Titlul III.

Infractiuni privind autoritatea si frontiera de stat

Capitolul 1. Infractiuni contra autoritatii
1. Ultrajul art. 257 NCp
(1) Ameninarea svrit nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct, lovirea sau alte violene,
vtmarea corporal, lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte ori omorul svrite mpotriva unui funcionar
public care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat, aflat n exercitarea atribuiilor de serviciu
sau n legtur cu exercitarea acestor atribuii , se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea

infraciune, ale crei limite speciale se majoreaz cu o treime. (= varianta tip)

(2) Svrirea unei infraciuni (alta decat cea de la alin. 1) mpotriva unui funcionar public care ndeplinete o
funcie ce implic exerciiul autoritii de stat ori asupra bunurilor acestuia, n scop de intimidare sau de rzbunare
(particularitatea = scopul califica intentia, care trebuie sa fie directa), n legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu, se
sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei limite speciale se majoreaz cu o treime.
(varianta asimilata)
(3) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz faptele comise n condiiile alin. (2), dac privesc un membru de familie
al funcionarului public. (dubla circumstantiere a subiectului pasiv) (varianta asimilata 2)
(4) Faptele prevzute n alin. (1)-(3), comise asupra unui poliist sau jandarm, aflat n exercitarea atribuiilor de
serviciu sau n legtur cu exercitarea acestor atribuii, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea
infraciune, ale crei limite se majoreaz cu jumtate. (varianta agravata) (tot cu dubla circumstantiere a subiectului
pasiv).
Este o infractiune complexa si o norma incompleta in sensul art. 5 din LPA, intrucat ultarjul face trimitere, se
completeaza cu infractiunile corespondente din codul penal.
Obiect juridic complex.

principal: relatiile privind respectul datorat autoritatii de stat si functionarului public care indeplineste o functie ce
implica exercitiul autoritatii de stat. Relatiile sociale privind apararea autoritatii de stat. Obict juridic special care se
include in cel generic, comun tuturor infractiunilor din acest capitol si care se refera la autoritate, in general (= putere de
stat), reprezentate de cele trei mari puteri: legislativa, executiva si judecatoreasca, dar si alte autoritati prevazute in
Constitutie.
secundar: protejarea relatiilor privind integritatea fizica, sanatatea si integritatea psihica.
Notiunea de autoritate, pentru aceste infractiune, desemneaza atat sistemul de organe ale puterii, cat si organul,
institutia ca atare si reprezentantul oganului sau institutiei. In particular, la ultraj, se intinde asupra functionarului public.
Obiect material: doar in masura in care se exercita violente fizice asupra functionarului public.
Subiectii:

a) subiectul activ nu este circumstantiat. Participatia este posibila in toate formele.

b) subiectul pasiv este circumstantiat si este reprezentat de functionarul public, doar acela care indeplineste o functie ce
implica exercitiul autoritatii de stat, ceea ce in mare, insemana ca functionarul respectiv are capacitatea de a da dispozitii
si de a lua masuri necesare pentru respecatarea acestora.
In principiu, au vocatia de a fi subiect pasiv al acestei infractiuni toti functionarii publici din toate categoriile
implicate in art. 175 din partea generala:

In privinta art. 175 (1) lit. a) exercita atributii si responsabilitatii, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii
prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatoresti. Cei care exercita prerogativele celor 3 mari puteri, aici nu
exista niciun dubiu, toti pot fi subiecti pasivi ai infractiunii.
In privinta art. 175 (1) lit. b) exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura
notiunea asta nu este prevazuta in codul penal, exista un indiciu in Legea 284/2010 privind salarizarea personalului platit
din fonduri publice, anexa 1, cap. 4. Intra in aceasta categorie presedintele Romaniei, presedintii camerelor, parlamentarii,
prim-ministrul, ministrii, primarii, viceprimar etc. Toti acestia pot fi subiecti pasivi ai infractiunii. In cea de-a doua teza
functia de orice natura sfera este extrem de larga.
175 (1) lit. c) exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in cadrul unei regii autonome, al altui operator
economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului
de activitate al acesteia. O contabila care lucreaza intr-o regie autonoma, este functionar public, dar nu exercita
autoritatea de stat, deci nu este subiect pasiv al acestei infractiuni.
NB!! Pot fi subiecti pasivi si functionarii asimilati (art. 175 2) notarii publici, executorii judecatoresti,
interpretii si expertii tehnici judiciari. [175 (2) este considerata functionar public, in sensul legii penale. persoana
care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este suousa
controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea serviciului respectiv.]
Decizii ale CCR notiunea de functionar din penal este autonoma si nu poate fi echivalata cu notiunea din alte
ramuri de drept. In legea privind sistemul medical, se prevede ca medicul este functionar public. CCR a spus ca nu are
legatura cu ce spune Codul penal.
Pentru a fi subiect pasiv, trebuie verifcata dubla conditie a subiectului pasiv:

sa aiba calitatea de functionar public in sensul lui 175

+ acesta sa se afle intr-o functie care implica exercitiul autoritatii de stat;
In practica, s-a retinut ca ar fi subict pasiv politistul, paznicii, padurarul. Nu reprezinta ultraj acea fapta
care se comite pe fondul unui conflict particular ce nu are legatura cu atributiile de serviciu (grigore are un conflict
cu un minstru pe chestiuni de vecinatate, aici nu este ultraj). Nu vom avea, de asemenea, ultraj atunci cand
functionarul actioneaza abuziv si/ sau isi depaseste atributiile de serviciu = oricare alta infractiune, dar nu ultraj.
Daca, la data savarsirii faptei, subiectul pasiv nu mai exercita o functie de autoritate de stat, nu se mai poate
retine ultraj chiar daca fapta a fost savarsita in legatura cu acte indeplinite in exercitiul functiunii.
Pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unui concurs de infractiuni, deoarece autoritatea de stat este
aparata prin intermediul protectiei acordate fiecarui reprezentant al sau caruia ii sunt ocrotite drepturile fundamentale
cuprinse in obiectul special al infractiunii.
Daca sunt ucise 2 sau mai multe persoane se pune problema infractiunii retinute:

2 infractiuni de omor in concurs real cu ultraj

2 infractiuni de ultraj raportat la omor
retinerea unei infractiuni de ultraj raportata la o infractiune de omor calificat savarsita asupra a doua sau mai multe
persoane.
!!! parere Rotaru - o infractiune de ultraj raportata la o infractiune de omor calificat pentru ca nu putem
nesocoti optiunea legiuitorului de unitate a infractiunii de omor asupra mai multor persoane ( limitele speciale prevazute la
omor se vor majora cu o treime).
NB!! In situatia comiterii unor acte de amenintare + acte de violenta fizica contra functionarului public se va
retine o unitate sau o pluralitate de infractiuni (ultraj savarsit prin amenintare + ultraj savarsit prin violente)?

intr-o prima opinie s-a sustinut teza concursului de infractiuni, argumentandu-se ca intre cele doua variante ale infractiunii
de ultraj ar exista deosebiri esentiale care fac ca ele sa reprezinte infractiuni de sine statatoare.
2

Cum, in situatia in care, cele 2 fapte sunt savarsite impotriva unui subiect pasiv ce nu are vreo calitate se retine
concurs de infractiuni, nu ar fi firesc ca in situatia in care faptele se indreapta impotriva unui subect calificat sa retinem o
singura infractiune.

a 2-a opinie sustine ca faptele alcatuiesc o unitate legala sub forma infractiunii complexe si, ca atare, se va retine varianta
agravata din cadrul infractiunii de ultraj in care va fi absorbita varianta simpla (adica amenintarea va fi absorbita in
infractiunea de violente. Acelasi lucru se va retine si in cazul in care infractiunea comisa cunoaste anumite amplificari ale
rezultatului, cazul in care violentele sunt urmate de moartea victimei, cand lovirile sau alte violente vor fi absorbite in
infractiunea de loviri sau alte violente cauzatoare de moarte). Se va retine, in ipoteza data, un ultraj raportat la
amenintare si la alte violente, dar cu majorarea limitelor speciale ale infractiunii de loviri sau alte violente care
absoarbe ameintarea, dupa caz.
A fost exprimata si opinia potrivit careia ultrajul se poate comite si prin inactiune. Este greu de imaginat cum
ultrajul constand intr-o actiune specifica acestor infractiuni poate fi realizata printr-o omisiunea. De ex. un functionar care
asigura paza si protectia asista impasibil la lovirea celui asupra caruia are obligatia sa il protejeze ar putea fi ultraj.
Situatie premisa: este nevoie de existenta unui functionar care sa indeplineasca o functie ce presupune
exercitiul autoritatii de stat.
Latura obiectiva;

a) Elementul material coincide cu cel al infractiunii completatoare si deci, elementul material de la amenintare, vatamare
coporala etc. Conditii atasate alternative:
subiectul pasiv sa indeplineasca o functie ce implica exercitiul atributiilor de serviciu, aflat in exercitarea atributiilor de
serviciu (indiferent daca faptele au sau nu legatura cu exercitiul functiei).
Exemplu: jandarmul patrula cu un coleg si este abordat de soacra care il cearta ca i-a adresat fiicei sale diverse
cuvinte si ii da si cu sacosa in cap - desi discutia este una particulara, neavand legatura cu exercitiul functiunii, se poate
retine ultraj pentru ca functionarul se afla in exercitiul functiunii, in acest fel fiind lezata imaginea autoritatii de stat.

sau fapta sa fie in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

Momentul la care se produce fapta nu are o mare importanta, poate sa se produca la scurt timp, doar sa existe o
legatura de cauzalitate.

b) Urmarea imediata principala starea de pericol privind autoritatea, cea secundara urmarea imediata de la
infractiunile completatoare (amenintare, stare de pericol pentru integritatea psihica; etc).
c) Legatura de cauzalitate trebuie dovedita de cele mai multe ori, insa poate rezulta din materialitatea faptei.
Latura subiectiva vinovatia depinde de norma completatoare. Intentie depasita (art. 195), intentie
directa/indirecta (la omor). Scopul califica intentia in alin. (2).
Pentru retinerea infractiunii de ultraj trebuie ca faptuitorul sa cunoasca aspectul ca subiectul pasiv este un
functionar public, cat si ca acesta se afla in exrcitiul functiunii sau ca actele acestuia au fost indeplinite in exercitiul
functiunii. Necunoasterea acestor imprejurari conduce la retinerea uneia dintre infractiunile absorbite in cea de
ultraj.
Mobilul si scopul - legea prevede existenta unui scop in cazul variantelor alin. 2 si 3, unde savarsirea infractiunii
impotriva functionarului sau a unui membru de familie al acestuia trebuie realizata in scop de intimidare sau de
razbunare.
Forme:

Ultrajul se consuma in momentul in care se consuma celelalte infractiuni din structura infractiunii complexe. Nu
exista tentativa si nu este posibila cand avem amenintare sau lovire, dar putem vorbi despre tentativa in cazul omorului
cand, daca incercarea de ucidere esueaza = infractiune de ultraj consumata raportata la o tentativa de omor.
Variante

Alin. 1 varianta tip;

Alin. 2 o varianta asimilata, particularitatea acesteia este data de savarsirea unei infractiuni, alta decat cea de la alin. 1 si
teoretic poate fi orice alta infractiune cu conditia ca aceasta sa fie apta sa indeplineasca scopul cerut de textul de lege (de
intimidare sau de razbunare).
Alin. 3 asimilata si se refera la comiterea unei infractiuni, faptele indicate la alin 2, daca acestea privesc un membru de
familie. (art. 177 NCp pentru notiunea de membru de familie).
Alin. 4 varianta agravata; fata de toate cele anterioare prezinta particularitatea circumstantierii suplimentare a
subiectului pasiv pe langa calitatea de functionar public, aici subiectul pasiv trebuie sa fie politist sau jandarm.
Regimul sanctionator ea imprumuta de la normele completatoare inclusiv pedeapsa, pentri ca ea se raporteaza la
pedeapsa infr de baza care este majorata. (cod)
Procesual: sunt incidente dispozitiile privind normele completatoare.

2. Uzurparea de calitati oficiale art. 258 NCp

Obiect juridic: relatiile privind autoritatea care presunpun interziceera utilizarii fara drept a unei calitati oficiale ce
implica exercitiul autoritatii de stat sau a unei uniforme/semne distinctive;
Obiect material: nu avem in varianta tip, in varianta de la alin. 3 putem considera obiect material uniformele sau
semnele distinctive.!!
Subiectii:
a) Subiectul activ nu avem un subiect activ circumstantiat in cea tip, dar in cea atenuanta, unde este vorba despre
functionarul public in aceleasi conditii ca la ultraj. Poate fi orice persoana, chiar si cei care isi desfasoara activitatea intr-o
structura in care poate fi exercitata respectiva calitate, dar pe care ei nu o detin si cei care continua sa exercite o asemeena
calitate dupa ce au pierdut acest drept conform legii.
b) Subiectul pasiv - in principal, autoritatea lezata, in secundar institutiile unde este exercitata respectiva calitate oficiala
ce implica exercitiul autoritatii de stat. Pot fi subiecti activi persoanele afectate prin actele exercitate prin uzurparea
calitatii oficiale.
Participatia este posibila in toate formele, mai putin cea a coautoratului, deoarece orice participant ce desfasoara
acte materiale proprii autoratului va avea calitatea de autor.
Latura obiectiva:
a) Elementul material:
in varianta tip consta intr-o actiune ce reprezinta folosirea fara drept a unei calitati oficiale care implica exercitiul
autoritatii de stat, la care se adauga si conditie atasata elementului material, respectiv ca fapta sa fie insotita sau
urmata de indeplinirea unui act legat de calitatea respectiva.
In legatura cu exercitarea autoritatii de stat si cu actele legate de acest calitate sunt valabile explicatiile de la ultraj
cu functionarul publica avand dubla calitate. O sfera a infractiunii restransa fata de codul vechi.

Folosirea unei calitati oficiale semnifica atribuirea de catre subiectul activ a unei calitati pe care nu o detine sau nu
o mai detine. Este suficienta, in ipoteza variantei tip, ca atribuirea unei asemenea calitati sa se faca in baza unei simple
afirmatii. Daca pentru atestarea calitatii sunt folosite mijloace frauduase se va retine varianta calificata a infractiunii.
Indeplinirea unui act legat de calitatea oficiala reprezinta orice act care tine de atributiile legale ale calitatii
oficiale. Daca sunt indeplinite cu prilejul indeplinirii acelor acte si actiuni ce realizeaza elementulul altor infractiuni se va
retine concurs.
Ex: falsul politist confisca un bun de la persoana vatamata - se retine uzurpare de calitati oficiale in concurs cu
infractiunea de furt

In varianta agravata elementul material se refera la purtarea fara drept a unor uniforme sau semne distinctive.
Purtarea presupune o desfasurare in timp a actiunii, nefiind suficienta o singura probare a uniformei si presupune o
expunere a acesteia in public.
Semnele distinctive trebuie sa corespunda in realitate unei autoritati, adica sa se prezinte asa cum sunt descrise intrun act normativ. Ex: uniforma unui general din Primul razboi mondial nu duce la infractiune.
NB!! Cerinta esentiala atasata elementului material pentru ambele variante - folosirea calitatii oficiale sa se faca
fara drept, simpla depasire a competentelor date de o calitate oficiala reala poate constitui o alta infractiune.

b) Urmarea imediara starea de pericol, dat poate exista si o urmare imediata secundara, in masura in care fapta a creat
prejudicii persoanei in raport de care a fost indeplinit actul ce implica existenta calitatii oficiale.
c) Legatura de cauzalitate rezulta in mod direct
Latura subiectiva: Intentia directa si indirecta.
Scop si mobil nu au relevanta.
Infractiunea se consuma in momentul realizarii elementului material. Tentativa nu se pedepseste.
Variante o varianta asimilata (alin. 2) unde infractiunea imbraca intotdeauna forma continua si, fiind vorba de o
activitate infractionala susceptibila de intreruperi, vom avea o infractiune continua succesiva + un subiect activ
circumstantiat si o varianta agravata (alin. 3) are corespondent in vechiul cod.

3. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri art. 259 NCp

Actualul cod nu mai retine si fapta din culpa + exprimarea mai concisa a obiectului material
Obiect juridic: relatiile privind autoritatea, protejarea inscrisurilor ce provin de la aceasta autoritate
Obiect material: acele inscrisuri care provin fie de la persoanele prevazute in art. 176 (termenul public in legatura
cu functionarul public in sensul larg al termenului de la 177 (1)) sau de la persoanele prevazute in 175 (2) cele asimilate.
Este vorba despre orice inscris care emana de la aceste institutii, dar altele decat cele prevazute la 175, unde
este vorba despre inscrisuri utilizate in cursul unei proceduri judiciare.
Subiecti:
a) Subiectul activ
la varianta tip nu este circumstantiat,
la cea agravata este un functionar public in exercitarea atributilor de serviciu (cel pur si simplu, nu este dubla
circumstantiere de la ultraj).
5

b) Subiectul pasiv este institutia publica care detine sau pastreaza inscrisul respectiv, una dintre cele prevazute 1a art. 176
sau 175 (2).

Latura obiectiva:
a) Elementul material coincide, practic, fie cu elementul material de la furt, fie cu cel de la distrugere si fac trimitere la
aceste infr.
b) Urmarea imediata: stare de pericol ca urmare principala si in secundar cea specifica furtului sau distrugerii.
c) Legatura de cauzalitate rezulta ex re.
Latura subiectva: intentie in ambele modalitati. Este exclusa culpa!!
Forme: Consumarea are loc in aceleasi conditii ca la furt si distrugere. Tentativa se pedepseste.
Variante: varianta agravata (alin. 2) se distinge prin calitatea subiectului activ
Procedura comuna + sanctiune in limite normale.

4. Ruperea de sigilii art. 260

Element material - textul se refer la 2 modaliti:

nlturarea sigiliului = ndeprtarea sigiliului fr a afecta integritatea materialului pe care a fost imprimat amprenta
sigiliului.
distrugerea sigiliului = const n degradarea, exercitarea unor aciuni de natur a afecta integritatea material lsat n
materialul din care este fcut sigiliul.
Atunci cnd aciunea const doar n distrugerea de sigiliu, infraciunea de distrugere va fi absorbit n
infraciunea de rupere de sigilii. Dac sunt distruse i alte bunuri, infraciunea de rupere de sigilii va fi reinuta n
concurs cu cea de distrugere.
Ex: dac este sigilat o camer, iar fptuitorul rupe sigiliul, apoi sparge i ua, vom avea infraciunea de rupere
de sigilii n concurs cu distrugere
Sigiliul nu repezinta un obstacol material consecvent pentru a evita sustragerea de bunuri. Aplicarea sigiliului are
rolul de a semnala voina autoritilor privind conservarea sau indisponibilizarea bunului respectiv. De aceea,
distrugerea sau nlturarea sigiliului, pentru a avea acces la bunurile ce urmeaza a fi sustrase, nu conduce la infraciunea
de furt svrit prin efracie, ci la un concurs ntre infraciunea de furt i cea de rupere de sigilii. Dac, ns, dup
ruperea sigiliului este distrus i o ncuietoare pentru a se putea ptrunde in interiorul unei camere, este ndreptit
reinerea concursului ntre infraciunea de furt calificat svrit prin efracie i cea de rupere de sigilii. Aceast
infraciune intr n concurs cu furtul.

5. Sustragerea de sub sechestru art. 261 Ncp

Elementul material const n sustragerea unui bun care este legal sechestrat.
Au fost exprimate mai multe opinii cu privire la nelesul acestei expresii:

Noiunea de sustragere de sub sechestru nseamna scoaterea bunului de sub sechestrul instituit de autoritile judiciare
i trecerea lui n dispoziia fptuitorului.
Sechestrul nseamn indisponibilizarea de ctre autoritile judiciare a unui bun.
6

Dac va fi sustras un bun de sub sechestru, dup caz, poate fi reinut i infraciunea de furt:
Dac bunurile sunt ncredinate unui custode i acesta le sustrage, nu se poate vorbi de infraciunea de furt. Dac
proprietarul bunului este chiar custodele i el nstrineaz bunul pe durata pe care acesta este legal sechestrat se poate
reine doar sustragerea de sub sechestru.
n a doua ipotez, bunul aparine unei tere persoane, iar sustragerea se face de ctre custode. Custodele nstrineaz,
spre exemplu, bunul, vom reine n sarcina custodelui infraciunea de sustragere de sub sechestru n concurs cu
infraciunea de abuz de ncredere, deoarece i-a fost ncredinat cu titlu legal un asemenea bun. Nu poate fi furt pentru c
era deja n posesia bunului.
Dac bunul este lsat la custode i este sustras de sub sechestru de ctre proprietar vom reine infraciunea de
sustragere de sub sechestru n concurs cu furt. Chiar dac vorbim de proprietar, acesta poate rspunde penal pentru furt
dac bunul se afla n posesia legal a altei persoane.
Dac bunul aparine unui proprietar, avnd desemnat un custode, iar bunul este sustras de ctre faptuitorul care nu este
nici custode, nici proprietar se reine concurs ntre sustragere de sub sechestru i furt.
Dac bunul este unul imobil i este scos de sub sechestru, n sensul c, dei exist un sechestru, proprietarul l vinde, se
va reine sustragere de sub sechestru n concurs cu nelciune, dac cel care a cumprat bunul nu tia c asupra
bunului a fost instituit msura asigurtorie a sechestrului.

