniei, si din cuprinsul infractiunii de
ultraj s-a scos aceasta posibilitate de efectuare a ultrajului CR: o mare eroare, dai
posibilitatea faptuitorului sa manifeste un comportament nerespectuos fata de
reprezentat al autoritatii.
Obiectul juridic: un obiect juridic complex , cel principal ;reprezentat de relatiile
sociale privind apararea autoritatii.
Ob juridic secundar: sunt protejate libertatea psihica, integritatea fizica,
sanatatea si viata persoanei
Ob material: daca fapta e savarsita prin amenintare, infractiunea NU are ob
material. Daca insa e savarsita prin violente fizice, ob material poate consta in
corpul persoanei vatamate
Subiectii:
Sub activ e necalificat, putand fi orice persoana
Participatia este posibila in toate formele, coautorat, instigare,
complicitate. Fiind o infractiune complexa, ultrajul are pe langa sub
pasiv principal ( institutia ce exercita puterea de stat) si un subiect pasiv
secundar sau adiacent ( functionarul public ce indeplineste o functie ce
implica exercitiul autoritatii de stat).
Sub pasiv tb sa indeplineasca astfel cumulativ 2 conditii:
1. Sa fie functionar public conform definitiei date in 175 NCP
2. Sa indeplineasca o functie ce implica exercitiul autoritatii de
stat
Au existat in doctrina solutii de retinere a acestei infr in situatia in care faptele s-au
indreptat impotriva unor paznici CR: solutie gresita
Aceeasi problema s-a pus si referitor la padurari. Daca erau angajati ROMSILVA,
lucrurile erau usor de rezolvat. Se punea problema domeniilor private-> nu aveam de
ce sa discutam despre o persoana ce intruchipeaza autoritatea de stat. In cazul
padurarilor angajati de stat, de romsilva, acolo puteam retine aceasta infractiune,
putand face acte ce intra in zona administrativa.
Acum sfera notiunii definita in art 175 NCP e mai restransa, astfel: (1)Funcionar
public, n sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu
sau fr o remuneraie:

a) exercit atribuii i responsabiliti, stabilite n temeiul legii, n scopul realizrii

prerogativelor puterii legislative, executive sau judectoreti;
b) exercit o funcie de demnitate public sau o funcie public de orice natur;
c) exercit, singur sau mpreun cu alte persoane, n cadrul unei regii autonome, al
altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar
de stat, atribuii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerat funcionar public, n sensul legii penale, persoana
care exercit un serviciu de interes public pentru care a fost nvestit de autoritile
publice sau care este supus controlului ori supravegherii acestora cu privire la
ndeplinirea respectivului serviciu public.
La literele a) si b) nu exista probleme
Pt litera c) tb sa vedem de la caz la caz daca avem dde a face cu o persoana
Alin (2) notari, executori judecatoresti etc
Daca la data savarsirii faptei sub pasiv nu mai detinea o functie indeplinind exercitiul
autoritatii de stat nu se poate retine infr de ultraj, chiar daca fapta a fost savarsita in
legatura cu actele indeplinite in exercitiul functiei.
Pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unui concurs de infractiuni
deoarece autoritatea de stat este aparata prin intermediul protectiei acordate fiecarui
reprezentant al sau caruia ii sunt ocrotite drepturile fundamentale cuprinse in
obiectul special al infractiunii.
? Ce se intampla cand ultrajul e savarsit prin intermediul unei infr de omor ? Raspuns:
s-ar putea opta intre retinerea unui concurs real/ideal intre 2 infractiuni de ultraj
raportate fiecare la cate o infractiune de omor sau s-ar putea opta pt retinerea unei
infr de ultraj raportata la o infr de omor calificat savarsita asupra a doua sau mai
multe persoane. CR : ar tb sa retinem o infr de ultraj raportata la o infr de omor
calificat, nu putem nesocoti vointa legiuitorului de a retine o unitate de infractiuni
atunci cand omorul se realizeaza in aceeasi imprejurarre asupra a doua sau mai
multe persoane.
Locul si timpul savarsirii infr: nu prezinta relevanta
Situatia premisa: existenta infractiunii e conditionata de existenta unei stari la
momentul comiterii elementului material si anume indeplinirea de catre functionar a
unei functii ce implica exercitul autoritatii de stat.
Latura obiectiva:
Elem material: actiunile caracteristice elem material al fiecareia dintre
infractiunile componente (amenintarea, lovirea sau alte violente, vatamarea
corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, omorul).Fiecare dintre
aceste actiuni alternative este suficienta pt realizarea elementului material. In
cazul actiunii de ameninintare, infr de ultraj exista indiferent daca aceasta este
savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa( telefon, scrisori,
e-mail etc).
Cerinta esentiala necesara pt realizarea elem mateiral:
a) fapta trebuie savarsita impotriva unui functionar aflat in exercitiul
functiunii SAU
b) pentru fapte indepinite in exercitiul functiunii.
Pentru prima situatie infractiunea exista daca functionarul se afla in
exercitiul functiunii indiferent daca faptele au sau nu legatura cu exercitiul
functiunii. Exemplu: jandarmul patrula cu un coleg si s-a trezit ca il abordeaza
soacra care il cearta ca i-a adresat fiicei ei cuvinte odioase, dupa aceea ii da o
sacosa in cap. Desi discutia era una particulara, pt ca fapta a fost savarsita
cand functinarul se afla in exercitiul functiunii se poate retine infractiunea de
ultraj, fiind lezata imaginea unei autoritati.
Referitor la situatia a doua, este necesar ca infr sa fie referitoare la atributiile
sale de serviciu Exemplu : infractorul ameninta in magazin un politist , fiind o
persoana cercetata penal.
Functionarul public pt a face obiectul protectiei speciale acordate trebuie
sa nu isi depaseasca atributiile legale, sa nu le incalce ori sa le exercite abuziv.