Titlul IV. Infractiuni contra infaptuirii justitiei

1. Nedenuntarea art. 266;

Obiect juridic: relatiile privind infaptuirea justitiei penale care presupun sprijinrea autoritatilor in luarea la
cunostinta despre comiterea unor infractiuni grave, cum ar fi cele contra vietii sau cele care au ca urmare moartea unei
persoane;
Obiect material nu avem
Subiectii:
a) Subiectul activ nu este circumstantiat
NB! Subiect activ nu poate fi persoana care comite ca autor sau participant infractiunea la care se refera
nedenuntarea, pentru ca nicio persoana nu are obligatia de a se autodenunta.
NB2!! In cazul nedenuntarii, avem de a face cu o obligatie persoanla, coautoratul nu este posibil. Daca mai multe
persoane afla de existenta unei infractiuni si nu denunta, fiecare raspunde pentru nedenuntare (la fel ca la infractiunea de
lasare fara ajutor a unei persoane aflate in dificultate, unde participatia nu este posibila pe acelasi considerent).
NB3!! Participatia penala este posibila instigarea, dar nu ar fi posibila complicitatea (o prima opinie). Actele de
participatie sunt absorbite de autorat. Aceasta este solutia corecta si dupa Cioclei. Participatia nu este, astfel,
posibila. (a doua opinie)
b) Subiectul pasiv relativ general, statul, reprezentat prin organele de justitie penala a caror activitate risca a fi perturbata
prin nedenuntare.
Situatie premisa: preexistenta unei fapte penale fie ce face parte din categoria infractiunilor contra vietii si
infractiunilor din alte capitole sau titluri ale codului penal care reprezinta, de fapt, variante agravate ale omorului
(ultraj, violenta in familie raportata la omor etc), dar si de catre o fapta ce a avut ca urmare moartea unei persoane (cele
praeterintentionate) + infractiuni contra patrimoniului (distrugerea calificata avand ca urmare si pierderea unor vieti
7

omenesti, unde este indeplinita conditia situatiei premise). Este data de una dintre infractiunile acestea, inclusiv in
forma tentativei, atunci cand ea este posibila (fapta, in general).

Latura obiectiva:
a) Elementul material - Omisiune (inactiune) neaducerea la cunostinta autoritatii sau neinstiintarea cu privire la infr
respective.
Sensul de autoritatea = organele de urmarire penala, dar poate fi orice alta autoritate (= apelarea 112 sau este
chemata ambulanta).
**Conditii atasate elementului material: instiintarea ar trebui sa se faca de indata (la scurt timp, fara intarziere),
Aceasta conditie va fi analizata pentru fiecare situatie in parte, nu exista un termen abstract. Criterii: locul in care se afla,
timpul etc.
Aparent, infractiunea se poate comite si printr-o actiune, daca ne gandim la instiintarea tardiva. In realitate,
se comite prin omisiune in momentul in care nu s-a instiintat autoritatea. !!
b) Urmarea imediata: stare de pericol pentru infaptuirea justitiei penale.
c) Legatura de cauzalitate rezulta ex re.
Latura subiectiva: Intentie directa sau indirecta. La aprecierea intentiei trebuie stabilit foarte clar daca faptuitorul a
avut sau nu reprezentarea faptului ca s-a comis o infractiune, grava, dintre cele prevazute de legiuitor.
Forme: Fapta se consuma in momentul in care expira termenul rezonabil de instiintare a autoritatilor. Tentativa nu
este posibila.
Sanctionator: pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda + doua cauze de nepedepsire (nedenunatrea comisa de catre
un membru de familie + ipoteza in care, desi nu a anuntat in timp rezonabil, faptuitorul isi modifica atitudinea si fie
incunostinteaza autoritatile, chiar dupa punerea in miscare a actiunii penale, fie inlesneste tragerea la raspundere a celor
vinovati).
Procesual: procedura comuna;

2. Omisiunea sesizarii art. 267

Obiect juridic: relatiile privind infaptuirea justitiei penale care presupun obligatia functonarului public de a
sesiza faptele prevazute de textul incriminator.
Subiecti:
a) Subiectul activ este circumstantiat = functionarul public in conditiile art. 175 NCp fie functionarul clasic de la alin.
(1), fie cel asimilat, de la alin. (2).
b) Subiectul pasiv statul, prin organele de justitie penala
Situatie premisa: existenta unei fapte penale in legatura cu serviciul functionarului public (infractiunile de serviciu,
dar si cele de coruptie, cele pe care functionarul cu atributii de control are obligatia de a le depista si sesiza. (functionarul
ANAF care constata o evaziune fiscala si nu sesizeaza organele cu atributii penale). Poate intra in concurs cu luarea de
mita sau alte astfel de infractiuni.
Latura obiectiva:
8

a) element material inactiune, respectiv neinstiintarea, nesesizarea organelor de urmarire penala + aceeasi conditie
atasata elementului material, respectiv trecere a acelui termen rezonabil. In acest caz, de indata trebuie privit prin
prisma atributiilor ce le are functionarului public.
Sesizarea trebuie facuta organelor de urmarire penala, adica cele potrivit art. 55 din NCPp; In cazul in care
este sesizata o alta autoritate, latura obiectiva este realizata, dar, de regula, este probabil ca, intr-o astfel de situatie, sa nu
fie intrunite elementele subiective, sa nu existe vinovatie (functionarul dovedeste o oarecare buna-credinta).
b) urmarea imediata stare de pericol;
c) legatura de cauzalitate rezulta direct.
Latura subiectiva: vinovatia este ceruta sub forma intentiei directe si indirecte + culpa pe alin. (2)
Consumarea are loc la momentul expirarii termenului rezonabil. Tentativa nu este posibila.
Variante: Una din culpa (atenuata, ca particularitate vinovatia)
Sanctiunea: la fel ca la nedenuntare.
Procedura comuna de urmarire.

3. Inducerea in eroare a organelor judiciare art. 268

Noul cod se refera si la denuntarea unei fapte penale, fara a fi vizata o persoana anume, in timp ce legea veche se
referea numai la infractiunea comisa de o persoana. (legea veche poate fi mai favorabila).
Obiectului juridic special: relatiile privind infaptuirea justitiei penale care presupun ca activitatea organelor de
urmarire penala si a instantelor sa nu fie distorsionata de la cursul firesc prin sesizari mincinoase sau producerea de
probe nereale. Avem si un obiect juridic secundar, in masura in care sesizarea vizeaza o persoana anume si, intr-un astfel
de caz, drepturile si libertatile persoane vor fi obictul juridic adiacent.
Obiect material: infractiunea nu are obiect material, nici macar in varianta de al alin. (2)
Subiectii:
a) subiectul activ nu este circumstantiat. Participatia penala este posibila in toate formele. !! Daca o persoana, Y, induce in
eroare, iar Z produce sau ticuluieste probe nereale, fiecare raspunde ca autor, primul pentru varianta tip, iar cel
de al doilea, pentru varianta speciala de la alin. (2). Nu poate fi subiect activ acea persoana care se autoinvinuieste
mincinos sau produce probe cu sprijinul unei autoinvinuiri. Aici, cu respecttarea conditiilor necesare, poate lua nastere
favorizarea infractorului.
b) Subiectul pasiv statul, iar special este reprezentat de organele de justitie, de urmarire penala sau instantele de
judecata a caror activitate este pusa in pericol. Subiect pasiv adiacent, cand o persoana anume este invinuita. Pluralitatea
de subiecti pasivi antreneaza pluralitatea de infractiuni. Daca, prin acelasi denunat, mai multe persoane sunt invinuite
mincinos de comiterea aceleiasi infractiuni sau infractiuni diferite, se va retine un concurs de infractiuni.
In varianta Noului cod penal nu mai avem o situatie premisa, spre deosebire de vechea reglementare unde, pe alin.
(2), era necesar sa preexiste o invinuire nedreapta.
Latura obiectiva:
a) element material;
pe varianta de la alin. (1) actiunea de sesizare cu privire la existenta unei fapte penale sau cu privire la comiterea
unei fapte penale de o anumita persoana.
Conditii atasate:
9

 sesizarea trebuie sa fie facuta prin denunt sau plangere, in sensul dispozitiilor prevazute in Codul de procedura penala, dar
nu trebuie indeplinite toate conditiile formale prevazute de acesta. Exista infractiunea chiar daca plangerea sau denuntul
sunt anonime sau sunt semnate cu nume fictiv sau cu pseudonim
sesizarea sa vizeze comiterea unei fapte prevazute de legea penala fie fapta in sine, fie o fapta legata de o anumita
persoana
invinuirea sa fie mincinoasa, adica autorul sa cunoasca faptul ca invinuirile sale sunt nereale fie se refere la o fapta
inexistenta, fie se refera la o fapta reala, dar care nu constituie infractiune in felul in care ea s-a realizat, dar este
prezentata in mod deformat, ca si cum ar fi infractiune, fie in ipoteza in care se indica o anumita persoana, sesizarea sa se
realizeze la o infractiune reala, dar comisa de alta persoana.
pe varianta de la alin. (2) elementul material se poate realiza tot printr-o actiune in doua modalitati:
prin ticuluirea de probe nereale care actiune presupune depunerea la organele judiciare penale a unor probe in care
adevarul este alterat (persoana depune un inscris fals despre care stie ca este un inscris fals).
Prin producerea de probe nereale - actiunea de producere de probe nereale presupune crearea unei aparente care sa fie
luata drept proba, autorul nascoceste probele el insusi (este cel care falsifica actul respectiv).
Conditia atasata: probele sa fie mincinoase, nereale.
Pentru ambele variante, in privinta elementul material exista doua opinii in doctrina:
se considera ca, daca aceeasi persoana depune un denunt, dupa care produce sau ticluieste probe in sprijinul acelui denunt,
vom avea o singura infractiune raportata la ambele variante.
Intr-o alta opinie, se considera ca, intr-o astfel de imprejurare este un concurs de infractiuni, pe ideea ca, practic, in art.
268, legiuitorul prevede doua infractiuni distincte.
In noua configuratie, cea de-a doua opinie este cea corecta.
a) urmarea imediata este o stare de pericol pentru normala desfasurare a activitatii penale, la care se poate adauga o urmare
secundara, respectiv o vatamare efectiva a drepturilor si libertatilor persoanei nevinovate, daca aceasta a fost urmarita
sau chiar condamnata pe aceste temeiuri.
b) Legatura de cauzalitate rezulta ex re
Latura subiectiva: intentie de ambele feluri. Pentru existenta intentiei trebuie sa se stabileasca reaua-credinta,
adica autorul trebuie sa cunoasca faptul ca sesizarile sunt nereale si cu privire la fapta si cu privire la persoana. In varianta
speciala, reaua-credinta este, oarecum, prezumata.
Forme: consumarea are loc la momentul in care plangerea sau denuntul ajung la organul caruia i-a fost adresat in
varianta tip, respectiv in momentul in care probele au fost produse sau ticluite in cazul alin. (2). Infractiunea se poate
savarsi in forma continuata, denunturi succesive cu privire la aceeasi fapta, chiar si pe varianta speciala, prin adaugarea
de probe mincinoase noi in sprijinul aceleiasi infractiuni. Tentativa nu se pedepseste.

4. Favorizarea faptuitorului art. 269;

Dispare, in varianta existenta pe codul anterior, ajutorul dat faptuitorului era dat cu scopul de a-i asigura produsul
sau folosul infractiunii. Aceasta modificare tine de tainuire acum, unde, textul actual nu mai prevede conditia urmaririi
unui folos material
Obiectul juridic: relatiile privind infaptuirea justiei penale, care presupun interzicerea obstructionarii justitiei
penale prin sprijinirea faptuitorului;
Obiect material nu avem.
Subiecti:
10

a) Subiectul cel activ necircumstantiat. Participatia penala este posibila;

b) Subiectul pasiv stat, organele de urmarire penala sau instantele de judecata.
Situatie premisa: existenta unei fapte penale.
Latura obiectiva:
a) elementul material consta in ajutorul dat faptuitorului, adica sprijinirea faptuitorului in orice mod, atat prin actiune, cat
si prin inactiune. In practica, s-a retinut favorizarea faptuitorului atunci cand autorul ascunde infractorul, persoana care
anunta faptuitorul comiterii faptei penale ca urmeaza sa fie abordat de organele de justitie penala, chiar si in ipoteza in
care un infractor condamnat la inchisoare recunoaste comiterea unei infractiuni pe care nu le-a comis pentru a zadarnici
urmarirea penala fata de adevaratii infractori. Ajutorul trebuie sa fie de natura a realiza scopul prevazut de lege fie
sa impiedice ingreunarea cercetarilor sau raspunderea penala, executarea unei pedepse sau masuri privative de
libertate!!!
b) urmarea imediata stare de pericol;
c) legatura rezulta ex re
Latura subiectiva intentia directa sau indirecta, desi e discutabil pentru ca, aparent, scopul, care are si valente
subiective, aduce catre o intentie directa, pentru ca, atata vreme cat faptuitorul urmareste impiedicarea, ingreunarea
cercetarii, tragerea la raspunedere penala, implicit urmareste punerea in pericol a activitatii de justitie penala. In realitate,
este posibil ca infractorul sa aiba in vedere pur si simplu sprijinirea infractorului, astfel incat, teoretic, se poate vorbi si de
intentie indirecta, doar sa accepte punerea in primejdie a activitatii judiciare.
Forme: infractiunea se consuma in momentul realizarii elementului material. Tentativa nu se pedepseste. Nu exista
variante.
Sanctiune: limite normale. Specific: alin. (2). nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta pentru fapta initiala,
cea savarsita de autor. In alin. (3) exista o cauza de nepedepsire care se refera la membrul de familie.
Procedura comuna de urmarire.

5. Tainuirea art. 270

Diferenta intre tainuire si favorizarea faptuitorului prin ajutarea infractorului sa isi asigure folosul = tainuire (chiar
daca nu e niciun folos patrimonial pentru cel care ajuta).
Obiect juridic principal: relatiile privind infaptuirea justitiei penale, care sunt perturbate prin ascunderea
bunurilor ce au o provenienta infractionala. Secundar: relatiile patrimoniale care sunt afectate prin clandestinitate ce se
asigura bunurilor obtinute prin fapte penale.
Obiect material: un bun mobil, exact ca la furt si in conditiile de la furt. In cazul imobilelor, daca sunt intrunite
conditiile spalare de bani (656/2002- art. 29 lit. b)).
Subiecti:
a) Subiect activ: nu este circumstantiat, dar, din sfera subiectului activ este exclus membrul de familie. Participatia poate fi
realizata in toate formele. Poate fi subiect activ si persoana juridica.
b) Subiect pasiv: organul judiciar a carei activitate poate fi pertutrbata prin ascunderea bunurilor.
Situatie premisa: existenta unui bun provenit din comiterea unei fapte penale; Legiuitorul nu precizeaza ce fel de
fapta, deci poate fi orice infractiune (cele mai multe sunt contra patrimoniului)
Este o infractiune corelativa, dar asta nu ii afecteaza caracterul autonom pentru ca, daca fapta anterioara
este comisa in conditi de neimputabilitate, tainuirea subzista.
Latura obiectiva:
11

a)
-

element material: prin actiune in 4 modalitati expres prevaute de lege:

primirea = acceptarea bunului, de regula, in depozit;
dobandirea = intrarea in proprietate a bunului;
transformarea = bunul respectiv este schimbat fie din punct de vedere al formei, fie sal ubstantei, astfel incat sa nu mai fie
recunoscut. Situatii: topirea unor bijuterii, dezmembrarea unui autovehicul etc.
inlesnirea valorificarii unui bun = sprijinirea instrainarii bunului contra unui folos
Toate aceste modalitati au ca trasatura comuna ascunderea bunului. Aceste modalitati sunt alternative, astfel incat,
daca doua sau mai multe modalitati se cumuleaza, nu este afectata unitatea infractiunii.

b) urmarea imediata principala stare de pericol pentru infaptuirea justitiei; secundara coincide cu cea de la furt
schimbarea situatiei de fapt a bunului.
c) legatura de cauzalitate rezulta direct
Latura subiectiva: intentie in ambele modalitati; Conditie atasata: autorul sa cunoassca provenienta bunului,
adica faptul ca acesta provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala sau sa prevada din imprejurari
concrete. Nu trebuie sa cunoasca natura infractiunii.
Raportul dintre instigare si furt: Daca am o instigare la furt urmata de primirea bunului sau dobandirea
bunului (ex: Grigore o determina pe Maricica sa fure un bun, dupa care fura de la ea bunul respectiv) = avem si elemente
ale tainurii incidente se va retine DOAR instigare la furt, nu si tainuire, nimeni nu poate fi tainuitor la propria
infractiune.
In cazul actelor repetate = Complicitatea la furt, iar nu tainuire, cu exceptia primului act de executare care
reperezinta tainuire. Se va retine, ulterior, o complicitate in concurs cu tainuirea.
Forme: consumarea are loc in momentul realizarii elementului material, dar, daca sunt succecsve, se counsuma la
prima modalitate. Tentativa nu este pedepsita. Infractiunea poate avea forma continuata.
Cauza de nepedepsire la alin. (3) fapta nu se pedepseste daca este savarsista de un membru de familie. ea se
aplica nu numai in raport cu infractiunea principala, ci si in raport cu participantii la infractiunea respectiva (furt daca
sunt ruda cu complicele la furt, se aplica aceasta cauza, dar si cu privire la autorul unei alte infractiuni alternative
(tainuire Grigore fura un bun, Misu il tainuieste, dupa care i-l da tatalui sau ca sa il transforme. Tatal nu
raspunde pentru tainuirea pe care o face).

6. Infractiunea de obstructionare a justitiei art. 271

Obiect juridic: relatiile privind infaptuirea justitiei;
Obiect material nu are;
Subiecti:
a) Subiectul activ nu este circumstantiat; Poate fi si o persoana juridica, dar nu poate fi subiect activ al infractiunii cel
urmarit sau judecat penal pentru infractiunea cea formeaaza obiectul procesului care ar fi obstructionat (nu se poate lua
dreptul la autoaparare). Nu poate fi nici martorul devenit apoi suspect sau inculpat (Art. 118 NCPp ).
b) Subiect pasiv: organul judiciar a carei activitate este perturbata.
Situatie premisa: existenta unei cauze penale sau civile in curs de desfasurare. In cauzele penale trebuie sa fie
inceputa urmarirea penala, macar in rem.
Latura obiectiva:
a) element material;
Alin (1), lit. a) impiedica, fara drept, organul de urmarire sau instanta sa efectueze, in conditiile legii, acte procedurale.
12

Elementul material se realizeaza, astfel, atat prin actiune, cat si prin inactiune. Conditii atasate elementului: sa fie
fara drept, actul sa fie efectuat in conditiile legii si persoana sa fie avertizata asupra consecintelor faptei sale.

Alin. (1), lit. b) - refuzul sa puna la dispozitie organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, in tot sau
in parte, datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost solicitate in mod explicit, in conditiile legii,
in vederea solutionarii cauzei;
Consta, asadar, intr-o inactiune. Conditii atasate elementului material: trebuie sa fie vorba despre o solicitare
explicita si formulata in conditiile legii, trebuie ca datele sa ajute la solutionarea cauzei (legtura directa), solicitarea
trebuie sa vina fie de la organul de urmarire penala, fie de la instanta sau judecatorul sindic . Nu este infractune daca
solicitarea vine de la oricare alt organ. Subiectul trebuie sa fie atentionat asupra consecintelor faptei sale.
Fapta poate intra in concurs cu ultrajul sau ultrajul judiciar.

b) urmarea imediata starea de pericol

c) legatura de cauzlitate ex re;
Latura subiectiva: Intentia directa sau indirecta
Forme: Tentativa nu se pedepseste, iar infractiunea se conusma in momentul realizarii elementului material.
Variante: ambele variante = concurs de infractiuni, continuturi alternative = doua infractiuni.

7. Influentarea declaratiilor art. 272

Obiect juridic: relatiile privind infaptuirea justitiei.
Obiect material nu are.
Subiecti:
a) Subiectul activ nu este circumstantiat, Participatia este posibila.
b) Subiectul pasiv este organul judiciar a carui activitate poate fi afectata
Situatie premisa:
a) prima modalitate cand determinarea se refera la nesesizarea organelor de urmarire penala o fapta in curs de urmarire
penala sau susceptibila de urmarire penala.
b) in celelalte ipoteze existenta unei cauze civile sau penale (aceeasi de la marturie mincinoasa)
Latura obiectiva;
a) element material: o actiune - aceea de incercare de a determina sau determinare. Aceasta actiune trebuie sa se realizeze
prin modalitati concrete, adica fie prin corupere, fie prin constrangere, printr-o alta fapta cu efect vadit intimidant.
Conditi atasate: actunea sa se realizeze fie asupra persoanei care ar putea sa dea declaratii sau asupra unui membru
de familie ai acesteia. + o anumita conduita care solicita persoanei vatamate.
Din aceasta perspectiva, avem o asemanare vadita cu santajul Cand fapta se realizeaza prin constrangere, in
tiparul de la art. 272, nu voi avea infractiunea de santaj, ci influentarea declaratiilor, specialul deroga de la general. In
ciuda dispozitiilor din alin. (1) poate intra in concurs cu alte fapte = infractiunea de luare de mita + daca actiunea de
determinare nu se realizeaza prin constrangere, intimidare etc, ci martorul este rugat si determinat, astfel, sa depuna
marturie = instigare la marturie minicinoasa.
b) urmarea imediata stare de pericol
c) legatura de cauzalitate rezulta ex re.
13

Latura subiectiva: intentia in ambele forme;

Forme: tentativa nu este incrimiata, dar ea este asimilata faptei consumate prin incriminarea incercarii de a
determina. Consumarea are loc in mom realizarii elementului material
Nu avem variante.
Cauza de excludere a infractiunii pe alin. (2).

8. Marturia mincinoasa art. 273

S-a largit sfera subiectului activ, pe langa martori, experti si interpreti, cum era pe vechiul cod. Mai apar si martorul
identitate-protejata si investigatorul sub acoperire. + fapta are legatura cu o infractiune grava.
Obiect juridic: relatiile privind infaptuirea justitiei care presupun aflarea adevaruli in cauzele in care se audiaza
martori ori se utilizeaza servicilor unor experti, interpreti ori sunt ulizitati martori protejati sau investigatori sub acoperire.
Adiacent: acele valori legate de atribute ale persoanei libertatea persoanei sau relatiile patrimoniale care pot fi
lezate prin fapta;
Obiect material nu avem
Subiectii:
a) subiect activ circumstantiat in ambele ipoteze:
lit. a) martorul - acea persoana chemata spere a fi audiata intr-o cauza, deoarece se presupune ca are cunostinte despre
imprejurari ce pot servi la aflarea adevarului).
lit. b) - invesitigator sub acoperire, de o persoana care intocmeste un raport de expertiza = acea persoana calificata si
autorizata intr-un anumit domeniu si ale carei cunostinte de specialitate sunt necesare pentru lamurirea unor aspecte fie
tehnice, fie stiintifice + art. 148 NCPp;
lit. b) - interpretul este persoana calificata si autorizata chemata intr-o cauza pentru a aasigura traducerea unor declaratii
sau acte necesare solutionarii cauzei.
Participatia este posibila in toate formele. Coautoratul nu poate fi posibil decat la exepertii care
intocmesc impreuna un raport de expertiza.
b) subiectul pasiv este statul prin organul de justitie a carei activitate este verificata, secundar: persoana ale carei drepturi au
fost inclacate.
Situatie premisa: o cauza in care se asculta martori sau se folosesc serviciile celorlalti subiecti activi, inclusiv in
procedura notariala. In cauzele penale, se poate comite si in faza de urmarire penala, chiar si atunci cand martorul nu mai
este audiat in instanta, iar declaratia data in cursul urmaririi penale nu este folosita la pronuntarea solutiei, in sensul ca se
da o solutie ce nu tine cont de declaratia respectiva. Declaratiile minicinoase nu trebuie sa produca neaparat un efect, in
principiu.
Latura obiectiva:
a) element material actiune/omisiune; actiunea de face afirmatii mincinoase, adica de a prezenta in afirmatiile respective
o deformare a adevarului. Omisiunea de a declara tot adevarul. Conditie atasata: declaratiile sa se refere la imprejurari
esentiale la care martorul a fost intrebat.
Prin imprejurari esentiale = acele imprejurari care au legatura cu fondul cauzei si care sunt importante
pentru solutionarea acesteia. La expert, cand este vorba de intocmirea rapoartelor in ambele modalitati, prin actiune sau
inactiune.

14

b) urmarea imediata starea de pericol. Pentru existenta infractiunii nu este necesara pronuntarea unei solutii incorecte sau
injuste,
c) legatura de cauzalitate rezulta ex re.
Latura subiectiva; intentia in ambele modalitati. Vinovatia prestablita cu maxim de atentie mai ale sla martor,
exista posibilitatea ca acesta sa aiba o perceptie eronata asupra realitatii. In general, exista perceptii diferite, dar si la
expertize, unde pot exista erori materiale.
Forme: consumarea are loc la incheierea declaratiei sau la momentul in care se incheie expertiza, traducerea si este
expusa la organul judiciar. Tentativa nu este incriminata si nu este posibila la omisiune. Infractiunea poate avea forma
continuata. (Declaratii succesive in aceeasi cauza). Exista si o cauza de nepedepsire (alin. 3).

9. Razbunarea pentru ajutorul dat justiiei art. 274 NCp

Nu are un corespondent n VCp.
Este infraciunea prin care se sancioneaz svrirea unei fapte contra unei persoane sau contra unui
membru de familie al acesteia, pentru c persoana respectiv a sesizat organele de urmrire penal, a dat declara ie
sau a prezentat probe ntr-o cauz penal, civil sau n orice alt procedur din cele enumerate la art. 273 NCp.
Obiect juridic: relaiile sociale referitoare la nfptuirea justiiei.
Obiect material nu avem.
Subiecii:
a) Subiectul activ necircumstaniat. Participaia este posibil n orice form.
b) Subiect pasiv al infraciunii poate fi o persoan care a sesizat organele de urmrire penal, care a dat declaraii ori a
prezentat probe ntr-o cauz penal, civil sau orice alt cauz n care se audiaz martori. Poate fi subiect pasiv un
membru de familie al acestei persoane (art. 177 NCp)
Situaie premis: pentru existena infraciunii trebuie ca persoana vtmat s fi realizat una sau mai multe
dintre activitile precizate de text . Dac nu este ndeplinit aceast condiie, fapta nu poate fi ncadrat aici, ci ar putea fi
influenarea declaraiilor.
Latura obiectiv:
a) Element material: svrrea unei infraciunii (textul se refera la savarsirea unei infractiunii, nu a unei fapte penale!!).
Este suficient ca infraciunea la care se refer textul s fie svrit i n form tentat. Vom avea, deci, elementul
material de la omor, ameninare, viol, vtmare corporal etc sau poate fi o infraciune contra unui bun - tlhrie, furt
etc.
b) urmarea imediat: principal = o stare de pericol pentru nfptuirea justiiei. Cea secundar corespunde cu cea de la
infraciunea de baz.
c) legtura de cauzalitate cea principal rezult ex re, cea secundar corespunde infraciunii de baz i, dup caz,
trebuie sau nu dovedit.
Latura subiectiv: avem n cadrul acestei infraciuni, ca form de vinovie, forma de vinovie a infraciunii de
baz i ea poate fi intenie sau praeterintenie (cum avem la loviri sau vtmri cauzatoare de moarte). Important este
existena unei condiii ataate laturii subiective existena unui mobil, respectiv rzbunarea pentru acea activitate a
victimei, care reprezint situaia premis despre care am vorbit. Fr ndeplinirea acestei condiii, nu voi avea infraciunea
de la art. 274 Cod penal, dar voi avea infraciunea de baz. Tocmai aceast condiie d caracter complex infraciunii.
Formele infraciunii: tentativa este posibila, dar nu se sanctioneaza.

15

Sanctiune: textul de lege nu prevede pentru asemenea infr o sanctiune de sine statatoare. Se face trimitere la
pedeapsa prevazuta de lege pentru fiecare infractiunue, urmand ca limitele speciale sa fie majorate cu o treime.

10. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri art. 275;

Coresponden parial n art. 272 din VCP, articol ce avea ca denumire marginal Reinerea sau distrugerea de
nscrisuri. Modificrile importante aprute n NCP rezult inclusiv din denumirea marginal. O prim modificare
lrgirea sferei elementului material. Apar n plus trei modaliti ale elementului material, respectiv sustragerea,
ascunderea ori alterarea. Textul VCP se referea doar la distrugerea sau reinerea de nscrisuri. O alt modificare, tot n
sensul extinderii, apare n privina obiectului material, ntruct fa de texul anterior care se referea doar la nscrisuri,
textul actual include i mijloacele materiale de prob.
Prin aceast incriminare se sancioneaz distrugerea, sustragerea, reinerea, ascunderea ori alterarea de mijloace
materiale de prob sau de nscrisuri n scopul de a mpiedica aflarea adevrului ntr-o procedur judiciar sau
impedicarea n orice mod ca un nscris necesar soluionrii unei cauze s ajung la destinatar.
Obiect juridic: relaiile sociale privind nfpuirea justiiei;
Obiectul material: nscrisurile care aparin unei proceduri judiciare sau sunt destinate unei proceduri judiciare,
precum i mijloacele materiale de prob care aparin unei proceduri judiciare sau unei cauze. Atenie, trebuie fcut
diferena fa de art. 259 NCP sustragerea sau distrugerea de nscrisuri (din categoria infraciunilor contra
autoritii). n msura n care un nscris eman de la o alt instituie public, dar se afl ntr-o cauz judiciar,
vom avea infraciunea de la art. 275.
Latura obiectiv
a) Elementul material: o aciune concretizat n cinci modaliti prevzute expres de legiuitor:
- sustragerea = un echivalent al elementului material de la furt. n practica anterioar NCP, s-a reinut infraciunea de la
272 n cazul sustragerii unor procese-verbale de ndeplinire a procedurii de citare.
- distrugerea = corespunde parial elementului material de la infraciunea de distrugere, n sensul n care prin distrugere
nelegem doar desfiinarea total a nscrisului sau mijlocului de prob respectiv. n practica anterioar s-a reinut
infraciunea corespunztoare a unor procese-verbale de constatare a unui accident, precum i nscrisurile referitoare la
probele biologice recoltate.
- reinerea = oprirea nscrisului sau a mjlocului de prob din parcursul firesc al cauzei.
- ascunderea = schimbarea situaiei de fapt a bunului, a locului firesc al acestuia, astfel nct el s devin inaccesibil
cauzei. Poate realiza acest element persoana care are dreptul s dein sau s manipuleze nscrisurile respective, pentru c
altfel nu voi avea ascundere, ci voi avea sustragere.
- alterarea nscrisurilor respective sau a mijloacelor de probe = o distrugere parial a nscrisului.
a) Urmarea imediat const ntr-o stare de pericol pentru realizarea actului de justiie;
b) Legatura de cauzalitate rezult ex re.
Latura subiectiva:

n cazul variantei de la alin. (1) intenie direct calificat prin scop. Trebuie s se realizeze in scopul de a mpiedica
aflarea adevrului.
n cazul variantei de la alin. (2) intenie direct sau indirect.
Forme: Tentativa este posibil, dar nu este incriminat. Infraciunea se consum la momentul realizrii
elementului material n una dintre modalitile alternative.
Variante: la alin. (2) avem o variant asimilat. E vorba de mpiedicarea n orice alt mod, ca un nscris necesar
soluionrii cauzei, emis de ctre un organ judiciar sau adresat acestuia, s ajung la destinatar. Rezult un obiect
material limitat este vorba doar de un nscris. n plus, avem condiia ca acesta s fie necesar soluionrii cauzei, deci nu
orice nscris. Elementul material const n mpiedicarea ca nscrisul s ajung la destinatar. n puinele exemple din
16

practica VCP, aveam o spe care se referea la neexpedierea unui raport de expertiz necesar soluionrii cauzei. Este
discutabil dac ntr-o asemenea ipotez avem varianta de la alin. (2) sau varianta de la alin. (1) sub forma nscrisului
respectiv. Fiind vorba ns de variante asimilate, nu exist consecine practice

11. Compromiterea intereselor justiiei art. 277.

Prin aceasta se sancioneaz divulgarea de informaii confideniale privind data, locul, timpul sau mijloacele
prin care urmeaz s se administreze o prob de ctre un magistrat sau un alt funcionar public care a luat cunotin
de aceasta n virtutea funciei i dac prin aceasta poate fi ngreunat sau mpiedicat urmrirea penal.
Subiect activ calificat funcionar care s fi luat cunotin de acele informaii confideniale n virtutea
funciei. Cerina esenial, aceast activitate de divulgare s fi mpidicat sau ngreunat activitatea de urmrire
penal. Un magistrat divulg unei alte persoane pentru ce persoan se efectueaz activitatea sau cu privire la efectuarea
unei percheziii domiciliare.
Prin alin. (2) dezvaluirea far drept de mijloace de prob sau nscrisuri oficiale ntr-o cauz penal nainte de a se
dispune o soluie de netrimitere n judecat ori de soluionare definitiv a cauzei de ctre un funcionar public care a
luat cunotin de acesta n virtutea funciei.
Se refer la situaia n care sunt dezvluite probe n faza de urmrire, iar acelw probe ar putea aduce atingere
vieii private a celui care este cercetat. S-a urmrit portejarea intereselor persoanelor ce trec printr-o procedur, n sensul
dispoziiilor art. 6 din CEDO (ex: divulgarea unor interceptari).
Se sancioneaz dezvaluirea fr drept de informaii dintr-o cauz penal de ctre un martor expres sau interpret.
Exist o interdicie expus de legea penal. Dac faptele sunt dezvluite de ctre un interpret, care face traducerea unor
interceptri, ar trebui s pstreze secretul profesional, n caz contrar ar putea s compromit relaiile privind nfptuirea
justiiei.
Un element de noutate reprezint i dispoziia din alin. (4) nu este infraciune fapta prin care sunt dezvluite
acte sau fapte vdit ilegale comise de autoriti ntr-o cauz penal (cauza justificativ special).
Latura subiectiv: intenia direct sau indirect.
Ar putea fi privit ca o variant special de favorizare a fptuitorului, cu subieci activi circumstaniai. De
asemenea, varianta special a art. 304 divulagrea de informaii secrete sau nepublice (art. 277 este norma speciala).

12.

nclcarea solemnitii edinei art. 278

Textul sanctioneaz ncuviinarea de cuvinte ori gesturi jignitoare de natur s perturbe activitatea unei instane
ce se desfaoar n faa acesteia. Subiectul activ nu exist condiionare n acest sens. Procedura, ns, trebuie s se
desfoare n faa instanei, astfel nct fapta trebuie s se comit n timpul unei proceduri n faa instanei. Nu se
reine aceast infraciune pentru cel care adreseaz injurii din strad, pentru ca instana s aud aceste cuvinte.

13.

Ultrajul judiciar art. 279

Se doreste protejarea separata a reprezentantilor justitiei. Textul reia aceeasi schema de la infractiunea de ultraj, de
aceea se sanctioneaza prin raportarea la infractiunea de amenintare, vatamare corporala etc prevazute de alin. 1. Alin. (4)
- si faptelor comise impotriva unui avocat in legatura cu exercitarea profesiei.
In ipoteza in care subiectul este avocat, pentru alin. (1) trebuie sa se afle n exercitarea atribuiilor de serviciu (se
afl n instan, n faa organului, dac se afl la consultan este n legatur cu activitatea sa, aici se pune problema
reinerii sau nu a acestei infraciuni), iar faptele s aib legatur cu acestea.
17

n privina procurorului sau judectorului, nu conteaz dac fapta are sau nu legatur cu atribuiile de serviciu.
Se aduce atingere autoritii, chiar dac fapta nu are legatur cu atribuiile de serviciu, dac acetia se afl n
exercitarea funciei.
Alin. (2) se sancioneaz svrirea unei infraciuni mpotriva unui judector, procuror, avocat ori mpotriva
bunurilor acestora n scop de rzbunare sau intimidare n legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu. Limitele de
pedeaps se majoreaz cu jumatate.
Nu este exclus ca o fapt s ndeplineasc att condiiile de la alin. (1), ct i pe cele de la alin. (2). Un judecator
este ucis n scop de rzbunare pentru o fapt care are legtur cu serviciul su? Aici nu se exclud infraciunile de
la alin. (1) art. 179 alin. (1) i (2) raportat la infraciunea de omor, dar sanciunea se raporteaz la alin. (2)??
Soluie: Este o unic infraciune de ultraj judiciar.
La alin. (3) subiectul pasiv este dat de membrul de familie.

14. Cercetarea abuziva art. 280;

Toate aciunile trebuie s fie svrite pentru a determina o persoan s dea sau s nu dea declaraii, s-i
retrag anumite declaraii sau s dea declaraii mincinoase. Se sancioneaz, astfel, nerespectarea principiului
loialitii administrrii probelor.
Textul are in vedere o persoan urmrit sau judecat. Nu avem n vedere martorul. Dac ameninrile i celelate
mpodaliti ar fi facute cu privire la martori = instigare la mrtuire mincinoas.
Varianta asimilat sancioneaz producerea, ticluirea sau falsificarea de probe nereale de ctre acei subieci activi.

15. Supunerea la rele tratamente art. 281

Se sancioneaz supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, msuri de sigurana sau educative n alte
condiii dect cele prevzute de lege, iar n alin. (2) agravata care sancioneaz supunerea la tratamente degradante
sau inumane a unei persoane aflate n stare de reinere, deinere ori executarea unei msuri de siguran ori educative.
Ar putea intra n concurs cu omorul i cu vtmarea corporal sau chiar cu infraciunea de cercetare abuziv.

16. Tortura art. 282

Condiii: s existe intenie, scop determinat i s existe un grad ridicat de suferin. Tortura este infraciunea
ce are un subiect activ calificat funcionar public sau o alt persoan ce acioneaz la instigare (= o alt persoana care
nu are calitatea de funcionar, dar asupra creia au fost exercitate determinri de ctre funcionarul public).

17. Represiunea nedreapt art. 283

Se sancioneaz fapta de a pune n micare aciunea penal, de a lua o msur privativ sau neprivativ de
libertate ori de a trimite n judecat o persoan tiind c este nevinovat.
Subiectul activ se identific de la caz la caz.

18. Asistena neloial art. 284.

18

Se sancioneaz nelegerea frauduloas. n alin. (1) trebuie s fie ndeplinit condiia vtmrii intereslor
clientului. n alin. (2) s existe scopul vtmrii intereslor persoanei interesate, chiar dac nu au fost prejudiciate. Latura
subiectiv: intenia direct, calificata prin scop.

19. Evadarea art. 285 NCp

Corespondent art. 269 VCp. Spre deosebire de VCp, la varianta tip nu exist modificri, n afar de limita maxim a
pedepsei, care a crescut la 3 ani, fa de 2 ani n Vechiul cod.
Din perspectiva alin. (1), VCP este mai favorabil. La varianta agravat de la alin. (2) a rmas doar ipoteza svririi
prin violen sau arme, fa de VCP, unde aveam i ipoteza faptei comis de dou sau mai multe persoane mpreun.
Legiuitorul a considerat c aceast ipotez poate fi suplinit prin textul din partea general art. 77 Cod penal. Legea
nou e mai favorabil pentru ipoteza rmas, pentru c avem de la 1 la 5 ani, fa de 2-8 ani n VCp.
O noutate a incriminrii e dat de apariia celor dou variante asimilate alin. (3) lit. a) i b), care nu erau prevzute
expres n VCP, dar de-a lungul timpului, jurisprudena a asimilat aceste ipoteze de fapt evadrii de la varianta tip.
Legiuitorul nu a fcut dect s prevad expres nite ipoteze care oricum erau luate n calcul de jurispruden.
O ultim modificare la regimul sancionator: o clarificare n raport cu jurisprudena. Legiuitorul a spus c
pedeapsa se adaug la restul rmas neexecutat. VCP spunea c pedeapsa pentru evadare se adaug la pedeapsa pentru
executare, astfel c textul ntea controverse.
Obiectul juridic: relaiile privind nfptuirea justiiei respectarea strii de reinere sau deinere, dispus de
organele competente.
Obiect material: nu avem.
Subieci:
a) Subiect activ: circumstaniat, i anume persoana aflat n stare privativ de libertate, adic fie reinut n baza unei
ordonane de reinere, fie deinut n baza unui mandat de arestare preventiv sau a unui mandat de executare a pedepsei.
Atenie, starea de privare de libertate, respectiv aceea de deinere se refer inclusiv la arestul la domiciliu, conform
NCpp. Participaia penal este posibil doar sub forma instigrii, deoarece complicitatea la evadare va reprezenta
infraciunea de la 286 nlesnirea evadrii. Coautoratul nu e posibil, fiecare persoan va fi autor.
b) Subiect pasiv: general statul.
Situaie premis: s preexiste o stare privativ de libertate n sensul la care m-am referit deja (reinere sau
deinere). Atenie, sunt asimilate acestei stri i ipotezele de la alin. (3).
Latura obiectiv
a) Elementul material: la varianta tip i la agravat de la alin. (2) const ntr-o aciune, respectiv cea de evadare din
starea de reinere sau deinere.
Modalitile concrete de realizare a elementului material sunt extrem de diverse. Evadarea poate s aib loc din
locul de deinere sau reinere, dar au existat mai multe cazuri n practic de evadare pe perioada transportrii persoanei
reinute sau deinute de la un loc la altul, evident transportul fiind sub escort. Au existat cazuri n care evadarea a avut loc
fie din sediul poliiei, fie din sediul parchetului, fie n mod excepional din faa instanei. Un coleg de-al nostru procuror
a luat-o la fug dup evadat. L-au prins mai trziu, procurorul nu a reuit :)).
Reinem c la asimilata de la alin. (3) lit. a)., elementul material omisiune neprezentarea, nejustificat, a
persoanei condamnate, la locul de deinere.
La varianta asimilat de la alin. (3) lit. b), elementul material const ntr-o prsire a locului de munc, sigur,
fr autorizare. Ipoteza se refer la condamnatul aflat n exteriorul locului de deinere i fr pauz acei condamnai care
execut pedeapsa n regim deschis, pentru c dac e vorba de persoanele condamnate sau deinute duse la munc de obicei
sub escort, va fi evadare pur i simplu pe alin. (1).
19

b) Urmarea imediat: o stare de pericol pentru nfptuirea justiiei.

c) Legtura de cauzalitate: ex re.
Latura subiectiv: intenia n ambele ei forme. Intenie indirect de pild n varianta neprezentrii. Persoana
care este nvoit i nu exist o cauz care s justifice aceasta, dar ar fi o neprezentare care oarecum s-ar justifica. Nu a
urmrit n mod special s se prezinte, dar pn la urm s-a prezentat, cu ntrziere.
Forme: la primele dou variante, infraciunea se consum cnd autorul iese din starea de reinere sau deinere.
nseamn c fie prsete incinta spaiului n care este reinut sau deinut, fie scap de sub escort, dac evadarea are loc
n timpul unui transport.
La alin. (3) lit. a). - cnd expir perioada n care s-a aflat legal n stare de libertate. La alin. (3) lit. b). n
momentul prsirii locului de munc (spaiului destinat muncii).
Variante:
Agravat la alin. (2). Atenie, aici fapta va intra n concurs cu infraciunea rezultat n urma violenelor sau n urma
utilizrii armelor, dac acestea sunt utilizate.
La asimilata de la alin. (3) lit a)., neprezentarea nejustificat, v atrag atenia c aici trebuie s fie examinat cu mult
atenie latura subiectiv i s rezulte clar intenia i, de asemenea, trebuie examinate cu mult atenie eventualele
evenimente ce ar justifica neprezentarea (o calamitate natural, un accident, o boal etc).
La alin. (3) lit. b), trebuie s avem o prsire fr autorizare, pentru c, dac deinutul primete o asemenea autorizare, ea
nu poate constitui infraciune.
Procesual, nu avem probleme.
Sanciuni: cumulul cu restul de pedeaps (esenial de reinut n cazul pluralit ii de infrac iuni).

20. Inlesnirea evadarii

Este vorba, de fapt, de o complicitate la evadare. n rest, avem imaginea exact asupra acestei incriminri, pe baza
celor artate la evadare.

20

Titlul V. Infractiuni de coruptie si de serviciu

Capitolul I. Infractiuni de coruptie

1. Luarea de mita art. 289 NCp;

Infractiunile de coruptie sunt tot infractiuni de serviciu. Legea 78/2000.
Principalele modificari fata de VCp
Subiectul activ

Excluderea
uneia
din
modalitatile
de
savarsire a faptei

Inlocuirea
sintagmei

VCp
Functionarul: public sau privat.