Atitudinea provocatoare a functionarului public inlatura incidenta accestor

dispozitii si atrage aplicarea dispozitiilor de drept comun daca sunt indeplinite
conditiile de existenta ale acestora.
S-a pus problema daca in situatia unor acte de amenintare si violenta
fizica contra functionarului public se va retine o unitate sau o pluralitate de
infractiuni.
Intr-o prima opinie s-a sustinut teza concursului de infractiuni
argumentandu-se ca intre cele 2 variante ale infr de ultraj ar exista
deosebiri esentiale care fac ca ele sa reprezinte infr de sine statatoare.
Cum in situatia in care cele 2 fapte sunt savarsite impotriva unui subiect
pasiv ce nu are vreo calitate se retine un concurs de infractiuni, nu ar fi
firesc in situatia in care faptele se indreapta impotriva unui subiect
calificat sa retinem o unica infractiune.
Intr-o alta opinie: faptele alcatuiesc o unitate legala sub forma
infr complexe si ca atare se va retine varianta agravata din cadrul infr de
ultraj in care va fi absorbita varianta simpla. Practic noi cand tb sa
scriem calificarea juridica retinem infr de ultraj savarsit prin amenintare
si lovire, de exemplu, aplicand sanctiunea cea mai grava. Nu ne vom
raporta la ambele sanctiuni. Vom scrie 257 raportat la infr de lovire etc,
dar la aplicare aplicam pedeapsa de la fapta mai grava sporita cu o
treime. ( parere CR: nu retinem concurs, retinem a doua varianta).
A fost exprimata in doctrinia opinia ca ultrajul s-ar putea comite
si prin inactiune , CR are rezerve ref la aceasta opinie: e adevarat ca infr
abrosbite se pot realiza si printr-o inactiune dar e greu de imaginat o
situatie in care ultrajul constand intr-o act specifica acestor infr poate fi
realizata prin omisiune. Exemplu: in cazul unei pers ce asigura paza si
protectia unui functionar public ce indeplineste o functie in exercitului
unei atributii de stat asista pasiv la lovirea celui pe care are indatorirea
sa il protejeze s-ar putea pune problema ultrajului prin omisiune, dar CR
considera retinerea unei infr de serviciu.
Urmarea imediata fiind o infr complexa are o urmare imediata principala
constand in starea de pericol creata pentru institutia in care isi desf activitatea
functionarul public precum si o urmare imediata secundara constand in
atingerea adusa libertatii psihice, integritatii sanatatii, vietii persoanei
functionarului respectiv.
Legatura de cauzalitate rezulta ex re dar atunci cand elem material consta
intr-o lovire, vat corporala, ucidere trebuie stabilita leg de cauzalitate intr fapta
savarsita si urmarea imediata secundara.
Latura subiectiva: forma de vinvoatie: intentia directa sau indirecta dar si
praeterintentia atunci cand modalitatea de savarsire a faptei este specifica
infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte.
Pentru retinerea infr de ultraj tb ca faptuitorul sa cunoasca aspectul ca subiectul
pasiv este un functionar public cat si aspectul ca aceasta se afla in exercitiul
functiunii sau ca actele acestuia au fost indeplinite in exercitiul functiunii.
Necunoasterea acestor imprejurari conduce la retinerea uneia dintre infractiunile
absorbite in infr de ultraj. Varianta reglementata in ain (2) se comite doar cu intentie
directa calificata prin scop
Mobilul si scopul: legea cere existenta unui scop pt variantele alin(2) si (3) unde
savarsirea infr impotriva functionarului sau unui membru de familie al acestuia tb
realizata in scop de intimidare sau de razbunare.
Formele infractiunii: textul de lege nu mentioneaza faptul ca tentativa la ultraj se
sanctioneaza. Este o modalitate fireasca de reglementare in conditiile in care ultrajul
este o infr complexa iar raportatea se face intotdeauna la o alta infractiune. Ca atare,
daca infr absorbita se va comite in forma tentata si daca tentativa este sanctionabila
se va retine ultrajul in forma consumata raportat la tentatiiva la acea infractiune. Ex:
A loveste un politist cu un topor in cap. Politistul nu decedeaza ultraj raportat la