Exista nerespingerea promisiunii ca

element material. Functionarul caruia i se
propunea o suma de bani ca sa faca ceva,
daca ramanea in pasivitate si nu spunea nici
da nici nu daca se organiza un flagrant
putea ajunge functionarul sa spuna ca nu a
auzit nimic si ca de fapt nu e o acceptare
tacita.
fapta de a primiin scopul de a
face/a nu face.
Inducea in eroare cu privire la latura
subiectiva, spunand ca luarea de mita se
savarseste doar prin intentie directa calificata
prin scop. Cel care isi incalca atributiile de
serviciu nu urmarea afectarea relatilor de
serviciu. El era interesat de primirea unei
sume de bani.
Aveam 2 infr de coruptie dar diferenta
intervenea in functie de momentul in care
functionarul indeplinea/nu indeplinea actul
respectiv.
Daca propunerea era inainte ca functionarul
sa faca actul/sa nu il faca luare de mita.
Daca intre cei 2 nu exista intelegere, dar
persoana care primise un act de la functionar,
fiind multumit de actiunea functionarului, ii
dadea o atentie substantial comparabila ca
valoare cu actul infr de primire de
foloase necuvenite (cel care dadea nu era
sanctionat).
Deci intre cei 2 trebuie sa existe cel
21

NCp
Functionarul public art 175.
Art 308 infr de luare de mita poate avea
ca sub active si alte persoane. Orice pers care
desf actv in cadrul unei pers jur poate fi sub
activ.
S-a renuntat la varianta elementului
material constand in nerespingerea promisiunii.
In dosarele de coruptie mereu se organiza
un flagrant, pentru ca denuntul era de genul iam promis ceva, dar nu a raspuns. De aceea se
organiza flagrant pentru a dovedi acceptarea
tacita. Acum avem o alta modalitate: acceptarea
promisiunii.
in legatura cu indeplinirea
Acum, e clar ca avem intentie directa si
indirecta.

Prin inlaturarea sintangmei, nu mai are

importanta cand s-a facut propunerea in raport
de momentul intocmirii/neintocmirii actului.
Deci si daca propunerea e data inainte si daca e
data dupa intocmirea actului luare de mita.

Includerea
urgentarii
indeplinirii actului
Eliminarea
variantei agravate

putin o intelegere, poate chiar si remiterea

beneficiilor, inainte de a actiona functionarul.
Anterior nu exista. Textul vorbea de
indeplinirea defectuasa a unui act. Unii
spun ca puteam introduce aici situatia
urgentarii.
Prin ea era sanctionat functionarul cu
atributii de control.

Se putea spune in legatura cu

indeplinirea unui act ce intra in atributiile de
serviciu Rotaru!!
Legea 78/2000 varianta agravata: luarea
de mita facuta de o persoana care e: judecator,
procuror, organ de cercetare penala,. Are
atributii de constatare sau sanctionare a
infractiunilor de pericol limitele se majoreaza
cu 1/3.

Obiect juridic: relatile privind interdictia obtinerii unor foloase necuvenite in legatura cu indatoririle de serviciu
de catre functionarii publici sau de alte persoane, respectiv de cele prevazute la art 308.
Obiect material: Nu are obiect material. Unii considerau ca ar fi reprezentat de banii/ foloasele. Ele nu reprezinta,
insa, obiectul material.
Subiecti:
a) Subiectul activ: functionar public + Persoanele prevazute la art 308. Referitor la legislatia anterioara, avem spete unde s-a
statuat ca judecatorul, politistul, medicul, administratorul unei societati comerciale, expertul din cadrul unui birou local de
expertize tehnice, lichidatorul judiciar, angajatul unei banci POT fi subiecti activi ai acestei infractiuni. Avocatul NU
poate fi subiect activ al acestei infractiuni, pentru ca el nu e functionar si nici persoana dintre cele prevazute la art 308.
Dar avocatii din cadrul unei case mari de avocatura???? Nici acestia.
Dupa intrarea in vigoare a NCp s-au pus problem cu privire la situatia medicilor. Sunt medicii functionari publici?
Legea medicilor spune ca ei NU sunt functionari publici. In legea penala e definita notiunea de functionari. CCR a spus
ca atunci cand textul din legea speciala se refera la calitatea de functionar public are in vedere sensul administrativ. Deci
medicii nu sunt functionari ca functionar in sens administrativ. Dar, codul penal opereaza cu notiunea generala, si nu are
relevanta la incadrare ceea ce spune o lege speciala. Acea dispozitie are relevanta pentru regimul persoanelor in raport cu
regimul destinat functionarilor publici.
Art 175 (1) parlamentarii au si ei calitatea de functionari publici.
Medicii angajati la o unitate de stat sunt sau nu functionari publici? Daca da, sunt aplicabile dispozitiile de la art
175 (2)? Este medicul un functionar asimilar? Art 289 (2) daca faceau un act conform indatoririlor, NU era nicio
problema. La art 175 (2) intra notarii, executorii judecatoresti, cei autorizati ei primesc foloase materiale de la client.
Aici fapta devine infr numai daca primeste o suma de bani ca sa NU indeplineasca un act. Pe acest rationament, mereu
cand medicii primeau bani pentru a presta servicii, NU aveam infr de luare de mita. Am fi avut numai daca se dadeau bani
pentru a NU face un act medical. In felul acesta se ajungea la dezincriminarea pentru medici a luarii de mita in cazul in
care primeau bani pentru a-si exercita atributiile.
Deci medicul nu e un functionar asimilat functionarului public care sa lucreze in serviciul unei autoritati publice.
Medicii primesc dreptul de practica de la Consiliul Medicilor. Acest drept nu e acelasi lucru cu autorizarea prin care au
fost investiti. In cazul mai sus mentionat intra notarii, executorii. Medicii sunt functionari din perspectiva art 308 e
salariat al unei institutii publice.
ICCJ hotararea 20/1014 cu privire la expertul judiciar el e considerat functionar public asimilat. Expertul
judiciar indeplineste o functie de autoritate publica, desfasoara activitate sub autoritatea Ministrului Justitiei pe temeiul
art 175 (2).
S-a conturat in doctrina ca si conditii pentru aplicabilitatea art. 175 (2), urmatoarele aspecte:
22

 Autoritatea publica de control sau investire sa fie una din cele prevazute in Titulul 3 din Constitutie
Investirea sa presupuna executarea unui serviciu public, iar nu dreptul de practicare a profesiei
Intre persoana abilitata si autoritatea publica sa NU existe raporturi de serviciu. Daca, de exemplu, un notar public devine
secretar de stat la Ministerul Justitiei, daca el savarseste o infractiune, vom putea vorbi de fapta savarsita de un function ar

privit prin art. 175 (1).

b) Subiectul pasiv: instituia sau persoana pentru care subiectul activ desfoar o activitate publica.
Situatia premisa: Trebuie sa existe in sensul unor indatoriri de serviciu in legatura cu care sa se comita fapta.
Deci, trebuie sa existe niste indatoriri de serviciu anterioare afectate de savarsirea infractiunii. Functionarul nu trebuie
angajat cu contract de munca. Ex: parlamentarii si magistratii NU au contract de munca. Trebuie sa lucrezi pentru o
persoana de la art. 175 sau pentru o persoana juridica.
Latura obiectiva:
a)

elementul material: o actiune (pe vechea reglementare aveam si o inactiune), ce poate imbraca 3 modalitati:
Actiunea de a pretinde bani sau alte foloase (a cere)
Actiunea de a primi bani sau foloase (a intra in posesia lor)
Fapta de a accepta promisiunea unor bunuri sau foloase.
Toate aceste actiuni pot fi facute direct/ indirect, pentru sine/ pentru altul.
Conditii atasate elementului material:

Fapta sa se produca in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea, intarzierea indeplinirii unui act.
Daca indeplinirea, neindeplinirea unui act reprezinta in sine o infractiune, putem retine in concurs: infractiunea de
luare de mita + o alta infractiune.
Ex1: daca un politist aflat in trafic intocmeste un proces-verbal in care consemneaza in mod neadevarat ceea ce s-a
intamplat (in realitate lucrurile erau mai grave) si in loc sa il duca la sectie pentru ca primeste un bun, intocmeste acest
proces-verbal. Aici putem retine infractiunea de fals intelectual + luare de mita.
De asemenea, daca se emite un act cu incalcarea atributilor de serviciu, de ex: de la primarie, functionarul care ar
putea elibera o autorizatie de constructie constata ca nu sunt indeplinite conditiile dar, pentru ca a primit o suma de bani o
elibereaza: luare de mita + abuz in serviciu.
Bani sau foloase: anterior exista o disputa daca termenul foloase trebuie interpretat in sensul de foloase
materiale sau doar foloase de orice fel. S-a statutat ca trebuie sa ne referim la orice fel de foloase, chiar si
nemateriale. Ex: se elibereaza un act in schimbul promisiunii ca va fi avansat in functie
S-a discutat cat de mare/mic trebuie sa fie folosul sau suma de bani pentru a vorbi de existenta unei infractiuni. In
doctrina s-a spus ca ele ar trebui sa fie proportionale cu beneficiul avut de mituitor in urma eliberarii acelui act. In
practica s-a spus ca daca folosul e unul simbolic NU putem vorbi de infractiunea de luare de mita. Ex: daca dai secretarei
un buchet de flori pentru a elibera o adeverinta. De asmenea, salariatii pentru care exista o cutuma de a da o suma de bani
(coafeza, ospatarii) NU va fi considerata luare de mita.
b) urmarea imediata: o stare de pericol pentru relatile de serviciu ale institutiei publice/persoanei juridice pentru care
lucreaza persoana fizica.
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. Nu trebuie dovedita o astfel de periculozitate.
Latura subiectiva: forma intentiei directe/indirecte.
Forme: tentativa NU se sanctioneaza, dar indirect, ea e sanctionata prin intermediul acceptarea promisiunii.
Consumarea are loc la momentul pretinderii sau la momentul realizarii oricarui act al elementului material. Putem
avea realizarea mai multor modalitati ale elementului material. Ex: faptuitorul pretinde, dupa care primeste o suma de
23

bani. Aici retinem o unica infr, aceea de luare de mita, in forma PRETINDERII. Daca functionarul si faptuitorul au cazut
de acord sa plateasca o suma de bani, dar ea e platita peste 2 saptamani la momentul flagrantului infractiunea e
consumata la momentul cand functionarul a pretins, iar celalalt a acceptat. La flagrant s-a facut doar proba
infractiunii.
Am putea vorbi si de o infractiune continuata atunci cand, in baza aceleiasi rezolutii infractionale si in legatura
cu aceleasi fapte ce tin de indatoririle de serviciu, se primesc in mod repetat bani sau alte foloase. S-a mai spus ca daca
s-a cerut o suma de bani, dar s-a emis in transe, am vorbi de o infractiune continuata. ROTARU: gresita.
Infractiunea s-a consumat in acel moment.
Variante:
Varianta tip (alin. 1) + Varianta circumstantiata (alin.2) se refera la subiectii de la art. 175 (2) + Confiscarea
bunurilor sau foloaselor dobandite prin luare de mita (alin. 3). Saciunea: pedeapsa nchisoarii plus interzicerea unor
drepturi.

2. Darea de mita art. 290 NCp;

Obiectul juridic: relatile de serviciu incompatibile cu faptele de coruptie
Subiecti:
a) Subiectul activ: necircumstantiat. E posibil ca functionarul la serviciile caruia apeleaza subiectul activ sa NU fie subiect
activ al infractiunii de luare de mita.
b) Subiectul pasiv: unitatea/institutia/persoana juridica unde isi desfasoara activitatea persoana abordata de catre cel care da
mita.
Situatia premisa: existenta unor indatoriri de serviciu in legatura cu care sa se comita fapta.
Latura obiectiva:
a)

element material: o acitune ce are 3 modalitati:

Fapta de a promite
Fapta de a oferi
Fapta de a da bani/ alte foloase.
Realizarea uneia duce la consumarea infractiunii. Daca se realizeaza 2 modalitati NU putem retine un concurs.
Conditii atasate elementului material:

Banii/foloasele sa fie date in legatura cu atributiile de serviciu ale functionarului

In varianta darii de mita se sanctioneaza si darea unor bani sau a unor foloase DUPA momentul intocmirii unui act.
Ceea ce inainte nu se sanctiona pt ca era o dare de foloase necuvenite si nu exista incriminare pentru ea. Acum e cuprins
in infractiunea de dare de mita.
b) urmarea imediata: o stare de pericol
c) legatura de cauzalitate rezulta ex re.
Forme: tentativa NU e inscriminata. Daca ne ref la promisiunea de bani/foloase e ca o tentativa dar e sanctionata ca
o fapta consumata, deci tentativa nu e posibila.
Cauza de excludere a infractiunii: daca mituitorul a fost constrans prin orice mijloace (fizic sau psihic) de catre
functionar.Cauza de nepedepsire: mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta inainte ca organele de urmarire penala
sa fi fost sesizat cu privire la ea + cauza de restituire a bunurilor pentru ipotezele de la (2) sau (3). Confiscarea
banilor/foloaselor (5). Bunurile se confisca in folosul statului.
24

3. Trafic de influenta art. 291 Ncp

In actualul cod este sanctionata pretinderea, primirea sau acceptarea de bani sau alte foloase, pe Vechiul era doar
primirea sau pretinderea.
In Vechiul cod era sanctionata persoana care avea influenta sau lasa sa sa credeada ca avea inf asupra unui functinar
pentru a-l determina sa faca sau sa nu faca un act, actualmente codul vorbeste de persoana care are influenta sau lasa sa se
creada asta asupra unui functionar si care promite ca il va determina sa indeplineasca, nu indeplineasca, sa urgenteze sau
sa intarzie indeplinirea unui act contrar atributiilor.
Si sub aspectul pedepsei, in noul cod aceasta este mai mica.
Obiect juridic: relatiile in legatura cu activitatea de serviciu a caror normala desfasurare este lezata de
suspiciunea ca functionarii publici ar putea sa se lasa menipulati de o persoana care are influenta reala sau pretinde ca
are influenta asupra lor.
Obiect material nu avem, banii sau alte foloase sunt instrumente folosite in realizarea infractiunii.
Subiectii:
a) subiectul activ este necircumstantiat, ca atare autor poate fi orice persoana. Poate fi si un functionar. Daca in cadrul
realizarii atributiilor de serviciu primeste o suma de bani pentru indeplinirea unui act si se angajeaza sa influenteze si un
coleg de-al sau pentru realizarea acelui act, se va putea retine un concurs intre infractiunea de luare de mita si cea de
trafic de influenta. Participatia poate sa existe sub orice forma, inclusiv coautoratul.
b) subiectul pasiv este institutia la care lucreaza presupusul functionar
Situatie premisa: trebuie sa existe niste atributii de serviciu in baza carora o anumita persoana sa poata beneficia
de un anumit act, atributii care sa fie exercitate de un fucntionar public.
Latura obiectiva:
a)
-

element material: consta intr-o actiune prin 3 modalitati:

actiunea de a pretinde banii sau alte foloase
actiunea de a primi bani sau alte foloase
cea de a accepta promisiuni de bani sau alte foloase
Sunt modalitati alternative de savarsire a faptei, astfel incat realizarea mai multora nu conduce la retinerea unui
concurs de infrcatiuni, ci se va retine o unitate infractionala.
Pe langa elementul maeterial trebuie indeplinita si conditia esentiala ca subiectul sa aiba influenta sau sa lase sa se
creada ca are influenta + sa promita ca il va determina pe functionarul public la o anumita conduita (conditii indeplinite in
mod cumulativ).
Daca nu are o influenta fata de functionar, cum trebuie sa se faca invocarea relatiilor cu un anumit functionar? Nu
este nevoie a se indica numele complet, functia, ci este suficient ca prin aluzia care se face, persoana la care sa face
referire sa poata fi individualizata. Daca persoana nu poate fi identificata, este posibil sa fie inselaciune. Este
individualizare si atunci cand persoana care urmeaza a fi determinata poate fi identificata.
Fapta subzista chiar si atunci cand interventia pe langa functioanr a esuat sau atunci cand interventia
promisa nu a fost realizata. Momentul consumarii infractiunii este cel al pretinerii, primirii sau accpetarii.

b) urmarea imediata stare de pericol pentru elatiile de serviciu ale institutiei respective sau ale pers juridice in cadrul
careia activeaza functionarul.
c) legatura de cauzalitate rezulta ex re.
Latura subiectiva: sub forma intentie, directe sau indirecta. Doctrina spune ca traficul s-ar putea comite numai cu
intentie directa. In realitate, faptul sa functionarul isi asuma ob de a relaiza o interventie este parte a laturii obiective, nu
25

subiective. Ex: atunci cand traficantul se angajeaza ca va interveni pe langa un functionar si pretinde o suma de bani, infr
se consuma la mom pretinderii, indiferent ce gandeste traficantul (Daca va interveni sau nu) = nu poate fi vorba numai de
intentei directa (unde faptuitorul trebuie sa urmareasca sa lezeze relatiile de serviciu). In raport de obiectul juridic, poate fi
ma degraba indirecta
Formele infractiunii: Tenativa nu este sanctionata. Pretinderea, insa, este un inceput de act de executare, in alte
conditii, ar fi putut fi vorba de o tentativa, insa, prin vointa legiuitorului, asta reprezinta infractiune - fapt conusmat.
Consumarea are loc la momentul realizarii elementului material, in oricare dintre cele 3 modalitati. Infractiunea poate
imbraca si o forma continuata, atunci cand este pretinsa o suma de banai care este platita in transa. Infr. se consuma in
mom. pretinderii. Daca, insa, exista o singura rezolutie infractionala in lgetaura cu indatoririi de serviciu succesive, poate
exista o forma continuata.
Variante:
-

varianta tip - art. 291 (1)

art. 7 din Legea 78/2000 varianta agravata.
art. 308 varianta atenuata.

4. Cumpararea de influenta art. 292

-

nu are corespondent in VCp

A fost introdusa prin art. 6 din Legea 78/2000 care sacntiona pe cumaparatorul de influenta care erau aplicabile doar cu
privire la persoanele prevazute la art. 8 indice 1 din aceeasi lege. Desi nu avea subiect activ calificat, ea nu putea fi
savarsita decat in legatura cu persoanele la care se referea Legea 78/2000.
Prin aducerea infractiunii in Codul penal s-a dorit o mai multa vizibilitate + s-a marit sfera subiectilor ce pot comite o
astfel de infractiune.
Infr este in stransa legatura cu traficul de mita, in acelasi raport in care se afla luarea de mita cu darea de mita, insa
cumpararea poate exista fara sa existe traficul de influenta.
Obiectul juridic: relatiile sociale care presupun interdicita manipularii activitatii de serviciu a functionarilor
publici, prin oferirea de bani sau alte foloase necuvenite.
Obiect material nu avem. Banii sau foloasele rep un instrument sa savarsire a infracrtiunii.
Subiectii:

a) subiect activ necircumstantiat si poate fi orice persoana. Participatia este posibila sub toate formele, chiar si in cea a
coautoratului. Daca o pers care cumpara influenta ofera banii printr-un intermediar, aceasta alta pers va fi complice la
trafic de influenta (complicitate la infractiunea mai grava), iar persoana care da banii va fi autor al infractiunii de
cumparare de influena.
b) subiect pasiv este institutia sau persoana juridica unde isi desfasoara activitatea functionarul sau una dintre persoanele
prevazute la art. 308 NCp.
Situatia premisa: existenta unor atributii din partea unor functionari in baza carora o anumita persoana beneficiaza
sau poate beneficia de un anumit act.
Latura obiectiva:
a)
-

element material: o actiune ce poate imbraca 3 modalitati:

promite banii sau late foloase;
oferirea de bani sau alte foloase;
darea de bani sau alte foloase;

26

Actiunea se poate face pentru sine sau pentru altul, direct sau indirect. Elementul material are modalitati alternative,
astfel incat, realizarea uneia dintre aceste actiuni nu afecteaza unicitatea infractiunii.
Conditie atasata este ca fapta sa se realizeza in legatura cu un trafic de influenta, si anume, cel care are calitatea de
traficant sa se angajeze ca poate influena un functioanr public.
Daca persoana la care se incearca a se cumpara infleunta este, la randul sau, functionar, dar nu exercita nicio
atributie in legatura cu actul solicitat, se va retine doar cumpararea de influenta, Daca banii sau folosul material sunt date
ca acel functioanr sa intervina pe langa un coleg al sau si, la randul sau, contribuie la intocmirea, liberarea etc unui act =
cumparare de influenta in concurs cu dare de mita.
Nu este posibila retinerea infractiunii de cumparare de influenta daca persoana de la care urmeaza a fi
cumparata influenta nu are influenta si nici nu lasa sa se inteleaga ca ar avea influenta.
Fapta trebuie sa se realizeaza anterior sau, cel mult concomitent, cu indeplinriea/neindeplinirea atributiilor de
serviciu. Fapta, in caz contrar, nu se comite dpdv obiectiv, putandu-se retine o fapta putativa. Daca, cel care primeste
banii stia ca s-a emis autorizatia (ex), atunci = inselaciune.
b) urmarea imediata stare de pericol pentru realtiile de serviciu;
c) legatura de cauzalitate rezulta ex re.
Forme: Consumarea are loc la indeplinirea oricareia dintre modalitati. Atunci cand se solicita prestarea unui
serviciu trebuie sa se ofere bani sau foloase (intra aici si foloase nemateriale).
Latura subiectiva: intentie directa sau indirecta.
Variante: atenuata in cazul in care cumpararea de infuenta se face de la una dintre persoanele prevazute la 308.
Sanctiuni: Cele din cod + Legea 78/2000 persoanele circumstantiate, care prevede si o cauza de nepedepsire
atunci cand e denuntata fapta inainte ca organul de urmarire sa descopere fapta, atunci cumparatorul scapa. Banii se
restituie numai daca nu au fost inca dati. Se confisca doar bunurile date, nu si cele promise.

Capitolul II. Infractiuni de serviciu

1. Infractiunea de delapidare art. 295 NCc;
Nu mai este considerata o infractiune contra patrimoniului, ci infractiune de serviciu.
Obiectul juridic: relatiile de serviciu. Subsidiar: protejarea relatiilor sociale care privesc patrimoniul
Obiect material este reprezentat de bani, valori sau alte bunuri aflate in gestiunea sau administrarea unui
functionar.

Prin bani, textul are in vedere moneda metalica sau de hartie

Valori cecul, titlul de credit, obligatiuni etc
Alte bunuri bunurile ce au o valoare economica. Trasatura acestor bunuri este data de materialitatea lor, altfel nu ar
putea fi sustrase. Orice bun mobil, conform doctrinei, dar care conceptie ar trebui depasita odata cu intrarea Noului cod in
vigoare. Dpdv legal si economic, si bunurile imobile pot fi administrate si gestionate.
Doctrina pe VCp - plusurile in gestiune pot face obiectul delapidarii atat cele legale, cat si cele ilegale.
Bunurile nu trebuia sa apartina in mod obligatoriu patrimoniului societatii, ci trebuia sa fie gestionate de functionar.
Insa, nu putea constitui ob al delapidarii bunurile proprietatea altor perosane sau proprietatea gestionarului care au fost
introduse in gestiune, dar in legatura cu care nu putea fi angajata raspunderea civila a unitatii.
27

Subiecti:
a) Subiectul activ dublu circumstantiat. Pe de o parte, functionar public, iar, pe de alta parte, sa aiba calitatea fie de
administrator, fie de gestionar. Cu privire la functionarul public, art. 175 + art. 308 NCp (orice salariat care desfasoara o
activitate pentru o persoana juridica, pe VCp). Functionarul de la art. 308 are in vedere doar infractiunile de serviciu si de
coruptie.
Legea 22/19969 art. (1) notiunea de gestionar = acel angajat al unei persoane juridice care are ca atributii
prinicpale de serviciu, primirea, pastrarea si eliberarea bunurilor aflate in intretinerea chiar temporara a acestuia. Se
extinde aceasta notiune si cu privire la gestiunea de fapt cel care nu are neaparat calitatea de gestionar in sensul de la
alin. (1), dar indeplineste aceaste atributii specifice gestionarului. Trebuie sa existe un raport de munca, de prepusenie cu
unitatea respectiva, nu un tert care este strain de aceasta. Aceste aspecte sunt inca valabile.
Administratorul desfasoara o activitate de conducere, acte de dispozitie cu privire la bunurile societatii. Fiind
vorba de o infractiune de serviciu, nu se poate face abstractie de necesitatea existentei unui raport de serviciu, atunci
automat trebuie sa vorbim de o persoana care se afla in raport de prepusenie fie cu o persoana juridica, fie cu o persoana
fizica.
Gestionarul are intotdeuna un contract fizic cu bunurile, iar administratorul are un contact virtual cu acestea.
Subiectul activ trebuie sa fie un angajat si sa se afle in raport de subordonare cu persoana juridica sau fizica, in lipsa
subordonarii se poate retine o alta infractiune.
b) Subiect pasiv angajatorul, persoana fizica sau juridica, ale carei bunuri sunt administrate sau gestionate
Locul si timpul nu prezinta relevanta
Situatia premisa: existenta unor raporturi de administrare sau gestionare intre o institutie si o persona juridica, pe
de o parte, si un functionar public.
Latura obiectiva:
a) Element material: actiune ce poate imbraca una dintre cele 3 modalitati alternative prevazute de text: insusire, folosire
sau traficare;
Insusirea reprezinta scoaterea bunului din sfera de stapanire a unitatii si trecerea lui in patrimoniul subiectului activ. Nu
conteaza daca bunul este folosit pe o durata nedeterimnata de timp, daca este instrainat, distrus, inmanat cu titlu gratuit
altei persoane, in toate aceste cazuri este vorba de insusire. Data fiind natura acestei actiuni , fapta poate fi comisa in
aceasta modalitate doar cu privire la bunurile mobile.
Folosirea reprezinta scoaterea temporara din sfera patrimoniala a unitatii a bunului si utilizarea lui de catre functionar
sau de catre terte persoane cu titlu gratuit. Dpdv juridic, bunul ramane in patrimoniul societatii, dar dpdv faptic, el este
scos din sfera de stapanire. Spre deosebire de insusire, unde bunul intra in patrimoniul faptuitorului, la folosire, chiar si la
un bun imobil, acesta este readus in patrimonul unitatii.
traficarea consta in faptul ca bunul este scos temporar din sfera de stapanire a unitatii si este dat spre folosire unui tert
contra unui castig. Daca folosirea reprezinta o modalitate a delapidsarii ce presupune ca o terta persoana sa beneficieze in
mod gratuit de un bun, fara ca functionarul sa aiba un avantaj material, traficarea = o speculare a bunului, aducand
totdeauna profit administraorului sau gestionarului.
b) urmarea imediata complexa: stare de pericol pentru interesele institutiei sau unitatii pentru care lucreaza functionarul
public (ori persoana de la 308) + urmarea imediata secundara: prejudiciul produs institutiei sau unitatii respective.
Prejudiciul este reprezentat de valoarea bunului, de uzura acestuia sau lipsa de folosinta. Daca inainte era obligatoriu sa
fie un prejudiciu determinat, acum trebuie sa existe un prejudiciu, insa acesta nu mai trebuie determinat cu atata strictete,
importanta este afectarea relatiilor de serviciu. Delapidarea este o infractiune de rezultat.
c) legatura de cauzalitate ex re. Cea secundara trebuie dovedita.
Latura subiectiva: intentia directa sau indirecta. Nu va exista o asemenea situatie (intentie) atunci cand bunurile
au fost scoase din gestiune cu intentia de a fi cumparate, iar nu de a fi insusite, chiar daca in final pretul nu a fost platit.
28

Mobilul si scopul nu au relevanta.

Forme: tentativa este posbila si se sanctioneaza. Cosumarea are loc la momentul indisponibilizarii temporare sau
definitive. Poate imbraca si forma continuata atunci cand se realizeaza prin insusire. Daca fapta este savarsita sub forma
traficarii sau folosirii unui bun, infractiunea poate imbraca forma continua, situatie in care vom avea si un moment al
epuizarii (se consuma cand este dus acasa, iar cand este restituit, se epuizeaza).
Variante: varianta tip + una calificata (art. 309) atunci cand faptele au avut ca rezultat consecinte desoebit de
grave, atunci cand paguba este mai mare de 2 milioane de lei. Ca atare, diferenta intre varianta tip si cea calificata nu este
data decat de valoarea prejudiciului. Varianta atenuata, cand fapta este savarsita de o persoana de la art. 308.
Art. 145 din legea 85/2006 privind procedura insolventei a fost considerata in doctrina ca fiind o varianta asimilata
delapidarii. Prin Legea nr. 187/2013 acest text a fost abrogat, motiv pentru care faptelor ce puteau fi incadrate li se
aplica in prezent textul de la delapidare.
S-a pus problema distinctiei intre infractiunea de delapidare si cea de la art. 272 din Legea nr. 31/1990.

2. Purtarea abuziva art. 296 NCp

Se sanctioneaza comportamentul neadecvat al functionarului public fata de persoanele cu care intra in contact. In
reglementara anterioara, purtarea abuziva era corelativa infractiunii de ultraj, deoarece aceasta sanctiona atitudinea
necorespunzatoare a altor persoane fata de functionarul public. Pe langa modifcarile laturii obiective (s-a renuntat la
purtarea abuziva prin vatamare corporala), textul actual aduce si o recalificare a subiectul activ care nu mai este
functionarul public de la art. 175.
Obiect juridic: normala desfasurare a relatiilor de serviciu. Cel secundar: demnitatea, integritatea fizica si
sanatatea persoanei.
Obiect material: exista daca fapta este savarsita in modalitatea lovirilor sau alte violente si este constituit de corpul
persoanei.
Subiecti:
a) subiect activ persoana care se afla in execitarea atributiilor de serviciu. O posibilia interpretare care poate fi data acestei
inovatii ar fi acea de restrangere a aplicarii textului prevazut la art. 296 strict la situatia in care autorul se afla intr-un
raport juridic de munca. Nu toti functionarii publici, insa, sunt integrati intr-un raport clasic de dreptul muncii (primarii,
consilierii etc), de aceea este mai adecvat sa se concluzioneze ca textul se aplica functionarilor publici, precum si oricarei
alte persoane, salariat al unei persoane juridice de drept privat. Orice persoana care se afla in exercitarea unor atributii
de serviciu poate fi subiect activ al acestei infractiuni.
b) subiect pasiv complex institutia, unitatea sau persoana fizica ce l-a angajat pe faptuitor, adiacent: persoana impotriva
careia se indreapta activitatea abuziva a faptuitorului. Pluralitatea de subiecti pasivi = concurs real de infractiuni.
Daca, in aceeasi imprejurare, acel functionar public adreseaza injurii mai multor persoane = tot atatea infractiuni cate
persoane vatamate.
Latura obiectiva:
a) Elementul material: alternativ, realizat mereu prin actiuni
Alin. (1) expresii jignitoare fata de o persoana. In doctrina, legiuitorul sanctioneaa expresiile jignitoare, nu gesturile
jignitoare. Doctrina - daca in aceeasi imprejurare sunt lansate expresii jignitoare si este lovita persoana respectiva = doua
infractiuni in concurs, deoarece cele doua infractiuni sunt tratate distinct de legiuitor prin alineate diferite. [Rotaru nu
este de acord, in aceasta situatie este o unica infractiune, in calificarea art. 296 alin. (1) si (2), mentionarea ameblor
alineate, pentru modalitate, iar sanctiunea se va lua de la varianta mai grava].
Alin. (2) elementul material este acelasi cu cel de al infractiunile la care face referire.
29

c) urmarea imediata stare de pericol pentru buna desfasurarea relatiilor de seviciu. Urmarea seundara atingerea
adusa integritatii fizice sau psihice.
d) legatura de cauzalitate rezulta ex re, daca modalitatea de savarsire este una de pericol, daca este vorba de lovire, legatura
trebuie dovedita.
Vinovatie: intentie directa si indirecta. Exista si situatii in care functionarul actioneaza int-un anumit mod pentru
ca asa indeplineste activitatea, daca se depaseste limita = purtare abuziva.
Forme: tentativa nu se sanctioneaza. Consumarea = la momentul producereii elementului material
Variante: tip alin. (1); varianta agravata alin. (2).

3. Abuzul in serviciu art. 297 NCp

Obiect juridic: un obiect juridic principal buna desfasurare a relatiilor de serviciu care presupune exercitarea
atributiilor functionarului public sau privat de asa maniera incat sa nu lezeze drepturile sau interesele legitime ale unei
persoane fizice sau juridice si sa nu aiba caracter discriminatoriu. Obiect juridic adiacent: relatiile patrimoniale sau in
alte drepturi sau interese legitime ale unei persoane.
Obiect material: principal lipseste, dar poate exista unul adiacent anumite bunuri asupra carora se exercita actul
de serviciu.
Subiectii:
a) subiect activ circumstantiat. La varianta tip, la cea asimilata, precum si la cea agravata din legea 78, subiectul activ este
functionarul public, cel de la art. 175 aln. (1) si (2). La varianta atenuata art. 308, subiectul activ circumstantiat, dar
nu functionarul public, ci persoana care exrcita permanent sau temporar cu sau fara remuneratie o insarcinare in serviciul
unei persoane fizce/juridice.
Participatia penala este posibila in toate formele. Coautoratul nu este posibil decat daca toti participantii au
calitatea ceruta de lege. Participatia exista si sub forma instigarii si complicitatii, cu anumite particularitati: atat in cazul
instigarii, dar si la complicitate (acte de inlesnire), participantul sub forma complicitatii ar trebui sa aiba reprezentarea
foarte clara a atributiilor de serviciu pe care le are autorul, pentru ca, altfel, actele de inlesnirre, daca exista, ele nu pot
reprezenta complicitate. Ex: niste contracte incheiate intre societati comerciale in care societatea cu capital de stat
majoritar ar fi trebuit sau nu sa desfasoare procedura contractuala pe baza procedurilor achizitiilor publice. Cel
care intra in contact cu astfel de proceduri, nu avea reprezentarea urmarii acelor proceduri, nu aveau cum sa
cunoasca daca trebuia sau nu supuse procedurii achizitiilor publice, nu este complicitate la abuz in serviciu.
Persoana juridica poate fi sau nu subiect activ al abuzului in serviciu? Banca trimisa in judecata pentru abuz in
serviciu? Persoana juridica nu poate sa aiba calitatea de functionar public. Mai mult de atat, persoana juridica nu poate
avea atributii de serviciu. Nu se poate admite ca aceasta este subiect activ avand in vedere ca urmarea imediata este
vatamarea intereselor unei persoane juridice. Ar fi in acelasi timp subiect activ si pasiv.
b) subiect pasiv principal institutia pe care o reprezinta functionarul public/privat. Adiacent: atunci cand sunt lezate
drepturile sau interesele unei alte persoane juridice sau fizice.
Latura obiectiva:
a) element material:
inactiunea constand in fapta functionarului care nu indeplineste un act, iar
actiunea constand in indeplinirea defectuoasa a unui act. Prin act intelegem orice operatiune/activitate pe care persoana
trebuie sa o indeplineasca in virtutea fisei postului, nu numai un act juridic sau scris.

Ipoteze:
30

 Un politist retine un permis de conducere, partea vatamata obtine o hotarare judecatoreasca de restituire a permisului, iar
politistul refuza restituirea.
Un agent care trebuia sa comunice o hotarare, dar o introduce in gardul locuintei, instiintarea nu ajunge la partea
vatamata, aceasta pierde un termen de judecata si ii sunt vatamate interesele procesuale.
Gardienii dintr-un penitenciar l-au impiedicat pe detinut sa aiba o corespondenta in limitele normale.
Persoana care trebuie sa emita o diploma de licenta comite abuz in serviciu.
Administrattorul care nu inregistreaza un contract de munca, al unei persoane ce trebuia angajata, iar persoana nu
beneficiaza de drepturile ce decurg dntr-un contract de munca.
Este o infractiune cu caracter subsidiar, trebuie retinuta in masura in care nu se poate retine o fapta mai grava
sau mai precisa. Exemplu cu purtarea abuziva, chiar daca ar fi intrunite si elemente constitutive ale abuzului, se retine
doar purtarea. Si cu falsul intelectual si abuzul, in practica, mai nou, este concurs, intrucat sunt valori distincte.
Inselaciune si abuz in serviciu este discutabil. Modalitatile prin care se realizeaza elementul material la aceasta infractiune
este extrem de variata.
Exista o **conditie atasata: ca actiunea sau inactiunea sa se realizeze in exercitarea atributiilor de serviciu si
actul respectiv sa tina de atributiile de serviciu (daca nu realizeaza un act care sa tina de atributiile lui, chiar daca
este in exercitarea atributiilor, poate fi uzurpare de calitati).
Indeplinirea actului defectuos sau neindeplinirea trebuie realizata in concret, prin ingradirea exercitarii unui drept
sau prin crearea unei situatii de inferioritate.
b) urmarea imediata infractiune de rezultat pentru ca are in vedere perturbarea relatiilor de serviciu printr-o paguba sau
o vatamare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane.
In varianta tip paguba sau vatamare;
In varianta asimilata vatamarea este particularizata si consta fie in ingradirea unui drept, fie in crearea unei situatii
de inferioritate.
La varianta agravata urmarea imediata consta intr-o paguba mai mare de 2 milioane de lei.
c) legatura trebuie dovedita.
Forme: infractiunea se consuma in momentul in care se produce vatamarea sau paguba. Nu avem o coincidenta
intre momentul elementului material si momentul consumarii infractiunii. Tentativa nu se pedepseste si nici nu este
posibila in varianta neindeplinirii unui act.
Cioclei: Tentativa in abuz in serviciu prin raportare la art. 13 (2) din legea 78 care face trimitere la art. 297 din
actualul cod penal. Este o noma de trimitere si preia tot de la norma la care face trimitere, inclusiv formele infractiunii. Nu
s-ar putea retine tentativa nici prin raportare la art. 13. Exista art. 15 din lege care spune ca infractiunile din sectiunea
respectiva se pedepseste, dar se limiteaza numai la acea lege, nu trebue extins si la codul penal.
Latura subiectiva: intentie directa si indirecta. La varianta asimilata, ambele modalitati, dar aici latura subiectiva
are si o conditie atasata intentiei un mobil, fapta trebuie sa se comita din ratiuni discriminatorii, din ura,
desconsiderare, pe temei de rasa, nationalitate etc. Nu se califica intentia aici. Mobilul poate fi dublat de un scop, dar
care nu are legatura cu urmarea infractiunii. Ex: un primar refuza sa acorde persoanelor de etnie roma ajutor social in
scopul de a le determina sa se mute din comuna respectiva.

4. Neglijenta in serviciu art. 298

Diferenta fara de abuzul in serviciu este data doar de latura subiectiva. Aici avem culpa, in rest, este valabila
analiza de la abuz in serviciu. (cod comentat pentru exemple).

5. Folosirea abuziva a functiei in scop sexual art. 299

31

Obiect juridic: relatiile de serviciu care presupun ca functionarul sa nu obtina favoruri de natura sexuala de pe
urma. Secundar: libertatea sexuala a persoanei.
Subiecti:
a) Subiect activ: functionarul public/privat (art. 308). La alin. (2), subiect activ dublu circumstantiat, in sensul ca, pe
langa calitate de functionar public sau privat, se adauga conditia ca subiectul sa se afle intr-o situatie de autoritate sau
superioritate fata de victima. Participatia penala este posibila in toate formele, dar nu exista coautorat la aceasta
infractiune, chiar si atunci cand sunt doi functionari fata de aceeasi persoana si aceleasi acte de serviciu, fiecare
raspunde ca autor, deoarece aceasta interdictie este personala.
b) Subiect pasiv: principal: unitatea la care lucreaza subiectul activ. secundar circumstantiat: alin. (1) o persoana interesata
direct sau indirect de efectuarea actului de serviciu, iar la alin. (2) este vorba despre o persoana fata de care subiectul activ
are un ascendent.
Latura obiectiva:
a) element material: consta intr-o actiune ce se poate realiza in doua modalitati:
pretinderea - are acelasi sens ca la luarea de mita;
obtinerea de favoruri de natura sexuala este practic echivalentul primirii de la luarea de mita.
In cazul alin. (1) se pastreaza configuratia textului de la luare de mita din Vechiul Cod penal, in sensul ca fapta
trebuie sa fie facuta in scopul de a indeplini un act, nu in legatura cu actul, asa cum este textul de la luare de mita.
Consecinte: daca pretinderea sau obtinerea de favoruri se realizeaza dupa efectuarea actului, atunci nu voi avea
infractiune. Practic, in acest caz, spre deosebire de luare, nu sunt absorbite faptele ce intrau sub incidenta infractiunii de
primire de foloase necuvenite din vechiul text.
**Conditie atasata: existenta unui interes direct sau indirect in legatura cu actul respectiv din partea persoanei
fizice in raport cu care se realizeaza elementul material. Interesul poate fi patrimonial, de exemplu, obtinerea unor
drepturi banesti, indemnizatii etc, dar poate fi vorba si de un interes nepatrimonial (o nota de trecere la un examen).
La alin. (2) spre deosebire de hartuirea sexuala din Vechiul Cod penal, dar si spre deosebire de cea din actualul
cod, nu este nevoie de repetarea actelor pentru existenta infractiunii.
**Conditie atasata: aceea ca subiectul activ trebuie sa se prevaleze sau sa profite de situatia de autoritate sau
superioritate.
In cazul ambelor variante, sintagma favoruri sexuale trebuie inteleasa in sensul elementului material de la
infractiunile contra libertatii si integritatii sexuale.
b) urmarea imediata principala: punerea in pericol a relatiilor de serviciu. secundara: lezarea libertatii sexuale a persoanei
c) legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei, avand in vedere ca, cel putin pe urmarea principala, avem o
infractiune de pericol, dar trebuie dovedit elementul material, in sensul ca el are legatura cu indeplinirea actului si ca
subiectul activ se prevaleaza sau profita de situatie.
Latura subiectiva: intentie directa sau indirecta. Gresita calificarea intentiei ca fiind numai directa pe motivul
ca ar fi necesar un scop in acest sens. Insa, scopul nu are nimic in vedere cu latura subiectiva, ci cu cea obiectiva.
Niciodata autorul nu va urmari punerea in pericol a relatiilor de serviciu.
Forme: Fapta se consuma fie in momentul pretinderii, fara sa fie necesara obtinerea, fie in momentul obtinerii,
adica primirii favorului sexual. Daca pretinderea este urmata de obtinere, fapta se considera comisa in momentul
pretinderii si se pastreaza unitatea infractionala. Tentativa nu este incriminata, dar pretinderea poate semnifica o tentativa
asimilata faptei consumate. Variante: Varianta atenuata la 308 cu subiect activ diferit circumstantiat.

6. Uzurparea functiei - art. 300 NCc;

32

Aceasta infractiune nu are corespondent in legislatia anterioara, dar se apropie prin continut de infractiunea de
uzurpare de calitati oficiale. Insa, prezinta in raport cu aceasta deosebiri esentiale care o justifica drept o incriminare
separata. Daca uzurparea de caltati oficiale aduce atingere autoritatii de stat, in sensul ca o persoana isi asuma o functie pe
care nu o are aducand atingere relatiilor sociale privind autoritatea de stat, in cadrul infractiunii de uzurpare a functiei sunt
afectate relatiile de serviciu in sensul ca o persoana care are calitatea de functionar public indeplineste un act ce excede
atributiilor sale de serviciu. Uzurparea functiei este o forma speciala a infractiunii de abuz in serviciu.
Obiect juridic: este reprezentat de relatiile sociale privind buna desfasurare a activitatilor de serviciu.
Obiect material: Aceasta infractiune NU are obiect material. S-a exprimat in doctrina opinia ca are obiect material
in masura in care actul intocmit de functionar imbraca o forma materiala (un inscris).
Subiectii:
a) Subiect activ: Fapta trebuie savarsita de un functionar public sau de o persoana care exercita permanent sau temporar, cu
sau fara remuneratie [...] = art 308. Participatia este posibila sub toate formele.
b) Subiect pasiv: este institutia sau persoana juridica in care functionarul public sau functionarul isi desfasoara
activitatea.
Locul si timpul NU prezinta relevanta decat in masura in care consideram ca sintagma fapta sa fie comisa in
timpul serviciului este o referinta la notiunea de timp.
Situatia premisa: consta in existenta unui serviciu in care functionarul public sau persoana prevazuta la art. 308 isi
desfasoara activitatea.
Latura obiectiva:
a) Element material: Consta in indeplinirea unui act ce NU intra in atributiile de serviciu ale subiectului activ. Daca, insa,
acea atributie de serviciu a fost delegata faptuitorului, in sarcina acestuia nu se poate retine uzurparea functiei. Daca actul
intocmit in urma delegarii este unul nelegal, se poate eventual retine infractiunea de abuz in serviciu.
S-a aratat in doctrina ca problema legata de aceasta infractiune ar fi sanctiunea, deoarece in cazul in care
faptuitorul intocmeste un act nelegal, dar care intra in atributiile sale de serviciu, pedeapsa prevazuta este inchisoarea de
la 2 la 7 ani, pe cand atunci cand faptuitorul realizeaza un act ce NU intra in atributiile lui de serviciu (nelegal) atunci
pedeapsa este mai mica, inchisoarea de la 1 la 5 ani. Este o anomalie.