tentativa la omor.
Infractiunea se consuma la mom in care se savarseste infr absorbita in forma
consumata sau tentata daca tentativa este sanctionabila.
Infractiunea poate avea forma continuata, nu poate imbraca totusi o asemenea forma
cand consta in uciderea unui functionar public.
Variante: 2 variante tip ( alin (1) si alin (2))
Alin (1) sanctioneaza amenintarea, lovirea sau alte violente.savarsite
impotriva unui functionar ce indeplineste o functie ce iplica exercitiull autoritatii de
stat.
Alin (2): infr impotriva unui funct public.in scop de intimidare sau razbunare.
Desi textul face referire la orice infr, fiind vorba de fapte indreptate inpotriva funct
sau bunurilor acestuia e vorba in principal de infr contra persoanei sau contra
patrimoniului mai putin ccele prevazute la alin(1) pt care simpla savarsire fara
dovedirea scopului de intimidare sau razbunare e suficienta pt retinerea ultrajului.
CR: alin (2) nu se refera la toate infr ci doar la celelalte infr , nu cele din (1) daca e
dovedit scopul razbunarii
Alin(3): varianta asimilata a alin (2) deoarece prevede ca se sanctioneaza cu
aceeasi pedeapsa faptele comise in cond alin (2) daca privesc un membru de familie
al funct public. Daca e analizat alin (3) prin prisma continutului alin (2) se poate
concluziona ca se face referire la orice alte infractiuni comise impotriva unui membru
de familie al funct public, mai putin cele enumerate in alin (1) daca sunt comise in
scop de intimidare sau razbunare. CR: nu crede ca asta a vrut sa spuna legiuitorul
totusi. E evident ca daca se comite vreuna din infr din alin (1) impotriva unui membru
de fam, cu atat mai mult tb retinut ultrajul -> textul nu e prea fericit formulat aici.
Alin (4) : varianta agravata a faptelor din (1)(3) daca sub pasiv e un politist
sau jandarm.
Sanctiuni: art 257 nu mentioneaza nicio pedeapsa pt alin (1,2,3) ( pedeapsa de sine
statatoare) , facand trimitere la pedepsele prevazute pt infract absorbite ale caror
limite sa majoreaza cu o treime.
Pt cele de la alin (4) se aplica pedeapsa prev de lege pt infratiunea absorbita ale carei
limite sa majoreaza cu jumatate.