Poate fi confundata si cu infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, dar aceasta aduce atingere relatiilor privind
autoritatea de stat, pe cand infractiunea de uzurpare a functiei aduce atingere doar relatiilor de serviciu. Se pune
problema daca exista un functionar public care reprezinta si autoritatea de stat, exemplu fiind judecatorul.
S-ar mai putea confunda si cu exercitarea fara drept a unei profesii sau unei activitati. Aceasta insa se aplica inclusiv
functiilor liberale, pe cand infractiunea de uzurpare a functiei nu se aplica.
Aceasta infractiune este, spre deosebire de uzurparea de calitati oficiale si de exercitarea fara drept a unei profesii, o
infractiune de rezultat.
Care e diferenta intre aceasta infractiune de uzurpare si falsul intelectual sau falsul material in cazul inscrisurilor
oficiale? La infractiunea de fals se protejeaza increderea publicului fata de anumite inscrisuri. Pentru ca
protejeaza valori separate atunci ele pot intra in concurs.

b) Urmarea imediata: Consta in crearea unei pagube sau vatamarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane
fizice ori ale unei persoane juridice, ingradirea unor drepturi etc.
c) Legatura de cauzalitate: Avand in vedere ca este o infractuiune de rezultat, pentru retinerea ei trebuie dovedita existenta
unei legaturi de cauzalitate intre fapta savarsita (element material) si urmarea imediata ceruta de lege.
Latura subiectiva: Vinovatia trebuie sa existe sub forma intentiei directe sau indirecte. Mobilul si scopul NU
prezinta relevanta.
33

Forme: Tentativa, desi posibila, nu e sanctionata. Consumarea are loc la momentul producerii urmarii imediate.
Infractiunea are o varianta tip si una agravata daca fapta a produs consecinte destul de grave. Exista si o varianta atenuata
daca fapta e comisa de una din persoanele de la art. 308.
Sanctiuni: Avem inchisoarea de la 1 la 5 ani alternativ cu pedeapsa amenzii pt varianta tip.

7. Conflictul de interese Art. 301 NCp

Reia cu mici modificari Art. 253 VCp, este inlocuita sintagma folos material - folos patrimonial si cea de
beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura servicii de orice natura.
Obiect juridic protejarea relatiilor de serviciu, cele privind onestitatea deciziei neconstranse, neconditionate de
obligatiile pe care le-ar putea avea un functionar public fata de anumite persoane.
Obiect material nu are, desi se vorbeste de foloase materiale, nici macar produs al infractiunii.
Subiectii:
a) Subiectul activ functionarul public Art. 175, dar textul de lege face referire si la persoanele de la Art. 308. Prin Decizia
603/2005 CCR neconstitutionalitate notiunea de raport comercial din cadrul Art. 301, aceasta lipseste textul de
previzibilitate si claritate si sintagma ori in cadrul oricarei persoane juridice - din Art. 308 alin 1, cu raportare la Art.
301 din NCP. Sfera acestei infractiuni s-a considerat ca este prea larga.
Exemplu: Tatal care are un SRL nu-si poate angaja fiul pentru ca ar comite un conflict de interese ceea ce este
absurd. Daca vorbim de notariate, acolo relatiile nu sunt private, ei sunt functionari publici, dar si aici ar fi deplasat, daca
fiul a trecut toate examenele, tatal sa nu-l poata angaja la biroul sau notarial.
A doua calitate ceruta de lege este ca acesta sa fie sot, ruda sau afin pana la gradul II inclusiv (Art. 301).
Din modul in care legiuitorul a ales persoana pentru care functionarul public a procurat un folos patrimonial, poate
ar fi fost mai inspirat sa se refere la notiunea de membru de familie. Daca vorbim de concubina unui functionar public
care este avantajat pentru un act al acestuia s-ar putea incadra in notiunea de membru de familie.
Participatia este posibila sub forma instigarii sau complicitatii. Este greu de sustinut posibilitatea retinerii coautoratului pentru ca in cazul fiecarui functionar trebuie indeplinite conditiile prevazute de lege. Cand decizia este luata de
un organ colectiv, iar membrii acestuia cunosc faptul ca decizia avantajeaza pe sotul, ruda unuia dintre ei pentru
respectivul se retine autorat, iar pentru ceilalti complicitate. ****S-ar retine instigare sau complicitate si pentru cel care
beneficiaza de respectivele foloase daca a avut o intelegere cu functionarul public . Exemplu: daca tatal este primar si isi
angajeaza fiica in calitate de jurist avem aceasta infractiune. Profa nu e de acord sa retinem complicitate si pentru fiica
(doar daca a stiut aceasta), ar fi excesiv.
b) Subiectul pasiv principal institutia sau unitatea in care este angajat functionarul public daca actul sau decizia luata
afecteaza si o persoana fizica sau juridica alta decat aceasta institutie, in sensul ca sufera un prejudiciu subiect pasiv
secundar.
Latura obiectiva
a) Elementul material continut alternativ, fie in act de a indeplini un act sau participarea la luarea unei decizii. Cerinta
esentiala atasata elementului material aceste actiuni sa se produca in exercitarea atributiilor de serviciu. Acopera si
situatia in care decizia a fost luata individual sau in mod colectiv. Fapta nu reprezinta infractiune atunci cand actul emis
sau aprobat este un act normativ cauza justificativa.
34

b) Urmarea imediata - obtinerea direct sau indirect a unui folos patrimonial pentru sine, sot, ruda. Este o infractiune de
rezultat pentru ca textul impune drept conditie ca functionarul public sa fi emis un act ori sa fi luat o decizie prin care s-a
obtinut un folos patrimonial trebuie sa avem intotdeauna un prejudiciu.
c) Legatura de cauzalitate rezulta ex re.
Latura subiectiva; intentie directa sau indirecat. Mobilul si scopul nu au relevanta.
Forme tentativa nu se sanctioneaza, se consuma la momentul realizarii folosului material. Poate avea forma
continuata daca in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale la intervale diferite de timp, faptuitorul emite acte sau
participa la luarea unor decizii prin care procura un folos material pentru sine sau pentru sotie, ruda. Exemplu: Primarul
acorda anual ajutoare sociale, printre cei vizati se afla si sotia sa.
Variante varianta tip si o varianta atenuata = atunci cand subiectul activ este persoana de la Art. 308 - dar nu
mai putem.
Sanctiuni inchisoare 1 la 5 ani si interdictia exercitarii functiei publice.

8. Violarea secretului corespondentei Art. 302 NCp

Conform Art. 28 din Constitutie se protejeaza secretul corespondentei. Se sanctioneaza ingerintele in dreptul
persoanei la secretul corespondetei, componenta a dreptului la viata privata. Desi textul vorbeste de violarea secretului
corespondetei si ar parea ca este protejata in principal viata privata, se protejeaza relatiile de serviciu profa crede ca se
protejeaza dreptul la viata privata si in mod secundar relatiile de serviciu.
Spre deosebire de VCP, actualul text este structurat dupa alte criterii. Alin 1 este consacrat corespondentei sub toate
modalitatile in care poate fi violata, alin 2 este destinat interceptarii convorbirilor sau altor comunicari prin orice mijloace
de comunicatie, alin 4 divulgarea etc, alin 6 detinerea, confectionarea fara drept de mijloace specifice de interceptare
etc. Daca sunt realizate actiuni sau inactiuni cuprinse in mai multe dintre alineate vom retine concurs. Alin 3
agravanta a alin 1 si 2 daca sunt savarsite de un functionar public.
Obiect juridic - se protejeaza unul din drepturile fundamentale, secretul corespondentei, valorile sociale, ocrotita
este libertatea persoanei de a comunica in siguranta fara imixtiuni din partea unui tert. In subsdiar sunt protejate relatiile
de serviciu, fapta avand caracter agravat daca este savarsita de un functionar care are obligatia legala de a respecta
secretul profesional si confidentialitatea informatiilor la care are acces.
Obiect material - desi prin intermediul acestei infractiuni este protejat un drept personal, nepatrimonial, in situatia
in care corespondenta imbraca o forma materiala putem avea obiect material. In cazul alin. 6 mijloacele specifice de
interceptare sau inregistrare a comunicatiilor NU reprezinta obiect material al infractiunii, ci doar un rezultat al acesteia.
Subiectii:
a) Subiectul activ necircumstantiat. Participatia este posibila sub toate formele. La alin 3 subiect activ calificat =
functionarul public.
b) Subiectul pasiv necircumstantiat, o persoana fizica sau o persoana juridica (unii autori). Daca ne raportam la textul din
Constituie un drept al persoanei fizice.
Situatia premisa existenta unei corespondente, a unei convorbiri sau comunicari efectuate prin telefon sau prin
orice mijloace elecetronice.
**Prin corespondenta = o comunicare scrisa catre un destinatar indiferent de continutul acesteia. Prin convorbire =
o comunicare directa, telefonic, skype intre doua persoane aflate la distanta. ****Comunicarea nemijlocita intre doua
persoane nu poate constitui premisa in cadrul acestei infractiuni (doua persoane vorbesc fata in fata si eu ii interceptez).
Comunicarea prin mijloace electronice = o transmitere de date de catre o persoana prin mail, sms. Curtea europeana a zis
ca este corespondenta in orice situatie in care doua ori mai multe persoane, pe orice cale, suport, schimba un mesaj sau o
35

idee cuprinde comunicare scrisa, telefonica sau radio-telefonica, mijloace electronice. S-a afirmat in doctrina ca protectia
penala dureaza din momentul in care o corespondenta pleaca de la expeditor si pana ajunge la destinatar. Nu este
aplicabila.
Locul si timpul - nu au relevanta.
Latura obiectiva
a) Elementul material actiune sau inactiune.
La alin 1 deschiderea, sustragerea, distrugerea, divulgarea cerinta esentiala este ca aceasta sa se faca fara drept (daca
se face in baza unui act emis de un magistrat este legal).
La alin 2 - interceptarea unei convorbiri sau comunicari cerinta esentiala este sa se realizeze fara drept.
La alin 4 aceeasi cerinta esentiala. Fapta reprezinta infractiunne chiar daca faptuitorul a luat cunnostinta din greseala de
continutul corespondentei si o divulga alin 4.
La alin 6 diferenta fata de Legea 51/1991 consta in faptul ca legea speciala impune conditia existentei unui pericol
pentru siguranta publica (daca dispozitivele de interceptare au fost create de sot pentru a-si spiona sotia - violarea
secretului corespondentei, nu cea privind crearea unor dispozitive de interceptare a comunicatiilor).
b) Urmarea imediata incalcarea libertatii persoanei de a comunica liber, dar si acest drept poate fi uneori ingradit (daca
acest amestec este prevazut de lege si este necesar pentru siguranta publica etc).
c) Legatura de cauzalitate rezulta ex re.
Latura subiectiva intentie directa sau indirecat. Tentativa e posibila, nu se sanctioneaza. Consumarea are loc la
producerea elementului material. Alin 5 2 cauze justificative.
Variante - tip si una agravata in alin 3.

Infractiuni de fals
Capitolul 1. Falsificarea de monde, timbre au alte valori
1. Falsifacarea de moneda art. 310;
Noutate: se sanctioneaza si falsificarea monedelor emise de autoritatile competente inainte de punerea oficiala in
circulatie.
Obiectul juridic: relatiile sociale privind increderea publica acordata realitatii si autenticitatii monedelor cu
valoare circulatorie.
36

Obiect material: distinctia in situatia in care infractiunea se produce prin alterare su contrafacere. Alterarea un
obiect material preexistent pe care sau asupra caruia fac modificari. Contrafacere = imitarea de la zero a unei valori la
care vreau sa ajung.
**In doctrina se spune ca, in cazul in care vorbim despre alterare, obiectul material este constituit din vechea
moneda asupra careia fac modificarile. La contrafacere, obiectul material ar fi instrumentele folosite la producerea
monedei. !!!!Rotaru: cerneala sau hartia nu sunt obiecte materiale ale infractiunii, instrumentele folosite pentru
contrafacerea. Ele sunt bunuri utilizate la producerea infractiunii. Si atunci cand aveam contrafacere , moneda falsificata
este produs al infractiunii.
Subiectii:
a) subiect activ orice persoana, iar particpatia este posibila in cazul acestei infractiuni sub orice forma. Unii spun ca
subiectul activ trebuie sa fie o persoana fizica, dar si persoana juridica poate fi subiect activ (tipografia)
b) subiect pasiv principal este instituita emitenta a monedei si chiar statul, pentru ca, in realitate, moneda este o valoare
protejata de stat, prin institutia abilita sa emita moneda.
Locul si timpul nu prezinta relevanta
Situatia premisa: existenta, in prealabil, a unei monede aflate in circulatie care sa serveasca drept model. O
moneda care nu are niciun corespondent intr-o moneda aflata in circulatie nu poate reprezenta obiect al
infractiunii de falsificare de moneda, ci alta infractiune. Art. 310 se refera atat la moneda nationala, cat si cea straina,
tocmai pentru ca nu face distinctia.
Daca in urma falsificarii se obtine o moneda iesita din circulatie nu vom avea infr. de la art. 310, ci, daca este
utilizata dupa aceea, este infractiunea de inselaciune. Moneda aflata in circulatie = valoarea deja falsificata, Nu ne
referim la situatia in care o moneda actuala aflata in circulatie este falsificata. EX: daca luam o moneda veche si o
transformam in ceva actual art. 310. Daca moneda este actuala si o modificam astfel incat ea sa para o moneda existena
in circulatie anterior = NU este art. 310. Moneda falsificata trebuie sa fie asemanataoare cele din circulatie
Latura obiectiva:
a) element material: actiunea de falsificare de moneda si poate consta in:
plasmuire sau contrafacere = producerea unor monede false prin imitarea monedei adevarate, este o moneda de la zero.
alterare = modificarea continutului sau aspectului unei monede deja existente in scopul de a crea aparenta unei monede in
circulatie. In practica: nu reprezinta infractiune fapta de a contraface o moneda in scop publicitar.
*Cerinta esentiala: ca moneda sa fie asemanatoare cu o moneda reala afla in circulatie. Daca falsul nu este reusit,
dar alegem o persoana care nu este cunoscatoare si i se plaseaza astfel de monede = infr de la art. 310 (Rotaru).
b) urmarea imediata stare de pericol pentru increderea in asemenea valori;
c) legatura de cauzalitate nu trebuie demonstrata.

Latura subiectiva: intentia directa sua indirecta.

Sopul si mobilul NU prezinta relevanta. Ele pot fi avute in vedere la individualizare.
Forme: actele preparatorii, desi posibile, nu sunt sanctionate prin art. 310, deoarece reprezinta o infractiune
distincta (Art. 314). Tentativa este sanctionata si poate fi retinuta atunci cand activitatea de falsificare a fost demarata, dar
intrerupta si ramasa fara rezultat. Daca a ramas fara rezultat din cauza instrumentelor folosite care sunt improprii, nu este
infractiune, nici macar tentativa, Cosnumarea = atunci cand activitatea de falsifcare este dusa la capat, iar moneda poate fi
dusa la capat, nu este necesar ca moneda sa fie pusa in circulatie, ci sa se obtina una in acest fel.
Variante:
tip (alin. 1)

37

asimilata (alin. 2, unde se sanctioneaza fasificarea unei monede emise de o autoritate competenta inainte de punerea in
circulatie. Daca faptuitorul falsifica in acea imprejurare moneda prevazuta la alin. 1 si cea de la alin. 2, nu vom avea doua
infractiuni, ci o singura infractiune prevazuta de art. 310 alin. 1 si 2).
Sanctiuni: tip si asimilata inchisoare de la 3-10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

2. Falsificarea de titluri de credit sau instrumentele de plata art. 311

Sunt utilizate pentru a facilita schimbul de marfuri. In prezent, are o sfera mai larga de cuprindere, in sensul ca, pe
langa titlurile de credit prevazute si instrumentele de plata, fata de textul anterior, aici se sanctionaeaza si plata
electronica, care este o preluare din art. 24 (1) din legea 365/2002.
Obiect juridic: relatiile sociale bazate pe increderea publica in titlurile de credit si intrumentele de plata
Obiect material: atunci cand infractiunea se produce prin alterare = obiect material constand in titluri de valoare
initial sau instrumentul de plata/electronic asupra carora opereaza modifcari. Atunci cand avem contrafacere, nu avem
obiect material.
Subiectii:
a) subiect activ necircumstantiat. Participatia este posibila sub toate formele. Subiect activ poate fi si o persoana juridica.
b) subiect pasiv principal este statul prin institutia care a emis titlul de credit sau instrumentul de plata electronic, iar cel
secundar = persoana care a suferit o paguba de pe urma folosiri titlul de credit sau instrumentului de plata.
Locul si timpul nu prezinat relevanta
Situatia premisa: Pentru savarsirea infractiunii este necesar sa existe un titlu de credit sau instrument de plata
real care sa fi servit drept model faptuitorului pentru obtinerea titlului sau intrumentului falsificat. Daca titlurile de credit
nu indeplinesc conditiile de forma prevazute de lege suntem in prezenta, eventual, a unei infractiuni de inselaciune.
Situatia aceasta premisa nu este necesara si in cazul in care avem de a face cu un instrument de plata electronica, in
sensul ca intrumentul obtinut dupa falsificare nu trebuie sa fie asemanator (fizic) cu cel real. Ex: daca clonez un card, nu
este necesar ca acesta sa aiba toate mentiunile unui card real, important este ca cel modificat sa permita extragerea unor
sume de bani, transferul etc.
Latura obiectiva:
a) element material: act de fasificare care poaet fi realziata prin contrafacere sau alterare. Alterarea = modifcaera unui titlul
sau intrument deja existent.
Titluri de credit = un inscris in temeiul caruia posesorul sau legitim este indrituit sa exercite la o data determinata
dreptul aflat in inscris. Prin titluri de credit intelegem titluri de valoare, dar care nu toate reprezinta titluri de credit (ex:
cecul care este mai mult un instrument de plata).
Pentru a fi in prezenta unui titlu de credit ar trebui identificate niste caracteristici:
-

caracter literal, intinderea si natura dreptului sunt determinate exclusiv de cele cuprinse in inscris
confera un drept autonom, in sensul ca, pe de o parte, dreptul si ob corelativa nascuet din titlu sunt independete fata de
actul juridic din care rezulta, iar, pe de alta parte, pentru ca dobanditorul unui astfel de titlu va deveni titularu unui drept
nou, original, ori iar nu un drept derivat din cel al transmitatorului
este un inscris formal, in sensul ca trebuie sa imbrace in mob obligatrou forma ceruta de lege
este un titlu cu caracter constituitv, in sensul ca dreptul incorporay poate fi exercitat doar in temeiul acestuia;
Pot fi nominative (atunci cand in cuprinsul sau se individualizeaza titularul respectivului drept), iar acestea se
transmit prin cesiune (ex: obligatiunile si actiunile). Mai pot fi la ordin (cambia, biletul la ordin sau cecul. Sunt titluri sau
inscrisuri ce pot cuprinde drepturi care urmeaza a fi exercitate numai de o persoana determinata). De regula, se transmit
38

prin intermediul girului. De asemenea, titlurile pot fi la purator, unde nu se mentioneaza cine este detinatorul si se pot
transmite prin simpla remitere.
Mai pot fi impartite in functie de continutul lor:
-

efecte de comert (cambia, biletul la ordin si cecul)

valori mobiliare (actiunile si obligatiunile)
tiluri reprezentative ale marfurilor (conosamentul, recipisa de depozit etc).
In reglementarea anterioara, textul de lege enumera titlurile de orice fel pentru efectuarea platilor, precum si cecul.
Astazi, cecul nu este exclus doar pentru ca nu se mai face referire expresa la el, numai ca el reprezinta titlu de credit.
Ordinul de plata nu este titlul pentru efectuarea platilor, deoarece mai este nevoie de alte operatiuni pentru efectuarea
uni plati prin aceasta operatiune. Ordinul de plata este un instrument de plata. Falsificarea lui poate fi aceasta
infractiune, pentru ca s-a falsificat un instrument.
Alte valori asemanatoare: pe langa titlurile de credit si instrumente de credit mai pot fi alte titluri care imprumuta
caracteristici de la acestea. ex: bilete de calatorie la transport, la teatru, loterie, acestea probeaza existena unro raporturi
juridice, dar nu incorporeaza in ele drepturi, de aceea sunt contrasemne de legitimare.
Intrumentul de plata electronica are un caracter general def din cod. In acest caz, trebuei individualizat, nu
toate valorile prevazute in textul general pot fi avute in vedere. Doctrina face trimite la un Reg, al BNR 7/2006 care da
exemple de instrumente de plata electronica. Nici macar acestea nu pot fi avute in vedere toate cand vorbim de infr. de la
312, ci trebuie sa avem un mijloc de plata care sa aiba o existenta fizica (card de debit sau credit, care poate fi falsificat).
Cand vorbim de internet banking, este greu de asimilat in cazul acestei infr. Astfel de programe permit accesul, nu
falsificarea. Pe alin. (2) cele care au o existena fizica.

b) Urmarea imediata - stare de pericol

c) Legatura de cauzalitate ex re
Latura subiectiva intentie directa si indirecta
Tentativa este posibila si se sacntioneaza. Infractiunea se consuma in momentul finalizarii falsificarii.
Prezinta o varianta tip (1) cu inchisoarea de la 2-7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi si calificata (2) 310 si interzicerea exercitarii unor drepturi.

3. Punerea in circulatie de valori falsificate art 313

Daca cel care falsifica trebuie sa raspunda obligatoriu si pentru detinerea acestor valori falsificate? in art. 313
autorul infractiunii de falsificare poate fi si autor al punerii in circulatie a valorilor falsificate, insa nu si al faptei de
detinere in vederea punerii in circulatie, unde vor fi doua infractiuni in concurs. In plus, se sanctioneaza pentru
infractiunea de punere in circulatie de valori falsificate pe cel care le-a primit fara sa aiba vreo cunostinta ca ele nu sunt
reale si le-a pus din nou in circulatie? fapta de repunere in circulatie despre care faptuitorul nu a stiu ca sunt
falsificate = infractiune, dar cu sanctiune redusa.
Obiect juridic: incredere publica in autenticitaea valorilor
Obiect material: monede false, titluri de credit, instrumente de plata, electronic etc
Subiecti:
a) Subiect activ necircumstantiat, poate fi orice persoana, iar participatia este posibila sub toate formele. Autor poate fi
chiar persoana care a falsificat respectivele valori.
b) Subiect pasiv principal statul, prin institutia care emite repsectivele valori
39

Situatie premisa: infractiunea de punere in circulatie pentru a se produce are nevoie de falsificarea unor monede,
valori.
Latura obiectiva:
a) Element material: actiuni alternative de punere in circulatie de valori falsificate - primire, detinere, transmitere de valori
falsificate, respectiv repunerea in circulatie a unora dintre acestea. Noutate: prevederea si actiunii de primire si
transmitere de valori.
Doctrina: Actiunea principala este punerea in circulatie, iar primirea si transmiterea sunt actiuni
preparatorii. !!!Rotaru: infractiunea este o infractini cu actiuni alternative, producerea oricarei modalitati a elementului
conduce la consumarea infractiunii. Daca se produce una dintre aceste modalitati este suficient pentru a se vorbi despre
infractiune daca se mai produc si altele, nu se consuma noi infractiuni si nu sunt mai multe infractiuni, ci sunt mai multe
modalitati, care nu produc relevanta juridica din persepctiva retinerii infractiunii.
Punerea in circulatie trebuie retinuta in concurs cu inselaciunea? Pot sa pun in circulatie monede falsificate fara sa
induc in eroare. In situatie in care sunt indeplinite si elementele constitutive de la inselaciune o sa fie concurs. Faptuitorul,
prin primire, trebuie sa fi suferit si o paguba.
b) urmarea imediata: stare de pericol
c) legatura de cauzalitate: rezulta ex re

Capitolul III Falsuri in nscrisuri

Prezentarea infractiunilor din capitol
Obiectul juridic consta in relatiile sociale privind increderea publica in inscrisuri, fie ca sunt oficiale, fie ca sunt
inscrisuri sub semnatura privata.
Obiectul material exista in doctrina opinia ca infractiunile de fals au obiect material si acesta consta in situatia in
care vorbim despre alterare, de inscrisul asupra caruia s-au facut modificari, iar atunci cand vorbim despre contrafacere,
despre materialele (hartie, cerneala, etc.) folosite la realizarea unui inscris falsificat.
Avem obiect material in cazul alterarii si acesta consta in inscrisul asupra caruia actionez, dar nu avem obiect
material in cazul contrafacerii (cum definim obiectul material? Materializarea valorii sociale impotriva caruia se
indreapta actiunea ce constituie verbum regem. Nu se indrepta impotriva hartiei si cernelii. E adevarat, inscrisul este un
produs al infractiunii, iar materialele folosite nu vor fi obiect material). Si la contrafacere am putea vorbi si de un obiect
material: de exemplu, la diploma: sustrag o diploma alba si o completez acasa. Aici inscrisul este, totusi, un inscris
asupra caruia am intervenit si ca atare am si un obiect material.
Subiectii:
a) In general subiectul activ - este necircumstantiat, dar sunt si infractiuni in acest capitol in care subiectul activ este
calificat, de exemplu, la falsul intelectual, infractiunea nu poate fi comisa decat de un functionar public aflat in exercitarea
atributiilor de serviciu si de asemenea la Art. 320 (2). Participatia este posibila sub toate formele. Daca legea impune o
anumita calitate pentru subiectul activ, nu putem vorbi de coautorat decat daca toti faptuitorii au calitatea ceruta de lege.
b) Subiectul pasiv - principal = care este in principiu statul si mai exact, institutia, autoritatea de la care emana inscrisul
respectiv, iar ca subiect pasiv eventual = putem avea persoana fizica sau juridica ale carei interese au fost lezate de
inscrisuri falsificate. La infractiunea de fals, dpdv procesual, fiind infractiuni de perciol nu avem persoana vatamata, parte
civila. Asta nu nseamn ca dpdv penal nu putem vorbi intre subiect pasiv adiacent.
40

Locul si timpul - nu prezinta relevanta.

Situatia premisa - trebuie sa existe o situatie de fapt sau de drept care sa faca necesara savarsirea unei infractiuni.
Latura obiectiva
a) Elementul material - se realizeaza prin actiunea de falsificare a unui inscris, falsificare ce poate consta in contrafacere
sau alterare, iar in cazul infractiunii de fals intelectual: falsificarea unui inscris cu prilejul intocmirii acestuia. La uz de
fals: elementul material consta in folosirea unui inscris oficia/sub semnatura privata. La mai toate infractiunile: cerinta
esentiala pentru intregirea laturii obiective: ca inscrisul falsificat sa fie susceptibil de a produce efecte juridice
b) Urmarea imediata - o stare de pericol pentru increderea cetatenilor in veridicitatea inscrisurilor oficiale si in general
pentru siguranta circuitului juridic.
c) legatura de cauzalitate ex re
Latura subiectiva - se comit cu intentie directa/indirecta. Ce se prevede ca finalitate face parte din latura obiectiva:
fapta e infractiune numai daca faptuitorul urmareste.
Forme - la unele infractiuni tentativa este posibila si se sanctioneaza, la altele este posibila, dar nu se sanctioneaza.
Variante - unele infractiuni au doar varianta tip, altele prezinta si varianta agravata.
Cu titlu general, ce intelegem prin inscris?
Exista doua modele in functie de care e definita notiunea de inscris. Francez sau formal: unde determinant pentru
existenta infractiunii este existenta unui neadevar in cadrul inscrisulului, indiferent daca afecteaza existenta inscrisului sau
nu (indiferent daca acel neadevar produce sau nu efecte juridice). Material - probatoriu: pentru retinerea infractiunii,
important este ca falsul sa afecteze elemente ce probeaza fapte relevante pentru circuitul juridic.
Se mai face distinctie intre legitimitatea scrisului, adica veridicitatea formala. Asta nseamn ca un docuemnt este
legitim daca provine de la persoana care il semneaza. Veridicitatea materiala: atunci cand inscrisul reflecta realitatea. Se
spune ca functionarul nu poate comite falsuri abuzand de functia sa decat in cazul in care falsifica documente pe care le
semneaza in nume personal. Daca falsifica documente pe care figureaza alte nume, vorbim despre o raspundere a sa
penala ca un simplu particular.
Caracteristici generale ale unui inscris:
Existenta unui suport material susceptibil de a ncorpora orice dat fapt sau descriere care da inscrisului caracter
permanent si aici nu este relevant suportul. Conditia este ca acest suport sa fie corespunzator pt a concerva mesajul
Sa reflecte voina unei persoane sau sa permita identificarea persoanei careia ii apartine manifestarea de voin a
(documentul sa indeplineasca functia de garantie). Se spune in doctrina ca un inscris care nu este asumat nu poate face
obiectul unei infractiuni. Nu trebuie sa facem confuzie intre cel care redacteaza un document si cel care il semneaza.
Retinem infract in sarcina celui care semneaza documentul si nu in sarcina celui care il redacteaza.
Putem vorbi de o exceptie atunci cand se lucreaza la proiectul unui document, este agreata o forma, dup care documentul
este adus la semnat, dar o persoana face niste modificari inainte de duce documentul la semnare.
Documentul trebuie sa aiba valoare probatorie. Adica, fie este destinat circuitului juridic, fie care capacitatea de a
produce consecinte juridice. S-a pus problema in doctrina daca falsificarea inscrisurilor care nu sunt perfecte dpdv al
formei, adica a inscrisurilor lovite de nulitate. Pot face obiectul acestei infractiuni si inscrisurile lovite de nulitate absoluta.

1. Falsul material in inscrisuri oficiale art. 320 Ncp;

Obiect material - la alin. (3) textul face referire la bilete, tichete sau orice alte imprimate care sunt asimilate
falsului material in inscrisuri oficiale.
41

Situatia premisa - cand fapta se realizeaza prin alterare este necesar sa preexiste un inscris oficial asupra caruia
sa se intervina. De asemenea, s-a aratat in doctrina ca savarsirea acestei infractiuni ar fi de neconceput fara existenta
unei stari de fapt sau de drept care sa faca necesara intocmirea unui inscris oficial.
Latura obiectiva
a) Elementul material - se realizeaza prin operatiunea materiala de modificare a inscrisului in sensul de instrumentum, spre
deosebire de infractiunea de fals intelectual in cazul careia falsificarea vizeaza continutul inscrisului, adica negotium.
Falsificarea poate consta in contrafacere, adica in simularea scrierii/subscrierii sau in alterarea unui document.
Contrafacerea scrierii = de regula imitarea scrisului unei persoane. Contrafacerea scrierii va insemna reproducerea
continutului obisnuit a unui astfel de inscris fara de care documentul fals nu ar avea aparenta unui document real.
Contrafacerea semnaturii = nseamn plasmuirea unei semnaturi, indiferent daca ea imita sau nu semnatura celui in
drept.
Ce se intampla daca o persoana falsifica un document in doua etape? De exemplu: fabrica o nota de licenta si
pune nota 7 si dup o mai falsifica si pune nota 10. Profa: o singura infractiune de fals. La nivel subiectiv si obiectiv,
infractiunea s-a consumat in momentul in care inscrisul a fost contrafacut. Daca aceeasi persoana l-a modificat ulterior, nu
mai putem vorbi de un fals. Daca o persoana falsifica, o alta persoana il ia fara sa stie ca e fals si il falsifica din nou. Profa:
cred ca sunt doua infractiuni.
***Cerinta esentiala pentru intregirea laturii obiective este ca inscrisul falsificat sa fie susceptibil de a produce
consecinte juridice atunci cand este folosit. Spre deosebire de falsul sub semnat privata, la Art. 320 nu este necesar ca
inscrisul sa fie folosit. Daca este utilizat de aceeasi persoana, se va retine un concurs de infractiuni intre falsul in inscrisuri
oficiale si uzul de fals.
Ce se intampla daca se semneaza o foaie de pontaj pentru o alta persoana, dar persoana pentru care se semneaza
se afla la serviciu? Daca completam un inscris, dar cu lucruri adevarate, in principiu, nu e infractiune de fals, dar si aici
sunt chestii de nuandat. Daca intr-o hotarare in dispozitiv are loc o eroare materiala (in continut e alta suma) si completez
eu. !!!!Profa: fals pentru ca executorul nu ar fi putut pune in executare decat ce scria in dispozitiv.
Ex: Gigel si Ionel sunt la serviciu lui Gigi ii e lene sa se duc pana la condica, iar Ionel semneaza pentru amndoi
semntura asta confirma faptul ca Gigel e la serviciu si daca Ionel prin semnare nu a reprodus o minciuna, nu a creat alte
consecinte juridice decat cele pe care le-a creat Gigel. Daca completam un nscris dar cu lucruri adevrate, de regula nu e
fals. Dar daca obin certificat medical si pe el scrie Rotaru Cristina si pe profa o cheam si Maria si completeaz singura
si maria nu e infractiune . Atentie - daca obin o hotarare judectoreasc si in dispozitiv prin cerere am cerut ca
prtul sa fie obligat la 100 mil lei , dar in dispozitiv are loc o eroare material in care scrie 10 mil. Si daca adaug
eu inca un 0 cu pixul ceva Dinarul dispozitivul este concordant cu considerentele = fals material in nscrisuri
oficiale.
Latura subiectiva intentie directa sau indirecta.
Mobilul si scopul nu au relevanta.
Formele - tentativa se sanctioneaza, se poate retine tentativa si atunci cand executarea a fost dusa la capat, dar
rezultatul obtinut este un fals grosolan care nu ar putea induce pe nimeni in eroare. Consumare - cand actiunea de
falsificare s-a finalizat si urmarea imediata s-a produs. Nu are relevanta daca inscrisul a fost utilizat sau nu. Daca a fost
utitlizat avem fals material si uz de fals.
Variante varianta tip in alin 1 si agravata in alin 2 = atunci cand fapta este comisa de un functionar public
(subiect activ calificat). Inscrisurilor oficiale le sunt asimillate biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de
consecinte juridice (alin 3 NCp) - avem in vedere tipizatul care permite accesul la un serviciu sau achizitionarea unui
bun.
42

Sanctiuni varianta tip = inchisoare 6 luni la 3 ani, agravata = inchisoare si interzicerea unor drepturi.
***n practic: ntocmirea unei copii a unui act inexistent infraciunea de la art. 320. NU are relevan dac s-a
falsificat actul original sau copia legalizat. Sunt nscrisuri oficiale actele ntocmite de organele de cercetare penal. De
asemenea, reprezint nscris oficial actul notarial putem avea aici un concurs cu falsul intelectual (cnd, pe lng
atestarea unor mprejurri neadevrate, semneaz un fals pentru martorul asistent).

2. Falsul intelectual - art. 321 NCp

In acest caz, alterarea priveste substanta actului in sensul de negotium, nu doar materialitatea acestuia, ca
instrumentum. Alterarea adevarului se realizeaza prin mentionarea cu intentie de catre functionarul public a unor
aspecte ce contravin realitatii si care au relevanta juridica. De aceea, daca falsul material in varianta alterarii este
realizat intotdeauna asupra unui inscris existent, intocmit la o data anterioara, falsul intelectual se produce intotdeauna in
acelasi timp cu inscrisul (cu prilejul intocmirii). Infractiunea din NCp preia infractiunea din VCp, apar diferentieri privind
sfera diferita a functionarilor publici si in ceea ce priveste pedeapsa (minim mai ridicat).
Obiect juridic - relatiile privind increderea publica in inscrisuri
Obiect material - in doctrina se spune ca are obiect material (inscrisul oficial), !!!Profa: nu avem obiect material,
in realitate, inscrisul intocmit de functionar este produsul infractiunii (inscrisul se produce odata cu producerea
infractiunii).
Subiectii:
a) Subiectul activ - functionarul public, in intelesul art. 175, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu. Participatia
este posibila sub toate formele. Coaturatul este posibil cand inscrisul este intocmit de un organ colectiv (o
comisie de examen care pune nota unei persoane care nu s-a prezentat la examen). Pentru a avea coautorat toti
trebuie sa fie functionari publici. Daca unii nu au calitatea aceasta se va retine complicitate sau instigare la fals
intelectual. Cand functionarii publici mentioneaza in actul incheiat aspecte ce nu corespund realitatii pentru ca
alta persoana i le-a relatat in acest mod fara sa cunoasca adevarul nu vom avea raspundere penala, iar persoana
respectiva va raspunde pentru participatie improprie la fals intelectual sub forma instigarii. De exemplu, X si Y se
prezinta la notar pentru a incheia un contract de vanzare-cumparare, dar X nu este adevaratul proprietar, X si Y
cunosc acest lucru, dar notarul nu. Daca se dovedeste mai tarziu ca X avea o casa, notarul nu va raspunde
penal, dar X va raspunde pentru participatie improprie la fals intelectual sub forma instigarii.
b) Subiectul pasiv - unitatea de la care eman nscrisul falsificat.
Situatie premisa - in doctrina, este necesar preexistenta unei situatii de fapt care sa impuna redactarea unui inscris
(incheierea unui contract de vanzare). Daca inscrisul se refera la o stare de fapt inexistenta infractiunea de fals material
realizat in modalitatea contrafacerii. Daca inscrisul este eliberat de un functionar, in mod normal, insa inscrisul nu e
semnat de persoana competenta fals material intocmit de un functionar (secretara completeaza un formular de licenta
care atesta ca nepotul ei a absolvit facultatea de drept avem fals material, e contrafacuta o semnatura ). Daca decanul
are diplomele la semnat si le semneaza, dar apoi observa ca un student foarte bun are o nota mica la licenta si dupa o
saptamana merge si modifica nota fals material, modificarea se face anterior, dupa ce toate diplomele au fost
completate.
Latura obiectiva
1.

a) Elementul material - doua modalitati alternative:

atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului
43

2.

omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari (poate conduce la stabilirea unei stari de fapt nereale: daca un
politist opreste un conducator si observa ca acesta e in stare de ebrietate, nu poarta centura, daca completeaza un proces
verbal in care constata ca acel conducator a fost vazut vorbind la tel se fac omisiuni vadite, politistul nu a trecut in
procesul verbal ce trebuia sa treaca).
***Cerinta esentiala atasata elementului material - falsificarea sa se fi produs cu prilejul intocmirii
inscrisului oficial de catre functionarul care e competent sa-l intocmeasca.
b) Urmarea imediata - crearea unei stri de pericol pentru relaiile sociale ocrotite
c) Legatura de cauzalitate ex re.
Latura subiectiva intentie directa sau indirecta.
Tentativa se pedepseste, consumarea are loc atunci cand activitatea de falsificare este terminata si inscrisul oficial
e perfectat si apt sa produca consecinte juridice.
Variante - doar varianta tip.
Sanctiuni - 1 la 5 ani inchisoare.

3. Falsul in inscrisuri sub semnatura privata - art. 322 NCp

Situaii tranzitorii: VCP art. 290. Modificare major: n privina elementului material. 290 se raporta doar la falsul
material n nscrisuri oficiale. 322 se raporteaz i la falsul intelectual. O alt modificare e legat de modificarea
pedepselor majorarea limitelor, iar Codul vechi e lege mai favorabil.
Obiect juridic: special - se protejeaz relaiile privind ncrederea n veridicitatea nscrisurilor sub semntur
privat folosite. Sigur, obiectul juridic generic e comun ncrederea n nscrisurile productoare de consecine juridice.
Obiect material - nscrisurile sub semntur privat.
Subiectii:
a) Subiect activ - necircumstantiat. Participatia este posibila sub toate formele.
b) Subiectul pasiv - poate fi persoana fizica sau juridica ale carei interese sunt afectate prin folosirea inscrisului sub
semnatura privata. Subiectul pasiv nu se confunda cu persoana vatamata.
Situatie premisa o stare de fapt in detrimentul careia se creaza o proba falsa prin plasmuirea sau alterarea unui
inscris sub semnatura privata.
Latura obiectiva
a) Element material - falsificarea inscrisului prin contrafacerea scrierii sau au subscrierii sau alterarea lui in orice
mod ori prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a
insera unele date sau imprejuarari. Aceasta infractiune s-a modificat in NCP ( in VCP elementul material era
comun cu cel al art. 320), acum avem element material comun cu art. 320 si art. 321. Trebuie sa aiba atasate mai
multe cerinte esentiale: folosirea inscrisului falsificat sau incredintarea lui spre folosire altei persoane in
vederea producerii de consecinte juridice (daca nu e folosit, nu avem infractiune, cel care il falsifica raspunde
intotdeauna de fals material in inscrisuri sub semnatura privata, daca alta persoana il utilizeaza ea va raspunde
pentru uz de fals).
b) Urmare imediata stare de pericol
c) Legatura de cauzalitate ex re
44

Latura subiectiva intentie directa/ indirecta (intentie directa calificata prin scop = inscrisul falsificat sa fie de
natura a produce consecinte juridice spune doctrina). Profa: nu e de acord. Conditia ca inscrisul sa fie ulterior falsificat
e o conditie a laturii obiective, daca nu se produce astfel nu vorbim despre aceasta infractiune.
Forme tentativa este incriminat i exist tentativ, atunci cnd a nceput aciunea de folosirea a nscrisului de
ctre autor SAU atunci cnd a nceput aciunea de ncredinare spre folosire altei persoane, dar aceste aciuni au fost
ntrerupte sau au rmas fr rezultat. Consumarea cnd se creeaz o stare de pericol (n momentul folosirii nscrisului
sau n momentul ncredinrii lui spre folosire).
Variante - varianta tip
Sanctiunea - inchisoare alternativ cu amenda.

4. Uzul de fals - art. 323 NCp

Fapta persoanei care utilizeaza un inscris falsificat in vederea producerii de consecinte juridice. Consecintele
juridice se produc doar de la momentul utilizarii inscrisului respectiv, de aceea legiuitorul a conceput acest moment al
utilizarii ca pe unul distinct, iar fapta in sine de a utiliza reprezinta infractiune.
Obiect juridic: infraciune derivat, ca atare obiectul juridic special difer, dup cum uzul privete un nscris
oficial sau unul sub semntur privat, obiectul juridic fiind similar cu cel al infraciunii din care provine nscrisul fals.
Obiect material - inscrisul falsificat de care se foloseste faptuitorul in vederea producerii unor consecinte juridice.
Subiecti
a) Subiect activ necircumstantiat, orice persoana care prezinta un inscris material sau sub semnatura privata care este fals.
Participatia este posibila sub toate formele.
b) Subiect pasiv - statul, secundar = persoana fizica sau juridica care sufera un prejudiciu de pe urma folosirii acestui
inscris.
Latura obiectiva
a) Elementul material - folosirea inscrisului falsificat, o actiune de depunere, de referire la un inscris anterior depus
sau de prezentare a unui inscris. Daca doar fac vorbire de un inscris, dar nu il prezint fizic nu avem infractiune.
Existena acestei infraciuni este condiionat de folosirea efectiv a nscrisului. i aici, nscrisul trebuie s aib
aptitudinea de a produce consecine juridice, dar nu este necesar ca o asemenea consecin s se produc efectiv.
****Condiie a laturii obiective: ca folosirea s se fac n vederea producerii de consecine juridice.
Atenie, avem de-a face cu o condiie a laturii obiective, cu o prelungire a folosirii. Exemplu: dac am un nscris oficial
fals i mi fac din el o brcu de hrtie, l folosesc, dar nu produc efecte juridice.
b) urmarea imediata stare de pericol
c) legatura de cauzalitate - ex re.
Vinovatia intentie directa/ indirecta. Pentru intregirea laturii subiective trebuie indeplinita o cerinta esentiala =
inscrisul sa fie folosit in vederea producerii unor consecinte juridice. Tentativa e posibila, nu e sanctionata. Consumarea
are loc la momentul producerii elementului material, nu intereseaza daca s-a produs sau nu consecinta juridica. Are doar
varianta tip. Sanctiuni inchisoare alternativ cu amenda.