Uzurparea de calitati oficiale-258 NCP

- sunt reunite textele pe care VCP le prevedea pt infr de uzurpare de calitati oficiale si
portul nelegal de decoratii sau semne distinctive
Ob juridic: relatiile sociale a caror normala desfasurare implica exercitarea calitatilor
oficiale numai de catre cei care le detin.
Ob material : NU are ob material
Subiectii:
sub activ poate fi orice persoana chiar si cei care isi desf activitatea
intr-o structura in care poate fi exercitata respectiva calitate insa ei nu o
detin sau cei care continua sa exercite o functie ce implica exercitiul aut
de stat dupa ce au pierdut acest drept cf legii.
Participatia: posibila sub orice forma, mai putin coautoratul ( deoarece
orice participant ce desf acet materiale proprii autoratului va avea
calitatea de autor)
Sub pasiv principal : statul . Pot exista si sub pasivi secundari
( institutiile unde este e exercitata respectiva calitate oficiala ce implica
exercitiul autoritatii de stat ) .Totodata pot fi sub pasivi pers afectate prin
actele exercitate prin uzurparea calitatilor oficiale.
Locul si timpul nu prezinta relevanta
Situatia premisa: existenta unei calitati oficiale ce implica exercitiul autoritatii de
stat, calitate de care se prevaleaza faptuitorul fara a avea vreun drept atunci cand
emite un act legat de aceasta.
Latura Obiectiva
Elem material: infr se comite prin actiune. Pt existenta elem material in
varianta tip sunt necesare 2 actiuni cumulativ:

1.folosirea unei calitati oficiale ce implica exercituul aut de stat si

2. Implinirea unui act legat de acea calitate care poate fi concomitenta cu
prima actiune sau care poate succeda acesteia.
Folosirea unei calitati oficiale semnifica atribuirea de catre sub activ a unei
calitati pe care nu o detine sau nu o mai detine. Este sufcienta in ipoteza
variantei tip ca atribuirea unei asemenea calitati sa se faca in baza unei simple
afirmatii. Daca pt atestarea calitatii sunt folosite mijloace frauduloase se va
retine varianta calificata a infractiunii. Indeplinirea unui act legat de o calitate
oficiala reprezinta indeplinirea oricarui act ce intra in atributiile functiei pe care
o implica acea calitate oficiala( amenda, retinerea unei pers etc. )
Daca sunt savarsite cu prilejul indeplinirii acelor acte si alte infractiuni (prin
aprin actiuni ce realizeaza elementul altor infractiuni se va retine un concurs
de infractiuni) . ( se prezinta ca politist dupa ce a facut un PV si confisca un
bun de la pers vatamata uzurpare de calitati oficiale in concurs cu furt)
Pt varianta agravata elem material: purtarea de uniforme sau semne
distinctive ale unei autoritati publice. Purtarea presupune o desf in timp a
actiunii nefiind suficienta o manifestare momentana ( ex: probarea unei
uniforme) si presupune de asemenea o exhibare a acestora in public. Se poate
retine var agravata doar daca uniforma sau semnele disntintive corespund
ccelor apartinand in realitate unei autoritati. Ex: poarta uniforma unui general
din WW2, nu avem aceasta infractiune.
Cerinta esentiala: pt retinerea in var tip este necesara constarea
existentei unei cerinte esentiale atasate elem material si anume ca folosirea
calitatii oficiale sa se faca fara drept. Simpla depasire a competentelor
conferite de o calitate oficiala reala poate constitui eventual o alta infr.
Si pt var agravata exista o cer esentiala: purtareea insemnelor sau
uniformelor sa se faca faca drept
Urmarea imediata: crearea unei stari de pericol
Urmare imediata secundara: in masura in care fapta a creat prejudicii
pers in raport de care a fost indeplinit actul ce implica existenta calitatii
oficiale.
Legatura de cauzalitate: fiind o infr de pericol, rezulta ex re
Lat subiectiva: vinovatia- intentie directa sau indirecta . Legea nu solicita existenta
unui scop sau mobil.
Formele: tentativa posibila dar nu se sanctioneaza. Infr se consuma in mom in care
sunt realizate act ce compun elem material. Savarsirea doar a primei actiuni conduce
la realizarea tentativei ce insa nu e incriminata.
Repetarea faptelor prevz in alin (1) poate conduce la retinerea formei continuate. In
var de la alin (2) infr imbraca intotdeauna forma continua si fiind vorba de o activ
infractionala suscceptibila de intreruperi vom avea de a face cu o infr continua
succesiva.
Variante: prezinta o var tip in alin (1) si o var asimilata in alin (2) . In alin (3) e
reglem var calificata, pedepasa fiind mai mare daca acela poarta uniforma sau
insemne distinctive ale unei autoritati
Sanctiuni:
var tip si asimilata: 6 luni-3 ani inchsioare
Var calificata: 15 ani inchisoare.