45

5. Falsificarea unei inregistrari tehnice - art. 324

O dispozitie nou introduaa in cadrul acestui capitol.
Obiect juridic = relatiile sociale privind increderea publicului ce trebuie sa existe cu privire la exactitatea si
veridicitatea unei inregistrari tehnice. Uneori sunt setate gresit sau denaturate masuratorile facute de un anumit aparat ce
emite informatii contrare adevarului.
Obiect material = aparatul asupra caruia se intervine pentru ca datele redate sa fie unele ce nu corespund
adevarului. Inregistrarea tehnica reprezinta produsul infractiunii, nu obiectul material (exemplu, bonul). Daca vorbim de
un aparat care in mod automat emite astfel de inscrisuri si alterarea are loc cu privire la aceste inscrisuri (modif bonuri)
nu avem aceasta infractiune, ci fals material in inscrisuri in sensul clasic sub semnatura privata.
Subiectii Subiectul activ - necalificat, participatia este posibila sub toate formele. In varianta asimilata, subiectul
activ trebuie sa fie o alta persoana decat cea care realizat inregistrarea tehnica.
Situatia premisa = nu poate fi conceputa fara existenta prealabila a unui dispozitiv tehnic omologat cu ajutorul
caruia sa se realizeze inregistrarea tehnica. Daca nu avem un aparat omologat am avea inselaciune.
Latura obiectiva
a) Element material - falsificarea unei inregistrari tehnice ce se realizeaza printr-o actiune ( alin 1) ori prin
inactiune (omisiunea inregistrarii unor date sau imprejurari). Falsificarea trebuie sa vizeze intotdeauna o
inregistrare tehnica art. 324 alin 3. Cerinta esentiala = falsificarea sa fie urmata de folosirea de catre faptuitor a
inregistrarii ori de incredintarea ei spre folosire altei persoane in scopul de a produce consecinte juridice. La
varianta asimilitata, alin 2 - folosirea unei inregistrari tehnice falsificarea in vederea producerii de consecinte
juridice
b) urmarea imediata stare de pericol
c) legatura de cauzalitate ex re
Latura subiectiva - doctrina, poate imbraca forma intentiei directe sau indirecte. Scopul tine de latura obiectiva,
nu de latura subiectiva. Scopul sau mobilul nu prezinta relevanta.
Tentativa e posibila, nu se sanctioneaza. Consumarea la momentul la care inregistrarea tehnica e utilizata pentru
a produce consecinte juridice.
Variante - tip si asimilata.

6. Falsul informatic - art. 325 NCp

Obiectul juridic - increderea publicului in veridicitatea inscrisurilor electronice = date informatice.
Obiect material - are obiect material, suportul pe care se afla aceste date. Datele informatice sunt definite in art.
181 alin 2.
Subiecti
a) Subiectul activ necircumstantiat. Participatia e posibila sub toate formele.
b) Subiectul pasiv principal - institutia careia ii apartin datele respective si secundar - persoana fizica sau juridica
ce poate fi prejudiciata prin falsificarea unor astfel de date.
46

Situatia premisa - infractiunea nu poate fi conceputa fara existenta in prealabil a unui sistem informatic sau a
unui dispozitiv prin intermediul caruia sa fie posibila falsificarea datelor informatice.
Latura obiectiva
-

a) Element material = o actiune, iar legea prevede 4 modalitati alternative prin care se poate concretiza:
Introducerea
Modificarea
stergerea fara drept de date informatice
restrictionarea accesului la aceste date
Doua cerinte atasate elementului material: introducerea, modificarea, stergerea sau restrictionarea accesului sa
se faca fara drept + prin astfel de actiuni sa rezulte date necorespunzatoare adevarului.
b) Urmarea imediata - crearea unor date ce nu corespund adevarului.
c) Legatura de cauzalitate - ex re.
Latura subiectiva - intentie directa sau indirecta, fara ca mobilul sau scopul sa aiba relevanta ptr tipicitatea faptei.
Tentativa este posibila, dar nu se sanctioneaza. Actiunile ce s-ar putea circumscrie tentativei pot fi sanctionate prin
art. 360 NCp. Infractiunea se consuma la momentul producerii rezultatului = cand rezulta date necorespunzatoare
adevarului. Ar putea fi confundata cu infractiunea de frauda informatica, deosebirea = in cazul fraudei informatice avem
de a face cu o inselaciune produsa prin mijloace informatice, iar aici avem o infractiune de fals in inscrisuri. Are element
in comun cu infractiunile din capitolul 6 cu cele din art. 360, 362 si 364. Desi in general traficul se comite prin accesul
fara drept la un sistem informatic, pot sa existe si situatii acceptate, dar modificarea, stergerea se fac fara drept. Alterarea
de date informatice deosebire la nivelul laturii obiective art. 325 trebuie sa existe scopul ca datele necorespunzatoare sa
fie utilizate in vederea producerii de consecinte juridice.
Poate prezenta asemanari cu infractiunea de perturbare a functionarii sistemelor informatice (se produce o alterare a
sistemului informatic si o perturbare grava a acestui sistem) = element material.

7. Falsul in declaratii art. 326 NCp

Singura modificare este cea a intelesului de functionar public.
Obiect material - nu exista obiect material, inscrisul in care este cosemnata declaratia nu e obiect material, ci
produs al infractiunii.
Subiecti:
a) Subiect activ - necircumstantiat, orice persoana care are indreptatirea si capacitatea de a face o declaratie producatoare de
efecte juridice. Nu avem coautorat, ci instigare sau complicitate. Daca un functionar care primeste acea declaratie
trebuie sa raspunda penal daca stie ca declaratie nu e adevarata si intocmeste un act? S-a spus ca functionarul public
ar trebui sa raspunda pentru omisiunea sesizarii art. 267, iar altii pe langa aceasta infractiune si pentru complicitate la
fals in declaratii. !!Profa: considera ca e excesiv sa retinem concurs, persoana respectiva isi asuma veridicitatea
declaratiilor date.
b) Subiect pasiv secundar - persoana fizica sau juridica ale carei drepturi sunt afectate de ocnsecintele juridice produse de
declaratia falsa.
Situatie premisa = existenta unei situatii sau imprejurari ptr dovedirea careia se apeleaza la o declaratie.
Latura obiectiva:
47

a) Elementul material = declararea necorespunzatoare a adevarului. Declaratia poate fi scrisa sau orala. Daca e
orala trebuie consemnata intr-un inscris de catre functionarul in fata caruia s-a facut. Declaratia trebuie sa fie una
din cele care potrivit legii ori imprejurarilor sa serveasca la producerea de consecinte juridice.
b) Urmarea imediata = stare de pericol pentru relatiile sociale bazate pe increderea unor astfel de declaratii.
c) Legatura de cauzalitate ex re.
Vinovatia = intentie directa sau indirecta. Tentativa e posibila, nu se sanctioneaza. Consumarea are loc la
momentul producerii urmarii imediate. S-a pus problema in doctrina care e momentul consumarii. In momentul in care a
fost data declaratia, daca distinct de acest moment declaratia trebuie dusa intr-un anumit loc = atunci in acel moment se
va consuma. Sunt situatii in care pot da o declaratie la notar si nu o folosesc acea declaratie nu este apta de a produce
consecinte juridice.
Varianta tip + Sanctiune inchisoare alternativ cu amenda.

8. Falsul privind identitatea art. 327 NCp;

Noutatea pe care o aduce textul din NCp este aceea ca fapta persoanei de a se prezenta sub o alta identitate numai
prin asumarea acesteia nu mai este infractiune. Este necesara, pe langa aceasta prezentare, si dovedirea acestei identitati
cu un act de identitate fie ca este vorba de una act real (ex: veri sau frati folosesc unii actele altora), fie ca este
vorba de un act falsificat sau de nume inventat ori identitate reala. Daca se utilizeaza identitatea reala cu act fasificat
suntem pe alin. 2 al infractiunii. In varianta tip identitate falsa care nu are o existenta reala.
Prezentarea trebuie sa se faca intotdeauna in fata unei persoane prevazute de art. 175 (=functionar public). Daca se
prezinta in alta parte (hotel) nu vorbim despre aceasta infractiune. De asemenea, fapta este infractiunea de la alin. 3 daca
faptuitorul incredinteaza un act ce serveste la idetificare, legitimare, stare civila spre a fi folosit fara drept.
Exista doua modalitati de savarsire a infractiunii, fie de catre cel care se prezinta pe sine sub alta identitate sau prin
incredintare, faptuitorul prezinta pe un tert sub alta identitate (poate fi un minor, de ex., parintele merge in strainatate cu
acesta si il prezinta pe copil sub o anumita identitate sau nu se poate exprima tertul etc).
Daca inainte existau discutii, iar doctrina era de acord ca acesta absoarbe uzul de fals, acum textul exclude retinerea
in concurs a celor doua infractiuni, pentru ca infractiunea de fals de identitate nu se poate produce fara uzul de fals, acesta
este absorbit natural in falsul privind identitatea.
Infractiunea se consuma in momentul in care se produce elementul material, iar tentativa nu este sanctionata. Poate
avea forma continuata daca exista mai multe intervale de timp in baza aceleiasi rezolutii materiale in care se comit acte
materiale (parintele prezinta un minor ca fiind propriul copil la diferite puncte de frontiere = forma continuata). Nu se
retine un concurs, dupa profa, este aceeasi rezolutie infractionala.

Titlul IV. Infractiuni contra sigurantei public

Capitolul I. Infractiuni contra sigurantei circuatiei pe drumurile publice
Aceste infractiuni nu erau anterior cuprinse in Codul penal, ultimul act normativ care le prevedea era OUG
195/2002, infractiunile din aceasta OUG se regasesc in mare parte in actualul cod penal.

1. Punerea in circulatie - art. 334

Obiect juridic: valoarea sociala protejata este siguranta circulatiei pe drumurile publice care nu ppate fi asiguarat
adecata prin participarea la trafic a unor vehicule care au nr de inmatriculare sau inregistrare.
48

Obiect material: s-a retinut ca este autovehicul, tramvaiul sau remorca neinregistrate sau neinmatriculate. Profa:
Nu avem obiect material, pentru ca elem material nu se indreapta impotriva acestora, ci are in vedere siguranta circultaiei.
Subiectii infractiunii:
a) subiect activ - necircumstantiat; orice persoana. Fapta poate fi savarsita sub forma participatiei, coautorat,
instigare, complicitate atunci cand consta in modalitatea punerii in circulatie. Insa, infractiunea mai poate fi
comisa si in modalitatea conducerii pe drumurile publice, caz in care participatia poate sa existe doar sub
forma compicitatii sau intigarii, nu si coautorat, pentru ca un astfel de vehicul nu poate fi condus in acelasi timp
de doua persoane. Nu exista vreo cerinta ca subiectul pasiv sa aiba permis.
b) subiect pasiv principal: statul ca titular al valorilor sociale ocrotite. Subiect pasiv secundar poate fi persoana
care a suferit o vatamare in urma savarisirii unei astfel de infractiuni.
Latura obiectiva:
a) Element material: se poate produce prin doua actiuni alternative, anume: actiunea de punere in circulatie sau
cea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai neinmatriculat sau
neinregistrat. Prin conducere = orientarea, dirijarea autovehcilului sau tramvaiului in sens dorit de conducator.
Punerea in circulatie a acestora = acordul, incuviintaera celui care detine in fapt autovehiculul sau tramvaiul
urmata de conducerea aefetiva pe drumurile publice a acestora de catre persoana careia i-a fost incredintat.
Simpla incrdintarea a vehicului, neurmata de conducerea lui, nu indeplineste conditiile. Conform art. 6 pct din
OUG 195/2002, PRIN AUtOVEHICUL se intelege orice vehicul care are un motor cu propulsie...
Inmatriculare si inregistrare cap. II, sec II din OUG 195/2002 art. 13 (2) = operatiunea administrativa prin
care se atesta ca un vehicul poate circula pe drumurile publice. Dovada atestarii inmatricularii sau inregistrarii
este dat de certificat de inmatriculare/inregistare + numarul acestora.
La art. 334 (2) element material - punerea in circulatie + conducere a unui autovehicul sau tramavai cu numar
fals de inmatriculare.
Relatia dintre alin. (1) si (2). Inainte, se retinea concurs intre cele doua. Este firesc sa ra retins concurs ideal?
Atunci cand avem numere provizorii expirate 334 (1). Decizia 18 din 10 dec 2012. !!!Profa: diferenta intre aceste
situatii. O unitate infractionala cu ambele aliniate si cu limita de la 2 inainte. Acum, ori de cate ori o masina este
neinmatriculata (nu a trecut prin procedura adm, care nu este pur formala. Se verifica daca masina poate fi lasata in trafic,
dpdv tehinic + i se atribuie un nr de intregistrare pentru a fi identifcat in trafic), vom retine si aceasta infr. de la alin. 1
(ex: daca faptuitoriul aduce o masina din Italia, nu il inmatriculeaza si sustreg noaptea bunuri cu aceasta masina ). Daca
avem si un numar fals de inmatriculare, se retine in concurs 1 si 2. Masina poate fi inmatriculata, dar faptuitorul ii
schimba placuta de inmatriculare si sav o infractiune cu acea masina = Nu se retine si alin. 1, pentru ca dpdv tehnic,
masina a fost inmatriculata, ci doar infractiunea de la alin. 2, numarul de inmatriculare este unul fals.
In ipoteza in care masina are nr de inmatriuclare expirate, dar circula = masina neinmatriculata, pentru ca acele
numere nu sunt numere false, se regasesc inregistrare si se poate stabili a cui este masina. Nu sunt numere false. Nu sunt
falsificate. Si daca buletinul a expirat, dar inca se foloseste, nu e fals, ci contraventie.
La alin. 3, elementul material consta in tractarea unei remorci neinmatriculate sau neinregistrate.
Daca avem si punere in circulatie si tractare, sunt incidente si alin. (2) si (3) = concurs, solutia majoritara.
La alin. (4) 3 modalitati: conducerea pe drumuri pub cu o masina ale carei placute au fost retrase, tractarea
unei remorci ale carei placute cu nr de inmatriculare au fost retrase + conducerea unui autovehicul inmatriculat in
alt stat care nu are drept de circulatie in Romania. Aceste placute nu pot fi considerate fiind nr false, un argument in
plus.
**Cerinta esentiala: punerea in circulatie, conducerea sau tractare sa se faca pe drumurile publice. Aceasta
cerinta este valabila pentru toate infr. de la alin. 1-4, chiar daca la alin. 3 nu este expres prevazuta de lege. Daca am
49

accepta ca la alin. 3 nu este necesara o asemenea cerinta esentiala, s-ar ajunge la situatia in care o masina fara nr de
inmatriculare, care ar tractat o remorca neinmatriculata, dar in afara drumului public ar conduce la retinerea infr cu cazul
remorcii, chiar daca la masina nu este valabil.
b) urmarea imediata stare de pericol pentru siguranta traficului rutier.
c) legatura de cauzalitate rezulta din materialitate faptei fiind vorba de o infractiune de pericol.
Latura subiectiva: intentie directa sau indirecta. Autorul trebuie sa cunoasca starea masinii.
Forme: tenativa este posibila, dar nu se sanctioneaza. Consumarea are loc la momentula producerii oricareia dintre
modalitatile prevazute de lege. Atunci cand infractiunea se comite in modalitatea conducerii sau tractarii, infractiunea are
forma continua succesiva, poate fi intrerupta in mod natural.

2. Conducere fara permis de conducere art. 335 NCp

Obiect juridic: siguranta circultatie rutiere
Obiect material - nu avem
Subiectii;
a) Subiect activ = este necircumstantiat, orice persoana la alin. 1. La alin. sub active trebuie sa fie o persoana
care are permis de conducere, dar pentru o alta categorie decat cea in care se inadreaza vehiculul pe care l-a
condus. Atat in cazul de la varianta 1 si cel de la 2, sub activ doar o pers fizica. Paarticipatia este posibila sub
forma instigarii sau complicitatii. Coautoratul NU este posibil data fiind specificitatea activitatii
infractionale. La alin. 3, sub activ poate fi rep atat de o pers fizica, cat si de o pers juridic.
b) subiect pasiv = statul, ca titular al valorilro ocrotite, dar sub pasiv secundar poate fi pers care sufera o
vatamare de pe urma sav infractiunii.
Latura obiectiva:
a) Element material: la infr de la alin. (1), acesta consta in conducerea unui tramavai sau a unui autovehicul de
catre o pers care nu are permis de conducere. Categoriile de vehicule pentru care este necesar permis de
conducere sunt prevazute in Reg de aplicare al OUG 195/2002. Fapta nu rep infractiune daca persoana care
conduce un asemenea vehicul a trecut examenul in vederea obtinerii permisului, dar nu a obtinut permisul in
materialitatea lui.
La alin. (2), elementul material consta tot in actiunea de a conduce un vehicul, dar de catre o persoana care
are permis, dar pentru alta categorie. !! pentru acest alineat sfera vehiculelor care se refera textul este mai larga, nu doar
tramvaie sau autohehicule. Vehicul sistem mencanic care se deplaseaza pe drum cu sau fara propulsie utilizat in mod
curent pt transport de pers sau bunuri. Categoriile si subcategoriile de vehicule art. 30 din Reg de aplicare a OUG
195/2002 + tot in OUG sunt aratate si cazuri in care un permis este anulat, retras, suspendat. In toate aceste situatii =
inexistenta permisului de conducere.
La alin. (3) incredintarea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere
unei pers care nu are permis sau nu are permis corespunzator pentru respectiva categorie. Infractiunea exxista si in situatia
in care vehicolul a fost incredintat, dar dupa aceea nu a fost condus de pers careia i-a fost incredintat, Legiuitorul a
eliminitat din tipicitatea faptei ippteza in care vehiculul era incredintat unei pers bolnave psihic, ipoteza care era prev in
art. 86 din OUG 195.
Persoana aflata sub influenta alcoolului sau substante psihoactive = s-a subliniat in docrina ca la substante
psihoactive intra doar drogurile.
b) Urmarea imediata stare de pericol pentru siguranta circulatiei rutiere
c) Legatura de cauzalitate materialitatea faptei comise.
50

Latura subiectiva - intentia directa sau indirecta. Nu intereseaza mobilul sau scopul.
Forme - tentativa psoibila, dar nu este sanctionata. Consumarea are loc la relaizarea elementului material. Infrc de
la alin 1 si 2 sunt continue succesive, intrucat activitatile infr sunt susceptbiel de intreruperi ce tin de natura lor. Ca atare,
putem avea si un mom al epuizarii.

3. Conducerea unui autovehicul sub infleunta alcoolului sau alte subante art. 336
Acelasi obiect juridic, iar obiect material NU avem.
Subiecti:
a) Subiect activ - la 1 si 2 necircumstantiat, poate fi orice persoana fizica. Pentru existenta infractiunii nu este
necesar ca subiectul activ sa aiba permis de conducere, desi a exista aceasta opinie in doctrina. In cazul in care
cnducerea se face sub influenta alcoolului sau sub psihoactive, se face de catre o pers care nu poseda permis =
concurs de infr intre 334 si 335. Participatia este posibila sub forma instigarii sau complicitatii. COAUTORAT
NU.
La varianta 3 calitate speciala sa efectueze transport public de persoane, de substante sau produse periculoase
ori sa se afle in procesul de instruire practica a unor pers pentru obtinerea permisului de conducete sau in timpul desf
probei practice pentru obtinerea permisului de conducere si, in acest caz, participatia este posibila sub forma INSTIGARII
sau COMPLICITATII, in cazul instructorului sau a examinatorului, desi acestia pot conduce vehciului impreuna cu cel
care sustine examenul, nu putem vorbi de coautorat la aceasta infractiune pentru obligatia de a conduce vehiculele fara a
fi consumat alcool sau alte substante este o obligatie personala.
b) Subiect pasiv: statul ca titular al valorilor ocrotite si pasiv seundar, cel care sufera vreo vatamare prin sav
acestei infr.
Latura obiectiva:
a) Element material: actiunea de conducere a unui vehicul la varianta din alin. 1 pers care conduce trebuie sa
aiba o imbibatie de acool de peste 0,8 grame/litru alcool pur in sange. Pana la 0,8 este contraventie. Intereseaza
o singura proba de sange. CCR sintagma la mom prelevarii mostrelor biologie este neconstitutionala pentru
ca nu corespunde cu mom sav infr. Apareau probleme cand exista o singura proba de mostra din acest punct de
vedere, pentru a se stabili acoolemia la mom opririi in trafic.
Cu privire la substantele psihoactive, pe alin. (2) aici nu avem un prag, rezulta ca simpla constatare a acestora
determina retinerea infractiunii.
La alin. (3) elementul material va fi cel de la alin. 1 sau 2.
Si pentru existenta acetei infr, avem cerinte esentiale: vehiculul trebuie sa faca parte din cele pentru care legea
prevede obligat detinerii permisului + activitatea de conducere trebuie sa se faca pe drumurile publice.
b) urmarea imediata starea de pericol;
c) legatura de cauzalitate ex re
Latura subiectiva: indirecta sau indirecta
Tentativa nu este ssanctionata. A existat opinia confirm careia consumarea are loc la momentul prelevarii probelor,
ea se consuma la momentul la care s-a depasit limita imbibatiei alcoolice sau a substantelor psihoactive (la momentul la
care substantele au determinat un anumit comportament). Momentul prelevarii este momentul probarii infractiunii, dar ea
exista indiferent daca ea poate fi sau nu probata.
Variante - Are o varianta tip in alin (1), asimilata in 2 si agravata in alin. 3
51

Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice. Exista tocmai pentru a avea o parghie de a-l obliga pe
cel in cauza de a se prezenta la luarea de probe, daca refuza, avem aceasta infractiune care se aplica automat. Acel refuz
formal conduce automant la consumarea infractiunii si daca putem retinem in concurs refuzul sau sustragerea cu
infractiunea de conducere sub influenta alcoolului? Nu, un refuz formal exprimat, daca s-a revenit imediat asupra lui,
conduce la consumarea infractiunii. In prezent, pe regulament, la consumul de alcool se preleva doar sange, la substante
psihoactive sange si urina.
La parasirea locului accidentului = 2 infractiuni, parasirea fara incuviintarea procurorului si modificarea starii
locului prin stergerea urmelor accidentului de circulatie. !! pe vechiul cod, victima trebuia sa fi suferit o vatamare
corporala (cel putin 10 zile de spitalizare). In prezent, prin coroborarea normelor, nu mai este necesara aceasta conditie.
Ori de cate ori se produce un accident, soldat cu vatamare = aceasta infractine. Pe alin. 3 sa inlatura tipicitatea.
Pe alin 2 daca victima are tramatisme nu se lasa victima in starda pentru ca s-ar sterge urmele. Modificarea trebuie
sa vizeze ingreunarea cercetarii, mutarea cadavrului, sterherea urmelor de sange etc. Acordarea de ajutor nu are aceasta
valoare.
Simpla plecare a soferului valoreaza automat si modificarea locului faptei? !!!1Profa: este excesiv. Nu poti sa il
sanctionezi si pentru asta. Nu vorbim despre o adevarata modificare a locului faptei. Legea nu leaga aceasta infr de
persoana vinovata de infractiune. Orice persoana implicata in accident este obligata sa ramana la locul faptei (martorii).

52